ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 29 September 2022Ultimele Stiri

BBC anunță că sute de angajați își vor pierde locurile de muncă, după ce postul public britanic își va reduce programele

29 September 2022 at 14:59
image

BBC a anunțat reduceri profunde ale producției World Service, care vor duce la pierderea a sute de locuri de muncă, declarând că a fost forțată să acționeze de înghețarea în curs a taxelor de licență a guvernului.

Într-o mișcare care ar putea slăbi soft power-ul Regatului Unit în întreaga lume, corporația va înceta să mai producă emisii radio în 10 limbi, inclusiv chineză, hindi și arabă, scrie The Guardian.

BBC Persian își va încheia emisiunile audio care vizează Iranul, anunțul venind într-un moment în care au loc proteste larg răspândite în țară.

De asemenea, va avea loc o schimbare în atenția emisiunii de radio în limba engleză a World Service, cu mai mult timp dedicat știrilor live și programelor sportive în detrimentul programelor independente.

Aproximativ 382 de locuri de muncă vor fi pierdute ca urmare a propunerilor, despre care BBC a spus că trebuie să facă economii anuale de 28,5 milioane de lire sterline. Radiodifuzorul a dat vina pe ani de înghețarea taxelor de licență sub inflație impuse de guvern, pe lângă creșterea rapidă a costurilor de producere a programelor din cauza stării economiei.

Philippa Childs, de la sindicatul de radiodifuziune Bectu, a spus că a recunoscut că BBC trebuie să se adapteze la era digitală, dar că înghețarea taxelor de licență a guvernului are „potențiale ramificații pentru reputația BBC la nivel global”.

Serviciul Mondial a fost în mod tradițional finanțat direct de guvern și a fost văzut ca un instrument de soft power care a furnizat știri și informații britanice la sute de milioane de oameni de pe tot globul. Acești bani s-au epuizat ca parte a măsurilor de austeritate ale lui George Osborne în 2010, când factura pentru operațiunile World Service a fost încărcată plătitorilor interni de taxe de licență.

Un purtător de cuvânt al BBC a declarat că Ministerul de Externe al Regatului Unit a fost consultat cu privire la ultimele reduceri și că nicio țară nu își va pierde complet conținutul World Service, operațiunile digitale continuând în toate limbile.

articolul original.

Jose Fernandez: Datorită poziție geografice, România are șansa să devină independentă energetic

29 September 2022 at 11:11
Foto: caleaeuropeană.ro

Subsecretarul de stat american, pe probleme de energie, mediu și creștere economică, Jose Fernandez a arătat că energia regenerabilă este viitorul, iar România, datorită poziție geografice, are șansa să devină independentă energetic.

Astfel, Jose Fernandez se află zilele acestea în România. El a susținut, într-un interviu pentru protv.ro, că o eventuală alianță a Rusiei cu China nu este posibilă, colaborarea fiind mai degrabă un „mariaj de conveniență”.

Întrebat de reporterul Pro TV ce părere are despre SMR-uri (reactoare modulare mici) despre care se vorbește de vreo doi ani și dacă ele ar reprezenta viitorul pentru a asigura securitatea energetică, subsecretar de stat american pe probleme de energie, mediu și creștere economică a arătat că acestea sunt parte a viitorului.

În viziunea sa, „Nu sunt pe deplin viitorul. Scopul final aici și acesta este, de fapt, viitorul, este energia regenerabilă. Dacă am învățat ceva din agresiunea brutală a Rusiei asupra Ucrainei, este că nimeni nu ne va lua vreodată soarele sau vântul, dar în schimb ei pot tăia oricând alimentarea cu petrol și gaz și i-am văzut pe ruși făcând asta. Așa că ăsta este scopul final. Reactoarele modulare sunt parte a soluției. Primul SMR va fi construit în România în 2027 și apoi celelalte, sunt șase în total, vor fi construite în 2028 și deci ăsta este scopul în ceea ce privește SMR-urile. Dar cred că mai important de atât, ceea ce sper să obținem este nu doar că reactoarele modulare vor ajuta ca România să devină mai independentă energetic, ci ideea e că România poate deveni, ca urmare a asistenței tehnice pe care o vom acorda, un hub tehnic regional pentru această tehnologie”, a spus acesta.

România are oportunitatea să construiască centrale eoliene și parcuri eoliene

În contextul actual financiar, el a explicat că ce vedem acum, pe partea de energie regenerabilă este că panourile solare devin mai ieftine, e mai ieftin să construiești și turbine eoliene, iar România, datorită geografiei sale în Marea Neagră, are oportunitatea să construiască centrale eoliene și parcuri eoliene care să ajute situația energetică de aici.

Astfel, „Avem o situație în care trebuie să găsim, în primul rând, resurse alternative de energie. Și Statele Unite au ajutat, sunt mândru să spun că producătorii noștri de gaz natural lichefiat au reacționat și și-au făcut treaba și au triplat cantitatea exportată din SUA către Europa. Am avut chiar unele țări partenere precum Japonia care efectiv au deturnat nave care transportau gaz natural lichefiat spre Japonia și le-au trimis către Europa”, a spus oficialul american.

În opinia sa este o soluție și pe termen scurt, dar și pe termen lung. Soluția pe termen lung este independența energetică, iar asta înseamnă o producție mai mare de energie regenerabilă, eoliană și solară. Asta este soluția pe termen lung.

