ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Povestea maestrului clopotar Novotny. A făcut clopotele din Catedrala Mitropolitană, Biserica Millenium sau Domul din Unirii

5 October 2022 at 16:48

Renumitul maestru clopotar, Antal (Anton) Novotny, şi-a înfiinţat la Timişoara o turnătorie de clopote şi atelier, în anul 1872, în cartierul Fabric. A devenit foarte cunoscut nu doar pe plan local, ci în întreaga Ungarie, pentru că făcea clopote pentru orice etnie sau confesiune, pentru biserici romano-catolice, ortodoxe, greco-catolice, reformate sau de alte confesiuni.

Biserica Romano-Catolică Millenium din Fabric, Biserica Romano-Catolică din Elisabetin, Domul Romano-Catolică din Piaţa Unirii, Biserica Reformată din Piaţa Maria sau Catedrala Mitropolitană, sunt doar câteva dintre lăcaşurile de cult care au fost dotate cu clopote marca Novotny.

Antal Novotny s-a născut la 6 ianuarie 1840, la Timişoara, dintr-o familie de cehi.

Pe lângă clopote, mai producea şi structurile metalice pe care se montau clopotele. Avea şi meşteri fierari foarte buni care mai făceau şi diverse obiecte de artizanat din metal şi alamă.

Clopotele lui Novotny putea fi uşor recunoscut după marca înregistrată, care era reprezentată cu un „S” stilizat.  

În anul 1909, Novotny a sărbătorit realizarea a 3.000 de clopote. La eveniment a participat şi Csernoh Janos, epicopul de Cenad.  

În timpul Primului Război Mondial, multe clopote, au fost rechiziţionate de armată pentru fabricarea de obuze sau alte materiale de război. Aşa se face că după război a avut din nou foarte mult de lucru.

Cele şapte clopote (care au o greutate totală de aproximativ  8.000 kilograme) din Catedrala Mitropolitană Ortodoxă au fost realizate de Novotny. Ele au fost confecţionate dintr-un material adus din insulele Sumatra şi Borneo (78 la sută cupru şi 32 la sută zinc).

Au fost armonizate de compozitorul Sabin Drăgoi. Sunetul acestora, cu o rezonanţă deosebită, se aude aproape pe tot cuprinsul Timişoarei.

În 28 august 1938 a avut loc sfinţirea clopotelor şi a crucilor (realizate în atelierele lui Iacob Schwab) de către P S Episcop al Aradului Andrei Magieru, împreună cu un sobor de 400 preoţi şi enoriaşi din parohiile protopopiatului Timişoara.

Atelierul lui Antal Novotny a fost premiat la expoziţiile internaţionale de la Budapesta din 1885 şi 1896, cât şi la expoziţia industrială de la Timişoara, din 1891. 

Antal Novotny a murit în 3 ianuarie 1914, la 75 de ani, şi a fost înmormântat în cripta familiei din Calea Buziaşului. Înainte să moară, Novotny şi-a donat casele pe care le deţinea Institutului de Nevăzători  din Timişoara.

După moarte, afacerea a rămas pe mâna fiului său, Lajos Novotny şi a cumnatului Balogh Endre (1892-1937).

FOTOGRAFII Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara 

articolul original.

Transformarea Pieței Traian. Cartierul istoric renaște din propria cenușă – foto

3 October 2022 at 15:47

Unul dintre cele mai prăfuite şi lăsate de izbelişte cartiere ale Timişoarei, istoricul Fabric, se va transforma spectaculos în câţiva ani, în urma unei investiţii de fonduri europene. Până atunci însă în Traian a început deja să se coaguleze o nouă pătură socială. Tinerii din grupul “Cetăţean de Traian” au început schimbarea. E vorba de tineri antreprenori, rezidenţi dorinici de pro-activism.

Obiectivul nu este unul uşor: transformarea unui cartier istoric şi emblematic, din cel mai ocolit în cel mai râvnit.

“În 2020 am început cu asociația și a evoluat totul repede. La început am fost eu cu soția mea și am dorit să ne promovăm mica noastră afacere pe care am deschis-o în zonă. Am găsit și alți negustori de tip nou și am început să ne promovăm reciproc pe Facebook, povesteam cât de fain e în Traian. Și iată că după nici doi ani organizăm un festival la o scară mare. Am vrut să profităm și de context, să facem ceva pentru Capitala Culturală Europeană”, a spus Sergiu Lazin, unul din membrii fondatori ai grupului Cetăţean de Traian, proprietarul cafenelei Am/Pm.

Festivalul Impuls, un succes

Încercarea de a da un imbold noţiunii de “comunitate” a continuat cu organizarea primului târg de Crăciun din Piaţa Traian. În week-end-ul care a trecut s-a desfășurat și primul festival din Traian, Festivalul Impuls.

“Festivalul nostru a ieșit așa cum trebuie să iasă un prim festival, să nu meargă totul strună. În prima zi a fost vreme perfectă, artiștii au fost excepionali, publicul a fost numeros. Seara s-a încheiat cu concertul cu Golan. A doua zi a plouat. Am avut circ stradal, teatru Basca și am avut Balkan Gipsy Orchestra din Barcelona și Malox din Israel. În ultima seară, am avut spectacolul cu Analia Selis și Orchestra Filarmonicii Banatul, Marton Hangacsi din Ungaria și trupa Lalala din Turcia. A fost o experiență intensă și interesantă. Ne-am făcut foarte mulți prieteni noi care au ieșit la concerte”, a mai spus Sergiu Lazin.  

Noii comercianți din Traian

Fabricul a fost cândva recunoscut pentru manufacturile sale, breslele şi meşteşugarii săi. În ultimele decinii Piaţa Traian trăia mai mult din amintiri. Toată lumea s-a orientat spre centrul istoric, economic, cultural sau social, acolo unde se întâmpla aproape totul.

Noii comercianţi din Traian s-au extins pe una dintre laturile pieţei, înşiraţi, unul lângă altul.

“Încercăm să atragem și alții. Tot timpul când se eliberează câte un spațiu comercial încercăm să-l promovăm. Lucrurile nu se mișcă așa cum ne dorim, pentru că ne paște și o criză. Spațiile se închid. Nu se mișcă lucrurile nici cu renovarea clădirilor istorice. Știm sigur că una intră în renovare, la nr.5, care va fi introdusă în circuitul HoReCa, la parter fi cafenele, un mic restaurant, iar la etaj cazări”, a mai spus Sergiu Lazin.

Poduri de legătură între oameni

Nu cu mult timp în urmă în zonă erau văzuţi în special persoane în vârstă, oameni cu condiţii materiale modeste. Zona pieţei a fost loc de refugiu pentru diverse persoane fără adăpost, mulţi s-au aciuit în clădirile nelocuite.

“Am vrut să face poduri de legătură între diversele categorii care trăiesc și în cartierul Fabric, dar și între restul orașului. Această categorie uneori mai defavorizată a participat la evenimentele noastre. Am făcut un eveniment mai de anvergură și în ideea de a atrage public nu doar din cartier. Activăm aici tot timpul și foarte multă lume ne spune că s-au săturat de centrul vechi, multă lume consideră că acest loc e o alternativă interesantă. Asta ne-am propus, o zonă alternativă față de centrul orașului. Vrem să o creștem cu afaceri mici, de familie, cu produse locale”, a mai declarat Lazin.

Marea reabilitare din Fabric

Patru pieţe şi 12 străzi din zona Traian vor intra într-un amplu proces de reabilitare, aşa cum s-a întâmplat cu zona centrală în urmă cu câiva ani: se vrea un loc de recreere şi relaxare pentru cetăţeni, cu multe scuaruri, spaţii publice, culturale, verzi, pietonale şi pentru biciclete.

“Noi am fost și la o sesiune de dialog înainte să se facă dezbaterea cu propunea proiectului de Primărie, înainte ca arhitecții să se apuce de proiect. A fost o întâlnire constructivă, ne-am spus punctul de vedere. Ne-am referit strict la Piața Traian, pentru că aici activăm, cum îl vedem ca un spațiu de evenimente culturale”, a mai afirmat Sergiu Lazin.

Piaţa Traian – centrul Fabricului, care s-a numit în trecut Kossuth ter şi Hauptplatz, a fost proiectată în 1740. Aici se desfăşurau târgurile săptămânale. La mijlocul secolului al XIX-lea, mai bine de jumătate din întreaga populaţie civilă a Timişoarei, locuia în Fabric.

articolul original.

