ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Război Rusia - Ucraina, ziua 166 LIVE TEXT. SUA trimite Kievului un ajutor de 4,5 miliarde de dolari

8 August 2022 at 18:03

Război Rusia - Ucraina, ziua 166. Rusia își întărește pozițiile pe frontul de sud al Ucrainei, fie așteptând o contraofensivă, fie pregătindu-se să atace. Convoaie lungi de camioane militare ruse, tancuri și artilerie continuă să se deplaseze din Donbas în sud-vest, a anunțat ministerul britanic al Apărării. Între timp, secretarul general al ONU Antonio Guterres a cerut, luni, ca inspectorilor internaţionali să li se permită accesul la centrala nucleară Zaporojie, după ce Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Europa.

  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 20:50 SUA trimite 4,5 miliarde de dolari în Ucraina

Statele Unite ale Americii vor oferi încă 4,5 miliarde de dolari guvernului ucrainean, a anunțat luni Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), conform Sky News, citat de Mediafax.

Finanțarea, coordonată cu Departamentul Trezoreriei SUA prin intermediul Băncii Mondiale, va ajuta guvernul ucrainean să își mențină funcțiile esențiale, inclusiv asistența socială și financiară pentru populația săracă în creștere, pentru copiii cu dizabilități și pentru milioanele de persoane strămutate în interiorul țării pe fondul războiului.

Această sumă ridică sprijinul bugetar al SUA de la invazia Rusiei la 8,5 miliarde de dolari și urmează transferurilor anterioare de 1,7 miliarde de dolari în iulie și de 1,3 miliarde de dolari în iunie, a precizat USAID.

"Statele Unite rămân angajate să sprijine Ucraina și poporul său în urma războiului neprovocat și nejustificat al Rusiei", a declarat USAID într-un comunicat.

Injecția de bani vine în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în cea de-a șasea lună, cu milioane de ucraineni strămutați și cu autoritățile avertizând asupra unor probabile penurii de gaze la iarnă.

UPDATE 20:10 Ucraina solicită FMI un nou ajutor financiar

Ucraina a solicitat în mod oficial un nou program de la Fondul Monetar Internațional și speră să primească ajutorul în cadrul programului în perioada noiembrie-decembrie, a declarat luni premierul ucrainean Denys Shmygal, notează Mediafax.

"Ne așteptăm să primim ajutorul corespunzător de la FMI deja în lunile noiembrie-decembrie ale acestui an", a spus el într-o declarație pe site-ul guvernului.

UPDATE 19:20 Tanchist rus, condamnat de un tribunal ucrainean pentru că a tras într-un bloc

Un tribunal ucrainean a condamnat luni un soldat rus la 10 ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de încălcarea legilor de război prin faptul că a tras cu un tanc asupra unui bloc de apartamente cu mai multe etaje, a declarat un oficial al Ministerului de Interne, potrivit Mediafax.

Tribunalul din nord-estul orașului Cernihiv l-a găsit pe Mihail Kulikov vinovat de lovirea clădirii rezidențiale pe 26 februarie, la două zile după ce Rusia a invadat Ucraina, a declarat Anton Herashchenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne.

Kulikov a fost capturat, a pledat vinovat la proces și a cerut o pedeapsă mai blândă, susținând că a urmat ordinele, a declarat biroul procurorului general ucrainean.

Blocul rezidențial care a fost lovit nu era o țintă militară și nici nu era folosit în scopuri militare, a precizat procurorul.

Ucraina investighează aproape 26.000 de presupuse crime de război care au fost comise în timpul războiului și a acuzat 135 de persoane, a anunțat săptămâna trecută procurorul său șef pentru crime de război pentru Reuters.

Dintre cei inculpați, 15 se află în custodia Ucrainei, iar restul de 120 sunt în libertate, a precizat procurorul.

UPDATE 18:10 Apropierea dintre Putin și Erdogan alarmează Occidentul. Turcia va plăti gazul rusesc în ruble și poate ajuta Rusia

Capitalele occidentale sunt din ce în ce mai alarmate de legăturile tot mai strânse dintre președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan și cel al Rusiei Vladimir Putin, relatează Financial Times. Unele voci au ridicat perspectiva unor sancțiuni la adresa Turciei dacă Erdogan ajută Rusia să evite sancțiunile occidentale. Detalii aici.

UPDATE 17:20 Rușii au atacat din nou în Ucraina cu rachete hipersonice Kinzhal. Au o viteză de 12.000 km/h iar ucrainenii nu le pot detecta și distruge

Rusia a folosit rachete Kinzhal în atacul asupra regiunii Vinnytsia (Vinița) de pe 7 august. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în atacul asupra unor poziții militare din Vinnytsia, rușii au folosit rachete Kh-47M2 Kinzhal, cel mai nou tip de rachete aer-sol din arsenalul lor. Astfel de rachete Kinzhal au mai fost folosite împotriva Ucrainei doar de câteva ori, potrivit forțelor aeriene. Detalii aici.

UPDATE 16:30 Energoatom îi acuză pe ruși că au minat centrala de la Zaporojie și că o folosesc pentru a șantaja lumea

Reprezentanții Energoatom, compania ucraineană de stat care operează cele patru centrale atomice ale acestei țări, acuză Federația Rusă de șantaj în cazul centralei nucleare de la Zaporojie. Mai exact, acești susțin că comandanții ruși au dispus minarea acesteia și sunt gata să o arunce în aer. Detalii aici.

UPDATE 15:50 Noile autorități din regiunea Zaporojie organizează un referendum de alipire la Federația Rusă

Șeful instalat de ruși în regiunea Zaporojie, Yevgeny Balitsky, a semnat un decret care prevede organizarea unui referendum pentru aderarea la Rusia, anunță luni agenția de presă RIA Novosti.

Balitsky a semnat documentul la forumul mișcării publice ”Suntem împreună cu Rusia”, care are loc la Melitopol. La eveniment au fost prezenți peste 700 de reprezentanți din întreaga regiune.

”Pe baza principiului de alegeri libere, luând în considerare opinia fiecărui rezident al regiunii noastre, ne declarăm intenția de a organiza un referendum cu privire la intrarea regiunii Zaporojie în Federația Rusă, cu drepturi depline. Noi suntem un singur popor și vom fi împreună”, se arată în declarația semnată. 

Semnarea decretului vine după ce ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina a bombardat pe 7 august centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, distrugând liniile electrice de înaltă tensiune și forțând centrala să își reducă producția.

În informarea zilnică, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că Ucraina a bombardat centrala în jurul orei 12.40 (9.40 GMT) din poziții din apropierea orașului Marhanets, potrivit Reuters.

Obuzul a avariat o linie electrică de înaltă tensiune care furnizează energie electrică regiunilor Zaporojie și Herson, a spus ministerul. Mai multe părți din aceste regiuni sunt sub control rusesc.  În urma bombardamentului, s-a declanșat un sistem de siguranță care a întrerupt alimentarea cu energie, a adăugat Moscova.

UPDATE 15:30 Rușii încep pregătirile pentru anexarea părților ocupate din regiunea Zaporojie 

Forțele controlate de ruși în regiunea ocupată au emis o notă în care spun că sunt pregătite să pregătească un "referendum" fals, potrivit Kiev Independent. 

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 7 august că dacă vor avea loc referendumuri ilegale în teritoriile ocupate de Rusia, nu va mai exista nicio șansă de posibilie negocieri cu Kremlinul. Aproximativ două treimi din regiunea Zaporojie este ocupată.

UPDATE 15:10 Unde se află centrala de la Zaporojie și cât de mare este pericolul pentru Europa în cazul unui dezastru nuclear

Rușii și ucrainenii se acuză reciproc de bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina. Totodată ambele țări atrag atenția asupra unor pericole pentru întreg continentul european dacă un incident major afectează centrala nucleară Zaporojie. Detalii aici.

UPDATE 14:44. Alte două nave cu cereale au părăsit porturile ucrainene, un al treilea port s-a redeschis la Marea Neagră

Navele de transport MV Arizona şi MV Sacura, care transportă boabe de soia şi porumb, au părăsit luni porturi ucrainene de la Marea Neagră, au anunţat Turcia şi Ucraina, ridicând la zece totalul de cargouri de când primul vas de transport a navigat săptămâna trecută în baza unui acord cu Rusia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

MV Sacura cu un transport de 11.000 de tone de boabe de soia a părăsit portul 'Pivdenne' şi urmează să se îndrepte spre Italia, în timp ce MV Arizona, care transportă 48,4 tone de porumb, a plecat din Ciornomorsk spre Iskenderun, port în sudul Turciei, conform Ministerului turc al Apărării.

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a confirmat plecarea ambelor nave, adăugând că Pivdenne, al treilea port ucrainean inclus în acord, a devenit în sfârşit operaţional în cadrul acestei iniţiative. Kubrakov indicase anterior că deschiderea portului Pivdenne ar ridica capacitatea totală de export a Ucrainei la trei milioane de tone pe lună.

În timp de pace, Ucraina exporta până la şase milioane de tone de cereale lunar din porturile sale de la Marea Neagră şi Marea Azov. Navele care au părăsit duminică Ucraina sunt aşteptate să ancoreze în apropiere de Istanbul luni seara, a anunţat Ministerul turc al Apărării, adăugând că acestea vor fi inspectate marţi. Aceste operaţiuni se înscriu în cadrul acordului încheiat pentru deblocarea exporturilor de cereale şi alte produse alimentare ucrainene, în conformitate cu care inspectori din Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU supraveghează încărcătura acestor nave care tranzitează Marea Neagră de la un centru de control stabilit la Istanbul pentru a se asigura că nu transportă arme nici la sosirea, nici la plecarea din porturile ucrainene, notează EFE.

Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale au fost blocate în porturile ucrainene de la începutul războiului, în februarie, neputând fi exportate din cauza riscurilor legate de eventualele atacuri ruseşti şi de minele maritime plasate de Kiev în zona sa de coastă. Se aşteaptă ca acordul actual, care garantează rute sigure din porturile Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennne, să ajute la evitarea unei crize alimentare şi a foametei în mai multe ţări foarte dependente de aceste produse.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cele două ţări asigurau împreună aproape o treime din exporturile globale de grâu. 

UPDATE 14:05. Primul transport de cereale din Ucraina a ajuns la destinație

Un vapor sub pavilion turcesc este prima navă încărcată cu cereale din Ucraina care ajunge la destinație. Vaporul a ajuns luni într-un port din Turcia, potrivit Sky News.

O navă care transportă cereale ucrainene, în cadrul acordului semnat de părțile implicate în război, sub supravegherea ONU și a Turciei a devenit luni prima care a ajuns la destinație.

Nava Polarnet, sub pavilion turcesc, a acostat în portul Derince, în apropiere de Istanbul, după ce a plecat din Chornomorsk pe 5 august, încărcată cu 12.000 de tone de porumb.

„Acest lucru trimite un mesaj de speranță fiecărei familii din Orientul Mijlociu, Africa și Asia: Ucraina nu vă va abandona. Dacă Rusia își respectă obligațiile, coridorul cerealelor va continua să mențină securitatea alimentară globală", a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba.

Până în prezent, zece nave au fost autorizate să navigheze în cadrul acordului privind cerealele.

Prima navă care a plecat din Ucraina este Razoni, sub pavilion Sierra Leone. Aceasta a plecat din port pe 1 august și încă nu a ajuns încă la destinație în Liban.

UPDATE 13:05. Primar: Un atac cu sisteme HIMARS a provocat pierderi grele forţelor ruse în Melitopol

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a anunțat că forțele ucrainene au folosit pe 8 august rachete HIMARS pentru a lovi pozițiile militare rusești în zonele industriale din întreg orașul, relatează Kiev Indepedent. Potrivit lui Fedorov, aproximativ 100 de soldați ruși au fost uciși și mai multe echipamente militare au fost distruse. 

UPDATE 12:54. Rachetele rusești au lovit ținte militare în regiunea Vinița 

În seara zilei de 7 august, mai multe rachete au lovit instalațiile militare din regiunea Vinița, a anunțat Comandamentul Forțelor Aeriene Ucrainene într-o actualizare. Armata a anunţat că atacul a provocat  victime, dar nu a putut oferi informații detaliate

Forțele aeriene ucrainene lovesc 3 poziții rusești în regiunea Herson. Comandamentul Operațional „Sud” raportează că forțele ucrainene au ucis două duzini de trupe rusești și au distrus diverse echipamente rusești, inclusiv un tanc T-62, cinci unități de vehicule blindate și alte vehicule militare, precum și un depozit de muniții situat în districtul Beryslavskyi din regiunea Herson.

De asemenea, rușii au încercat din nou să avanseze lângă Verkhniokamyanske, dar au fost forțați să se retragă. Potrivit guvernatorului regiunii Lugansk, Serhiy Haidai, armata rusă a încercat să avanseze în alte patru direcții pe lângă zona Verkhniokamyanske, un sat din regiunea Donețk, lângă granița de vest cu regiunea Lugansk, dar toate încercările au eșuat. Ruşii au fost forțați să se retragă, cu pierderi semnificative. 

UPDATE 12:40. ISW: Comandamentul militar rus a suferit numeroase schimbări la vârf

Ministerul Apărării din Regatul Unit a confirmat informaţiile furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) conform căreia conducerea militară rusă a suferit schimbări majore din cauza eșecurilor din Ucraina. Potrivit experților, cel puțin șase comandanți ruși au fost revocați din posturile lor de la începutul invaziei din februarie, incluzându-i cel mai probabil şi pe comandantul Districtului Militar de Est, generalul colonel Aleksandr Chayko și comandantul Districtului Militar de Vest, generalul colonel Aleksandr Zhuravlev. Schimbările în conducerea militară au cel mai probabil impact asupra eforturilor de comandă și control în războiul declanşat de Rusia în Ucraina.

Potrivit britanicilor, Aleksandr Dvornikov a fost îndepărtat de la comanda generală a teatrului de război din Ucraina iar generalil Serghei Surovikin a preluat conducerea "Grupării de Sud" de forțe din Ucraina. Lipsa de coerență în structura de comandă a Rusiei și pierderile continue pe câmpul de luptă afectează eficacitatea generală a operațiunilor din Ucraina. 

UPDATE 12:30. Ucrainenii cer ca centrala nucleară din Zaporojie să fie declarată zonă nemilitarizată

Șeful companiei ucrainene de energie nucleară Energoatom a cerut ca unitatea din Zaporojie să fie declarată zonă nemilitarizată în urma incidentelor care au avut loc la centrala nucleară, potrivit Sky News. Solicitarea a fost făcută de șeful companiei Energoatom. Acesta a mai spus că la fața locului ar trebui să fie amplasată o echipă de „pacificatori”.

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru loviturile asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, care au avut loc în weekend. Kievul a anunțat că bombardamentele rusești de sâmbătă au avariat trei senzori de radiații și au rănit un muncitor de la centrala din Zaporojia.

Forțele rusești au capturat centrala din sud-estul Ucrainei la începutul lunii martie, dar aceasta este în continuare condusă de tehnicieni ucraineni. Anterior, secretarul general al ONU a cerut ca inspectorilor internaționali să li se permită accesul în interiorul centralei. „Orice atac la o centrală nucleară este un lucru sinucigaș", a declarat Antonio Guterres într-o conferință de presă în Japonia.

UPDATE 12:07. Ucrainenii ar folosi muniție românească

Contul de Twitter Ukraine Weapons Tracker, care monitorizează încă de la începutul războiului evoluţia armamentului din ambele tabere, a prezentat primele imagini cu armament trimis de România armatei ucrainene. Potrivit administratorilor acestui cont, în imagini sunt prezentate obuze de 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

În clipul prezentat pe Twitter, pot fi văzuţi soldaţii ucraineni cum încarcă un astfel de obuz într-un obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika, dispozitiv care a intrat în uzul armatei ucrainene în 1972. De altfel, obuzierul autopropulsat 2S1 Gvozdika a făcut parte inclusiv din dotarea Armatei Române, fiind un model exportat în toate ţările fostului bloc sovietic. România deţine 6 astfel de obuziere, dar toate sunt scoase din uz încă din 2005.

UPDATE 11:48. Războiul din Ucraina: 5 morți și 17 răniți în urma atacurilor aeriene din Donețk

Cinci persoane au murit și 17 au fost rănite în ultimele 24 de ore, în urma bombardamentelor asupra regiunii Donețk, potrivit Sky News.

Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regiunii Donetsk din estul Ucrainei, a confirmat luni că cinci persoane au fost ucise în zonă în ultimele 24 de ore. Alte 17 persoane au fost rănite, în timpul bombardamentelor. De asemenea, este posibil să fie descoperite și alte victime.

„Pe 7 august, rușii au ucis cinci civili din regiunea Donețk: doi în Soledar, unul în Bakhmut, unul în Maryintsa și unul în Selidovo. Alte 17 persoane au fost rănite. În prezent, este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovas", a precizat guvernatorul Pavlo Kyrylenko.

UPDATE 10:48. Ucrainenii au atacat 3 poziții rusești în regiunea Herson

Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei a raportat că forțele ucrainene au ucis în jur de 24 de soldaţi ruşi și au distrus diverse echipamente rusești, inclusiv un tanc T-62, cinci vehicule blindate și alte vehicule militare, precum și un depozit de muniții situat în districtul Beryslavskyi din regiunea Herson.

UPDATE 10:30. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut 42.340 de militari în Ucraina de pe 24 februarie

Statul Major al Ucrainei a raportat pe 8 august că Rusia a pierdut 42.340 de militari, 1.811 tancuri, 4.070 vehicule blindate de luptă, 960 sisteme de artilerie, 261 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 132 sisteme de apărare aeriană, 192 elicoptere, 223 avioane, 754 drone și 15 nave/ambarcaţiuni.

UPDATE 10.08. Peste 12.700 de ucraineni au intrat duminică în România

Peste 12.700 de cetățeni ucraineni au intrat duminică în România, arată datele Poliției de frontieră.

Duminică, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire aproximativ 465.000 persoane, cetățeni români și străini, cu peste 113.400 mijloace de transport.

Pe sensul de intrare în România, au fost 245.202 de persoane, dintre care 12.794 de cetăţeni ucraineni, în creştere cu 2,57 % faţă de ziua precedentă. Poliția de frontieră anunță că, începând cu data de 10 februarie, anetrioară izbucnirii războiului din Ucraina, până duminică, la nivel naţional, au intrat în România 1.851.048 cetăţeni ucraineni.

UPDATE 9:05. Alte două nave care transportă cereale au plecat din porturile Ucrainei de la Marea Neagră

Alte două nave care transportă cereale au plecat luni din porturile ucrainene din Marea Neagră ca parte a acordului de deblocare a exporturilor maritime ucrainene, a anunțat Ministerul turc al Apărării.