Cât de sigură este o alianță între Rusia și China

În opinia sa, „Ce facem noi acum este să încercăm să minimizăm problemele care apar ca urmare a agresiunii Rusiei în Ucraina. Un lucru pe care ei (n.r. rușii) îl mai spun este că pot schimba piețele, că petrolul și gazul pe care îl livrau Occidentului, îl pot vinde acum altor țări. Asta nu se poate întâmpla, nu e cazul, nu așa funcționează lucrurile. În mod normal, trebuie să construiești rețele de conducte, să ai terminale portuare pentru gazele lichefiate, iar asta necesită timp. În plus, este inflație în Rusia și țara se mai confruntă și cu fuga creierelor, oamenii pleacă. Așa că eu cred că are loc o repoziționare mondială și mai cred că asta va accelera tranziția la energia regenerabilă. În acest moment, China dictează o negociere aprigă pe resurse și chiar Putin a spus-o că chinezii duc o negociere dură, așa că eu aș mai aștepta un pic înainte să mă gândesc la alianțe noi. Asta va avea nevoie de mult efort și între timp Rusia va suferi mult”, a spus acesta.

Referindu-se la posibilitatea unei alianțe pe termen lung Rusia-China, Jose Fernandez a spus că este mai degrabă o căsătorie de conveniență.

În acest sens, „Uite, de exemplu, noi în SUA și chiar voi în Europa, sunteți pentru China o piață de desfacere mult mai mare decât Rusia. Noi suntem o piață mult mai mare pentru China așa că nu aș da prea multă credibilitate ideii cum că asta ar schimba prea mult peisajul internațional al alianțelor”, a punctat acesta.

articolul original.

Executivul comunitar urmează să interzică importurile de mai multe produse de oțel din Rusia

29 September 2022 at 10:57

Uniunea Europeană nu are în plan să cedeze în fața Rusiei și pregătește noi sancțiuni aspre. Cea mai recentă propunere de sancțiuni a Comisiei Europene consultată de Politico arată că Executivul comunitar urmează să interzică importurile de mai multe produse de oțel din Rusia.

În același timp, Uniunea Europeană ar mai avea în plan și interzicerea exporturilor anumitor semiconductori în Rusia, arată documentul. Pe de altă parte, în propunerea de sancțiuni nu se regăsește un element esențial și anume diamantele rusești. De cealaltă parte însă, în document scrie că Executivul comunitar vrea să interzică importul „anumitor elemente utilizate în industria bijuteriilor, cum ar fi pietrele şi metalele preţioase”, arată Politico.

În contextul de activitate, în cursul zilei de miercuri, proiectul a fost prezentat de Comisia Europeană ambasadorilor UE, însă acesta mai are nevoie de semnătura celor 27 de ţări membre.

Din punct de vedere al sancţiunilor, scopul acestuia este utilizare unor seriile noi interdicții de export, dar și de import, astfel încât actualele sancțiuni să devină mai aspre. Printre altele, țintele sunt destul de variate, de la hârtie igienică și săpun până la componente tehnologice folosite de armata rusă.

Mai exact, dacă noul set de sancțiuni va intra în vigoare, acesta ar urma să elimine importul de bunuri considerate a genera venituri semnificative în Rusia, printre care „produse de înfrumuseţare, produsele pentru bărbierit, deodorante, săpun şi hârtie igienică”.

Referitor la exporturi, conform documentului, Rusia nu va mai putea primi nici cipuri și nici semiconductori. În același timp, exporturile de avioane către Rusia vor fi interzise și ele dacă noul pachet de sancţiuni va fi adoptat.

În ceea ce privește domeniul serviciilor, în documentul consultat de Politico arată ca fiind ilegală „furnizarea de servicii de arhitectură şi inginerie, servicii de consultanţă juridică şi servicii de consultanţă IT” către companii şi persoane din Rusia.

În plus, Uniunea Europeană ar mai urma să sancționeze în jur de 30 de persoane, dar şi opt companii, inclusiv pe filosoful şi strategul de dreapta Alexander Dugin şi pe cântăreţul Nikolay Rastorguyev, precum şi pe cel mai mare acţionar al producătorului de arme Kalaşnikov, Alan Lushnikov.

articolul original.

Rușii ar putea folosi arme nucleare tactice pentru apărarea regiunilor anexate. Analist politic: Nu se mai ține cont de nicio regulă

29 September 2022 at 13:50
image

După anexarea celor patru regiuni, "în mod clar vor fi stabilite noi obiective și sarcini militare, care vor fi semnificativ diferite față de cele existente până acum. Vor fi luate măsuri militare complet diferite. Va urma o intensificare a luptelor - măsuri care sunt de natură pur militară", a explicat Bezpalko.

Întrebat dacă Rusia ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare tactice non-strategice, analistul a răspuns afirmativ. "Desigur că este posibil. Armele nucleare tactice non-strategice (TNW) au o putere mică. În comparație, dacă aruncați în aer un tren cu TNT, cantitatea de energie degajată va fi de 2,5 kilotone, iar a unei TNW, de 0,3 kilotone. Aceste arme sunt concepute pentru utilizarea în lupta directă cu inamicul, adică împotriva unităților de luptă de pe front. 

Raza distrugerii nu este atât de mare - între 1,5 și 5 km. Adică, aceasta nu va produce o catastrofă nucleară globală, așa cum am putea crede. Cuvântul „nuclear” ne sperie degeaba. Mai mult decât atât, armele convenționale pot provoca uneori mai multe daune decât armele nucleare tactice non-strategice. Dacă luăm în considerare mai multe instalații Smerch sau Himars, acestea pot produce un dezastru mult mai mare decât o arma nucleară tactică non-strategică. Mai ales dacă lovesc o fabrică cu producție chimică", susține oficialul rus. 