Călătorie fascinantă cu Alexandru Stermin, cel mai iubit biolog din România: „M-am întâlnit cu animalul de care mi-e cel mai frică. Și acela sunt eu”

2 October 2022 at 11:19

Biologul Alexandru Stermin, profesor la Facultatea de Bilogie de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, a fost invitatul conferinței „Expediții în jungla din Brazilia și din noi”, organizată de Universitatea de Vest.

Participanții au fost invitați într-o călătorie fascinantă alături de Alexandru Stermin, care a încercat să explice ce au în comun jungla Braziliană și cele mai profunde trăsături umane. 

Ultimele sale două cărți, „Căzuți din junglă” și „Călătorie în jurul omului” sunt printre cele mai vândute din România la ora actuală, Stermin este fără îndoială cel mai îndrăgit biolog din țara noastră. 

Alexandru Stermin călătorește în jurul lumii. Ceea ce începe în lumea biologiei, a neuroștiințelor și a psihologiei se transformă într-o incursiune în lumea ideilor și concepțiilor despre univers.  

Stermin a ajuns prima dată în jungla din Brazilia, cu o bursă de cercetare. 

„Mi-am promis când eram copil că mă duc în junglă. Am ajuns să am o colaborare cu Universitatea de Stat din Rio de Janiero. La un moment dat am fost invitat într-o expediție, pe o insulă, două săptămâni. Insula din Atlantic se numește Insula cea Mare și acolo avem un petec de pădure atlantică, adică o junglă. Mai sunt câteva petice de pădure atlantică”, a povestit Alexandru Stermin.

„Am ajuns pe insulă patru oameni. A fost foarte greu. Dormeam în cort, dimineața ne trezeam la șase și deschideam niște plase ornitologice. Toate păsările care intrau erau inelate, le luam câte o picătură de sânge pentru analize genetice, la ora unu strângeam plasele și mergeam prin insulă. Trebuia să ajungem în celălalt capă. Mâncam în fiecare zi aceleași lucruri și aveam o singură regulă. Niciodată nu trebuia să plecăm singuri. Odată eu am plecat singur până la pârâu. Și am fost mușcat de un păianjen. Era plin de păianjeni peste tot. Am zis că o să mor. Dar în loc să mă gândesc la faptul că o să mor, m-am gândit că ce o să facă cei pe care eu îi iubesc. Am zis să le las un mesaj. Mi-am scos telefonul să mă filmez și vă mărturisesc că i-am văzut pe vreo șase din oamenii pe care-i iubesc. I-am simțit în jurul meu. Și am înțeles ceva esențial. Important nu e să fii iubit, ci important e să iubești. Dragostea mea pentru ei i-a adus acolo. Panica s-a transformat în frică. Panica apare când te simți singur și abandonat, atunci îți pierzi mințile. Frica mea nu s-a transformat în panică. Mi-am dat seama că nu mă mai doare nimic”, a mai povestit Stermin.

Cărțile lui Stermin sunt ca niște jurnale de călătorie care combină biologia, neuroștiințele și cultura filosofică. 

„Vrăjitorii de ieri sunt biologii de azi. Un vrăjitor se uită în jur și vede lucruri pe care alții nu le văd, înțelege lucruri pe care alții nu le înțeleg. În toate nopțile alea mergeam să caut pasărea de foc. Există și acolo în junglă. Pădurea e închisă ermetic de coronamentul copacilor, acolo nu bate vântul. Iar ciupercile fac spori, care sunt duși de vânt. Dar cum nu e vânt în junglă, trebuie cineva să ducă sporii la ciuperci. Sunt unele ciuperci care fac lumină. Insectele văd lumina și se duc spre ea și iau pe picior sporii pe care-i duc în altă parte. Păsările de noapte se ascund în scorburile unde cresc acești ciuperci. Și când ies noaptea le vezi strălucind, pentru că iau pe pene sporii. Eu le-am căutat dar nu le-am găsit. Am găsit multe altele care fac luminiscență”, a mai spus Stermin.

Viața în junglă nu e deloc simplă.  „A plouat cinci zile, iar singurul lucru uscat din rucsac a fost sacul de dormit. După patru zile simțeam că mă ard picioarele. Când mi-am scos picioarele din bocanci aveam impresia că îmi cade pielea de pe carne. Dar cel mai greu era când mă puneam să dorm. Îmi venea mereu un gând. Că o să mă trezesc dimineața trebuie să iau pe mine un tricou ud și niște pantaloni uzi. Mi-am adus aminte când eram copil, ce fain ar fi să vină mama să-mi dea o geacă uscată. Dar nu o să vină maică-mea să-mi dea geacă. Maturizarea nu înseamnă să devii insensibil față de toate lucrurile dure din viață. Nu. Maturizarea înseamnă să devii pentru tine părintele cel mai bun, să protejezi copilul ăla sensibil și mofturos din tine. Am zis că știu ce o să fac. Am luat tricoul, l-am stors bine și am dormit cu el în brațe. Dimineața tricoul era măcar cald. Mi-am dat seama că e important să avem grijă de copilul din noi, pentru că maturizarea nu înseamnă să faci față la lumea asta și să-ți pietrifici sufletul”, a mai spus Stermin celor prezenți în Aula UVT-ului.

„În fiecare zi mâncam aceleași lucruri. Dimineața aveam niște brânză afumată, pe care o topeam într-o tigaie și o puneam între două felii de pâine. La amiază, aveam un tub de maioneză pe care o amestecam cu o conservă de ton. O puneam pe alte două felii de pâine. Iar seara fierbeam fie paste, fie orez pe care o mâncam cu o conservă de fasole. În fiecare unul dintre noi gătea. Și mai făceam o chestie. Am luat cu mine o carte cu toate fructele din Brazilia. Unele fructe au niște toxine extrem de puternice pentru mamifere. Mă uitam să văd dacă sunt maimuțe în arbore. Și dacă erau maimuțe, luam un fruct, mușcam un pic din el și-l puneam în rucsac. Dacă după două ore vedeam că nu am nimic, mâncam tot fructul”, a mai povestit Alexandru Stermin.

Întrebat cum se spăla în junglă, Stermin a povestit că acest lucru era imposibil de făcut. Dar totuși… „Jungla este o spălare continuă. Pentru că e atât de umed și atât de cald încât transpiri tot timpul. Ne-am mai spălat când am găsit câte un pârâu, dar nu aveam unde face o baie ca-lumea”.

Într-o altă aventură, Alexandru Stermin a stat o săptămână în jungla din Amazon, după care au urmat două jungle urbane: o săptămână la Los Angeles și o săptămână în Beijing.

„Făceam 30 de ani și a fost momentul în care am început să am grijă la ce mănânc. Cât am fost în junglă, mi-a fost bine. Nu mi-a fost foame, cu toate mâncam foarte puțin. După care, în momentul în care am ajuns în Los Angeles, mi-am dat seama că non stop mi-era foame și poftă de ceva. Erau reclame la mâncare peste tot. Companiile erau ca florile din junglă pentru păsările colibri. Nu știu ce să facă să te atragă mai bine, să te duci și să consumi. Exact așa cum se întâmplă cu plantele și cu florile din junglă care atrag păsările să le polenizeze. Noi de fapt am construit o junglă. Jungla asta e în noi, peste tot își scoate energiile și forțele afară. În Beijing când scoteam aparatul să fac o poză, venea cineva din armată să mă întrebe ce fac acolo. Am început să experimentez o stare constantă de frică. Aveam o prezumție de vinovăție. Oare e bine ce fac, oare deranjez? Dincoace e o junglă a fricii, care duce spre domesticire. Așa nenorocim animalele de la circ, ele fac ce vrem noi pentru că le creăm tot felul de reflexe cu mâncare, iar când nu ne ascultă le agresăm. Frica ne domesticește”, a mai spus Stermin.

Alexandru Stermin este absolvent de biologie, teologie și filosofie, dar e specializat și în psihologie. Cum se împacă teologia cu biologia? Nicicum, spune clujeanul.