Nava „Sacura”, ce a plecat din Yuzni, transportă 11.000 de tone de soia către Italia, în timp ce „Arizona”, care a plecat din Cernomorsk, transportă 48.458 de tone de porumb către Iskenderun, în sudul Turciei, scrie The Guardian.

UPDATE 8:24. Aproape 1.400 de ucraineni, duși în străinătate pentru îngrijiri medicale

Aproape 1.400 de ucraineni au fost duși în străinătate pentru tratament medical. Ministerul ucrainean al Sănătății spune că, de la începutul invaziei Rusiei, aproape 1.400 de ucraineni au trebuit să fie transportați în țări occidentale pentru a primi îngrijiri medicale critice.

În plus, numeroase țări, inclusiv Canada, SUA și o serie de state europene au primit copii cu boli oncologice prin intermediul programului SAFER Ucraina, relatează Kyiv Independent.

UPDATE 7:54. Preşedintele ucrainean exclude orice negocieri dacă Rusia va organiza referendumuri în zonele cucerite

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat duminică că nu vor putea exista negocieri cu Ucraina sau cu aliaţii săi internaţionali dacă Moscova va proceda la organizarea de referendumuri privind aderarea la Rusia în zonele ocupate, informează Reuters.

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti deţin acum zone mari de teritoriu în regiunea Donbas din estul Ucrainei şi în zonele de sud. Oficiali din ambele zone au ridicat posibilitatea de a organiza referendumuri. În discursul său video de duminică noapte, preşedintele Zelenski a spus că Ucraina îşi susţine cu fermitate poziţia de a nu ceda niciun teritoriu Rusiei."Poziţia ţării noastre rămâne aceea dintotdeauna. Nu vom renunţa la nimic din ceea ce este al nostru", a spus Zelenski, potrivit Agerpres.

"Dacă ocupanţii merg pe calea pseudo-referendumurilor, îşi vor închide orice şansă de discuţii cu Ucraina şi cu lumea liberă, de care partea rusă va avea în mod clar nevoie la un moment dat".

Oficialii ruşi şi ucraineni au avut mai multe sesiuni de discuţii la scurt timp după ce forţele ruse au lansat invazia în februarie. S-au făcut însă puţine progrese şi nu au mai avut loc întâlniri de la sfârşitul lunii martie, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru încetarea contactelor. Forţele ruse deţin cea mai mare parte a regiunii Herson din sudul Ucrainei, iar oficiali au sugerat că un referendum pentru aderarea Rusiei ar putea avea loc în următoarele săptămâni sau luni.

În Donbas, separatiştii ruşi au confiscat bucăţi de teritoriu în 2014, au organizat referendumuri pentru independenţă şi au proclamat republici populare în regiunile Lugansk şi Doneţk. Kremlinul a recunoscut republicile în ajunul invaziei din februarie. Guvernatorul regiunii Lugansk, aflată aproape în întregime sub controlul Rusiei timp de câteva săptămâni, a sugerat în weekend că Rusia se pregăteşte pentru referendum în zonele nou cucerite şi oferă locuitorilor beneficii pentru a participa. 

UPDATE 7:00. Volodimir Zelenski cere noi sancțiuni internaționale împotriva Moscovei, după atacurile asupra centralei nucleare Zaporojie

Preşedintele ucrainean a vorbit, într-un nou discurs, despre atacurile asupra centralei nucleare Zaporojie, precizând că, dacă se va întâmpla ceva “ireparabil”, “nimeni un va opri vântul”.

“Am vorbit cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. L-am informat cu privire la situaţia de pe câmpul de luptă, despre ameninţarea creată de Rusia prin atacul la centrala nucleară Zaporojie. Nu există vreo naţiune în lume care să se poată simţi în siguranţă atunci când un stat terorist trage asupra unei centrale nucleare. Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva ireparabil, nimeni nu va opri vântul care va împrăştia contaminarea radioactivă. Drept urmare, este necesar chiar acum un răspuns principial al comunităţii internaţionale după aceste atacuri ale Rusiei asupra centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa”, a spus Volodimir Zelenski.

Şeful ONU cere acces internaţional la centrala nucleară de la Zaporojie

Secretarul general al ONU Antonio Guterres, a cerut, luni, ca inspectorilor internaţionali să li se permită accesul la centrala nucleară Zaporojie, după ce Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc cu privire la atacurile asupra acestei centrale, cea mai mare din Europa, relatează Reuters“Orice atac asupra unei centrale nucleare este sinucigaş”, a spus Antonio Guterres în Japonia, unde a asistat la o ceremonie prin care Hiroshima a marcat 77 de ani de la primul bombardament atomic din lume.

Ucraina a afirmat că rachetele ruseşti au avariat sâmbătă trei senzori pentru radiaţii şi au rănit un muncitor la centrala nucleară Zaporojie, iar Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de “teroare nucleară”.

Forţele Rusiei au capturat centrala din sud-estul Ucrainei în martie, însă centrala încă este operată de tehnicieni ucraineni. Autoritatea instalată de ruşi în regiune susţine că forţele ucrainene au atacat locul cu un lansator de rachete, avariind clădiri administrative şi o zonă din apropierea unui depozit. Ruşii au precizat că au suferit avarii două linii de înaltă tensiune şi o conductă de apă. “Doar datorită acţiunilor rapide şi eficiente ale armatei ruse infrastructura critică a centralei nu a fost afectată”, a menţionat ambasada Rusiei la Washington.

articolul original.

Din ce motive, invazia Taiwanului ar fi mai complicată decât cea ucraineană?

8 August 2022 at 10:17
Foto: voanews.com

Tensiunea din ce în ce mai mare din jurul Taiwanului poate fi comparată, păstrând proporțiile cuvenite, cu conflictul care a izbucnit în Ucraina? Nu tocmai: geografia fizică, politicile de înarmare și nivelul așteptat de agresiune fac o diferență destul de clară între cele două situații.

În contextul politico-geografic, în primul rând, Taiwanul, cunoscut cândva sub numele său spaniol de Formosa, este o insulă care se întinde pe o suprafață de 36.000 km pătrați şi găzduiește o populație la fel de mare precum cea din întreaga Italie de Nord (23 de milioane). Și este important de menţionat că are o altitudine medie de 1.150 de metri deasupra nivelului mării, arată o analiză realizată de David Rossi pentru ilfattoquotidiano.it

În realitate, există doar două zone plate: cea mai mare fiind pe latura vestică, cu fața către Republica Populară Chineză (RPC), care porneşte din capitala Taipei până aproape de extremitatea sudică a insulei, pe o lungime de aproximativ 450 de kilometri, o adâncime medie mai mică de 30, iar cealaltă, care se află pe latura de nord-est, este localizată în ”hsien”-ul (județul, provincia) Yilan, având 30 de km de vedere la mare.

În contextul natural, este clar că fosta Formosa spaniolă este o adevărată fortăreaţă naturală. Cu atât mai mult cu cât pe toată latura vestică adâncimea apelor marine fluctuează între 50 și 100 de metri, cu o medie de 70. Apa este atât de mică încât raţa nu poate pluti, sau mai bine zis: marea este prea puțin adâncă pentru submarinele chineze și nu ar putea fi folosită niciodată pentru o maxi-aterizare pe coastă.

Cu toate acestea, aceste ape de mică adâncime oferă taiwanezilor condițiile perfecte pentru a amplasa mii de mine în scop defensiv: cu siguranță, operațiunea nu se poate desfășura pe timp de pace pentru a nu deteriora afacerile, dar în caz de amenințare, este ușor de realizat pentru o țară care la începutul anului 2022, chiar înainte de războiul din Ucraina, și-a mărit bugetul militar cu alte 8,6 miliarde de dolari. Ca să se înțeleagă, în Italia multe persoane s-au scandalizat la anunțul Germaniei de a investi dintr-odată 2 miliarde de euro în arme.

Taipeiul nu s-a bazat doar pe beneficiile oferite de geografia fizică

În contextul apărării, mai trebuie să adăugăm şi că Taipeiul nu s-a bazat doar pe beneficiile oferite de geografia fizică, ci a construit și fortificații pe coaste, în special în zona de sud-vest, și a plasat baze navale și aeriene alături de aproape toate porturile și aeroporturile comerciale cele mai sensibile, asta în cazul în care RPC ar încearca o invazie.

Cu siguranță că prin comparaţie, Ucraina este de aproape șaptesprezece ori mai mare, dar este inima stepei europene, adică o zonă joasă și plată. În plus, are aproape 2.000 km de graniță terestră cu Rusia și alți 1.000 cu Belarus, aproape toate în regiuni de șes sau de dealuri joase, fără apărări naturale.

În plus, Taiwanul dispune de sute de avioane, sisteme antiaeriene și antinave de ultimă generație, printre care celebrele rachete Harpoon, binecunoscute în Marea Neagră, care pot fi folosite de la bord, dar pot fi transformate şi în baterie de coastă, a căror rază de acțiune permite acoperirea întregii zone a strâmtorii. De parcă nu ar fi de ajuns, după cum a amintit recent cunoscutul expert militar în combaterea terorismului Renato Scarfi, „s-au pregătit 70 de ani pentru eventualitatea unei debarcări chineze în Formosa”.