Referindu-se la armata rusă, Bezpalko sugerează că "nu ar trebui să le fie frică de utilizarea armelor nucleare tactice non-strategice. Până la urmă, acum nu se mai ține cont de nicio regulă și cine are o sabie în mână va supraviețui. Noi avem, slavă Domnului. Avem arme, avem hrană și avem energie. Pot fi probleme doar cu unele tehnologii sau bunuri care vor trebui înlocuite urgent", potrivit sursei citate. 

Vladimir Putin va semna vineri tratatele de anexare a teritoriilor ucrainene

Autorităţile proruse din Ucraina au revendicat o victorie a taberei ”da” în refrendumurile de anexare care au avut loc de vineri şi până marţi în regiuniloe Zaporijjea - cu 93,11% dintre voturile exprimate, Herson (87,05%), Lugansk (98,42%) şi Doneţk (99,23%).

Moscova a amenințat din nou că va folosi arme nucleare în apărarea acestor teritorii, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a răspuns că Ucraina ”va acţiona pentru a-şi apăra poporul”.

”Vom acţiona pentru a ne apăra poporul atâît în regiunea Herson, în Zaporijjea, în Donbas şi în zonele actualmente ocupate în regiunea Harkov şi în Crimeea”, a anunţat el în prima reacţie după anunţarea rezultatelor ”referensumurilor”.

El a anunţat, într-un mesaj înregistrat, difuzat în Consiliul de Securitate al ONU, că Kievul nu poate purta negocieri cu Moscova după organizarea acestor ”pseudo-referendumuri”.

articolul original.

Război în Ucraina, ziua 218. Un copil și doi adulți au murit la Dnipro în urma unui atac cu rachete rusești

29 September 2022 at 12:00
Război în Ucraina, ziua 218. Un copil și doi adulți au murit la Dnipro în urma unui atac cu rachete rusești

Joi, 29 septembrie 2022, este cea de-a 218-a zi de război în Ucraina.

Războiul din Ucraina: un copil și doi adulți au murit la Dnipro în urma unui atac cu rachete rusești

Un copil și cel puțin doi adulți au murit, iar alte cinci persoane au fost rănite în urma unor lovituri cu rachete rusești la Dnipro, anunță un oficial ucrainean, citat de CNN.

Cel puțin trei persoane au murit, inclusiv un copil, în urma unor lovituri cu rachete asupra orașului Dnipro din centrul Ucrainei. Atacul a avut loc joi dimineață, potrivit șefului administrației militare regionale, Valentyn Reznichenko.

„Rușii au lovit Dnipro cu rachete în timpul nopții. Au lovit zone rezidențiale. Deocamdată, se știe că sunt trei morți, dintre care un copil... Alte cinci persoane sunt rănite, inclusiv o fată de 12 ani. Salvatorii au scos-o din casa distrusă, unde dormea când a fost lovită de o rachetă rusească", a declarat Reznichenko.

Loviturile au avariat „60 de case și câteva clădiri înalte", iar câteva reședințe au fost „complet distruse", a adăugat el.

Jurnaliștii nu au putut verifica informațiile din surse independente.

Philip Morris susține inovația

 

articolul original.

Cine l-ar putea înlocui pe Vladimir Putin. „Super Spionul”, în fruntea listei publicației Politico

29 September 2022 at 12:03

„Aventura” militară dezastruoasă a lui Vladimir Putin în Ucraina a ridicat o nouă perspectivă, aceea că guvernarea lui, de 22 de ani, s-ar putea apropia de sfârșit.

La șapte luni de la începutul „operațiunii militare” din Ucraina, trupele Kremlinului au suferit pierderi masive de oameni și de echipamente. Ordinul lui Putin de săptămâna trecută de a mobiliza sute de mii de oameni a semănat haos, atragând mustrări chiar și din partea propriilor săi propagandiști și aliați politici.

Autocratul, în vârstă de 69 de ani, a ajuns la putere în anul 2000, fiind succesorul lui Boris Elțin, primul președinte al Rusiei după destrămarea URSS. Șansele ca el să plece din funcție în curând sunt mici, dar pare că eșecul militar suferit în Ucraina i-a slăbit influența.

Cine l-ar putea înlocui pe Vladimir Putin

Vladimir Putin a făcut eforturi extraordinare, de-a lungul timpului, pentru a-i marginaliza pe rivalii săi și pentru a rescrie Constituția, toate acestea pentru a-și menține puterea. Șansa ca el să facă loc, voluntar, unui nou lider este mică, dar nu imposibilă. Iată cine ar putea să-l înlocuiască pe Vladimir Putin, conform publicației Politico.

„Super Spionul” Nikolai Patrushev

Nikolai Patrushev, fostul șef al agenției de spionaj FSB, acum secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, are avantajul că împărtășește aceeași viziune ca Putin, una plină de ostilitate față de Occident, în general, și față de SUA, în particular.

Citește și

„Lacheul” Dmitri Medvedev

Liderul rus i-a dăruit președinția fostei sale mâini drepte din Sankt Petersburg, Dmitri Medvedev, în 2008. Schimbul de locuri de muncă i-a permis lui Putin să păstreze puterea în propriile mâini, respectând în același timp limitele constituționale ale mandatului care se aplicau atunci. Dar, când mandatul său de patru ani s-a încheiat, Medvedev a făcut loc cu blândețe întoarcerii lui Putin la Kremlin.

