ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 7 October 2022Ultimele Stiri

Despre piețele financiare, într-o nouă ediție A.S.F. Student Club. Participarea este gratuită

7 October 2022 at 05:31
By: M.Ex.

Studenții și masteranzii pasionați de piețele financiare se pot înscrie, în perioada 06 – 16.10.2022, la A.S.F. Student Club.
În cadrul A.S.F. Student Club, participanții vor putea învăța de la invitații A.S.F., manageri și antreprenori de succes, noțiuni utile și practice despre piețele financiare și despre cum instrumentele, produsele și serviciile financiare pot fi folosite eficient în dezvoltarea unei afaceri. Webinariile sunt gratuite și încep din data de 18 octombrie 2022, iar pentru a participa puteți să vă înscrieți AICI.
Educația financiară reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale Autorității de Supraveghere Financiară, o mai bună cunoaștere a rolului și a modului de întrebuințare a instrumentelor, produselor și serviciilor financiare contribuind la creșterea nivelului de bunăstare și la scăderea excluziunii financiare. Mediul universitar este un important beneficiar al programelor A.S.F. de educație financiară, din 2015 și până în prezent au participat, în cadrul acestora, peste 24.000 de studenți.

articolul original.
Ieri — 6 October 2022Ultimele Stiri

Este simplu și îți reduce factura: iată cum ai putea să nu depășești pragul lunar de 255 kilowați

6 October 2022 at 20:48
image

Dincolo de știrile alarmiste referitoare la creșterea facturilor la electricitate, specialiștii susțin că o bună gestionare a aparatelor electrocasnice ar putea salva economiile românilor.

Primul pas este cunoașterea celor mai mari consumatori din gospodăria fiecăruia iar apoi modul cum poate fi redus consumul în fiecare caz.

Astfel, multor cetățeni le va fi mai ușor să se mențină sub consumul celor 255 de kilowaţi(kW) lunar la energie electrică, plafonul impus de Guvern, ca să beneficieze de reducere.

Andrei Orban, specialist în energie, a realizat o sinteză, pentru Antena 3, despre cum ar putea românii să treacă mai ușor perioada scumpirilor la energie analizând aparatura din principalele încăperi ale unei locuințe obișnuite.

Nu frigiderul este marele consumator

Conform surselor amintite, nu frigiderul este „vinovatul” din consumul unei bucătorii: acesta consumă cam 42 kW, mediu, pe lună. Cea mai mare pagubă în faxctură o face însă plita electrică și mulți se gândesc să renunțe la ea în perioada crizei energetice: consumă în jur de 120 de kW, lunar.

De amintit și consumul  lunar al celorlalte aparate de bucătărie: mașina de spălat vase( 18 kW), cuptorul electric( 66 kW).

Iluminatul cu LED, cel mai avantajos pentru facturile scăzute

Statisticile spun că o treime din cei 255 kW este compusă din consumul iluminatului. Astfel că becurile trebuie schimbate neapărat cu cele cu LED, de 10 ori mai eficiente din punct de vedere energetic.

Potrivit sursei citate, scoaterea din priză a unor aparate contribuie la reducerea facturilor; cuptorul cu microunde (care are tot felul de display-uri, LED-uri), televizorul (LED), imprimanta sau chiar încărcătoarele de telefon dacă le lăsăm în priză vor consuma și trebuie scoase pentru că „au un consum inerent”, a precizat Andrei Orban.

Mașina de spălat consumă cu jumătate mai puțin dacă temperatura este scăzută

Printre aparatele din acest spațiu, televizorul consumă 22,5 kW iar aerul condiționat are un consum de aproximativ 60 de kWh.

„Trebuie să îl folosim la o temperatură mai scăzută. Şi o diferență de un grad, de exemplu, de la 22 la 23 de grade, înseamnă o diferență de consum în minus de aproape 15%”, precizează Andrei Orban.

Consumul mașinii de spălat depinde de temperatura selectată: de exemplu, la 60 grade, acesta ar fi de 80 de kWh iar la 40 de grade sau chiar mai puțin, reducerea este aproape la jumătate, a susținut specialistul amintit pentru Antena #

articolul original.

Ministrul Economiei ia în calcul un ajutor de stat pentru COS Târgoviște. VIDEO

6 October 2022 at 18:22

Ministrul Economiei, Florin Marian Spătaru, s-a aflat pentru a doua oară în județul Dâmbovița la invitația președintelui CJ – Corneliu Ștefan. Demnitarul a vizitat Combinatul de Oțeluri Speciale, aflat acum în administrarea Grupului italian Bertrame, și uzinele Dragomirești, Mija și Moreni, componente ale industriei de apărare.

După incursiunea la COS Târgoviște, a urmat o scurtă întâlnire cu presa, desfășurată la sediul Consiliului Județean Dâmbovița. Președintele Corneliu Ștefan i-a mulțumit pentru faptul că a răspuns invitației de a veni în județul nostru pentru a vizita mai multe capacități de producție, numim aici Beltrame-COS și uzinele militare de la Dragomirești, Mija și Moreni.

A mai spus șeful administrației județene că, săptămâna viitoare, după ce va fi analizat planul de management de la COS, se va lua în calcul acordarea unui sprijin financiar guvernamental pentru Grupul Beltrame. Ajutorul este binevenit pe fondul crizei economice pe care o traversăm și a exploziei prețurilor la energie electrică și gaze naturale care pun în dificultate existența multor societăți comerciale mari, dependente de energie.

Ministrul Economiei s-a arătat mulțumit de ceea ce a văzut la COS Târgoviște, de faptul că reprezentanții Grupului italian Beltrame s-au pus rapid pe treabă, deschizând mai multe capacități de producție unde se lucrează în flux continuu. Urmează ca acest proces de reanimare a fostului combinat de oțeluri speciale, altădată un adevărat mamut industrial, să continue. Italienii nu se dau bătuți, chiar dacă repornirea combinatului s-a făcut în împrejurări nefaste pentru întreaga economie europeană. A spus Florin Marian Spătaru că unitatea reprezintă un reper important pentru economia municipiului Târgoviște, a județului și a țării.

„Sunt câțiva ani de când această companie nu a mai funcționat și atunci am importat din ce în ce mai multă materie primă, am importat oțel beton. Nu mai avem oțeluri speciale pentru diversele aplicații, pentru diversele companii care foloseau această resursă. Mă bucur că am văzut că acum funcționează laminorul, că sunt 15 mii de tone de oțel beton care vor fi livrate pe piața națională. Asta înseamnă că vom putea continua proiectele de construcție, de infrastructură”, a precizat ministrul Economiei.