La toate acestea mai trebuie adăugat şi că „Taiwanul ar fi dobândit capacitatea de a lovi China continentală cu rachete a căror rază de acțiune ar depăși 1500 km și că s-ar dota cu rachete cu rază lungă de acțiune care, în cazul unui conflict, ar avea capacitatea de a lovi ținte în inima teritoriului chinez”.

În contextul comparativ, suntem departe de situația tragicomică a forțelor armate ucrainene din 2014, la momentul primei agresiuni rusești asupra Crimeii și a Donbasului, dar și de insistența naivă a Kievului de a nega riscul unei invazii – și nevoia de pregătire pentru acest tip de situaţie – până pe 23 februarie. Întrebarea Taipei-ului nu este dacă și unde, ci doar când.

Într-un astfel de scenariu, din moment ce Războiul Rece nu s-a încheiat niciodată, Washingtonul și Beijingul au același raționament, desigur, în sens invers: RPC ar trebui să acționeze acum, având în vedere că Taiwanul nu a fost încă întărit 100% și americanii încă nu s-au orientat complet spre regiunea Asia-Pacific? Americanii ar trebui să securizeze fosta Formosa, în timp ce construiesc un nou sistem de securitate democratic și anti-chinez, având în vedere că RPC nu și-a construit încă o forță aeriană și navală capabilă, nu atât pentru a respinge SUA și aliații săi, ci cel puțin cât să fie sigură că va zdrobi Taiwanul?

Mișcarea lui Nancy Pelosi, o politică de cursă lungă și mereu opusă – dinspre stânga – comuniștilor chinezi, a confirmat, aşa cum se vede din imaginile exercițiilor, că Statele Unite – singure sau cu sistemele lor de alianțe – sunt pentru RPC un adversar care face parte din altă categorie. Aşa cum a spus Steven Goldstein, docent la Universitatea Harvard: „Când chinezii se supără pe SUA pentru Taiwan, ei pedepsesc Taiwanul”.

Și atunci americanii, vorbind despre apărarea democrației din Taiwan, se pregătesc să justifice, în fața Congresului și în timpul campaniei electorale pentru alegerile intermediare, că nevoia de a investi în securitatea Taipei-ului este la fel de mare și poate chiar mai mare decât în ​​cea a Kievului.

articolul original.

Cetăţenii unguri se mută înapoi acasă din străinătate, mai devreme decât au planificat

8 August 2022 at 10:02
Foto: g4media.ro

În prezent, mulți dintre cei care trăiesc de multă vreme în străinătate se întorc mai devreme acasă decât au planificat, a declarat pentru ziarul ungar „Magyar Nmezet”, Gábor Koroknai.

În opinia antreprenorului, care se ocupă de repatriere, din cauza situației de război crește și numărul persoanelor care se întorc în tară și este o experiență grozavă pentru familii să se reîntâlnească cu cei de acasă.

În opinia sa, „Numărul celor care revin în ţară a crescut mai mult din cauza războiului”, a declarat ziarului amintit Gábor Koroknai, operatorul paginii de Facebook numită „Mutarea acasă”.

Ziarul „Magyar Nemzet” a stat de vorbă în urmă cu doi ani cu antreprenorul individual care se ocupă de transporturi de marfă şi de persoane din Europa de Vest în Ungaria – atunci el a observat că migraţia este principalul motiv pentru mutarea acasă, spunând că din 2015 tot mai mulți oameni caută posibilitatea pentru a se întoarce acasă, iar în 2020, de exemplu, la fiecare două zile a avut câte un transport de efectuat.

În momentul de faţă, Gábor Koroknai a spus ziarului amintit că criza generată de coronavirus a accentuat şi mai mult situaţia, însă dintre cei care au revenit atunci acasă mulţi s-au întors mai târziu în Europa de Vest. În acelaşi timp sunt mulţi care cred în continuare că Ungaria este o ţară mai sigură în comparaţie cu Occidentul. Conform experienței antreprenorului, oamenilor le este frică de război, de multe ori a auzit opinii, potrivit cărora Germania s-a întors mai mult împotriva Rusiei decât Ungaria, ceea ce este considerată o situaţie nu prea fericită de unii care lucrează acolo, conform magyarnemzet.hu

Înfiinţarea unei firme mai complicată, taxe mai mari

Astăzi, Europa, care își revine din criza provocată de coronavirus, este zguduită de creşterea preţului la utilităţi generată de războiul din Ucraina și sancțiunile de la Bruxelles.

În acest sens, Gábor Koroknai a afirmat că au avut clienţi care din cauza creşterii majore a preţurilor la utilităţi au decis să se mute înapoi acasă mai devreme decât au planificat. Între timp, aude de aproape peste tot că mulți oameni se gândesc să se întoarcă acasă.

În contextul social, în Europa de Vest, valoarea facturilor la gaze naturale și energie electrică a crescut semnificativ în ultimele luni, iar mulți oameni sunt îngrijorați din cauza acestei situaţii. Potrivit unor informaţii, o parte a industriei germane se va închide, pur și simplu, din cauza deficitului de gaze naturale.

Astfel „În Occident, mulţi bănuiesc ce va însemna pentru industria germană posibila oprire a gazelor naturale, însă nu vor să aștepte să vadă dacă vor fi concediați. Acasă, mulți oameni își încep o afacere, ceea ce este mai complicat în Germania, deoarece taxele sunt mult mai mari”, a mai precizat Gábor Koroknai.

Trăind ca un Ausländer

Din punct de vedere socio-financiar, antreprenorul ungar a mai subliniat că prețul diverselor activităţi profesionale a crescut și în Ungaria, astăzi poți câștiga mult mai mult decât acum zece ani. Drept exemplu a amintit de instalatori, care sunt foarte solicitaţi și în Ungaria, unde este aproape imposibil să găsești un specialist, dar chiar dacă găseşti trebuie să aştepți mult timp până te ajută. Cei care au plecat în străinătate acum 12-15 ani, pe vremea lui Gyurcsány, acum pot câștiga bani frumoși şi acasă, a mai spus Gábor Koroknai, potrivit căruia mulți muncitori calificați pot trăi mai bine acasă decât în ​​Occident, unde au mai puțini bani din cauza chiriei și utilităților deduse din câștiguri.

Concret, Dacă ne uităm la o familie care lucrează în străinătate, observăm că salariul unuia dintre ei se duce în întregime pentru cheltuielile curente ale casei plus plata utilităților, mulți nu știu, probabil, că în străinătate taxa de grădiniță pe copil este de 450 de euro. În Ungaria, grădinițele nu au costuri atât de mari, a precizat antreprenorul, care a adăugat că a ajutat un inginer să se mute acasă pe motiv că salariile sunt destul de mari şi în Ungaria şi merită să se întoarcă acasă.

Gábor Koroknai a subliniat încă o dată că în cazul multor clienţi ai săi a constatat sentimentul „destul”. În opinia sa, te poți sătura să lucrezi în străinătate, mai ales dacă cineva își ia două locuri de muncă pentru a-și câștiga existența.

„Oamenii își trăiesc viața ca Ausländer. Cei care vorbesc bine limba, pot obține un loc de muncă mai ușor, iar germanii îi preferă mai mult pe cei cu care pot comunica. Cu toate acestea, mulți nu au cunoștințe lingvistice bune atunci când se decid să plece în străinătate, a explicat Gábor Koroknai.

Este bine pentru copii, este bine pentru bunici

Din punctul de vedere al antreprenorului, este foarte importantă şi întemeierea unei familii. Este mult mai dificil să întemeiezi o familie departe de familie, părinți și bunici, a precizat Gţbor Koroknai, care a adăugat:

„Când vin acasă, de multe ori simt că o familie este o familie numai dacă și bunicii pot juca un rol”. Referitor la situaţia copiilor a spus: „Copiii nu se pot afirma în străinătate, deoarece nu pot comunica cu copii de vârsta lor în limba maternă.

Ei nu au prieteni, toată ziua sunt doar cu telefonul. Mulți spun că după ce vin înapoi în ţară, copiii minori devin mult mai liberi din punct de vedere psihic. Ei se schimbă, este bine pentru ei și pentru dezvoltarea lor spirituală ulterioară că pot organiza diferite programe împreună cu bunicii, care pot participa la creșterea lor. Astfel, viața părinților este mai puțin împovărată, au mai mult timp unii pentru alții și prietenii lor, pe scurt, pot trăi acasă o viață mai armonioasă, mai iubitoare și mai fericită”.

Punct de cotitură. Din datele statisticilor, în anul 2019 a fost punctul de cotitură în ceea ce privește plecările în străinătate. Deși numărul repatriaților a crescut continuu din 2010, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (KSH), din Budapesta, în urmă cu trei ani, pentru prima dată, mai mulți oameni s-au mutat acasă decât au emigrat, comparativ 23.170 de repatriați, „doar” 21.900 au emigrat din Ungaria.

În 2020, decalajul s-a adâncit și mai mult, când au fost cu aproape patru mii mai mulți repatriați decât emigranți. Deși numărul emigranților a crescut ușor în 2021, numărul celor care au revenit în ţară a fost şi atunci mai mare.

articolul original.

Un avocat a fost dat afară din Ministerul rus de Justiție pentru comentarii negative sub pseudonim pe Wikipedia

8 August 2022 at 13:23
image
Salvează articol

În urma perchezițiilor informatice, avocatul Nikolai Kolpakov a fost acuzat că a făcut comentarii critice, „puternic negative”, sub pseudonim, împotriva actualului guvern și despre „operațiunea specială”, pe platforma Wikipedia, relatează NovaiaGazeta.eu, care citează Roskomsvoboda, o platformă rusă pentru drepturile omului.