„Bodyguard-ul” Alexei Dyumin

Alexei Dyumin l-a salvat odată pe Putin de la un atac al unui urs brun, trăgând câteva gloanțe în piciorul animalului. Dyumin și-a câștigat succesul pe câmpul de luptă în postul de comandant al forțelor speciale în operațiunea de anexare a Peninsulei Crimeea, în 2014.

„Nobilul” Dmitri Patrushev

Nikolai Patrushev a fost cel care, după ce a fost numit la conducerea FSB în 2000, a numit elita de spionaj a Rusiei „noua nobilime”. După o generație, fiul său, Dmitri Patrushev, a apărut ca un prinț și ca un potențial succesor. În vârstă de 44 de ani, a fost numit ministru al Agriculturii în 2018, după ce a absolvit anterior academia FSB și a condus Banca Agricolă a Rusiei, deținută de stat.

„Premierul” Mikhail Mishustin

Chel și corpolent, Mishustin a servit ca manager loial de criză, lucrând pentru a minimiza consecințele economice ale sancțiunilor occidentale.

„Moscovitul” Serghei Sobianin

În timpul mandatului său de 12 ani, Sobianin s-a dovedit a fi competent în mașinăria politică. El a făcut o treabă decentă de a face metropola mai locuibilă – amenajarea parcurilor, restaurarea clădirilor istorice și modernizarea transportului public – până când o mare parte din acest progres a fost anulată de război și sancțiuni. Bătrânul de 64 de ani a fost anterior guvernator al provinciei Tyumen, bogată în petrol (din 2001-2005), șeful administrației Kremlinului (2005-2008) și viceprim-ministru al lui Putin (2008-2010).

„Prizonierul” Alexei Navalnîi

Militantul anticorupție Alexei Navalnîi ar fi principalul candidat pentru a conduce o revoluție rusă, care a ajutat la organizarea protestelor împotriva revenirii lui Putin la președinție în urmă cu un deceniu. Acele demonstrații – cele mai mari din Rusia post-sovietică – au eșuat în cele din urmă. Dar Navalnîi a persistat, canalizându-și eforturile în demascarea corupției. Statul a ripostat, otrăvindu-l pe Navalnîi și condamnându-l la închisoare pentru acuzații de fraudă false.

Având un curaj extraordinar, Navalnîi continuă să se opună războiului din spatele gratiilor, dar șansele lui de a-l „urma” pe Nelson Mandela dintr-o celulă de închisoare la președinție sunt mici.

„Exilatul” Mikhail Khodorkovski

Fostul magnat al petrolului Mihail Hodorkovski este un alt critic al regimului care l-a înfruntat pe Putin, ajungând să fie deposedat de imperiul său petrolier din Yukos, aruncat în închisoare timp de 10 ani și, în cele din urmă, exilat. Fundația sa Open Russia, interzisă în Rusia, continuă să militeze pentru reformă, dar Hodorkovski însuși nu manifestă nicio ambiție evidentă de a organiza o întoarcere triumfătoare și de a juca un rol de lider într-o Rusia post-Putin.

Hodorkovski, 59 de ani, sprijină ferm rezistența Ucrainei împotriva Rusiei, îndemnând recent Occidentul să furnizeze mai multe arme.

„Măcelarul” Mihail Mizintsev

Mihail Mizintsev, „măcelarul lui Mariupol”, a condus asediul devastator în care au murit peste 20.000 de civili înainte ca orașul-port să cadă în mai. Tocmai a fost promovat în funcția de ministru adjunct al Apărării responsabil cu logistica, deoarece Rusia încearcă să schimbe mișcarea împotriva celei mai recente ofensive a Ucrainei și să pună capăt haosului mobilizării.

„Lordul războiului” Ramzan Kadîrov

Cecenul Ramzan Kadîrov , care se autointitulează „soldatul lui Putin”, este unul dintre cei mai importanți susținători ai războiului Rusiei din Ucraina. El caracterizează conflictul drept o confruntare între armata lui personală a „Kadyrovtsy” și inamicii ucraineni pe care i-a catalogat „diavoli” neonaziști. Trupele sale au avut, totuși, mai multe performanțe ca războinici pe TikTok, decât pe frontul de luptă.

Kadîrov este un propagandist de anvergură, dar nepoliticos, al regimului.

„Mercenarul” Evgeni Prigozin

Evgeni Prigozin, un oligarh rus cunoscut drept „bucătarul” lui Putin, care conduce armata secretă de mercenari Wagner. Prigozin, în vârstă de 61 de ani, a fost filmat luna aceasta ținând un discurs de recrutare într-o curte a închisorii, promițând condamnaților libertatea dacă ar lupta pentru Rusia în Ucraina timp de șase luni. „Wagneriții îmi spun că l-ar vota în locul lui Putin oricând”, a scris pe Twitter Christo Grozev, de pe site-ul de investigații Bellingcat.

Sursa: Politico.eu

Dată publicare: 29-09-2022 15:03

Articolul face parte din:

nord stream

Stiri externe

articolul original.

Papa Francisc a fost implicat în organizarea unui schimb de prizonieri în Ucraina

29 September 2022 at 11:59

[unable to retrieve full-text content]Papa Francisc a declarat că a fost implicat în organizarea unui schimb de prizonieri în Ucraina, deşi nu este clar rolul jucat de suveranul pontif.  

articolul original.