A mai vorbit Florin Marian Spătaru jurnaliștilor despre cele discutate cu reprezentanții Grupului italian Beltrame, cu referire la dificultățile pe care le au din cauza prețurilor la energie, despre costurile de producție mărite, despre programul de transformare, programul investițional pe care l-au pregătit pentru a putea produce oțel de calitate care să respecte standardele europene, normele privind protecția mediului, asigurarea unor procese de producție cu emisii reduse de carbon.

„Carlo Beltrame ne-a prezentat un proiect ambițios și care ar putea fi unic în lume. Tocmai de aceea l-am invitat cât mai repede la Ministerul Economiei să discutăm aplicat despre strategia investițională și despre modul în care statul român va sprijini acest program”, a mai adăugat ministrul Economiei, satisfăcut de cele văzute la COS.

Înaltul demnitar al Guvernului României a pus pe tapet și incursiunile de după conferința de presă, respectiv vizite la uzinele Dragomirești, Mija și Moreni, ce țin de industria de apărare. A precizat ministrul că aici se va discuta despre planurile investiționale. În capacitățile de producție din sectorul militar, a spus Florin Marian Spătaru, s-au investit importante sume de bani și că aportul financiar al Guvernului nu trebuie să se regăsească în conturi, ci în investiții.

„Vreau să mă asigur că managementul acestor companii a demarat procesele investiționale și că vom avea aceste echipamente pe care le-au solicitat cât mai repede posibil în fabrici. Vom discuta și despre lanțurile de aprovizionare, despre următoarele proiecte în industria de apărare pe care le vizăm și de modalitatea de a colabora cu COS Târgovişte atunci când vor produce oțeluri speciale. O parte din acest oțel special să se poată regăsi în materia primă din industria de apărare”, a declarat Florin Marian Spătaru, ministrul Economiei.

A mai făcut cunoscut faptul că, de la 1 noiembrie 2022, Guvernul României va deschide apelurile pentru schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. Vor fi alocate 300 de milioane de euro de la bugetul de stat pentru acest sector de activitate. Este pentru prima oară în ultimii 30 de ani când se întâmplă așa ceva.

„Am discutat cu domnul președinte al Consiliului Județean despre modalitatea prin care companii din județul Dâmbovița vor aplica pentru aceste proiecte. Cred că avem un obiectiv foarte ambițios și, tocmai de aceea, vreau să culeg informațiile din companii, din vizitele pe care le fac, pentru că alinierea politicilor publice cu ambițiile și obiectivele sectorului privat cu capital românesc sau capital străin trebuie să fie regulă, nu excepție”, a mai declarat ministrul Economiei.

Senatorul Titus Corlățean, participant la această vizită de lucru, și-a arătat satisfacția vizavi de vizita ministrului Economiei, care demonstrează interes și implicare, precum și pentru cele văzute la COS, respectiv revigorarea activității de producție de către investitorii de la Beltrame. Despre investiția Grupului italian de la COS a spus Titus Corlățean că este inteligentă și strategică. Include pe termen scurt, mediu și lung, competitivitate, tehnologie, dar și componenta privind protecția mediului.

„Este un proiect important care, odată finalizat, va reprezenta vârful tehnologiei aici la Târgoviște, în România. Este o investiție inteligentă pentru că este realizată la momentul oportun. Suntem în apropierea unui conflict militar distrugător. Va exista oportunitatea uriașă legat de reconstrucția Ucrainei la care partenerii internaționali, europeni, euroatlantici și instituțiile financiare internaționale deja s-au angajat. În condițiile în care nivelul de distrugere este uriaș, va fi un efort foarte mare, consistent. Așa încât este bine că la Târgoviște lucrările avansează. Această entitate economică renăscută va fi parte componentă a unui efort pe care statul român trebuie să îl facă pentru a intra în efortul de reconstrucție și pentru a avea o contribuție care înseamnă și beneficii extrem de consistente. Ai industrie de acest tip, ești pregătit și vei fi un jucător pe piața respectivă în efortul viitor de reconstrucție în Ucraina. Este o investiție inteligentă și la momentul oportun. Strategică, fiindcă are legătură foarte directă cu industria de apărare”, a mai precizat senatorul PSD Titus Corlățean.

Ministrul Economiei, Florin Marian Spătaru, a fost însoțit astăzi pe parcursul vizitei din Dâmbovița de președintele CJD – Corneliu Ștefan, de vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, de prefectul Claudia Gilia, de secretarul de stat Ionuț Săvoiu, de primarul municipiului Târgoviște – Cristian Daniel Stan și viceprimarul Cătălin Rădulescu, de senatorul Titus Corlățean și deputații Carmen Holban și Marian Țachianu.

articolul original.

Fabrica din România în care se făcea "cea mai bună bere din lume" ajunge complex de lux. Cât va costa un apartament

6 October 2022 at 17:08
image

Fondată în 1869, fosta Fabrică de Bere Luther Griviţa a produs cea mai bună bere din lume, medaliată cu aur la Expoziția Universală de la Paris. Nu e de mirare că fabrica era furnizorul de bere al Casei Regale. Producţia anuală ajungea la 7600 de litri, adică a şasea parte din producţia de bere din România. Doar că acele vremuri au apus.

În 1948 Fabrica de Bere Griviţa a fost naţionalizată, apoi închisă definitiv în 2005

Maria Mocanu, fostă angajată a fabricii: Am avut 33 de ani şi jumătate lucraţi aici. Maşinist imbuteliere. Majoritatea căutau bere blondă de Griviţa pentru că era foarte bună. Berea se făcea numai cu puţurile din fabrică. În 8 ore se făceau 4000-5000 de lăzi de bere, nu sticle. O producţie mare. Mare, foarte mare. 

Din fabrică au mai rămas doar clădirile monument istoric pe care acum, un investitor străin, vrea să le readucă la viaţă.

Andreea Milea, reporter Observator: Cele 3 clădiri monument istoric care au supravieţuit in timp: mălţăria, orzăria şi corpul administrativ nu vor fi demolate ci restaurate. Aici vor fi 31 de spaţii de locuit, restaurant, o cafea, spaţii culturale şi inclusiv un muzeu. 

Principala clădire, mălţăria, va avea şi spaţii comerciale la subsol. 

Raluca Antonescu, manager de proiect: Mălţăria include 31 de loft-uri. Loft înseamnă să iei o fabrică şi să o transformi în spaţiu de locuit şi este o conversie dintr-un siloz construit în stil Art Deco în 31 de unităţi, fiecare diferită iar la parter şi la subsol o să fie funcţiuni comerciale şi medicale.