Potrivit lui Kolpakov, avocat la Ministerul Justiției, pe 11 aprilie i s-a propus să demisioneze din proprie voință, iar patru zile mai târziu a fost concediat „pentru nerespectarea restricțiilor stabilite de legislația privind serviciul public”.

„Sunt un utilizator activ de internet și mă interesează problemele sociale și politice, dar în același timp nu îmi dezvălui numele real și, mai mult, nu m-am poziționat niciodată ca funcționar public. Nimeni nu a interzis opinia privată”, a declarat avocatul, editor Wikipedia din 2006.

El a fost reclamat de colegi „pro-guvernamentali”, care au trimis plângeri împotriva lui la Ministerul Justiției, argumentând că „o persoană cu alte opinii nu ar trebui să lucreze în serviciul public”.

Kolpakov a dat în judecată Ministerului Justiției și a intentat un proces, iar primul termen este pe 2 septembrie.

Avocatul Evgheni Kravcenko crede că nu au existat motive pentru concediere, fiind vorba de „practici vicioase și lipsite de sens”.

Cel mai faimos incident este concedierea angajaților metroului din Moscova. Muncitorii de la metrou au fost dați afară pentru că datele lor au fost găsite în baza de date a site-ului Freedom to Navalny. Apoi, instanța a repus oamenii pe locul lor de muncă și le-a ordonat să plătească despăgubiri pentru timpul de nefuncționare.

Avocatul Evgheni Kravcenko:

În iulie, Roskomnadzor, instituția care reglementează activitatea mass-media din Rusia, a transmis că motorul de căutate Wikipedia încalcă legea. „Pe resursa de internet Wikipedia, deținută de Wikimedia Foundation, Inc., o serie de materiale recunoscute ca fiind interzise rămân neșterse, inclusiv falsuri despre desfășurarea unei operațiuni militare speciale pe teritoriul Ucrainei”, a transmis autoritatea, într-un comunicat.

Foto: EPA

image Urmărește-ne pe Google News
articolul original.

Circulația trenurilor de mare viteză dintre Madrid și Barcelona, suspendată după furtul unor cabluri

8 August 2022 at 13:21
image
Salvează articol

Incidentul a avut loc în dimineața zilei de luni, 8 august. Operatorul spaniol de stat Renfe a anunțat suspedarea circulației trenurilor de mare viteză dintre Madrid și Barcelona din cauza unor cabluri furate, potrivit unui comunicat citat de Reuters.

Un tânăr în vârstă de 19 ani a fost reținut după ce a fost găsit lângă șinele de tren în apropiere de Santa Oliva, în Catalonia, a anunțat poliția locală pe Twitter, precizând că nu este exclus să fie făcute și alte arestări.

În aceste condiții, a fost stabilită o rută alternativă de tren care să ocolească rețeaua garniturilor de mare viteză și să facă legătura între capitala spaniolă și Barcelona, al doilea oraș ca mărime al țării.

Recuperarea după pandemie a industriei spaniole a turismului a pus presiune asupra infrastructurii de transport, care a devenit astfel vulnerabilă la orice fel de perturbare.

Foto: Hepta

image Urmărește-ne pe Google News
articolul original.

Donald Trump a spus despre fostul doctor de la Casa Albă: „Îi plăcea să se uite la corpul meu puternic, în timpul examinărilor medicale”

8 August 2022 at 12:57
image
Salvează articol

Donald Trump s-a lăudat cu sănătatea sa în timpul unui discurs la Conferința de acțiune politică conservatoare din Dallas, acolo unde a fost prezent și fostul lui medic de la Casa Albă, relatează Bussines Insider.

Fostul președinte american a spus, în timpul discursului de sâmbătă, din Texas, că fostului medic de la Casa Albă, Ronny Jackson, îi plăcea să se uite la corpul său.

„A fost doctorul Casei Albe. A fost un medic grozav. A fost amiral, medic, iar acum este congresman.”, a spus Trump, în timp ce Jackson asculta, din audiență.

După ce l-a prezentat mulțimii pe fostul doctor de la Casa Albă, Trump a vorbit despre examinările medicale pe care le-a efectuat în timpul mandatului.

„Îi plăcea să se uite la corpul meu. Era atât de zdravăn și de puternic.”, a spus Trump. „Dar el a spus că sunt cel mai sănătos președinte care a trăit vreodată. Am fost cel mai sănătos. Am spus, îmi place acest tip.”

Jackson a declarat în 2018 că, deși Trump era în general sănătos pentru vârsta lui, el l-a sfătuit să slăbească între 10 și 15 kilograme.

Jackson, fost contraamiral în Marina SUA, a fost medic al președintelui american între 2013 și 2018, sub Barack Obama și Donald Trump. În 2020 a devenit congresman de Texas.

El a fost un susținător vocal al lui Trump și a participat la mitingul „Stop the Steal”, de la Elipsa Casei Albe pe 6 ianuarie 2021.

Jackson a făcut comentarii speculând cu privire la sănătatea cognitivă a candidatului la președinție Biden, pe Twitter, în 2020, ceea ce l-a determinat pe Obama să-i scrie o scrisoare în care își exprima „dezamăgirea”.

Jackson a lăudat public sănătatea lui Trump în ultimele luni, susținând că se află în top 10% dintre toți cei de vârsta sa și sugerând că ar fi putut trăi până la 200 de ani, dacă ar fi avut o dietă mai sănătoasă.

El este unul dintre cei câțiva aliați ai lui Trump care au încercat să demonstreze că este un bărbat sănătos și energic, în vârstă de 76 de ani, în comparație cu președintele Joe Biden, în vârstă de 79 de ani.

Alți susținători ai lui Trump și-au exprimat îngrijorarea că ar putea fi prea nesănătos să candideze la președinție în 2024, aducând aminte de dieta lui și de dragostea recunoscută pentru fast-food.

Anul trecut, Trump a spus că singurul lucru care l-ar împiedica să candideze în 2024 ar fi „un semn rău de la un medic”.

image Urmărește-ne pe Google News
articolul original.

Compania aeriană Qantas le cere directorilor să lucreze ca manipulatori de bagaje timp de trei luni

8 August 2022 at 08:41
Compania aeriană Qantas le cere directorilor să lucreze ca manipulatori de bagaje timp de trei luni

Compania aeriană australiană Qantas le-a cerut directorilor executivi să lucreze ca manipulatori de bagaje timp de trei luni, în încercarea de a face față unui deficit acut de forță de muncă, potrivit BBC.

Șeful de operațiuni al companiei caută cel puțin 100 de voluntari care să lucreze pe aeroporturile din Sydney și Melbourne. Sarcinile includ încărcarea și descărcarea bagajelor, precum și conducerea vehiculelor pentru a muta valizele prin aeroporturi.

La fel ca o mare parte din industria aviatică, Qantas se străduiește să își reia serviciile pe măsură ce se redeschid granițele.

„Nivelurile ridicate de gripă și o creștere a cazurilor Covid în întreaga comunitate, împreună cu piața forței de muncă în continuare restrânsă, fac ca resursele să fie o provocare în întreaga noastră industrie", a anunțat directorul operațional al Qantas, Colin Hughes, prin intermediul unui e-mail.

Managerilor și directorilor li s-a cerut să lucreze la departamentul bagaje timp de trei sau cinci zile pe săptămână, în ture de patru sau șase ore pe zi. În notă se mai spune că solicitanții trebuie să fie capabili să mute valize care cântăresc până la 32 kilograme fiecare.

„A fost clar că performanța noastră operațională nu a îndeplinit așteptările clienților noștri sau standardele pe care le așteptăm de la noi înșine... Așa am făcut și în trecut în perioadele aglomerate, aproximativ 200 de angajați ai sediului central au ajutat în aeroporturi în perioadele de vârf ale călătoriilor, începând cu Paștele”, a declarat un purtător de cuvânt al Qantas pentru BBC.

Qantas s-a numărat printre companiile aeriene afectate puternic de pandemie. În noiembrie 2020, Qantas a externalizat peste 2.000 de joburi ale personalului de la sol, pe lângă alte mii de reduceri de locuri de muncă pe care le anunțase deja, într-un efort de a-și limita pierderile financiare. Luna trecută, compania aeriană a oferit scuze după ce pasagerii s-au plâns de întârzieri și de bagaje lipsă.

Australia a avut printre cele mai stricte restricții de călătorie Covid din lume, inclusiv pentru proprii cetățeni, și a început să ridice controalele abia în noiembrie 2021.

articolul original.

Serviciile secrete au interceptat planul secret gândit de Putin pentru evitarea sancțiunilor! Propunere de milioane pentru Erdogan

8 August 2022 at 08:30
image

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan sunt de acord ca națiunile lor să colaboreze mai strâns, dar fac publice puține detalii specifice după întâlnirea de la Soci.

  • Context: Rusia și Turcia au anunțat vineri că își vor consolida cooperarea economică, pe fondul temerilor occidentale că Moscova caută noi căi pentru a eluda sancțiunile impuse pentru invazia sa în Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, au convenit să stimuleze comerțul bilateral și să ia măsuri pentru a colabora mai strâns în sectoarele transporturilor, agriculturii, industriei și finanțelor, potrivit unei declarații comune pe care liderii au dat-o publicității după patru ore de discuții la Soci, orașul balnear rusesc de la Marea Neagră. A fost a doua oară când cei doi s-au întâlnit în puțin peste două săptămâni.