Rusia îi cere înapoi pe comandanții Batalionului Azov, pe care i-a eliberat într-un schimb de prizonieri cu Ucraina

29 September 2022 at 11:19
image

Președintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, vrea ca soldații și comandanții din Batalionul Azov care au fost eliberați pe 21 septembrie, într-un schimb de prizonieri cu Ucraina, să fie aduși înapoi în țară, pentru a fi judecați, relatează agenția rusă de știri TASS.

Militanții care au fost membri ai organizațiilor teroriste și au comis infracțiuni vor fi trași la răspundere, indiferent de țara în care se află. Acest lucru a fost declarat miercuri de președintele Dumei de Stat. Potrivit acestuia, e vorba, printre altele, despre luptătorii unităților Gărzii Naționale a Ucrainei (regimentul Azov, recunoscut ca organizație teroristă în Rusia), care au fost schimbați cu soldații ruși.

„Dacă o persoană a comis o infracțiune, dacă a fost membru al unei organizații care este recunoscută ca organizație teroristă în conformitate cu legislația țării noastre, va fi trasă la răspundere în orice caz. Indiferent în ce țară se află, chiar dacă a fost schimbat ca prizonier.<…> [Rușii] au fost soldați eliberați, bravo, a trebuit să-i schimbăm cu cei din Azov. Înseamnă că aceștia din Azov trebuie extrădați de pe teritoriul altui stat, ca să răspundă în continuare în fața legii”, a subliniat Volodin.

Șeful Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, a declarat că, în cadrul schimbului, Kievul a eliberat 55 de militari aliate, inclusiv patru soldați ai RDP și un caporal al Republicii Populare Lugansk. În plus, Kievul l-a predat pe politicianul ucrainean Viktor Medvedchuk.

215 persoane au fost date la schimb ucrainenilor, inclusiv reprezentanți ai batalioanelor ucrainene care sunt considerate naționaliste în Rusia și pe 5 dintre comandanții lor.

Aceștia au fost duși direct în Turcia, unde sunt sub protecția președintelui Erdogan, până la finalul războiului, au declarat oficialii de la Kiev.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

articolul original.

Lanțul de magazine Fix Price vinde o hartă cu întreaga Ucraină încorporată de Rusia

29 September 2022 at 11:10
image

Lanțul rusesc de magazine Fix Price are la vânzare o „hartă decorativă a lumii”, pe care granițele de stat ale Federației Ruse sunt modificate semnificativ, informează portalul de opoziție Meduza.

Potrivit canalului de Telegram Sirena, harta a fost cumpărată de un cetățean dintr-un magazin din Novosibirsk, cel mai mare oraș din Siberia.

„Harta decorativă”, în care toată Ucraina este încorportată în Rusia, se vinde cu o busolă, „pentru a nu te pierde în întinderile unei țări atât de întinse”, a notat Sirena.

În mod curios, insula Sakhalin, din nordul Oceanului Pacific, care aparține Rusiei, a fost „cedată” Japoniei, potrivit hărții.

Canalul pretinde că a verificat informațiile, iar magazinele Fix Price chiar vând „decorațiunea”.

Fix Price are peste 4.000 de magazine, în Rusia, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan, Letonia, Georgia și Kârgâzstan, în care vinde produse ieftine.

Compania a fost fondată de Serghei Lomakin și Artem Hachatrian în 2007. Goldman Sachs a achiziționat o participație în companie în 2020. La sfârșitul lui 2020, Fix Price a raportat venituri anuale de 190 de miliarde de ruble (aproximativ 2,6 miliarde de dolari).

În iulie, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a publicat pe Telegram o hartă a Europei în care Ucraina este împărțită între alte țări, cea mai mare aparținând Rusiei, iar altele mai mici Poloniei și României,

articolul original.

Un general rus a pus la cale cu Ramzan Kadîrov asediul Mariupolului. Andrei Mordvicev a ordonat uciderea civililor, susține Serviciul de Securitate ucrainean

29 September 2022 at 10:39
image

Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a identificat un militar rus și spune despre el că a ordonat capturarea orașului Mariupol și asaltul sălbatic asupra uneia dintre cele mai mari întreprinderi industriale din oraș, Azovstal, scrie Novoe Vremia, citând comunicatul oficial al SBU.

Ucraineii spun că este vorba despre comandantul Armatei 8 Gărzi Combinate din Districtul Militar de Sud al Forțelor Armate Ruse, general-locotenent Andrei Mordvicev, și l-au numit „un criminal de război”.

Potrivit anchetei, începând cu februarie 2022, el a condus operațiunile de ocupare a teritoriilor din regiunea Donețk și a participat personal la ostilitățile împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei.

În subordinea sa s-au aflat Corpul 1 Armată al Miliției Populare din RPD, o serie de brigăzi separate de pușcași motorizați ale formațiunilor armate ilegale ale organizației teroriste „DPR”, batalioane de tancuri, inclusiv renumitul Somalia, batalionul de recunoaștere Sparta și unități ale mercenarilor Wagner.

Mordvicev a efectuat direct planificarea militară, coordonarea și conducerea acestor unități de ocupație în operațiunile de luptă.

„Printre altele, a dat ordin de a fi ocupată regiunea Mariupol, unde, conform instrucțiunilor sale, trupele ruse au distrus infrastructura civilă și critică și au ucis civili”, a spus serviciul de presă al SBU .