În fosta clădire administrativă vor fi birouri şi un restaurant. Iar în clădirea orzăriei va fi muzeu şi tot acolo va fi refăcută şi o instalaţie de bere. 

Raluca Antonescu, manager de proiect: Ar fi fost totuşi ciudat să restaurăm o fabrică de bere şi să nu avem deloc producţie de bere. Acolo intenţia este de a conlucra cu etichetele româneşti de bere care doresc să experimenteze reţete. 

Lângă fosta fabrică de bere se construieşte deja un bloc de locuinţe cu 12 etaje

La fel ca lofturile, şi apartamentele vor fi de vânzare. 

Raluca Antonescu, manager de proiect: Un preţ de plecare la un apartament în clădirea nouă este in jur de 160.000 de euro plus TVA. Sunt apartamente care depăşesc cu mult 300.000 de euro. 

Până acum, investitorul străin a plătit 22 de milioane de euro pentru a începe lucrările de consolidare la una dintre clădiri şi pentru ridicarea noului bloc, pentru care aşteapă de 2 ani prelungirea autorizaţiei de construcţie de la Primăria Capitalei.

Raluca Antonescu, manager de proiect: Clădirea nouă nu face decât să finanţeze monumentele. Fără clădirea nouă, monumentele nu recuperează investiţia decât după mulţi ani.

De la momentul autorizării, investitorul spune că în cel mult 3 ani, proiectul va fi gata. 

articolul original.

Indicii ROBOR au rămas stabili

6 October 2022 at 13:13
image

Decizia băncii centrale de a majora dobânda sa de politică monetară la 6,25%, maximul ultimilor 12 ani, cu scopul de a tempera inflația, care nu-și va încetini avansul până la sfârșitul acestui an, nu a provocat o creștere importantă a indicilor ROBOR.

Un raport al Băncii Transilvania anticipează o creștere a dobânzii de referință la 7%, la ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an, care este programată pe 8 noiembrie

Dealerii au fost prudenți joi și au operat creșteri ușoare a dobânzilor interbancare, după ce luna trecută guvernatorul BNR a atenționat asupra faptului că „s-a sărit calul”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut joi de la 7,92 la 7,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,09 la 8,11% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,22 la 8,25%.

În contrast cu evoluțiile din SUA, unde indicatorul Michigan de încredere al consumatorilor a crescut, climatul economic din zona euro rămâne unul negativ. Încrederea consumatorilor din Franța și Italia a scăzut iar în Germania indicatorul GFK a atins un nivel minim istoric, pe fondul presiunilor inflaționiste, care a crescut luna trecută la nivelul zonei euro la 10%  și gradului ridicat de incertitudine.

Joi, piețele erau prudente înainte de publicarea datelor referitoare la piața muncii din Statele Unite. Euro se deprecia ușor, la 0,9858 – 0,9926 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,9805 la 4,9920 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,0577 la 5,0780 lei.

Proiectul guvernului condus de Liz Truss de a implementa un program de reducere semnificative a impozitelor a determinat agenţia Fitch să scadă perspectiva ratingului Regatului Unit de la „stabilă” la ”negativă”. Decizia a venit la câteva zile după ce Standard&Poor´s a luat o măsură asemănătoare și a provocat scăderea lirei sterline. În piața locală, cursul a coborât de la 5,6702 la 5,6319 lei.

Metalul galben fluctua în culoarul 1.711 – 1.725 dolari/uncie, după ce a testat zilele trecute scăderea sub pragul de 1.700 dolari. În piața locală BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 275,3180 lei, în creștere față de ziua precedentă.

Problemele cu care se confruntă guvernul de la Budapesta în relația sa cu Comisia Europeană în ceea ce privește atragerea de fonduri europene pun o mare presiune asupra cursului monedei maghiare care a atins joi un nou minim istoric de 423,53 forinți/euro, în ciuda faptului că Banca Ungariei a majorat recent dobânda sa de politică monetară la 13%. Pe deprecierea s-a găsit și moneda poloneză, media ei fiind stabilită la 4,8445 zloți/euro.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

articolul original.

Camera bucureșteană a premiat excelența în afaceri la Topul firmelor

6 October 2022 at 13:51

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat în Aula Carol I din sediul său istoric cea de a XXIX-a ediție a TOPULUI FIRMELOR DIN BUCUREŞTI, eveniment tradițional pentru cea mai dinamică și solidă comunitate de afaceri a țării, cea din Capitală.

La ceremonia de înmânare a premiilor au participat, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureştene, membri ai Guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi mass-media. Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României; Gabriel Bunduc, secretar de stat în Ministerul Transporturilor; Toni Greblă, prefectul Capitalei; Corneliu Cârstea, secretar general adjunct în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), co-președinte al Consiliului de Export al României, Mihai Daraban președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR); Ovidiu Silaghi, secretarul general al Camerei Naționale; Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București; Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România, co-președinte al Consiliului de Export; prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, președintele CECCAR, prof. univ. dr. Dorel Paraschiv, prorector al Academiei de Studii Economice.

Dintre cele 156.777 firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2021, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 56.760 firme, în creștere cu 15,6% față de anul precedent și au fost premiate 7.251 firme (+4,2%, comparativ cu ediția precedentă), în cadrul a șapte secțiuni: servicii, comerţ, industrie, construcţii, cercetare-dezvoltare și high-tech, turism şi agricultură.

„Remarc cu bucurie ca a crescut semnificativ gradul de performanţă şi eficienţă al companiilor bucureştene laureate. Astfel, cifra de afaceri cumulată a acestora s-a majorat faţă de ediţia precedentă cu 15%, atingând 96 mld. euro, în timp ce profitul din exploatare, în valoare de 9,6 mld euro, este mai mare cu 31% comparativ cu cel consemnat anul trecut. De asemenea, aș vrea să punctez că mediul de afaceri al Capitalei este unul stabil, prin prisma faptului că 820 de firme, adică 11,3% din totalul premianților, s-au calificat pentru a primi TROFEUL DE EXCELENŢĂ pentru clasarea, timp de cinci ani consecutiv, pe primele trei poziții ale Topului nostru”, a declarat în deschidere președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa.

„Economia funcționează pe bază de încredere: în oamenii de afaceri, în instituțiile financiare și în instituțiile statului. Fără încredere nu vom putea consolida acest indicele de dezvoltare pe care îl avem”, a afirmat prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României. Cu acest prilej, președintele Constantinescu a lansat și un îndemn la sprijinirea cercetării și a învățământul superior, ca soluție pentru o dezvoltare durabilă a economiei românești.