Declarația nu a menționat pactul comercial și economic bilateral pe care Putin îl solicitase în prealabil. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns vineri seară la întrebările privind semnarea unui acord.

Atât în Occident, cât și în Ucraina, cresc îngrijorările că Moscova caută ajutorul lui Erdogan pentru a ocoli restricțiile asupra sectoarelor sale bancar, energetic și industrial, care îi afectează tot mai mult economia. Deși este o națiune NATO, Turcia nu s-a alăturat celorlalte state membre în aplicarea sancțiunilor.

  • O propunere rusă interceptată înaintea întâlnirii și împărtășită cu The Washington Post de către serviciile secrete ucrainene cerea ca guvernul lui Erdogan să permită Rusiei să cumpere participații în rafinăriile, terminalele și rezervoarele de petrol turcești – o mișcare care, potrivit economiștilor, ar putea ajuta la disimularea originii exporturilor sale după ce embargoul petrolier al Uniunii Europene va intra în vigoare în totalitate anul viitor. De asemenea, Rusia a solicitat ca mai multe bănci turcești de stat să permită deschiderea de conturi corespondente pentru cele mai mari bănci rusești – ceea ce, potrivit economiștilor și experților în domeniul sancțiunilor, ar reprezenta o încălcare flagrantă a sancțiunilor occidentale – și ca producătorilor industriali ruși să li se permită să opereze în zonele economice libere din Turcia.

După discuții, nu a existat niciun indiciu că Turcia ar fi fost de acord cu astfel de aranjamente, care ar expune băncile și companiile din această țară la riscul unor sancțiuni secundare și le-ar tăia accesul la piețele occidentale, transmite Washington Post. Alexander Novak, vicepremierul rus, a declarat că cele două țări au ajuns la noi acorduri în domeniul financiar și bancar, dar nu a oferit detalii.

Un oficial turc de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta despre o întâlnire diplomatică sensibilă, a declarat vineri dimineață că țara sa rămâne “angajată față de independența și suveranitatea Ucrainei”. El a adăugat că Turcia “ca o chestiune de principiu … se alătură exclusiv sancțiunilor care sunt impuse de Națiunile Unite”.

Oficiali guvernamentali occidentali, care au vorbit, de asemenea, sub protecția anonimatului din cauza sensibilității situației, au declarat pentru The Post că nu au fost la curent cu propunerea interceptată, dar au spus că se tem că Rusia caută modalități de a eluda sancțiunile legate de război și daunele economice tot mai mari ale acestora. Oficialii ruși călătoresc prin lume încercând să găsească persoane care ar fi dispuse să facă afaceri cu instituțiile lor financiare, au spus ei, menționând că Turcia se numără printre un grup de jurisdicții abordate din cauza modului lax în care acestea privesc aplicarea sancțiunilor.

În condițiile în care Rusia este izolată de o mare parte din economia globală, astfel de deschideri sunt un semn al „îngrijorării” tot mai mari a regimului, spun acei oficiali și economiști occidentali. Putin a luat în derâdere sancțiunile occidentale ca fiind un eșec – un flux constant de venituri din vânzările de energie a susținut rubla rusă și sistemul financiar al țării – iar Fondul Monetar Internațional prevede acum că economia Rusiei va scădea doar cu 6% în acest an.

articolul original.

Războiul din Ucraina: Cinci persoane au murit, în urma atacurilor aeriene din Donețk

8 August 2022 at 08:30
Războiul din Ucraina: Cinci persoane au murit, în urma atacurilor aeriene din Donețk

Cinci persoane au murit și 17 au fost rănite în ultimele 24 de ore, în urma bombardamentelor asupra regiunii Donețk, potrivit Sky News.

Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regiunii Donetsk din estul Ucrainei, a confirmat luni că cinci persoane au fost ucise în zonă în ultimele 24 de ore.

Alte 17 persoane au fost rănite, în timpul bombardamentelor. De asemenea, este posibil să fie descoperite și alte victime.

„Pe 7 august, rușii au ucis cinci civili din regiunea Donețk: doi în Soledar, unul în Bakhmut, unul în Maryintsa și unul în Selidovo. Alte 17 persoane au fost rănite. În prezent, este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovas", a precizat guvernatorul Pavlo Kyrylenko.

articolul original.

"Archie a murit într-un mod barbar S-a învinețit complet". Fotografiile, de pe patul de spital, cu micuțul care a murit după 4 luni de comă

8 August 2022 at 08:10

Archie Battersbee a murit în spital, după lungi săptămâni în care părinții au apelat la toate căile legale pentru a-l menține în viață. Sâmbătă, la ora 10:00 am, băiatul a fost deconectat de la aparate, iar două ore mai târziu a murit. O prietenă de familie a declarat presei că micuțul „a murit într-un mod barbar”, potrivit Mirror.co.uk.

"Archie a murit într-un mod barbar S-a învinețit complet". Ultimele fotografii, pe patul de spital, cu micuțul care a murit după 4 luni de comă

Cu lacrimi în ochi, o prietenă de familie a povestit procesul dureros. „Înainte de a muri s-a învinețit complet. La ora 10:00 a fost deconectat de la aparate, iar semnele vitale i-au rămas stabile încă două ore. Apoi s-a învinețit complet. Nu a fost nimic demn în a-i privi pe părinții lui Archie sau un copil sufocându-se. Nicio familie nu ar trebui să treacă prin ce au trecut ei, este absolut barbar”.

Justiţia britanică a respins solicitările familiei ca Archie să fie transferat la un centru de îngrijire paliativă, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a refuzat să intervină în acest caz.

Archie Battersbee a făcut timp de mai multe săptămâni obiectul unor dispute în instanţă, părinţii săi dorind că forţeze spitalul să continue tratamentele de menţinere a funcţiilor vitale, iar medicii argumentând că nu sunt şanse de recuperare şi că băiatul ar trebui să fie lăsat să moară.

Provocarea online care i-a adus moartea

Familia a cerut ca băiatul să fie mutat într-un centru de îngrijire paliativă, după ce justiţia britani a decis că este în interesul copilului să se oprească  tratamentul. Spitalul a decis însă că starea lui Archie era atât de instabilă încât mutarea băiatului i-ar fi grăbit moartea.

Vineri, judecătoarea Lucy Theis a respins solicitarea familiei, precizând că Archie trebuie să rămână în spital în timp ce tratamentul este oprit.

În vârstă de 12 ani, Archie Battersbee era menţinut în comă, într-un spital din Londra, din aprile. Băiețelul a fost găsit inconştient acasă, la 7 aprilie nu şi-a mai recăpătat cunoştinţa de atunci. Mama sa, Hollie Dance, a spus că el ar fi participat la o provocare online care consta în a-şi ţine respiraţia până la leşin.

Cronologia cazului “Archie Battersbee”

7 aprilie 2022 – Archie a fost descoperit inconştient acasă, în Essex. Băiatul a fost transportat de urgență la spitalul Southend.

8 aprilie 2022 – Archie este transferat la Spitalul Regal din Londra.

16 mai 2022 – Doi specialiști au încercat să efectueze mai multe teste, Archie nu a răspuns la un test de stimulare a nervilor periferici, iar procesul nu a putut fi continuat.

27 mai 2022 – Un tribunal decide că medicii pot face investigații RMN, ceea ce se întâmplă pe 31 mai.

6 - 8 iunie 2022 - O audiere finală are loc pentru a analiza dovezile cu privire la continuarea îngrijirilor care-l menţin în viaţă.

13 iunie 2022 - Judecătorul de la Înalta Curte hotărăște că Archie este „mort” pe baza rezultatelor RMN-ului și că tratamentul ar putea fi oprit.

20 iunie 2022 – Familia cere Curții de Apel să reexamineze cazul.

11 iulie 2022 – Are loc o nouă audiere, iar judecătorul Andrew Hayden decide că îngrijirile care-l menţin în viaţă ar trebui să se încheie, spunând că este „inutil să continue”.

29 iulie 2022 – Familia lui Archie cere sprijinul ONU

30 iulie 2022 -  Comitetul ONU al Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi a cerut Guvernului britanic ”să se abţină să-i retragă lui Archie orice tratament de menţinere în viaţă” pe peroada în care-i studiază dosarul.

1 august 2022 – Curtea de Apel refuză să amâne retragerea tratamentelor de menținere în viață.

3 august 2022 - Familia depune o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în încercarea de a amâna retragerea suportului vital al lui Archie.

4 august 2022 - CEDO respinge recursul părinţilor lui Archie Battersbee

4 august 2022 - Părinții lui Archie au depus o cerere la Înalta Curte pentru a-l muta într-un ospiciu. Pentru moment, copilul nu va fi deconectat de la aparate

5 august 2022 - Cererea de a-l muta oe Archie într-un centru de îngrijiri a fost respinsă

6 august 2022 - La ora 10:00 am, Archie a fost deconectat de la aparate, iar la ora 12:15 pm, băiețelul a murit.

articolul original.

Şeful ONU cere acces internaţional la centrala nucleară de la Zaporojie, după noile bombardamente

8 August 2022 at 07:43
image
Salvează articol

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel luni la Rusia și Ucraina să permită accesul inspectorilor internaționali la centrala nucleară de la Zaporojie, pentru a evita un accident nuclear, după ce Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri în zona acesteia, relatează Reuters.