În plus, în timp ce se afla în zona ocupată a Mariupolului, Mordvicev a avut o întâlnire cu Ramzan Kadîrov, aprobând un plan pentru capturarea definitivă a orașului, blocarea și atacul ulterior asupra Azovstal, cu uciderea nemiloasă a ucrainenilor rămași în interior.

Sub conducerea și controlul său direct, forțele de ocupație au comis atrocități împotriva militarilor Forțelor Armate ucrainene și a populației civile.

„În prezent, generalul-locotenent al Forțelor Armate Ruse Andrei Mordvicev a fost înștiințat de acuzațiile care i se aduc, în temeiul unor articole din Codul Penal al Ucrainei”, se mai arată în comunicat, fără să se specifice unde anume și cum a primit generalul rus această înștiințare.

Sub conducerea și controlul său direct, trupele de ocupație au comis atrocități împotriva personalului militar al Forțelor Armate ale Ucrainei și a populației civile.

articolul original.

Italia: Pe final de mandat, guvernul Mario Draghi a înrăutăţit previziunile privind creşterea economiei ţării

29 September 2022 at 07:07
image

În Italia, Guvernul premierului Mario Draghi, aflat la final de mandat, a înrăutăţit previziunile privind creşterea economiei ţării la 0,6% în 2023, din cauza costurilor ridicate cu energia.

Estimarea de 0,6% pentru anul viitor indică o înrăutăţire dramatică a perspectivelor economiei, comparativ cu precedentul obiectiv ce viza anul viitor o creştere de 2,4%.

Produsul Intern Brut al celei de-a treia economii a zonei euro „va scădea uşor” în semestrul doi din 2022, a precizat Executivul de la Roma.

Noile previziuni subliniază dificultăţile din domeniul economiei cu care se va confrunta viitorul posibil premier, Giorgia Meloni.

Luni, după anunţul victoriei extremei drepte la alegerile legislative din Italia, randamentele pentru obligaţiunile emise de statul italian pe zece ani au urcat până la 4,52%, cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2013, în timp ce randamentele pentru titlurile de stat emise de Germania pe zece ani au crescut până la 2,12 procente, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna decembrie 2011.

Din ianuarie, Mario Draghi a alocat aproximativ 66 de miliarde de euro pentru a încerca să atenueze criza energiei, accentuată de războiul din Ucraina.

Succesorul său va trebui probabil să urmeze aceeaşi cale.

Până acum, Italia a cheltuit aproximativ 21 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene de redresare post-pandemie, arată datele Trezoreriei.

Citește și: Theodor Paleologu: „Rezultatele alegerilor din Italia nu trebuie să ne sperie. Giorgia Meloni este mult mai fermă împotriva lui Putin decât Matteo Salvini” | AUDIO

Foto: Shutterstock

articolul original.

Uraganul Ian face pagube în statul american Florida. Furtuna s-ar putea dovedi cea mai periculoasă din ultimul secol | VIDEO

29 September 2022 at 06:32
image

Statul american Florida a fost atins de uragan Ian. Însoțită de rafale de vânt de peste 240 de kilometri pe oră, furtuna s-ar putea dovedi cea mai periculoasă din ultimul secol. Autoritățile statului american Florida sunt în stare de alertă sporită din cauza amenințătorului uragan Ian.

Uraganul este unul de categorie 4, pe o scară cu 5 trepte de intensitate care a produs deja inundații și pagube.

Catastrophic storm surge in Bonita Springs, Florida.#IAN #HurricaneIan #Florida #floridahurricane #Ian2022 #PineIsland #hurricaneian #stormsurge #Storm #Hurricane #Florida #Orlando #Ian pic.twitter.com/kBdfjsghv8

— Siraj Noorani (@sirajnoorani) September 29, 2022

Milioane de persoane au primit ordin să fugă din calea uraganului, care ar putea provoca un dezastru de proporții, deoarece va mătura o zonă foarte locuită şi expusă la inundaţii.

Potrivit preşedintelui american Joe Biden, Ian „ar putea fi un uragan foarte violent, cu un impact devastator şi care să pună vieţi în pericol”.

Current situation at our hotel in Port Charlotte. Getting absolutely rocked by strongest winds yet! #Ian pic.twitter.com/M2SsHpkNPL

— Aaron Rigsby (@AaronRigsbyOSC) September 28, 2022

Liderul de la Casa Albă a aprobat deja un ajutor federal de urgenţă pentru 24 din cele 67 de comitate din Florida.

Potrivit Pentagonului, 3.000 de membri ai Gărzii Naţionale au fost mobilizaţi în Florida, iar alţi 1.800 se aflau aseară în drum către statul american.

I’ve been capturing video from this webcam in Fort Myers all day and I’ve put it into a Timelapse. Check out the storm surge rushing in! Crazy. #Ian #flwx pic.twitter.com/lj7a1wThga

— Brennan Prill (@WxBrenn) September 28, 2022

Până să ajungă în Florida, uraganul Ian a lăsat Cuba fără electricitate.

Citește și: Istoricul Armand Goșu: Un stat care are un submarin sau instalații mari a putut să provoace avariile la Nord Stream 1 | AUDIO

Foto: Colaj Twitter

articolul original.

Marii aliaţi ai Rusiei încep să îl critice pe Vladimir Putin

29 September 2022 at 08:54

Vladimir Putin începe să rămână rapid fără aliaţi. China și India, ţări considerate apropiate de Rusia, s-au arătat ferm împotriva posibilității ca Moscova să anexeze provincii ucrainene, scriu jurnaliştii spanioli de la 20 Minutos.