Tot în deschiderea Galei, președintele CCIR a vorbit despre polarizarea puternică a economiei românești, punctând faptul că 0,55% din numărul total total de firme care au depus bilanțul anul acesta realizează 65% din cifra de afaceri la nivelul întregii țări. Totodată, Mihai Daraban subliniat necesitatea scăderii deficitului balanței comerciale. „Cred că trebuie să ne axăm pe atragerea de investiții în producția de bunuri de larg consum și pe reducerea dependenței de importuri”, a declarat Mihai Daraban.

Corneliu Cârstea, secretar general adjunct în cadrul MAT a invitat companiile prezente să acceseze programele Ministerului, dintre care a amintit: Start-Up, Femeia-Manager, pe cele de promovare a exporturilor și incoming.

Pe lângă distincţiile acordate pentru rezultatele economice obţinute în anul 2021, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe primele trei poziţii în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan”, pentru „Brandul românesc al anului” companiei Aaylex One SA, pentru brandul CoCoRiCo, și trofeul „Ioan V. Socec”, Ziarului Financiar, precum şi o serie de premii speciale unor companii multinaționale și cu capital autohton, precum și unor instituții de presă.

Biroul de Presă al CCIB

 

articolul original.

Bursa locurilor de muncă pentru absolvenții brașoveni

6 October 2022 at 14:48
By: M.Ex.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov organizează o Bursă a locurilor de muncă pentru absolvenți, vineri, 14 octombrie 2022 la sediul Universitatii Spiru Haret din Brasov, Str. Turnului, Nr.7.
Absolvenții unei forme de învățământ, promoția 2022, care încă nu și-au găsit un loc de muncă au șansa de a intra pe piața muncii brașovene, în cadrul bursei locurilor de muncă destinată lor.
Bursa locurilor de muncă petru absolvenți reprezintă o oportunitate pentru toți solicitanții de locuri de muncă interesați în a cunoaște mai bine piața muncii, ofertele de locuri de muncă, pentru a putea astfel să aleagă un loc de muncă, conform pregătirii lor profesionale, sau să se (re)orienteze profesional spre ocupații cu posibilități mai mari de angajare, pe termen mediu și lung.
Reprezentanții Agenţiei au contactat peste 600 de agenţi economici din judeţul Braşov, 26 dintre aceştia confirmând participarea la bursă unde vor oferi peste 994 locuri de muncă, astfel: 78 locuri de muncă pentru persoane cu studii superioare și 916 locuri pentru persoane cu studii medii.
Meseriile în care au fost anunţate cele mai multe locuri de muncă vacante sunt, pentru studii superioare: inginer (diverse specializări), laborant chimist, arhitect, asistent medical generalist, marinar, timonier fluvial, sef mecanic fluvial,capitan, manager departament dezvoltare produse, etc., iar pentru studii medii: agent comercial, agent vanzari, ambalator manual, brutar, bucatar, capitan, casier, coafor, confectioner montator tamplarie pvc, controlor calitate, curier, electrician, electrician de intretinere si reparatii, electromecanic, frizer, gestionar depozit, lacatus mecanic, lucrator bucatarie, lucrator comercial, manichiurist, manipulant marfuri, marinar, muncitor necalificat la asamblarea produselor, operator CNC, operator siloz, ospatar, personal curatenie, registrator medical, reprezentant comercial, sef mecanic fluvial, sef sala restaurant, sofer, spalator vase, stivuitorist, sudor, tehnician mentenanta, vopsitor, etc.
Pe aceasta cale informam agenţii economici despre faptul că participarea la acest eveniment este gratuită şi reprezintă o oportunitate de a cunoaşte direct oferta de forţă de muncă, de a recruta şi selecta personal în vederea ocupării locurilor de muncă vacante.
Totodată, agenţii economici care încadrează persoane din rândul şomerilor beneficiază de facilităţile/subventiile prevazute de Legea 76/2002, privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocupării forței de muncă.
Informații suplimentare despre acest eveniment se pot obține la tel.0268/416.879, int. 113 iar formularul privind situația locurilor de muncă vacante, completat, se poate transmite la numărul de fax: 0268/412.552 sau pe adresa de e-mail: ajofm@bv.anofm.ro, maria.micu@bv.anofm.ro cu mențiunea „bursa locurilor de muncă pentru absolventi”.
Data limita pentru depunerea ofertelor de locuri de muncă vacante este 11.10.2022 ora 16:00.

articolul original.

Comunicat de presă privind începerea proiectului “EDUSIG - Educația pentru siguranță’’ - Cod POCA 659/2/1, Cod MySMIS 150693

6 October 2022 at 08:56
image

Finanțarea nerambursabilă pentru project este asigurată prin Programul  Operațional Capacitate Administrativã, în cadrul apelului POCA/659/2/ 1/Introducerea de sisteme şi standarde comune în administrația publicã localã ce optimizeazã procesele orientate cãtre beneficiari în concordanțã cu SCAP.

Valoarea totală a proiectului este 360,335,14 lei. Perioada de implementare a Proiectului este de 14 de luni, respectiv 01.06.2022 - 30.08.2023.

Instituțiile și organizațiile implicate în derularea proiectului sunt: Fundația Comunitară Mureș, Consiliul Județean Mureș, Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș, Direcția Poliției Locale Mureș, Primăria Municipiului Târgu Mureș și reprezentanții societății civile din județul Mureș.

Obiectivul general al proiectului vizează consolidarea capacității ONG-urilor, partenerilor sociali si actorilor relevanți în domeniul criminalității, la nivelul județului Mureș, de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării locale, prin optimizarea măsurilor de prevenire a criminalității și creștere a siguranței publice.

Rezultatele obținute prin implementarea proiectului:

  • 1 platforma de dialog social în domeniul prevenirii criminalității
  • 30 persoane active în rețeaua județeană în domeniul prevenirii criminalității
  • 15 întâlniri de lucru tematice desfășurate între ONG-uri, organizații sindicale de învățământ și autoritățile publice în domeniul prevenirii criminalității
  • 1 protocol de colaborare și dialog social încheiat între ONG-uri, organizații sindicale de învățământ și autoritățile publice în domeniul prevenirii criminalității.

-14 persoane instruite în formularea de propuneri alternative la politicile publice actuale privind dezvoltarea locală

-1 consultare publică privind prevenirea criminalității juvenile la nivel județean

-1 propunere alternativă la politicile publice actuale din domeniul criminalității

-5 campanii de conștientizare pentru prevenirea criminalității juvenile, organizate în 5 municipii din județul Mureș

-1 procedura privind implementarea programului educație pentru siguranță elaborată Informații suplimentare se pot solicita pe adresa de e-mail: info@fcmures.org  

https://www.cuvantul-liber.ro/wp-content/uploads/2022/10/Comunicat-de-pres-POCA-EDUSIG-lansarea-proiectului.pdf

articolul original.