„Toate plantele din junglă caută obsedate lumina. Fug de întuneric. Dar întunericul de care ele fug, umbra asta pe care nu o tolerează este cea care le dă umiditatea ca să poată să se ducă înspre lumină. Dacă s-ar face peste tot lumină, jungla s-ar transforma într-un deșert. E o dinamică continuă. Asta e și în noi. Biologicul a creat omul care a creat culturalul. În spațiul acesta avem teologia și știința. Niciodată nu o să se împace cele două. Nici nu trebuie, slavă Domnului. O să se bată cap în cap și o să creeze o dinamică. Ce este important e să-și împartă jucăriile. Să nu e mai bage teologia în treaba științei, să-și vadă de treaba ei. Și știința să-și vadă de treaba ei. Eram la biologie când am dat și la teologie. Dar am rămas biolog și m-am dus la filosofie, care le împacă frumos pe toate”, a mai spus Stermin.

În junglă trebuie să-ți fie frică de lucrurile pe care le poți controla, de celelalte nu ai ce să faci. Însă, Stermin a întâlnit ceva de care i-a fost cel mai frică.

„M-am întâlnit cu animalul de care mi-e cel mai frică. Și acela sunt eu. Mi-am dat seama că sunt în mine lucruri care mă sperie și pe mine. Și că lucrurile care mă sperie sunt cumva legate de o forță, de o putere. Puterea fără control e dezastru. Avem nevoie de câte un context ca el să iasă. Și atunci începi să fii fascinat de lumea din interiorul tău. Și începi să cauți, să vrei să te înțelegi. Și înțelegându-te începi să gestionezi. Și da, este ceva în noi mai adânc decât noi înșine”, a mai spus Stermin.

În final, Alexandru Stermin a povestit și despre etologie, știința care se ocupă cu comportamentul animalelor.

„Din perspectivă etologică, animalele comunică cu tot felul de grimase. Câinii, urșii, cerbii comunică prin grimase. Au un mecanism care percepe aceste grimase. Și noi avem mecanismul ăsta de pe vremea în care nu vorbeam. De la nervul optic pleacă undeva spre sistemul nostru limbic niște fibre care transmit informații legate de emoții, despre fața celuilalt. În felul acesta copiii pot să-și dea seama de stările pe care le au adulții. Pentru că ei funcționează pe principiul ăsta, al citirii chipului celuilalt. După ce începem să ne maturizăm, începem să uităm aceste intuiții și ne bazăm pe ce spune celălalt. Dar recunoaștem starea de spirit al celuilalt. Când ne mimează, sistemul recunoaște și producem serotonina. Aveam o conferință despre Jung și mi-a fost foarte frică. I-am spus unei colege de la cabinetul de psihoterapie să mă ajute să mă relaxez. Ea s-a pus în fața mea. Și când mă simțeam în nesiguranță, mă uitam la ea și mă relaxam. De ce? Pentru că ea mă mima. Dacă stăteam picior peste picior, stătea și ea așa. Iar creierul meu emitea serotonină”, a mai spus Alexandru Stermin.

articolul original.

Primului mall din Timişoara, inaugurat în 1973. Bega avea lifturi și scări rulante și găseai de toate

2 October 2022 at 10:29

 Mall-ul face parte astăzi şi din viaţa românilor. A devenit un spaţiu complex, unde se poate mânca, se pot face cumpărături de orice fel, se practică sport, activităţi de relaxare, artistice sau de socializare. Este practic un mic orăşel. Primul mall în concepţia de azi a apărut la Timişoara în 2005. Este vorba de Iulius Mall. Al doilea, Shopping City, a fost inaugurat în 2016. 

Timişorenii îşi aduc aminte, însă, că în oraș a existat încă din timpul comunismului un fel de mall, care atunci se numea de fapt magazin universal.

Magazinul Bega Magazinul Bega a fost inaugurat în 1973. 

Clădirea a fost realizată după un proiectul celor de la Iprotim, avându-l ca şef pe arhitectul Vasile Oprişan.

Pe locul în care s-a ridicat magazinul se afla, cândva, o clădire în care funcţiona Casa Pompierilor. Iar zona purta numele de Piața Balaș.  

La Bega puteai putea găsi cam toată gama de produse. De la îmbrăcăminte, încălţăminte, marochinărie, electronice, obiecte de uz casnic, jucării sau articole sportive, bijuterii sau cosmetice. Cam tot ce găseşti acum şi într-un mall. 

Magazinului universal Bega era o construcție modernă pentru epoca socialistă. Regimul de înaltime era de e P+4, înaltimea maxima fiind atinsă de casele de lifturi, 27 metri.

Avea lifturi, dar şi scări rulante, ceea ce pentru acele vremuri era ceva ieşit din comun.

Conceptul „Rooftop” sau terasa pe acoperiş a pătruns în ultimii ani şi în România. Prima terasă la înălţime din Timişoara a fost amenajată la sfârşitul anilor ’70, pe acoperişul magazinului universal Bega. 

A funcţionat până la finele anilor ’90. A fost o cofetărie celebră în Timişoara socialistă.

După revoluție, ca urmare a privatizării societăţii – în 1997, centrul comercial Bega a fost achiziţionat de fraţii Marius şi Emil Cristescu, care  l-au transformat în Bega Shopping Center. 

În 1999, mini-mall-ul a primit premiul “Steaua de Aur” oferit de Business Initiative Direction (BID) din Spania.   

Aspectul clădirii a fost schimbat complet. Construcţia este formată din mai multe corpuri de clădire: unul principal şi două aripi secundare. 

Corpul principal, unde funcţioneză centrul comercial, este structurat pe subsol (unde se află Carrefour Market), parter şi patru etaje (la etajul trei se află food court-ul) având o suprafaţă comercială totală de 8.600 metri pătraţi.

În anul 2005 s-a finalizat şi dat în folosință un nou corp al Bega Shopping Center, care are o formă arhitectonică deosebită. Astfel a crescut și suprafaţa comercială, ajungând la 12.000 metrii pătraţi: scări rulante cu dublu sens, lifturi de mare capacitate pentru marfă şi persoane, instalaţie de sonorizare, sistem TV, sistem de securitate împotriva efracţiei, sistem de semnalizare incendiu etc.

articolul original.

Omul de afaceri Ovidiu Șandor a fost numit Consul onorific al Regatului Belgiei la Timișoara

28 September 2022 at 18:19

Consulatul Onorific al Regatului Belgiei la Timișoara a fost inaugurat, miercuri, 28 septembrie, în prezența ambasadorul Belgiei în România, Philippe Benoit. Omul de afaceri Ovidiu Șandor a preluat funcția în urmă cu mai bine de un an, însă din cauza pandemiei nu s-a organizat un eveniment oficial de prezentare. 

„Totul a plecat de la faptul că am fost implicat ca și comisar din partea României în proiectul Europalia, un proiect de diplomație culturală pe care România l-a avut în Belgia acum patru ani. Ulterior, când noul ambasador al Belgiei a venit la postul său de la București, mi-a propus această poziție onorifică. Ținând cont că e vorba de o țară importantă în arhitectura Europei, am acceptat cu mare drag această poziție”, a spus Ovidiu Șandor.

Consulatul Onorific al Regatului Belgiei din Timișoara va funcționa în Casa ISHO și va acoperi județele Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Mehedinți.

Consulatul Onorific oferă, printre altele, o serie de servicii, precum legalizarea documentelor private, autentificare a copiilor după documente originale şi confirmarea certificatelor emise în Belgia pentru cetăţenii care locuiesc în districtul consulatului. 

„Încercăm cu acest consulat să sprijinim persoanele și firmele belgiene din această regiune atunci când au dificultăți sau probleme. Consulatul onorific se ocupă strict de problemele belgienilor de aici. Dar ne mai propunem să fim și un catalizator al relațiilor economice, culturale, academice, sociale între cele două țări. Cred că alături de celelalte consulate onorifice din Timișoara și Belgia își are locul său în această constelație”, a mai declarat Ovidiu Șandor.  

În România sunt peste 4.600 de firme belgiene, iar după ultimele statistici era al nouălea investitor din România.

În județul Timiș sunt peste o sută de firme cu capital belgian, care activează în domeniul logistic, agricultură și producție industrială, printre care și o fabrică de ciocolată în Timișoara.

„Referitor la relația între România și Belgia, ne leagă multe lucruri. Ambele state își trag rădăcinile din negura secolului al 19-lea, când cu o influență a Franței s-au creat două state tampon, Belgia, în vestul Europei, România la estul Europei. Iar persoana domului Șandor în funcția de consul onorific nu poate decât să ne bucure, e o personalitate a cetății, un om de afaceri care și-a pus amprenta la dezvoltarea Timișoarei moderne, o persoană respectată și sunt convins că relațiile de afaceri cu Belgia vor avea de câștigat”, a spus Mihai Ritivoiu, prefectul de Timiș.