În comunitatea internaţională, după șapte luni de război în Ucraina, apărarea neatenuată a Rusiei este din ce în ce mai subțire. Marile puteri precum China și Turcia, apropiate de Kremlin, dar care se poziționaseră cu o oarecare ambiguitate, asigură nu numai că războiul trebuie să se încheie acum, dar că teritoriile ocupate trebuie să fie returnate cât mai curând posibil.

Turcia a fost prima care a ridicat vocea împotriva Moscovei. China şi India i-au urmat

În momentul de faţă, narațiunea a luat o întorsătură în acest război și sentimentul unei pierderi de credibilitate a președintelui rus, după înfrângerea militară de pe frontul de la Harkiv și necesitatea efectuării unei mobilizări parțiale (care de facto ar putea deveni o mobilizare aproape totală a populației ruse), se ciocnește cu mesajul „operațiune specială” care era vândut de Moscova în februarie 2022.

Tentativele diplomatice au eșuat, și în acest moment Ucraina a luat o poziție puternică în război. Turcia, care a luat frâiele dialogului dintre cele două țări și s-a autoproclamat cel mai potrivit negociator (pentru că face parte din NATO, dar întreține bune relații cu Rusia), a fost prima care a ridicat vocea: „Teritoriile invadate trebuie returnate Ucrainei, inclusiv Crimeea”.

În contextul politico-social, chiar în această marți, numărarea la referendumurile pentru anexarea la Federația Rusă a celor patru provincii ucrainene ocupate s-a încheiat cu o victorie clară a pro-rușilor, aflaţi în prezent la putere în aceste regiuni. Consultările au fost considerate de Ankara drept „ilegitime” și ea asigură că „vor complica eforturile de revitalizare a procesului diplomatic și vor adânci instabilitatea”. Turcia a preluat conducerea criticilor, dar nu a fost singura, potrivit 20 Minutos.

Aşadar, ministrul chinez de Externe Wang Yi a recunoscut, vinerea trecută, în faţa omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, „respectul Chinei pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială”, potrivit acestuia din urmă. Conform șefului diplomației ucrainene, Wang a exprimat „respingerea utilizării forței ca mijloc de soluționare a diferendelor” dintre țări.

În același sens, poziția Indiei a fost „clară și consecventă în ceea ce privește respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Arindam Bagchi, întrebat despre apelurile la consultare susținute de Moscova.

Totuşi, India şi China se feresc să-şi rupă relaţiile economice cu Rusia şi aşteaptă următoarea mişcare a lui Putin

Cu câteva zile înainte, într-o întâlnire în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, premierul indian Narendra Modi i-a transmis lui Putin îngrijorarea cu privire la problemele cu care se confruntă lumea ca urmare a conflictului din Ucraina. „Nu este timpul pentru războaie”, s-a răstit el.

În ciuda acestei schimbări de atitudine față de conflict și a opiniilor cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina, adevărul este că Rusia continuă să aibă sprijinul acestor țări. Sub mantra de a dori o soluție pașnică fără a lua o poziție cu privire la cine este responsabil, diplomații chinezi și indieni caută o modalitate de a nu-și modifica relațiile economice și așteaptă următoarea mișcare a Moscovei, care ar putea avea loc odată ce Parlamentul rus va ratifica anexarea teritoriile ucrainene.

Între timp, alți aliați au rămas aproape de Putin încă de la început. Președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a respins în această sâmbătă „provocările militare” și sancțiunile economice impuse Rusiei de Occident, printr-o scrisoare citită de ministrul său de Externe, Carlos Faría, în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite.

„Respingem toate ingerințele împotriva Rusiei, precum și campania de ură declanșată în detrimentul poporului slav, considerând că aceste acțiuni, departe de a contribui la pace, alimentează focul războiului”, se spune în text.

Astfel, ministrul cubanez de Externe Bruno Rodríguez și Serghei Lavrov s-au întâlnit la sediul ONU din New York, unde au convenit să sporească legăturile economice și de cooperare. „Ratificăm starea excelentă a legăturilor politice și dorința de a continua aprofundarea legăturilor economice, comerciale, financiare și de cooperare. Am semnat un plan de consultări politice cu și/sau ambele ministere de Externe”, a spus Rodríguez pe Twitter.

Cu câteva zile mai devreme, Cuba fusese una dintre cele șapte țări (luând în considerare Rusia) care s-au opus ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să țină un discurs telematic la Adunarea ONU. Celelalte state care au refuzat această intervenție au fost Belarus, Siria, Coreea de Nord, Eritreea și Nicaragua care, cu excepția ultimei care s-au abținut, sunt aceleași țări care au votat împotriva rezoluției care a cerut în luna martie a acestui an încetarea imediată a ostilităților din partea Rusiei.

articolul original.

Trei poeți au fost crunt umiliți de către ruși după ce au participat la o lectură literară contra mobilizării pentru luptă în Ucraina

29 September 2022 at 08:41
Foto: tv8.md

În ziua de miercuri 28 septembrie, un tribunal rus a cerut, încarcerarea a trei tineri poeţi care au participat la o lectură literară contra mobilizării pentru luptă în Ucraina. Unul dintre ei a susținut că a fost violat de poliţie în timpul arestării.

Astfel, ONG-ului OVD-Info informează că Artiom Kamardin, Egor Ştovba şi Nikolai Daineko au fost arestaţi preventiv pentru două luni.

Cei trei sunt suspectaţi într-o anchetă deschisă pentru „incitare la ură cu ameninţarea folosirii violenţei”.