„Orice atac asupra unei centrale nucleare este sinucigaş”, a spus Guterres, într-o conferință de presă din Japonia, unde a asistat sâmbătă la o ceremonie prin care Hiroshima a marcat 77 de ani de la primul bombardament atomic din lume.

Centrala nucleară de la Zaporojie a fost cucerită de forțele ruse în martie, dar este în continuare administrată de tehnicienii ucraineni.

Forțele ruse au fost acuzate că au bombardat vineri o linie electrică de înaltă tensiune de la centrala nucleară din Zaporojie, ceea ce i-a determintat pe operatorii acesteia să deconecteze un reactor. Atacul a stârnit îngrijorări la nivel internațional și a fost condamnat.

Ucraina a afirmat că rachetele ruseşti au avariat trei senzori pentru radiaţii şi au rănit un muncitor, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de „teroare nucleară”.

De cealaltă parte, autoritatea instalată de ruşi în regiunea Zaporojie susţine că forţele ucrainene au atacat locul cu un lansator de rachete, avariind clădiri administrative şi o zonă din apropierea unui depozit.

De asemenea, Ambasada Rusiei la Washington a descris pagubele produse de „naționaliștii ucraineni”, într-un comunicat.

„Două linii electrice de înaltă tensiune și o conductă de apă au fost avariate în urma bombardamentelor. Doar datorită acţiunilor rapide şi eficiente ale armatei ruse infrastructura critică a centralei nu a fost afectată”, a transmis Ambasada Rusiei la Washington.

image Urmărește-ne pe Google News
articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 166 | Atacuri ale rușilor la centrala nucleară de la Zaporojie. Mai multe orașe din regiunea Doneţk, bombardate

8 August 2022 at 07:35
image
Salvează articol

Bombardamentele ruse au continuat în acest weekend la Centrala nucleară Zaporojie. Energoatom, operatorul ucrainean al centralelor nucleare din Ucraina, a transmis, duminică, că rachetele au lovit depozitul de containere cu combustibil nuclear uzat de la centrală, iar un muncitor a fost rănit. Tot ieri, 7 august, Kievul a dat publicității bilanțul celui mai recent bombardament din Donețk, după ce rachetele rusești au vizat orașele Bakhmut, Opytne, Soledar și Selidove.

07:47 - Acum 42 minute
08-08-2022

Noi bombardamente în Herson

Forțele aeriene ucrainene au lovit 3 poziții rusești în regiunea Herson, potrivit Kyiv Independent.

Comandamentul Operațional „Sud” a raportat că forțele ucrainene au ucis două duzini de trupe rusești și au distrus diverse echipamente rusești, inclusiv un tanc T-62, cinci unități de vehicule blindate și alte vehicule militare, precum și un depozit de muniții situat în districtul Beryslavskyi din regiunea Herson.

07 aug. - Acum 10 ore
07-08-2022

Zelenski: Orice negocieri vor înceta dacă în teritoriile ocupate vor avea loc referendumuri ilegale

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va permite Rusiei să pună stăpânire pe teritoriile ucrainene, transmite Kyiv Independent.

„În fiecare săptămână apar tot mai multe rapoarte că ocupanții se pregătesc de pseudoreferendumuri în zonele pe care le ocupă în sudul țării noastre. Vreau să spun un lucru foarte simplu: toți cei care îi ajută pe ocupanți în vreun fel, vor fi trași la răspundere.

Poziția statului nostru rămâne aceeași. Nu vom ceda nimic din ce e al nostru, iar dacă ocupanții vor urma calea acestor pseudoreferendumuri, își vor închide orice posibilitate de negocieri cu Ucraina și lumea liberă, de care partea rusă va avea cu siguranță nevoie la un moment dat”, a transmis Zelenski, pe Telegram.

07 aug. - Acum 11 ore
07-08-2022

Actriţa Jessica Chastain s-a întâlnit cu Zelenski la Kiev

Actriţa Jessica Chastain s-a întâlnit la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează News.ro.

„Actriţa americană Jessica Chastain este astăzi în Ucraina. Pentru noi, astfel de vizite ale unor oameni faimoşi sunt extrem de valoroase. Datorită acestora, lumea va auzi, va şti şi va înţelege şi mai bine adevărul despre ce se întâmplă în ţara noastră”, a transmis Zelenski, pe Telegram.

Jessica Chastain a vizitat la Kiev spitalul de copii Okhmatdyt.

jessica chastain visited okhmatdet childrens hospital in ukraine today. 🤍 pic.twitter.com/uSpvI9O2ag

— best of jessica chastain (@bestofchastains)
August 7, 2022
07 aug. - Acum 12 ore
07-08-2022

Bilanţul bombardamentelor ruseşti în Doneţk: 4 persoane ucise şi 6 rănite

Patru persoane au fost ucise şi alte 6 rănite, după bombardamentele ruseşti în regiunea Doneţk, transmite Kyiv Independent, care citează Parchetul General.

Duminică, forțele ruse au bombardat orașele Bakhmut, Opytne, Soledar, Selidove, potrivit Parchetului General al Ucrainei. Au fost avariate mai multe case, clădiri, precum şi infrastructură civilă.

image Urmărește-ne pe Google News
articolul original.

80.000 de turiști, închiși într-o stațiune chinezească

8 August 2022 at 03:30
80.000 de turiști, închiși într-o stațiune chinezească

​​​​​​​Autoritățile locale au anulat sâmbătă toate zborurile și trenurile din Sanya, cunoscută drept „Hawaii Chinei”, după ce vineri fuseseră confirmate 263 de cazuri coronavirus. Astfel, peste 80.000 de turiști au rămas blocați în populara stațiune din China.

Călătorii trebuie să prezinte acum cinci teste PCR negative timp de șapte zile înainte de a li se permite să plece.

Restricțiile de pe Sanya, oraș din sudul insulei Hainan și o destinație populară pentru surfing, vin în timpul sezonului turistic de vârf.

Serviciile esențiale precum supermarketurile și farmaciile rămân deschise, dar locurile de divertisment au fost închise de săptămâna trecută, relatează AFP, citat de BBC.

Autoritățile au spus că vor cere hotelurilor să ofere o reducere de 50% până când restricțiile vor fi ridicate.

4 bolnavi, 1 milion de izolați

Sanya nu este singurul oraș care a intrat în izolare în ultimele luni. Aproximativ un milion de oameni dintr-o suburbie a Wuhan, orașul din centrul Chinei unde a fost înregistrat pentru prima dată Covid-19, s-au confruntat luna trecută cu noi restricții, după ce au fost confirmate patru cazuri asimptomatice.

Țara a înregistrat mai puțin de 15.000 de decese de când a început pandemia, potrivit Universității Johns Hopkins. Cu toate acestea, au existat îngrijorări cu privire la impactul regulilor stricte, inclusiv testarea în masă și blocajele locale, asupra economiei.

Între timp, în iunie, cei 25 de milioane de rezidenți din Shanghai au ieșit în sfârșit dintr-un blocaj strict de două luni.

China este singura economie majoră care urmează încă o politică „zero Covid”.

articolul original.

O bombă din al Doilea Război Mondial, descoperită în apele afectate de secetă ale râului Po, cel mai lung din Italia

7 August 2022 at 22:58
image
Salvează articol

Valurile de căldură care au măturat Europa în această vară nu au adus doar temperaturi record și câmpuri pârjolite: apele râului Po din Italia, afectat de secetă, au scăzut atât de mult încât au scos la iveală o bombă din Al Doilea Război Mondial, care fusese scufundată, relatează Reuters.

Experții militari au dezamorsat și au efectuat duminică o explozie controlată a bombei de 450 de kilograme, care a fost descoperită pe data de 25 iulie în apropierea satului Borgo Virgilio, situat în nordul Italiei, în apropiere de orașul Mantua.

„Bomba a fost găsită de pescari pe malul râului Po, din cauza scăderii nivelului apei în urma secetei”, a declarat colonelul Marco Nasi.

Nu a fost o sarcină ușoară ca experții militari să dezamorseze bomba.

Aproximativ 3.000 de persoane care locuiesc în apropiere au fost evacuate pentru operațiunea de eliminare a bombei, a precizat armata. Spațiul aerian al zonei a fost închis, iar navigația de-a lungul acelei porțiuni de cale navigabilă, precum și traficul pe o linie de cale ferată și pe un drum din apropiere au fost oprite.

„La început, unii dintre locuitori au spus că nu se vor muta, dar în ultimele zile, credem că i-am convins pe toți”, a declarat primarul din Borgo Virgilio, Francesco Aporti, adăugând că, dacă oamenii ar fi refuzat să plece, operațiunile ar fi fost oprite.

Geniștii au îndepărtat fitilul de la dispozitivul fabricat în SUA, care, potrivit armatei italiene, conținea 240 de kilograme de explozibil.

Apoi, escortați de poliție, geniștii au transferat dispozitivul la o carieră din localitatea Medole, aflată la aproximativ 45 de kilometri distanță, unde a fost distrus.

Italia a declarat luna trecută stare de urgență pentru zonele din jurul Po, cel mai lung râu al țării. Acesta susține aproximativ o treime din producția agricolă a Italiei și este afectat de cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani.

Foto: captură video Reuters / Youtube.com

image Urmărește-ne pe Google News
articolul original.