LUCRĂRI DE CADASTRU CU FONDURI EUROPENE ÎN 520 DE COMUNE

6 October 2022 at 08:31
image

Prin intermediul unui comunicat de presă, dat publicității ieri, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că a înregistrat, în acest an, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, gratuit pentru cetățeni, peste 350.000 de proprietăți, reprezentând o suprafață de peste un milion de hectare. Alte aproape șapte milioane de hectare din 2.435 de unități administrativ-teritoriale (UAT) sunt în lucru. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI și din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 - 2020. Locuitorii județului Mureș pot verifica stadiul lucrărilor din localitățile lor accesând pagina de internet a ANCPI: www.ancpi.ro/pnccf/

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități în 153 de UAT-uri, din totalul de 3.181 UAT-uri, precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală de peste 3.800.000 de hectare. Dintre acestea, 40 de comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Proiectul major “Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR 2014 - 2020.

Totodată, au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor în peste 19.000 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de 2.797 de hectare. Finanțarea a fost asigurată din veniturile proprii ale ANCPI.

Astfel, până la data de 4 octombrie 2022, prin programele derulate, ANCPI a deschis 5.118.045 de noi cărți funciare, gratuit pentru cetățeni.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 6,55 milioane de hectare (69%).

De asemenea, în prezent se desfășoară lucrări de cadastru în 2.435 de UAT-uri, atât la nivelul întregii localități (în 569 de UAT-uri, cu suprafața totală estimată de 4.500.000 de hectare), cât și pe sectoare cadastrale (în 19.883 de sectoare cadastrale, cu suprafața totală estimată de 2.414,996 de hectare). Dintre acestea, 520 de comune beneficiază de fonduri europene pentru înregistrarea sistematică a proprietăților.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major “Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020. Proiectul completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 - cofinanțare de la bugetul de stat. (D.B.)

DRAGOȘ BARDOȘI

articolul original.

CNS CARTEL ALFA SOLICITĂ CREȘTEREA IMEDIATĂ A SALARIULUI MINIM

6 October 2022 at 08:30
image

CNS Cartel Alfa solicită autorităților creșterea imediată a salariului minim în România, după modelul Germaniei, menționând că sindicatele din Europa cer deja șefilor de state și guverne măsuri urgente pentru combaterea crizei costurilor de trai, potrivit unui comunicat remis miercuri AGERPRES.

“Urmați exemplul Germaniei și creșteți salariul minim acum. Directiva privind salariul minim și negocierile colective a primit ieri aprobarea finală după un proces legislativ de doi ani și o campanie lungă a sindicatelor. România, la fel ca toate statele membre, trebuie acum să ia măsuri pentru a avea legi și practici în vigoare la timp astfel încât să fie respectat termenul de doi ani pentru transpunerea directivei”, susțin sindicaliștii.

Conform sursei citate, Directiva a fost adoptată oficial la întâlnirea miniștrilor de finanțe din cadrul Consiliului Europei.

“Confederația Europeană a Sindicatelor a făcut un apel ca statele membre să urmeze imediat exemplul Germaniei, prin creșterea salariilor. Germania s-a aflat printre statele membre UE în care salariul minim a fost stabilit sub pragul UE de risc de sărăcie (60% din salariul median național), precum și sub 50% din salariul mediu”, se menționează în comunicat.

La 1 octombrie, Germania și-a majorat salariul minim de la 10,45 euro pe oră la 12 euro pe oră, o creștere cu 15% pentru 6,64 milioane de lucrători.

Potrivit Cartel Alfa, Directiva va însemna că “statele membre vor trebui să verifice caracterul adecvat al salariilor minime legale, ținând cont de puterea de cumpărare și de costul vieții.”

“La nivel național, valoarea salariului minim acoperă doar jumătate din costurile de trai și este nevoie de creșteri rapide și susținute pentru a asigura un nivel adecvat al salariilor”, se precizează în document.

Totodată, statelor membre li se va cere să promoveze negocierea colectivă și să combată distrugerea sindicatelor, iar țările cu o acoperire a negocierilor colective sub 80% vor trebui să elaboreze un plan de acțiune pentru a sprijini negocierea colectivă.

“Reamintim aici că în România, nivelul de acoperire al negocierilor colective este în prezent foarte scăzut, doar 20% dintre lucrători beneficiind de prevederile unui contract colectiv de muncă. Astfel, modificarea Legii dialogului social (L62/2011) pentru deblocarea negocierilor colective la toate nivelurile este urgentă, aceasta fiind și un jalon în cadrul PNRR, cu termen până la sfârșitul anului”, susțin sindicaliștii.

Conform Cartel Alfa, implicarea sindicatelor în stabilirea și actualizarea salariilor minime statutare trebuie consolidată.

“Această zi marchează sfârșitul unui proces legislativ îndelungat, dar nu se poate sărbători până când această directivă nu va aduce bani în buzunarele oamenilor. Nu există absolut nicio scuză pentru ca statele membre să aștepte doi ani pentru a oferi un salariu decent, criza costului vieții cere ca guvernele să intervină imediat”, a afirmat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch, citat în comunicat.

El a subliniat că Guvernele ar trebui să urmeze exemplul Germaniei și să adopte măsuri acum pentru a crește salariul minim legal și, de asemenea, pentru a promova negocierile colective ca cea mai bună modalitate de a asigura o remunerație cu adevărat echitabilă.

CNS Cartel ALFA a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis despre necesitatea de a susține adoptarea de măsuri urgente la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea crizei costurilor de trai.

Conform documentului, CNS Cartel ALFA solicită șefului statului să ceară măsuri urgente la nivelul Uniunii Europene pentru a garanta, printre altele, creșteri salariale pentru a face față creșterii costurilor de trai și pentru ca lucrătorii să primească o parte echitabilă din câștigurile de productivitate, precum și măsuri de promovare a negocierilor colective, drept cea mai bună modalitate de a obține o remunerație corectă și o economie durabilă.

Totodată, sindicaliștii solicită plăți destinate persoanelor care “se luptă să-și permită facturile la energie, să pună mâncare pe masă și să plătească chiria; dreptul la hrană și un cămin cald sunt drepturi ale omului și trebuie protejate”.

articolul original.