„Pentru noi, acest nou consulat înseamnă o recunoaștere la nivel internațional. Pe de o parte, spune multe despre potențialul economic ce alții văd la noi – iar Timișoara este una dintre cele mai dinamice din punct de vedere economic, dar spune ceva și despre o recunoaștere culturală. Domnul Șandor a fost cineva care a susținut mereu și ideea Capitalei Culturale Europene. Pentru noi e foarte important să menținem aceste relații internaționale și să fim vizibili în lume. E o zi în care ambițiile internaționale ale Timișoarei au mai crescut un pic”, a spus primarul Dominic Fritz.

În acest moment, în Timişoara există trei consulate generale –ale Germania, Serbiei şi Italiei, şi 13 consulate onorifice – ale Ungariei, Austriei, Cehia, Coreei de Sud, Franţei, Indiei, Republicii Moldova, Bulgaria, Macedonia de Nord, Țările de Jos, Peru, Suedia şi Tunisia. 

articolul original.

Premieră la Timișoara. Monopost de Formula E, pilotat de Nick Heidfeld

24 September 2022 at 10:58

Timișorenii se vor bucura astăzi de prima demonstrație auto din România cu un monopost de Formula E, complet electric. Este vorba de o mașină a echipei Mahindra Racing, care a concurat în competițiile FIA în perioada 2018-2021. Evenimentul a fost pus la cale de compania ZF, în calitate de partener oficial pentru Mahindra Racing, împreună cu Universitatea Politehnica din Timișoara, cu ocazia anunțării deschiderii unui centru de excelență în campusul UPT.

“E un proeict important pentru Politehnică. Avem o parte dintr-o hală, în care vor funcționa mai multe laboratoare, e vorba și de inteligență artificială, de securitatea informației, de mașini electrice. Va fi o zonă multidisciplinară, pentru că vom aduce studenți din mai multe facultăți. Vom face și noi niște investiții ușoare, ceea ce înseamnă partea de amenajare, dar investiția mare aparține celor de la ZF, ei vor organiza acea hală care va conține trei laboratoare, ateliere, sală de seminar și expoziție și panouri tech interactive, pe o suprafață de 500 de metri pătrați. Acesta va permite studenților să lucreze la proiecte comune de cercetare și să învețe direct de la experții ZF”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica.

Monopostul adus la Timișoara va fi condus de fostul pilot de Formula 1, Nick Haidfeld, care a concurat și în Formula E, pentru Mahindra, în 2018, când a fost angajat ca pilot de test și consilier. Unele din echipamentele de pe monopostul Mahindra au fost realizate chiar la Timișoara.

“În primul rând vorbim de componentele sistemelor de frânare. Noi, în cadrul echipelor de inginerie, care deja de 15 ani lucrează cu divizia care dezvoltă aceste sisteme de frânare activă și  pasivă, avem această contrubiție care se reflect pe acest monopost de la echipa Mahindra-ZF. De anul trecut, însă, am început să avem contribuții și în partea de power-train, adică de propulsie, pentru că sunt proiecte pe care lucrăm”, a spus director general al centrului de inginerie ZF, Sever Scridon.

articolul original.

A început festivalul maghiarilor din Timişoara. Urmează un week-end spectaculos în Piețele Unirii și Libertății

23 September 2022 at 03:58

Ediţia a șaptea a Zilelor Maghiare din Timişoara a demarat, joi seara, cu un spectacol de gală găzduit în sala Teatrului Național, la care au participat oficialităţi locale şi invitaţi din România şi Ungaria.

„Una dintre valorile marcante ale orașului Timișoara, inter și multi culturalitatea, constituie un reper primordial. Timișoara – Capitală Culturală Europeană, fără etniile din Banat, nu este un peisaj complet. Noi dorim să contribuim la realizarea acestuia”, a transmis Peter Tamaș, consulul onorific al Ungariei la Timișoara, președintele Asociației Bastionul, organizatorul Zilelor Maghiare.

Anul acesta, la deschiderea evenimentului nu a participat nici primarul Dominic Fritz, nici Alin Nica, președintele CJ Timiș. Au fost însă prezenții adjuncții lor.

„Fiecare sărbătoare a unei etnii aduce aminte de caracterul acestui oraș. Ce este Timișoara și cine sunt timișorenii. Un oraș care a trecut de un mileniu de existență, a trecut prin mai multe administrații și culturi, dar a găsim mereu puterea de a supraviețui, de a se reinventa. De a fi un oraș tolerant și inovativ. Acești doi piloni sunt cei care caracterizează și definesc cel mai bine timișorenii. Un timișorean, până la urmă, este, adesea, cineva care nu s-a născut în Timișoara. Acest oraș a atras ca un magnet culturi diferite, limbi diferite, religii diferite, care a învățat că în toleranță, în comuniune, în comunicare și în respect reciproc există prosperitate: socială, culturală, economică. Trăim în aceste zile momente tulburi, aproape de noi. Lumea trecutul are umbră lungă, care ne ajunge. Și simțim răcoare și frigul pe care această umbră a trecutului o aduce asupra noastră. Nu aduce nici pace, nici prosperitate, nici toleranță. Știu că Timișoara nu este Capitală Culturală Europeană doar pentru că are cultură, ci pentru că este un exemplu, este o capitală a toleranței și a inovației. Trebuie să fim exemplu nu doar pentru România, nu doar în regiune. Suntem un exemplu pentru ce înseamnă prietenie și comunitate, care e formată din toată splendoarea diferențelor dintre noi, de orice fel sunt ele. Comunitatea maghiară are un mileniu de existență în Timișoara și sper că va continua să existe cel puțin încă pe atât. Vă doresc viață lungă și multă prosperitate”, a spus Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei.

„Mottoul comunității europene este Unitate prin diversitate. Știm bine că acest motto este valabil în zona Banatului de sute de ani de zile, unde în comuniune și în bune relații au trăit comunități, români, maghiari, germani, sârbi, slovaci, romi și așa mai departe. În toată această perioadă, comunitatea maghiară a dat foarte mulți primari, guvernatori, prefecți, drept pentru care le aducem recunoștință pentru amprenta pe care au lăsat-o în orașele și localitățile din întreg Banatul. Mă bucur să fiu la un eveniment care reîmprospătează tot ce înseamnă element cultural pe care comunitatea maghiară l-a lăsat aici”, a declarat Alexandru Proteasa, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș.

După discursurile oficiale, a urmat spectacolul Carmina Burana de Carl Orff, oferit de Baletul Contemporan din Szeged.

Zilele Culturale Maghiare din Timişoara propune, în acest week-end, un program spectaculos în Piața Victoriei și Piața Libertății: concerte pop-rock cu trupe din Ungaria şi Ardeal, muzică şi dansuri populare ungureşti, gastonomie maghiară, un spectaculos târg meşteşugăresc, ateliere pentru copii, dezbateri, lansări de carte, filme, spectacole de reenactment istoric cu trupe din Ungaria şi Timişoara. Dar şi multe altele.

Zona gastronomică, din parcarea de la Modex propune 20 de standuri cu specialităţi ungureşti.

articolul original.

Lumânări parfumate din ulei uzat. Un business social-incluziv și ecologic

14 September 2022 at 03:59

OilRight este o inițiativă inedită pornită de Roxana Țecu, la Timișoara. Pornind de la un model din Slovenia, timișoreanca a decis să producă lumânări decorative, parfumate și relaxante, având ca materie primă uleiul alimentar generat de gospodăriile din oraş. Este un business social-incluziv, cu finanţare de la Uniunea Europeană.  

OilRight oferă o alternativă curată de colectare şi reutilizare a uleiului alimentar folosit. Acesta e procesat şi transformat, cu ajutorul a patru persoane cu dizabilităţi. 

„Reducem poluarea cu acest tip de deşeu. Un litru de ulei alimentar uzat aruncat într-un râu poate polua până la un milion de litri de apă. Odată colectat uleiul de către noi, se întâmplă o mică magie. Şi anume, este transformat cu ajutorul unei tehnologii speciale în lumânări parfumate. Dincolo de un impact bun asupra mediului, OilRight are şi un impact bun social, atelierul oferind locuri de muncă unor persoane vulnerabile. Este un proiect de antreprenoriat social”, a povestiti Roxana Ţecu. 