Temperaturile cresc în Franța, în timp ce țara se confruntă cu cea mai gravă secetă înregistrată vreodată

7 August 2022 at 22:21
image
Salvează articol

Franța a început duminică să se pregătească pentru al patrulea val de căldură din această vară, în contextul în care cea mai gravă secetă înregistrată vreodată a lăsat satele lipsite de apă potabilă, iar fermierii au avertizat că se anunță o penurie de lapte la iarnă, scrie Reuters.

Biroul premierului Elisabeth Borne a înființat o echipă de criză pentru a face față secetei care a forțat numeroase sate din Hexagon să se bazeze pe livrările de apă efectuate cu camioanele, care a determinat compania de stat EDF să reducă producția de energie nucleară și care a afectat culturile.

Temperaturile urmau să atingă duminică 37 de grade Celsius în sud-vestul țării, înainte ca aerul fierbinte să se răspândească în nord, la începutul săptămânii viitoare.

„Este posibil ca acest nou val de căldură să se instaleze”, a anunțat La Chaine Meteo, un canal similar postului american The Weather Channel.

Agenția națională de meteorologie Meteo France a precizat că este vorba despre cea mai gravă secetă de la începutul înregistrărilor, în 1958, și că se așteaptă ca aceasta să se agraveze cel puțin până la mijlocul lunii. În medie, la nivel național, în luna iulie a căzut mai puțin de 1 cm cub de ploaie în toată Franța.

Recolta de porumb ar urma să fie cu 18,5% mai mică în acest an față de 2021, a anunțat Ministerul agriculturii, chiar în momentul în care europenii se confruntă cu prețuri mai mari la alimente ca urmare a exporturilor de cereale din Rusia și Ucraina mai mici decât în mod normal.

Între timp, Federația Națională a Sindicatelor Fermierilor a avertizat că lipsa de furaje din cauza secetei înseamnă că ar putea exista o penurie de lapte în lunile următoare.

Operatorul nuclear EDF și-a redus săptămâna trecută producția de energie la o centrală din sud-vestul Franței din cauza temperaturilor ridicate ale râului Garonne și a emis avertismente pentru reactoarele de pe fluviul Ron

Vremea caldă a agravat problemele companiei, problemele legate coroziune și de prelungirea perioadei de întreținere la jumătate din cele 56 de reactoare ale sale reducându-i capacitatea de producție, în timp ce Europa se confruntă cu o criză a energiei.

În aproape toată Franța continentală sunt în vigoare restricții introduse pentru a conserva consumul de apă, inclusiv, în multe locuri, interdicții care vizează irigațiile.

Foto: EPA

image Urmărește-ne pe Google News
articolul original.

Balena din Franța: Mamiferul blocat în râul Sena va primi o doză de vitamine

7 August 2022 at 19:00
Balena din Franța: Mamiferul blocat în râul Sena va primi o doză de vitamine

Oficialii francezi care încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena au venit cu o nouă strategie - un cocktail de vitamine. Potrivit AFP, salvatorii speră că acesta va ajuta balena pierdută să-și recapete apetitul și energia necesară pentru a se întoarce pe mare, scrie BBC.

Mamiferul, vizibil subnutrit, a fost observat pentru prima dată marți în râu, la aproximativ 70 km nord de Paris.

După încercări eșuate de a o încuraja să înoate, animalul a rămas blocat, iar oamenii de știință sunt îngrijorați pentru sănătatea sa.

Până în prezent, salvatorii i-au oferit hering înghețat și păstrăv, dar un oficial local din Eure, Isabelle Dorliat-Pouzet, a declarat că animalul nu pare să fi acceptat hrana.

"Este destul de emaciată și pare să aibă probleme în a mânca", a declarat aceasta sâmbătă.

Autoritățile speră că injecția cu vitamine îi va stimula apetitul și o va ajuta să parcurgă lunga călătorie de 160 de kilometri înapoi pe râu pentru a ajunge în Canalul Mânecii, de unde va putea înota înapoi în habitatul său arctic.

O altă opțiune luată în considerare este scoaterea balenei din râu în întregime, dar pentru aceasta ar fi nevoie ca mamiferul să aibă suficientă forță pentru a supraviețui unei călătorii și mai riscante.

Oficialii au declarat sâmbătă că au apărut mici pete pe pielea balenei, dar nu era încă clar dacă aceasta a fost o reacție la apa dulce a râului Sena - spre deosebire de habitatul său natural de apă sărată - sau un semn al deteriorării stării de sănătate a animalului.

Observatorii științifici au declarat că balena se comporta ciudat, ieșind la suprafață doar pentru scurt timp și emițând mai puține cântece, așa cum se așteaptă de la o balenă, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare cu privire la starea de sănătate a acesteia.

Experții sunt nedumeriți de modul în care balena a reușit să se îndepărteze atât de mult de habitatul său natural - apele reci ale Arcticii și ale subarcticii.

Beluga se aventurează ocazional spre sud toamna, pentru a se hrăni, atunci când se formează gheața, dar călătorească atât de departe de locul natal foarte rar. Dar povești similare nu sunt de negăsit.

În luna mai, o balenă ucigașă a fost găsită moartă după ce a înotat pe râul Sena în Normandia. Un plan de a ghida orca mascul de patru metri înapoi în mare cu ajutorul unor stimuli acustici a eșuat, iar experții au concluzionat ulterior că aceasta era grav bolnavă.

În 2019, o balenă moartă a fost găsită în râul Tamisa, în apropiere de Gravesend.

Acest lucru s-a întâmplat la doar câteva săptămâni după ce o balenă cu cocoașă văzută înotând în aceeași porțiune de apă a murit. S-a crezut că aceasta a ajuns în Tamisa din cauza unei erori de navigație, posibil în timpul mareelor.

articolul original.

Creșterea exporturilor din China se intensifică, în ciuda diminuării cererii globale

7 August 2022 at 17:30
Creșterea exporturilor din China se intensifică, în ciuda diminuării cererii globale

Creșterea exporturilor chinezești a accelerat în mod neașteptat în luna iulie, oferind un impuls încurajator economiei, care se străduiește să se redreseze după o cădere bruscă, provocată de COVID, deși importurile au rămas slabe, scrie Reuters.

Expedierile au crescut cu 18,0% în iulie față de anul precedent, cel mai rapid ritm din acest an, au arătat duminică datele vamale oficiale, comparativ cu o creștere de 17,9% în iunie și depășind așteptările analiștilor, care se așteptau la 15,0%.

Analiștii se așteptau ca exporturile să se diminueze pe fondul semnelor tot mai mari de reducere a consumului global.

Un sondaj global privind fabricile publicat săptămâna trecută a arătat că cererea a slăbit în iulie, indicii comenzilor și producției scăzând la cele mai slabe niveluri de la debutul pandemiei COVID-19 la începutul anului 2020.

Sondajul oficial al industriei prelucrătoare din China a indicat că activitatea s-a contractat luna trecută, ceea ce a ridicat temerile că redresarea economiei după blocajele generalizate din primăvară va fi mai lentă și mai accidentată decât se aștepta.

Dar au existat semne că întreruperile din lanțul de transport și de aprovizionare cauzate de blocaje au continuat să se atenueze, exact la timp pentru expeditorii care se pregătesc pentru vârful cererii de cumpărături de sfârșit de an.

Importurile au crescut cu 2,3% față de anul precedent, față de creșterea de 1% din iunie și au ratat prognoza de creștere de 3,7%.

Analiștii s-au așteptat ca dinamica importurilor să se intensifice modest în a doua jumătate a anului, susținută de echipamentele și produsele de bază legate de construcții, pe măsură ce guvernul își intensifică cheltuielile de infrastructură.

Luna trecută, China a înregistrat un excedent comercial record de 101,26 miliarde de dolari, ca urmare a valorii scăzute a importurilor, dar a creșterii solide a exporturilor. Analiștii prognozaseră un excedent comercial de 90,0 miliarde de dolari.

articolul original.

Zelenski a eliberat din închisoare infractori periculoși, printre care pedofili, pentru a-i încorpora în Armată

7 August 2022 at 21:41
By: FLUX 24

Pe lângă Onișcenko au fost eliberați și alți luptători. Ei s-au lăudat cum i-au torturat pe prizonieri doar pentru amuzament.

spot_img
articolul original.

Stânga italiană se scufundă, naționaliștii euro-sceptici pași mari spre victoria în anticipate

7 August 2022 at 21:23
By: FLUX 24

Acordului de marţi „i s-au alăturat personalităţi pe care italienii nu mai vor să le vadă”, a explicat duminică pe canalul RAI 3 Carlo Calenda, liderul formaţiunii, după ce sâmbătă PD anunţase un acord cu ecologiştii din Europa Verde şi cu stânga italiană Sinistra italiana (SI).

Liderul PD Enrico Letta şi-a exprimat regretul pentru această decizie, adăugând însă că „se pare că singurul aliat posibil pentru Calenda este Calenda însuşi”.

Stânga este sub presiune după destrămarea, luna trecută, a coaliţiei de unitate naţională a premierului Mario Draghi, care a dat startul campaniei electorale pentru alegerile legislative dominate de forţele de dreapta.

Fratelli d’Italia, formaţiune naţionalistă eurosceptică, conduce în sondaje de câteva săptămâni cu aproximativ 24%. Aliaţii săi, Forza Italia şi Liga Anti-imigraţie, sunt creditaţi cu 7%, respectiv 12% din intenţiile de vot

spot_img
articolul original.
❌