Celebrele reţete franţuzeşti modificate din cauza creşterii preţului ouălor

6 October 2022 at 06:59
image

Dublarea preţului ouălor în Franţa, din cauza exploziei preţurilor la nutreţ şi energie precum şi a lipsei livrărilor ca urmare a gripei aviare, a determinat unele companii alimentare să îşi reducă producţia sau să schimbe reţetele, au declarat mai mulţi producători de ouă intervievaţi de Reuters.

Atât Uniunea Europeană cât şi SUA s-au confruntat în acest an cu una din cele mai grave crize de gripă aviară din istorie, astfel că zeci de milioane de păsări din ambele regiuni au trebuit să fie sacrificate.

Pe cale de consecinţă, producţia de ouă, care a urcat până la 1.500 de miliarde în 2021, ar urma să scadă pentru prima dată în istorie în 2022, având în vedere că în SUA a scăzut deja cu 4,6%, în UE cu 3% iar în Franţa, cel mai mare producător de ouă al blocului comunitar, se înregistrează o scădere de 8%, susţine organizaţia reprezentativă a producătorilor de ouă din Franţa, CNPO.

"Suntem într-o situaţie fără precedent. Cu prilejul crizelor precedente ne-am îndreptat spre importuri, în special din SUA, însă în acest an situaţia este dificilă peste tot", spune vicepreşedintele CNPO, Loic Coulombel.

Această scădere a producţiei de ouă vine într-un moment în care există o cerere mare din partea consumatorilor pentru ouă, văzute ca o sursă ieftină de proteine într-o perioadă de inflaţie accelerată.

"Neputând transfera creşterile de preţuri, unele companii au început deja să modifice reţetele sau au oprit liniile de producţie. Ai nevoie de multe ouă pentru a face prăjituri", a spus Loic Coulombel.

O modificare a reţetei poate fi făcută prin utilizarea altor tipuri de ouă, reducerea volumului utilizat sau, mai rar, renunţarea la ouă în schimbul unor alternative precum proteinele din mazăre sau lapte.

Preţul la ouă în supermarketurile din Franţa a crescut cu aproximativ 15-20% de la începutul anului, după o lege care indexează preţurile alimentelor din supermarketuri cu preţurile la nutreţuri pentru producători.

Însă, pe piaţa spot din Franţa, kilogramul de ouă se vindea miercuri pentru 2,2 euro, mai mult decât dublu faţă de începutul anului şi cu aproximativ 65% peste preţul mediu pentru acest moment al anului, a spus Coulombel. Potrivit acestuia, este posibil ca până la finele anului să fie depăşit precedentul record de 2,3 euro pe kilogram, având în vedere cererea crescută de ouă la finalul anului, dar chiar şi aşa preţurile vor fi mai mici decât cele spot din SUA, care în prezent sunt deja la 4,24 euro pe kilogram. 

articolul original.

Soluție de acid acetic şi apă, vândută ca și oțet, de lanţul de magazine Lidl

6 October 2022 at 03:36
By: zdv

ANPC anunţă, miercuri seară, că analiza de laborator confirmă că unul dintre oţeturile comercializate pe piaţă, „Oţet din Vin SEINEANA” este pe bază de acid acetic. ANPC a oprit de la comercializare produsul de la Lidl, scrie News.ro.

Măsura opririi temporare de la comercializare a produsului „Oţet din Vin SEINEANA”, LOT 1/ 17.05.2022, comercializat de lanţul de magazine Lidl, dispusă în urmă cu trei luni în urma unui control efectuat de comisarii pentru protecţia consumatorilor, a fost transformată în cea de oprire definitivă de la comercializare şi retragerea acestuia din circuitul consumului uman, după ce analiza de laborator a confirmat că produsul era de fapt o soluţie obţinută din acid acetic şi apă.

Potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), remis miercuri seara AGERPRES, măsura este valabilă pentru toate magazinele Lidl de pe teritoriul ţării.

„În urma unor verificări desfăşurate de ANPC cu aproximativ 3 luni în urmă în lanţul de magazine Lidl, acţiuni de control care vizau modul în care este respectată legislaţia în domeniu, în respectivele unităţi, au fost prelevate probe din produsul ” Oţet din Vin SEINEANA”, LOT 1/ 17.05.2022, în vederea determinării de către un laborator acreditat a prezenţei acidului acetic în produs. Lotul prelevat a fost oprit temporar de la comercializare până la finalizarea documentului de control, ca urmare a elaborării rapoartelor de încercare. În urma analizării probelor depuse la laborator, s-a constatat că produsul prezentat şi vândut consumatorilor ca provenind din vin nu are nicio legătură cu acesta, fiind de fapt o soluţie obţinută din acid acetic şi apă”, se spune în comunicat.

Ca atare, măsura opririi temporare de la comercializare, mai devreme menţionată, a fost transformată de comisarii ANPC în cea de oprire definitivă de la comercializare şi retragerea din circuitul consumului uman a produsului “Oţet din Vin SEINEANA”, LOT 1/ 17.05.2022, valabilă pentru toate magazinele lanţului Lidl, de pe teritoriul ţării.

articolul original.

Ratele bancare cresc la un nivel record

5 October 2022 at 18:38

BNR a decis miercuri să urce dobânda cheie cu 75 puncte de bază, la 6,25%, în încercarea de a ține sub control creșterea prețurilor și de a ancora așteptările inflaționiste ale populației și firmelor.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, a hotărât următoarele:

1. majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;

2. majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022; 3. păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară”, arată comunicatul BNR transmis miercuri.

Acest nivel al dobânzii cheie nu mai fusese atins din luna mai a anului 2010. Teoretic, cu cât agresivitatea deciziilor de politică monetară luate de Banca Centrală, care înăsprește politica monetară, e mai ridicată, cu atât eficiența luptei cu inflația e mai ridicată. Numai că, dacă dobânda crește prea mult cresc și ratele celor împrumutați în lei, care s-ar putea să nu mai poată rambursa creditele și astfel să intre în incapacitate de plată, contaminând și sistemul bancar care s-ar trezi cu probleme sistemice.

Ce înseamnă că „se scumpesc banii”

Decizia de ieri a BNR înseamnă în primul rând că zilele dobânzilor mici au trecut, iar cei mai afectaţi sunt cei cu credite cu dobândă variabilă. Ce înseamnă asta pentru banii fiecăruia? În primul rând, cei cu credite în lei cu dobândă variabilă au parte de creșteri ale ratei. Cei cu depozite obțin însă un randament mai bun (dar tot mult sub inflație). Cei cu carduri de credit constată, de asemenea, că acestea devin tot mai costisitoare.