Fiecare timişorean poate să devină furnizor de materie primă pentru lumânărilor parfumate, prin donarea uleiului alimentar uzat. În procesul tehnologic, se foloseşte ca materie primă o ceară specială, vegetală, cumpărată din Portugalia, de la cei care au inventat-o şi patentat-o.

„Uleiul care ajunge la noi în atelier trece printr-o centrifugă specială pentru uleiul alimentar uzat, care-l purifică. Asta înseamnă că elimină mirosuri, resturi de sare şi de apă. Vom obţine un ulei curat, care este apoi încălzit la 85 de grade Celsius şi se amestecă cu ceara vegetală. E o anumită reţetă pe care trebuie să o respectăm”, a mai spus Roxana Ţecu. 

În acelaşi timp, angajaţii pregătesc paharele, în care se lipeşte un fitil. Este apoi turnată compoziţia caldă şi se lasă la răcit. În final, se taie fitlul, se pune capacul de plută, care rolul ca suport, să nu stea direct pe mobilier, şi se ambalează în cutii de carton. 

Mirosul este dat de ceara cumpărată în diferite arome, există şi varianta de ceară neutră, la care se adaugă arome esenţiale. Dintr-un litru de ulei ies cam zece lumânări.

„Suntem mândri că am reuşit să strângem 3,5 tone de ulei. Cu precădere de la persoane fizice, care nu au obligaţia legală de a dovedi că se debarasează în mod corect. De asemenea, folosim şi uleiul alimentar expirat. Am primit în această iarnă de la un supermarket 300 de sticle de ulei exprirat. Atunci sărim etapa de centrifugare”, a adăugat Roxana Ţecu. 

 Lumânările sunt disponibile la vânzare pe site-ul Oilright.ro, dar şi în locul în care acestea sunt fabricate, în curtea centrului industrial Faber. 

OilRight are parteneriate cu mai multe companii şi restaurante, care le cumpără produsele, iar de asemenea, lumânările parfumate se mai găsesc şi în cadrul diverselor târguri şi festivaluri din Timişoara.

articolul original.

Cum i-a ajutat Timișoara pe sinistrații de la Szeged, oraș distrus de inundații

12 September 2022 at 18:55

În martie 1879, Szeged a trecut prin momente dramatice. Orașul maghiar a fost distrus în mare parte de o inundație catastrofală. Râul Tisa a rupt digurile de protecţie şi a inundat oraşul, și doar cartierul vechi, Palankul, aflat la un nivel mai ridicat, a scăpat. Peste 150 de persoane au murit. Apa a putut fi evacuată de abia după trei luni. Peste 5.400 de case au fost dărâmate și doar 265 de imobile nu au suferit stricăciuni. În jur de 60.000 de persoane au rămas atunci fără adăpost.

În 17 martie, la Szeged a ajuns și împăratul Franz Josef. Multe țări s-au oferit să sprijine oamenii din oraşul inundat. 

Cele mai multe ajutoare erau din partea Austriei, dar a sosit sprijin şi din Germania, Franţa, Rusia, Serbia, România, Turcia, ba chiar şi din America, China sau Japonia.  

Pentru că terasamentele de cale ferată înspre Budapesta se aflau sub apă, nu mai putea fi folosită decât linia ferată Szeged-Timişoara. Aşa se face că mii de persoane s-au refugiat către ţinutul sudic al Ungariei, mai exact la Timișoara.

„Acţiunea de salvare s-a concentrat în oraşul Timişoara unde, deja după primele veşti privind calamitatea, primarul János Török a convocat o adunare a cetăţenilor. Imediat s-a format un comitet sub conducerea şefului poliţiei orăşeneşti, Constantin Vlahovits, care a rămas de permanenţă şi a condus întreaga acţiune de salvare. De la Szeged au sosit atât de mulţi refugiaţi încât locuinţele particulare puse la dispoziţie de cetăţeni nu au fost suficiente, hotelurile erau supraîncărcate, astfel încât în şcoli şi în cazărmile golite de soldaţii duşi la lucrările de salvare din Szeged au fost organizate mari adăposturi”, a povestit fostul primar al Timişoarei, Josef Geml, în monografia „Vechea Timişoară”.

În cazarma Franz Josef (Cazarma U, cum este astăzi cunoscută) asociaţiile de femei din Timișoara au organizat o bucătărie de campanie, iar cetăţenii din Fabric care au deschis o bucătărie de campanie în localului Mielul alb.

Cetățenii au donat bani şi alimente, iar o mare parte au putut fi trimise la Szeged. 

„Dintre alimente s-a donat mai ales untură, slănină, făină şi pâine, dar nu numai de la cetăţenii de aici, căci au contribuit şi locuitorii de la sate care au adus numeroase căruţe pline. Ignaz Eisenstater de Buziaş a donat deja de la început 50 de saltele cu paie. Săptămâni în şir Timişoara devenise scena unor acţiuni caritabile apreciate laudativ de rege cu ocazia vizitei sale din 17 martie şi de premierul Tisza Kálmán în discursul său ţinut în parlament la 14 aprilie”, a mai scris Geml.

Szeged a fost practic reconstruit de la zero, în perioada 1880-1883.

articolul original.

Se pregătește deschiderea frontierei pentru bicicliști între România și Serbia, pe pista de pe malul Begăi. Deocamdată pentru două zile

11 September 2022 at 14:27

Bicicliștii vor putea trece în premieră frontiera între România și Serbia, pe pista de cicloturism de pe digul canalului Bega. Consiliul Județean Timiș va organiza o tură ciclistă Timișoara-Zrenjanin, cu ocazia Zilei Cooperării Transfrontaliere, în 23-25 septembrie, ocazie cu care la granița dintre cele două țări se va deschide un punct mobil de trecere a frontierei.  

Pista de biciclete de pe malul Begăi pe teritoriul României, între Timișoara și frontieră are o lungime de 37 de kilometri, aceasta fiind utilizată deja de aproape șase ani. Pe partea sârbească pista are 42 de kilometri, vecinii având de construit pista de biciclete de la graniță până în localitatea Klek, de acolo având deja infrastructură velo spre Zrenjanin, capitala Banatului sârbesc. 

Autoritățile din România mai așteaptă autorizările din partea Poliției de Frontieră din Serbia, punctul de frontieră mobil urmând să fie deschis la fel ca la turul ciclist Timișoara-Szeged, când polițiștii români și maghiari au făcut controalele documentelor pe malul Mureșului.  

“Vom deschide în premieră acest punct de trecere a frontierei și pistă de biciclete va putea fi folosită pe întreaga sa lungime, așa cum a fost gândită în proiectul de finanțare europeană. E o idee pe care noi o avem și dorim să o ducem la bun sfârșit”, a declarat Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș. 

Bicicliștii care se vor înscrie la tura ciclistă de pe malul Begăi vor înopta sâmbătă la Zrenjanin, urmând ca duminică să pedaleze din nou în jur de 80 de kilometri spre Timișoara. 

Pista de biciclete de pe digul canalului Bega, realizată pe fonduri europene. Se așteaptă acum construcția infrastructurii punctului de trecere a frontierei atât pentru bicicliști, cât și pentru vapoarele de pe Bega.

Consiulul Judeţean Timiș a alocat în bugetul de anul acesta banii pentru execuţia punctului de trecere a frontierei de pe partea românească. Construcţia finanțată de CJT se ridică la aproape 600.000 de euro. 

Sârbii trebuie să facă în oglindă același lucru.  
Se speră ca punctul de frontieră să fie operaţional până la finele anului 2023. 
articolul original.

A început Festivalului Plai. Concerte și peste 60 de activități la Muzeul Satului Bănățean

10 September 2022 at 10:37

Cea de a 17-a ediție a Festivalului Plai a început, vineri, 9 septembrie, la Muzeul Satului Bănățean. Timp de trei zile, vom avea concerte de world music, proiecții de filme, teatru, expoziții multimedia, foodcourt și peste 60 de activități inedite.  
„Arată foarte plin Plai-ul acestei ediții. Avem nouă concerte world music, proiecții de film, teatru, expoziții multimedia, discuții cu artiștii, foodcourt, avem peste 60 de proiecte noi sau vechi. Plai a început în 2006 cu gândul de a face cunoscut Muzeul Satului Bănățean. La început țineam evenimentul în partea din față. După noi au venit și alții să facă festivaluri. Am zis să venim cu ceva nou și în 2019 ne-am mutat în partea din spate. De data asta am deschis și zona de lac, chiar și pontonul din mijlocul lacului e folosit. Toate curțile caselor muzeului sunt ocupate de noi, totul se schimbă timp de trei zile. Plai nu a fost niciodată doar un festival de muzică. Anul acesta am mutat și scena. Acum e cumva în mijloc, e cumva punctul central din acest an”, a spus Flavia Buzgar, de la Centrul Cultural Plai. 
Anul acesta, Plai a pregătit nouă concerte, câte trei pe zi. Vineri, în prima zi, au cântat Zoli Toth, Orchestra Mendoza și Salvador Duran (din Mexic și Statele Unite ale Americii) și Buika din Spania, o cântăreață cunoscută, care în 2021 a scos un album cu Carlos Santana. 
Astăzi vor concerta Tumbe, Monsieur Doumani din Cipru și Oumou Sangare, cea mai cunoscută artistă din Mali. 
Duminică, 11 septembrie, sunt programați pe scenă Ikaru din Turcia, Bcuc din Africa de Sud și Trade Attack din Estonia. 
Un abonament de week-end costă 150 lei, iar biletele pentru o zi de festival vor putea fi achiziționate la 100 lei. 
articolul original.

Alice Francis, cântăreața născută la Timișoara, nominalizată la premii muzicale în Germania

8 September 2022 at 15:41

Alice Francis, supranumită și “Regina electroswingului”, a explodat pe scena muzicală din Germania în 2012, după lansarea albumului de debut “St. James Ballroom”. Cântăreaţa a readus în actualitate swingul american al anilor 20-30, utilizând instrumente electronice. Au urmat concerte şi prezenţe la mari festivaluri de jazz din Europa. Anul acesta, Alice are și două nominalizări la premii muzicale din Germania.

„Suntem nominalizați la un premiu important în Germania, care se numește NRW Pop Preis. În octombrie va avea loc spectacolul de la Koln. Și mai este o nominalizare. Anul trecut am fost la Budapesta, unde am filmat la un serial istoric nemțesc. Am un mic rol acolo, dar eu am făcut și muzica pentru film. Acest soundcheck a fost nominalizat Deueutsche Fernsehenpreis, un premiu important în Germania pentru muzică de film”, a declarat Alice Francis.

Alice Francis s-a născut la Timişoara, iar la vârsta de cinci ani a plecat cu părinţii în Germania. Mama ei este o româncă originară din Maramureş, dar care a trăit în tinereţe la Ghiroda, iar tatăl provine din Tanzania, venit la Timişoara pe vremea lui Ceauşescu ca student la Facultatea de Stomatologie.

“Părinţii mei au divorţat în Germania, dar eu am ţinut legătura mereu şi cu tata. Când am fost mică mergeam în vacanţe, în Tanzania. Am fost de patru ori acolo la bunici. Când am plecat în Germania am uitat româneşte. Am reînceput să învăţ să vorbesc după ce s-a mutat bunica la noi. Dar veneam foarte des în România şi când eram mică, la mătuşi, la verişori. Făceam multe vacanţe aici, mergeam şi la mare. Mă simt legată de România în general şi de Timişoara în special. Köln nu este aşa de frumos. Dacă sunt întrebată ce sunt, eu răspund că sunt româncă, chiar dacă după aceea se uită toţi lung la mine”, a povestit Alice Francis.

La începutul anilor 2000, Maria Radermacher, mama lui Alice Francis, a cumpărat conacul și domeniul construit de baronul Nikiloici, la Rudna. Conacul a fost construit în 1780. După al Doilea Război Mondial, a devenit subunitate de grăniceri, iar prin anii ‘60, după naţionalizare, a ajuns sediu CAP. După Revoluție a devenit o ruină.

Maria Radermacher s-a îngrijit cât a putut să renoveze, cameră cu cameră, iar șapte din cele 40 pot fi locuite acum. Intenția ei era să introducă conacul în circuitul turistic.

Proprietarii vor să facă din domeniu și un loc pentru concerte și festivaluri. Iar primul concert de la castel va fi susținut chiar de Alice Francis, alături de Bucharest Jazz Orchestra, în 24 septembrie.

Pentru a atrage atenţia asupra uriaşului poteniţial al castelului Nikolici, Asociaţia pentru Promovarea Turismului Timiş a organizat aici deja două ediții de Banat Brunch, iar conacul e căutat acum de turiștii care vin prin platforma Air-bnb.

articolul original.

Mașină de Formula E prezentată în premieră în România. Vine la Timișoara și fostul pilot de Formula 1 Nick Heidfeld

7 September 2022 at 10:53

Un monopost al echipei Mahindra Racing va fi adusă la Timișoara, pentru o conferință organizată de ZF, al treilea cel mai mare furnizor din domeniul automotive din lume, în 24 septembrie, la Biblioteca Politehnicii.

La eveniment va fi prezent și fostul pilot de Formula 1, Nick Heidfeld, care a concurat în perioada 2000-2011, pentru echipe precum Gauloises Prost Peugeot, Sauber Petronas, Jordan Ford, BMW Williams, BMW Sauber sau Lotus Renault.

ZF Group, în parteneriat cu Mahindra Racing vor prezenta pentru prima data în România un monopost de curse de Formula E, mașina Mahindra.

Începând cu sezonul 2019-2020, ZF a devenit partenerul tehnologic oficial al echipei Mahindra Racing Formula E în campionatul complet electric FIA Formula E.

În cadrul acestui parteneriat, ZF dezvoltă grupul motopropulsor, care include motor electric, invertor, electronică de putere și transmisie.

Mahindra Racing a fost una dintre cele zece echipe care au luat startul la etapa inaugurală din FIA Formula E, din sezonul 2014-2015, iar de atunci e prezentă an de an, echipa dezvoltând propriul motor electric.

În al doilea sezon, teamul l-a angajat pe germanul Nick Heidfeld, fostul pilot de Formula 1, care a terminat pe locul trei în etapa desfășurată pe circuitul de la Beijing. Coechipierul lui Heidfeld în echipa indiană de atunci era Bruno Senna, nepotul celebrului pilot Ayrton Senna.

În sezonul 2016-2017, a câștigat ePrix-ul de la Berlin prin suedezul Felix Rosenqvist, venit în locul lui Senna. Echipa a mai obținut nouă podiumuri, iar la finalul sezonului s-a clasat pe locul trei pe echipe. Următorul sezon a încheiat pe locul patru la general pe echipe.

Germanul Nick Heidfeld a stat patru sezoane ca pilot la Mahindra Racing. În 2018, a devenit consilier special și pilot oficial de rezervă pentru Mahindra Racing, acesta fiind înlocuit de un alt fost pilot de Formula 1, Pascal Wehrlein.

În 2018-2019, piloții Mahindra și-au asigurat o victorie, două podiumuri, terminând campionatul pe locul șase.

Echipa a terminat sezonul 2019-2020 pe locul nouă în clasamentul constructorilor, iar din sezonul 2020-2021, Mahindra îi are piloți pe Alexander Sims și Alex Lynn. Ultimele două sezoane au fost încheiate pe locul nouă, respectiv locul opt în clasamentul general.

articolul original.

Povestea celei mai înalte clădiri a epocii comuniste din Timișoara. 51 de ani de la construcția Continentalului

5 September 2022 at 13:58

Cea mai înaltă clădire din Timişoara, cu cei 90 de metri, este Catedrala Ortodoxă din Piaţa Victoriei. Hotel Continental a fost cândva cea mai înaltă clădire din Timișoara, având 59 de metri și 15 etaje. Hotelul a fost inaugurat în 1971 și era o adevărată mândrie a comuniștilor.

La sfârşitul anilor ’60, Partidul Comunist Român a cerut să se construiască o serie de spaţii de comerţ, hoteluri, case de cultură, stadioane şi săli de sport în marile oraşe. Institutele de proiectare au primit permisiunea să realizeze planuri mai sofisticate şi mai valoroase din punct de vedere estetic. S-au găsit bani pentru ele. A fost perioada în care la Timişoara s-au făcut magazinul Bega, hotelurile Continental şi Timişoara, Casa Tineretului, Casa de Modă „Modex”, sala Olimpia şi altele.

De proiectarea clădirii a fost însărcinat arhitectul Gheorghe Gârleanu.   