Ca exemplu, în cazul unui credit ipotecar, acordat în ianuarie 2022, în valoare de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 ani, cu o rată a dobânzii variabile compusă din IRCC + marja 2%, o rată care era în luna august de 1.253 de lei, va ajunge acum la aproape 1.550 de lei.

„Recomandăm clienților care aplică pentru un credit de achiziție locuință să ia în considerare, în primul rând, oferta de dobândă fixă pe o perioada cât mai mare (5/10 ani), astfel încât să aibă o predictibilitate mai mare asupra impactului ratei lunare în venitul lunar. În plus, pentru situațiile neprevăzute (probleme de sănătate, șomaj, etc), le recomandăm clienților să opteze pentru asigurarea de viață, de șomaj și de boli grave, atașată creditului, oferindu-le chiar o reducere de dobândă la pachet. Aceeași recomandare o avem și în situația creditelor cu dobândă variabilă, și anume refinanțarea printr-un credit cu dobândă fixă. În acest context, aproximativ 75% din producția nouă de credite de casă este cu dobândă fixă, iar creditele de nevoi personale le oferim doar cu dobândă fixă”, se arată într-o recomandare din partea BCR.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

BNR a majorat dobânda cheie la un nivel record pentru ultimii 12 ani. Cum afectează această decizie ratele pe care le plătim

5 October 2022 at 16:59
image

Mădălina Chiţac, reporter Observator: "Dobânda cheie a ajuns la 6,25%, după ce anterior a fost 5,5%, vorbim aşadar despre o creştere cu 0,75%, cea de a şaptea creştere pe care o face BNR în decursul acestui an. Cum ne afectează această măsură? În perioada următoare vom plăti rate din ce în ce mai mari și asta pentru că pe măsură ce crește dobânda cheie, automat crește și indicele ROBOR. De asemenea, cardurile de credit vor fi mai costisitoare în perioada următoare. De ce a luat BNR această decizie? Pentru a mai tempera rata inflației, știm foarte bine că aceasta a atins niveluri record. În luna august, rata inflației a depășit 15,3% și e de așteptat ca inflația să fie în continuare în creștere, însă speră BNR că odată cu această dobândă mărită, românii nu se vor mai împrumuta atât de mult și că acest lucru va duce la scăderea inflației. ROBOR va fi ceva mai mare în perioada următoare, momentan avem un ROBOR de aproape 8%, iar IRCC a ajuns la 4,06%."

articolul original.

Podul din România care se termină în câmpul de porumb. O comună a asfaltat drumul, cealaltă l-a lăsat din pământ şi cu gropi

5 October 2022 at 16:54
image

În imagini se vede cum arată primul pod ridicat de la 0, în judeţul Cluj, după Revoluţie. O construcţie care într-o parte are asfalt proaspăt turnat, iar în cealaltă, un drum de ţară cu pământ, străjuit de lanuri de porumb. "Deşi are doar o bandă de circulaţie, folosită alternativ, podul lung de 120 metri şi lat de 7 metri a fost construit în aşa fel încât să respecte toate normele europene. Numai că toate aceste norme europene se termină fix în acest loc, la intrarea în comuna Câţcău. De aici, şoferii mai au de condus aproximativ 1 km pe un drum de pământ, plin de gropi", spune Alex Prunean, reporter Observator.

Podul modern se termină în câmp. Oamenii merg printre gropi până acasă

Podul a fost construit de autorităţile din comuna Vad, aflată pe malul stâng al râului Someş, pentru a scurta cu mai bine de 30 de kilometri distanţa până la drumul european care duce spre nordul ţării. Cum localitatea Câţcău are deja ieşire la această şosea, autorităţile de acolo n-au avut niciun interes să pună umărul la ridicarea infrastructurii care-i ajută pe vecinii lor.

Primarul din Câţcău spune că nici măcar nu a demarat licitaţia pentru asfaltări pentru că nu ştie de unde le va finanţa. "Păi nu e prioritar ... Dar e păcat să nu ... Investiţia se ridică undeva la suma de 15 milioane de lei, o sumă care raportată la bugetul comunei Câţcău e destul de mărişoară", a declarat Călin Mureşan, primarul din Câțcău.

Autorităţile speră la ajutorul Consiliului Judeţean

"Acest pod ne-ar putea ajuta la dezvoltarea comunei. În primul rând, am pornit cu un parc industrial. Odată cu dezvoltarea parcului ne-au fost puse câteva întrebări, cei care vor să vină. Dacă pot ieşi la un drum european cât mai scurt. Atunci am văzut că avem nevoie de un pod", spune David Prunean, primarul comuniei Vad. "Sperăm să apelăm la Consiliul Judeţean să ne ajute", adaugă Călin Mureşan, primarul din Câțcău. 

Până vine "ajutorul", localnicii din Vad trec podul modern, iar apoi o iau uşurel, din groapă în groapă. Totuşi, sunt mulţumiţi că măcar nu mai ocolesc zeci de kilometri până la drumul european. Podul are o durată de utilizare garantată de 100 de ani. Recepţia urmează să fie făcută în câteva săptămâni.

articolul original.

O scară de bloc s-a trezit cu o factură colosală la curent. "23 de tuburi de neon şi liftul"

5 October 2022 at 16:33
image

Pentru această scară de bloc din Sectorul 2, factura lunară pentru lumina de pe casa scării şi curentul consumat de lift nu depăşea, de regulă, 800 de lei. Surpriza a venit luna trecută. Nota de plată pentru acelaşi consum a fost de 20.000 de lei. 

''Uitaţi, 20.000 de lei la scara şase. Nu ştiu ce s-a întâmplat. Înseamnă 23 de tuburi de neon şi liftul. Am întrodus acum şi senzori de lumină.'' 

În speranţa că facturile vor fi mai mici. Aurel Cristea este de 30 de ani preşedintele unui bloc cu 8 scări. Pentru fiecare dintre ele a primit note de plată exorbitante. 

Aurel Cristea, preşedinte de bloc: La scara 1, o factură de aproape 70 de milioane, o factură de la scara 5 care a avut 80 de milioane, şi dacă nu am plătit tot m-a ameninţat că mi întrerupe curentul şi o factură de la scara 6. Din iunie eu am corespondenţă cu ei. Nici acum nu am primit raspunsuri clare. 

Furnizorul nu a explicat de ce sumele de plată sunt atât de mari. Preşedintele de bloc spune că este obligat să plătească. 