„Înainte de Continental, am lucrat la amenajarea unui hotel la Lugoj. Hotelurile făceau parte dintr-o tematică pe care Ministerul Turismului a dat-o şi altor localităţi. Am avut mână liberă să fac o clădire impunătoare. Totuşi, trebuia să fie un hotel cu 300 de camere. Pe lângă camerele de cazare, recepţie, am făcut restaurant, braserie, două terase, piscină, barul de zi. Am luptat să se facă şi barul de noapte. Exista un salon de conferinţe. Era şi frizerie-coafură. Am vrut să fie un adevărat complex. Bucătăria încadrată în centru, să poată să deservească tot complexul. Era o rezolvare inedită. Totul era funcţional perfect. Pe vremea aia se folosea materiale prefabricate. Era o lucrare interesantă din punct de vedere al aspectului. Era cea mai înaltă clădire din Timişoara. La început, câţiva ani, se putea merge pe terasă, pentru a vedea oraşul de sus. Se plătea un leu, doi, nu mai ştiu exact. Am făcut terasa să fie circulabilă. Dar s-a abandonat ideea cu vizitarea”, a mai declarat Gîrleanu, care a fost premiat de Uniunea Arhitecţilor pentru hotelul Continental.

Iată cum suna un articol apărut în Scânteia în august 1971:  

„Cea mai nouă și mai înaltă clădire din municipiul Timișoara – hotelul Continental, dar de curând în folosință, are 14 niveluri, care găzduiesc un mare complex de cazare și alimentație publică. Realizat într-o concepție arhitecturală modernă, Continentalul timișorean îmbină în chip fericit frumosul cu utilul, oferind oaspeților multiple posibilități de petrecere agreabilă a timpului. Începând cu ușa cu celulă fotoelectrică de la intrare și holul de primire, placat cu marmură, lambriuri de lemn și aluminiu, mobilat cu fotolii și canapele confortabile, și până la ultima cameră de la nivelul 14, situat la o înălțime de 50 de metri, care dispune de hol, baie cu cadă, pereți tapetați cu material plastic, cu mochetă pe jos și dispunând de tot mobilierul adecvat – hotelul Continental constituie o expresie a bunului gust.

În afara spațiului destinat exclusiv cazării, hotelul Continental dispune, de asemenea, de un adevărat complex alimentar: restaurant, terasă, salon de recepții, bar de zi și bar de noapte, precum și de ateliere de coafură, cosmetică, frizerie etc.

Pentru ca oaspeții care poposesc aici, din țară și de peste hotare, fie și numai pentru câteva ore, să se simtă cât mai bine, personalul dovedește o maximă solicitudine față de dorințele fiecărui turist. salariații hotelului sunt absolvenți ai unor școli comerciale și cursuri de specialitate (în țară și străinătate), vorbesc curent una-două limbi de circulație internațională. iată doar câteva argumente care îndreptățesc invitația adresată de Oficiul județean de turism Timiș – căruia îi aparține hotelul – tuturor turiștilor ca, în trecere prin Timișoara, să poposească și la Continental”, a scris Cezar Ioana, corespondentul Scânteii de la Timișoara.

Continental avea să dețină recordul mult timp după Revoluție, însă în ultimele decenii, dar mai ales în ultimii ani, au început să se înmulțească turnurile înalte. 

Cea mai înaltă clădire de locuit din Timișoara avea să devină Fructus Plaza, construită în 2011, cu o înălțime de 65 de metri, dar recordul a fost doborât recent de turnurile Riverside de la ISHO, care au 65 de metri și 20 de etaje.

Iar cea mai înaltă clădire de birouri este astăzi UBC 0 de la Iulius Town, cu peste 70 de metri (ar fi trebuit să fie de 155 de metri, cu 27 de etaje, însă din cauza crizei proprietarii au decis să se oprească la jumătatea proiectului).

articolul original.

Muzeul Național al Banatului a prezentat de Ziua Limbii Române un ceaslov din anul 1811 editat la Buda

31 August 2022 at 10:18

Azi, 31 august, sărbătorim Ziua Limbii Române, un pilon al identității și ființei noastre naționale. Vorbită de 28 de milioane de persoane, dintre care o treime se află în afara granițelor, româna se află în primele 20 de limbi vorbite, printre cele 6.000 – 7.000 de pe planetă. 
Ziua Limbii Române se celebrează în țara noastră din anul 2013, la 31 august, la aceeași dată cu sărbătoarea „Limba Noastră” din Republica Moldova, care celebrează limba română încă din anul 1990.
Muzeul Național al Banatului a prezentat, pe Facebook, de Ziua Limbii Române o piesă esențială din patrimoniu. Este vorba un ceaslov, în limba română, scris în alfabet chirilic, din anul 1811, cu mențiunea: „Întru mărirea Sfintei de o fiinţă şi nedespărţitei Troiţă a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh: cartea aceasta Ceaslov întru care se cuprinde rânduiala cum se cuvine a să cânta ceasurile şi troparele şi cu alte după obiceaiu sfârşitului şi ce sau dat la tipariu cu îngăduinţa cealor mai mari, în Buda, la Krăiasca Tipografie a Universităţii Ungureşti, 1811”. 
articolul original.

Ziua Independenței Ucrainei, sărbătorită la Timișoara. Video mapping spectaculos pe fața Operei la șase luni de la izbucnirea războiului

24 August 2022 at 19:53

Ziua Independenței este ziua națională a Ucrainei, în care se sărbătorește adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică, în anul 1991. Ziua Independenței este celebrată anual, în data de 24 august. 

Mai multe organizații și instituții din Timișoara și-au unit forțele pentru a pregăti o serie de evenimente de solidaritate pentru ucrainenii care sunt refugiați în orașul de pe Bega, de Ziua Independenței Ucrainei.

Sărbătoarea a început cu inaugurarea picturii murale „Stand With Ukraine”, realizată de artistul timișorean Andrei Drăgan (cunoscut sub numele de Lux), pe un perete al Căminului 15 al Universității de Vest. A continuat cu o petrecere la Casa Tineretului, iar apoi cu un concert susținut de trupa JazzyBIT în centrul orașului. La ultimele două piese, pe scena improvizată în fața Operei și-a făcut apariția și cântăreața Vanessa Serbul, originară din Odessa.

Seara s-a încheiat cu un spectaculos video mapping, pe clădirea Operei.

Intitulat „Sensitive Content” și creat de Les Ateliers Nomad, spectacolul este un tribut adus artistei Maria Prymachenko (a trăit între anii 1909-1997), cea mai importantă figură în domeniul artei naive din Ucraina.

„Acest video mapping amintește că astăzi, 24 august, se împlinesc șase luni de la izbucnirea războiului în Ucraina.  Există și o poveste tristă legată de lucările Mariei Prymachenko. În martie, muzeul din Ivankiv, unde erau expuse multe lucrări ale artistei, a fost bombardat. În jur de 20 de lucrări ale ei au fost distruse”, a declarat Alexandra Palconi, director asociației Prin Banat, care a organizat proiecția.

articolul original.

Suedezii de la Ikea încurajează refugiații ucraineni să aplice pentru posturile libere în noul magazin din Timișoara