Aurel Cristea, preşedinte de bloc: Am fost obligat să le achit că altfel am avut avertisment de la ei că îmi opreşte curentul. Oamenii acceptă, înjură şi creşte nemulţumirea. Altfel, nu ştiu, s-ar putea să ajungem în instanţă. 

Facturi mari şi pentru consumul individual

Pe lângă întreţinerea scumpă, locatarii au de plătit facturi mai mari la energie şi pentru consumul individual din apartamente. 

''Se simte asta în întreţinere?

Cum să nu.

3, 4, 5, 6 milioane.''

''A fost aproape 500 de lei si nu s-a motivat şi acum luna asta, la fel. Mi se par aberante.

Cum o să faceţi faţă facturilor?

Păi nu ştiu. Probabil ne împrumutăm la bancă.'' 

Locatarii spun că lipsa citirii contuarelor a adus haosul din facturi. 

Aurel Cristea, preşedinte de bloc: Că în ultimele luni nu au mai venit cititorii să citească, în multe asociaţii s-a creat un haos.

Reporter: Ce vă arată contorul este consumul pe care îl primiţi în facturi?

Aurel Cristea, preşedinte de bloc: În multe facturi nu. 

Specialiştii în energie nu vin cu veşti bune pentru cei care nu mai au bani pentru facturi. 

Mihnea Cătuţi, specialist în energie: Ordonanţa 119 prevede o regularizare a facturilor în februarie 2023. Bineînţeles, asta nu face situaţia mai uşoară pentru cei care acum sunt puşi în faţa faptului de a plăti astfel de facturi. 

Oricum, consumatorii sunt sfătuiţi să nu plătească astfel de facturi fără să ceară explicaţii furnizorilor.

articolul original.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu: Creșterea impozitelor pe locuințe nu va avea efect asupra persoanelor cu venituri mici

5 October 2022 at 16:29
image

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a transmis, miercuri, că în cazul unei eventuale creșteri a impozitelor pe locuințe, persoanele cu venituri mici nu trebuie să se îngrijoreze, potrivit g4media.ro.

„Pe de altă parte trebuie să țineți cont că este o inechitate ca impozitele să fie la fel în UAT-uri diferite și ca nivel de trai și ca nivel de dezvoltare economică” , a specificat acesta.

Ministrul Finanțelor, despre creșterea impozitelor pe locuințe

Întrebat ce planuri are cu impozitele pe locuinte, pe anul viitor, ministrul Finanţelor a susținut că OUG 16 este la Senat şi că s-au depus o serie de amendamente pe partea de proprietate.

„Înţeleg că senatorii PNL şi PSD au depus un amendament, în analiza acestui amendamentat am văzut că sunt şi poziţiile Asociaţiilor Comunelor, asociaţia Municipiilor, Consiliilor Judeţene care sunt de acord cu această abordare, drept pentru care Parlamentul va trece la dezbateri şi la avizarea acestui amendament, care, de fapt, are în vedere o actualizare a grilei de raportare a stabilirii impozitelor pe proprietate”, a lămurit ministrul de Finanţe.

Totodată, Adrian Câciu a precizat că „nu e neaparat necesar să crescă impozitele”.

„Faţă de această grilă care a fost stabilită în 2015, autorităţile locale au o marjă de stabilire cuprinsă între 0,8 şi 2%. Pot acţiona în această marjă, pot creşte impozitele.

Până la urmă este vorba despre veniturile autorităţilor locale şi, atunci când ne întrebăm de ce de fiecare dată, statul din bugetul de stat, din taxele tuturor trebuie să suplinească lipsa veniturilor de la nivelul autorităţilor locale, cred că un răspuns vine şi din partea asta de colectare a veniturilor locale”, a spus Adrian Câciu.

articolul original.

Vine criza economică! BNR anunta o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III

5 October 2022 at 14:01

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor, anunta BNR. 

”Rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susținut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, și la 11,2 la sută în luna august, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută și la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.

Efecte inflaționiste ale șocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa și alte țări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflației de bază. În zona euro, rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în țări vecine României aceasta se situează între 15 la sută și 19 la sută.

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.

În termeni anuali, creșterea PIB a decelerat doar ușor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depășească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus însă de variația stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuția consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult față de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deși s-a mărit ușor. Totodată, evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii.

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluția implică totuși o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul și a comerțului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populației în luna iulie. În același timp, producția industrială și volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare și-au amplificat contracția în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat semnificativ creșterea anuală.

Totodată, exporturile de bunuri și servicii și-au diminuat marginal variația anuală în luna iulie, în timp ce importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului II, și mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat și o deterioarare a evoluției soldului balanțelor veniturilor secundare în această lună.

Efectivul salariaților din economie și-a încetinit creșterea în iunie-iulie, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei șomajului BIM, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoțită pe parcursul trimestrului II de restrângerea ușoară a cererii de forță de muncă. Totodată, cele mai recente sondaje indică o scădere ușoară a deficitului de forță de muncă raportat de companii, după creșterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum și o relativă slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia și al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după ușoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii de politică monetară și al mesajelor transmise de banca centrală în acest context. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parțial descreșterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieței financiare internaționale. Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar și cea aferentă depozitelor noi la termen și-au accelerat însă puternic creșterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populației.

În această conjunctură, leul și-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă față de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent și de evoluții interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA , moneda națională s-a depreciat ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9 la sută în luna august (de la 17,5 la sută în iunie), în condițiile accentuării descreșterii variației înalte a componentei în lei. Astfel, ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 71,8 la sută în august (de la 72,0 la sută în iunie).

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică -, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parțial contrabalansat de efecte de bază dezinflaționiste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută pe an, de la 4,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.”

articolul original.

Dolarul a scăzut miercuri sub 5 lei. Curs BNR 5 octombrie 2022

5 October 2022 at 13:56
image

Dolarul a scăzut sub 5 lei, conform cursului anunțat de BNR. Moneda americană a ajuns la peste 5 lei din 22 septembrie, atingând un maxim al tuturor timpurilor pe 28 septembrie.

Dolarul a fost cotat miercuri la 4,9805 lei, în scădere de la 5,0130 lei marți. La 28 septembrie dolarul era cotat la 5,1794 lei. Euro este cotat la 4,9419 lei, în scădere ușoară de la 4.9471 lei.

Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,0577 lei, în scădere cu 1,23 bani (-0,24%), faţă de 5,0700 lei, cotaţia anterioară.

Gramul de aur s-a ieftinit miercuri cu 2,73 lei (-0,77%), până la valoarea de 273,2533 lei, de la 275,3715 lei, în şedinţa precedentă.

Sursă: observatornews.ro

articolul original.
❌