23 August 2022 at 17:36

Al treilea magazin Ikea din România, primul din afara Capitalei, se va deschide în acest an la Dumbrăvița, mai exact la intrarea în Timișoara dinspre DN69. Lucrările au început în 25 septembrie, iar termenul de execuție este de 12 luni.  
Centrul comercial va avea un regim de înălţime S+P+1E, construcția fiind deja ridicată. Au fost demarate o serie de lucrări în interiorul acesteia, cum ar fi finalizarea sistemelor de electricitate, de încălzire, de ventilație și de răcire. 
Construcția urmează cerinţele de certificare de clădire sustenabilă, conform criteriilor BREEAM. 
“Construirea unui magazin Ikea sustenabil, de peste 27.000 metri pătrați, este un proces de durată. Ne-am propus să construim un magazin la cele mai înalte standarde, dar și să fim eficienți și să respectăm termenele limită aferente acestui proiect. Stadiul lucrărilor este monitorizat zilnic și analizăm constant noi oportunități de a îmbunătăți și accelera procesul de construcție. Deschiderea Ikea Timișoara este o etapă de dezvoltare importantă pentru Ikea Europa de Sud-Est în România”, au transmis reprezentanții Ikea.  
Ikea plănuiește să recruteze 250 de angajați pentru magazinul din Dumbrăvița, în proximitatea Timișoarei.  
Echipa de management a magazinului a fost recrutată în aprilie 2022 și respectă principiile de egalitate de gen, cu 50% femei și 50% bărbați în poziții de conducere.  
Tot în această perioadă, mai mulți specialiști și experți s-au alăturat Ikea, în cadrul departamentului de logistică.   
„În acest moment, recrutăm manageri  de departamente și lideri de echipe. Planul nostru este să începem recrutarea în masă pentru restul posturilor vacante la finalul lunii septembrie. Căutăm colegi în mai multe departamente, cum ar fi cele de vânzări, logistică, design interior, restaurantul IKEA, serviciul de relații cu clienți, casierii, mentenanță, precum și securitate și sănătate în muncă. Oferta noastră de locuri de muncă este una variată și considerăm că există un post disponibil pentru fiecare. Ikea este o companie care oferă multiple posibilități și oportunități de dezvoltare, atât pe plan profesional, cât și personal, asigurând oportunități egale în recrutare și dezvoltare, indiferent de vârstă, identitate de gen, orientare sexuală, etnie, rasă, naționalitate, religie sau orice altă dimensiune a identității lor”, mai transmit cei de la Ikea. 
Angajații vor  beneficia de un pachet complet de beneficii, care include abonamente medicale la o clinică privată, asigurare de viață, tichete de masă, decontare lunară a unei părți din cheltuielile de transport, tichete de vacanță, concediu de odihnă suplimentar, bonus de performanță și contribuție la un plan de pensie în funcție de vechimea în Ikea.   
Ikea angajează și refugiați din Ucraina. „Deja am luat mai multe măsuri care au scopul de a sprijini comunitatea de refugiați din  județul Timiș. Alături de ONG-urile noastre partenere, încurajăm refugiații să aplice pentru posturile libere, ulterior fiind incluși  în procesul nostru standard de recrutare. În paralel, noi continuăm și programul Abilități pentru angajare. Acest program de formare profesională vizează refugiații care au nevoie de ajutor în a se integra, mai ales cei din grupurile dezavantajate, care poate nu au avut ocazia să lucreze înainte, dar care doresc să o ia de la zero în țara care îi găzduiește”, au mai spus cei de la Ikea.   
Data de deschidere a magazinului depinde  de stadiul lucrărilor, influențate de procesele interne de construire a unui magazin și de momentul obținerii autorizației de funcționare a magazinului.  
„Vom comunica data exactă de deschidere atunci când ne apropiem de finalizarea lucrărilor de amenajare în interior și exterior, în baza aprobărilor și autorizațiilor obținute de la autoritățile locale. Ne bucurăm să avem sprijinul autorităților locale și județene în acest proces și ne dorim să continuăm excelenta colaborare și pe viitor”, susțin reprezentanții companiei suedeze. 
articolul original.

Renaște Lacto Bar-ul din Timișoara. Un antropolog culinar timișorean a înregistrat brandul la OSIM

23 August 2022 at 11:10

Vă mai amintiți de Lacto Bar? Era un brand apărut pe la sfârșitul anilor 60, mai întâi în București, apoi în mai toate marile orașe. După cum îi spune și numele, principalele produse erau cele pe bază de lactate: lapte, lapte bătut, iaurt sau chefir. Era, de fapt, un alt tip de fast-food, foarte îndrăgit în perioada comunismului, care, la Timișoara, se găsea în centru, în locul în care se află astăzi restaurantul McDonald’s.

Caius Merșa, un antropoolg culinar timișorean a înregistrat brandul la OSIM și vrea să îl readucă în prim-plan: va deschide un Lactobar original în orașul de pe Bega.

Lacto Bar-ul era un fel de autoservire cu produse preparate și ținute în vitrine cu becuri radiante. Avea și preparate pentru mic dejun sau prânz ușor: ouă ochiuri, omletă, crenvurști cu muștar, mămăligă cu brânză și smântână ori orez sau gris cu lapte. Nu lipseau nici produsele de patiserie, totul fiind servit la “varice”, niște mese înalte, fără scaune.

“Lacto Bar-ul nu este un brand românesc. E un brand care ne-a plăcut nouă foarte mult, dar a apărut cu mult timp înainte să ne apucăm noi să facem Lacto Bar prin București, Timișoara și alte orașe mari. Am văzut în Australia, am văzut în Anglia, la început de secol XX, sunt acele Milk Bar-uri. Le-am preluat și noi, iar în memoria colectivă a românului este un brand autohton. Pentru mine înseamnă de fapt patiseria românească. Au fost gusturile noastre de atunci și trebuie să le regăsim. Asta caut acum”, a spus Caius Merșa, cel care a adus în România și conceptul de Supa Bar.

Lacto Bar-urile au dispărut după Revoluția din 1989. Au mai fost câteva tentaive de a redeschide afaceri de tip „lactobar”, la Oradea și Cluj, însă ele nu aveau prea multe în comun cu adevăratul concept.

„Când eram înfometați până peste măsură, când îți permiteai să mergi în centru, să mănânci un iaurt, ziceai că era cel mai bun de pe lume. Nu a fost un gust extraordinar. Știm ce vremuri erau atunci. Eram înfometați. La omul flămând îi place orice. Trebuie să aducem gustul de aici, gustul mioritic, ce avem noi aici, pentru că le avem”, a mai declarat Caius Merșa.

Caius Merșa dorește ca noul Lacto Bar să fie deschis până la începutul anului viitor, când la Timișoara sunt așteptați să sosească turiști, pentru programele din Capitala Culturală Europeană.

“Ceea ce aș vrea eu să fac din Lacto Bar este acea patiserie românească, dar țin foarte mult, pentru că am adorat, este să servim lactatele la sticlă. Și dacă este vărsat, îl aduc în carton, în pungă, dar aș vrea să-l pun și să-l vând în sticlă. La fel, iaurtul, sana și lapte bătut să fie în borcan de sticlă. Sunt niște embleme ale gustului care mi-au rămas în cap și care sigur vor veni înapoi”, a mai spus

Merșa, unul din cei care a pus pe picioare și clubul Darc din Timișoara, în 1999.

Caius Merşa este absolvent al Facultăţii de Arte din Timişoara, iar în prezent face și cercetare culinară la un centru de antropologie din cadrul Universităţii de Vest.

articolul original.

Pictură murală uriașă pe zidul Căminului 15, de Ziua Națională a Ucrainei

22 August 2022 at 19:54

Cu ocazia Zilei Naționale a Ucrainei, în 24 august, la Timișoara vor avea loc o serie de evenimente de solidaritate cu refugiații ucrainenii.  

Pe un perete al Căminului 15 al Universității de Vest din Timișoara, artistul timișorean Andrei Drăgan (cunoscut sub numele de Lux) lucrează la pictura murală „Stand With Ukraine”, care are ca temă prietenia româno-ucraineană în contextul situației provocată de război.

„Nu am vrut să mă axez foarte mult pe zona de conflict sau de război propriu-zis, am amintit asta prin simboluri, dar am vrut mai mult să evidențiez că împreună putem să găsim un simț al confortului și al păcii, indiferent cât de dificile sunt vremurile. Ele au venit cu niște sugestii, dar în mare parte schița e concepută de mine de la zero”, a spus Andrei Drăgan.  

Până în prezent a consumat aproximativ 35 de litri de vopsea lavabilă și 12 tuburi de spray.

„Lucrarea se citește din colțul din dreapta, unde vedem niște soldați care mărșăluiesc la război, fără fețe, care este urmat de un nor de praf, care simbolizează faptul că războiul este un act distructiv. Se alege praful. După care vede o mână care ajută o altă mână să se ridice. Simbolizează suportul. Și sunt cele două femei care practice simbolizează țările noastre. Aici sunt într-un moment confortabil, îmbrățișate. Lanțul rupt simbolizează eliberarea, iar florile sunt maci albi care simbolizează pacea”, a mai declarat Lux.

Pictura murală va fi inaugurată miercuri, de la ora 17.00, după care, de la ora 18.00, în Parcul Regina Maria va avea loc un picnic intercultural.

Seara, de la ora 20.00, evenimentele se mută în Piața Victoriei, unde va avea loc un inedit video mapping, o proiecție video pe tema Zilei Independenței Ucrainei pe fațada Operei Naționale.

Sărbătoarea se încheie cu concertele susținute de Vanessa Serbul, cântăreață originară din Odessa, și trupa JazzyBIT. 

articolul original.
❌