Dacă vor fi inculpaţi, ei riscă şase ani de închisoare, în contextul în care autorităţile ruse reprimă în prezent orice critică a conflictului din Ucraina, susține AFP.

Acuzațiile care li s-au adus celor 3 poeți

În Rusia, în ziua de Duminică, cei trei bărbaţi poeți au participat la o lectură în faţa statuii poetului Vladimir Maiakovski în centrul Moscovei, un loc de întâlnire al intelectualilor disidenţi în perioada sovietică.

La începutul lecturilor, un bărbat a afirmat că este vorba despre o acţiune „anti-mobilizare” militară, ordonată de Rusia săptămâna trecută, potrivit unui videoclip al evenimentului publicat pe canalul de YouTube de opoziţie Mos Piket.

În afirmaţiile sale, „Vă amintiţi cum îi numeam pe teroriştii din Doneţk şi Lugansk acum opt ani? Miliţieni”, a spus Artiom Kamardin, referindu-se la capitalele celor două teritorii separatiste pro-ruse din estul Ucrainei. Apoi, el a recitat una din poeziile sale, intitulată „Omoară-mă, miliţianule!”.

La finalul textului, el a spus: „Glorie, Rusiei Kievene! Noua-Rusie, la dracu cu tine!”.

Bătut şi violat cu o ganteră în timpul arestării

Astfel, a doua zi, Artiom Kamardin a fost arestat în timpul unei percheziţii la domiciu. În contextul avocatului său, Leonid Solovev, citat de mass-media independente ruse, el afirmă că a fost bătut şi violat cu o ganteră în timpul arestării.

Postul Telegram 112, partizan al ordinii ruse, a publicat un videoclip în care îl arată pe tânăr, în genunchi, prezentându-şi scuze.

În timpul unui discurs în instanţă, miercuri seară, filmat de media independentă SOTA, Artiom Kamardin a afirmat că aceste scuze au fost obţinute „sub tortură”. La audiere, acesta a apărut cu urme şi un bandaj pe faţă.

Totodată şi Nikolai Daineko a fost arestat duminică în timpul lecturilor poetice şi a primit o amendă pentru „manifestaţie neautorizată”. Acesta a fost eliberat şi arestat din nou luni, potrivit OVD-Info.

articolul original.

Deniţa Zlateva, a anunţat că gazele naturale s-ar putea ieftini, de luna viitoare, cu aproape 32%

29 September 2022 at 08:27
Foto: energynomics.ro

Bulgaria urmează să ia o decizie care îi va face pe mulți să se simtă ușurați. Vestea este cu atât mai importantă cu cât toată lumea se uită cu îngrijorare cum prețurile la gaze naturale au explodat în ultima vreme în majoritatea statelor europene. Acum, însă, Bulgargaz a luat o hotărâre cheie.

Concret, directorul executiv al companiei Bulgargaz, Deniţa Zlateva, a anunţat că gazele naturale s-ar putea ieftini, de luna viitoare, cu aproape 32%, preţul fiind de circa 240 de leva (aproximativ 120 de euro) pe MW/h.

Motivul principal este că de la 1 octombrie, interconectorul de gaze bulgaro-grec se aşteaptă să devină funcţional, iar Bulgaria va primi prin intermediul său toate cantităţile de gaze azere convenite.

În opinia sa, „Scumpirea actuală de pe bursele internaţionale se va reflecta asupra preţului în noiembrie”, a precizat Zlateva.

Mai mult, el a adăugat că există un mare interes pentru cele patru licitaţii anunţate privind furnizarea de gaze naturale lichefiate, atât pe termen scurt, cât şi pe o perioadă de 10 ani.

Astfel, „Faptul că avem companii din America, Europa, Orientul Mijlociu, China arată că aceasta este abordarea corectă. Sper că prin aceste proceduri deschise, transparente, competitive vom obţine şi un preţ bun pentru noiembrie. Nu suntem îngrijoraţi că nu va fi furnizată cantitatea necesară de gaze naturale. Scopul nostru este să avem preţuri competitive”, a menţionat directorul companiei Bulgargaz.

Bulgargaz va prezenta solicitarea sa finală privind preţul pe 1 octombrie, a informat bnr.bg.

Bulgargaz va solicita rezervarea unei capacități suplimentare de stocare de 500 de milioane de metri cubi de GNL

În contextul energetic, guvernul interimar bulgar a informat pe 15 septembrie că furnizorul public de gaze Bulgargaz va solicita rezervarea unei capacități suplimentare de stocare de 500 de milioane de metri cubi (mmc) de gaz natural lichefiat (GNL), sau 5,3 milioane de MWh pe an, la terminalul plutitor de gaz natural lichefiat (GNL) planificat în Grecia, la Alexandroupolis.

Din informațiile transmise de guvernul Bulgariei într-un comunicat,  reiese că cererea va fi înaintată operatorului terminalului, Gastrade, pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data punerii în funcțiune a instalației.

Terminalul din Alexandroupolis, care are o capacitate totală de expediere de 5,5 miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaze naturale, ar trebui să înceapă să funcționeze până la sfârșitul anului 2023, conform seenews.com.

Acesta va fi conectat la Sistemul național de transport al gazelor naturale din Grecia (NNGΤS) cu o conductă de 28 de kilometri, prin care GNL regazeificat va ajunge pe piețele din Grecia, Bulgaria și din regiunea mai largă a Europei de Sud-Est (SEE), de la potențiali furnizori, printre care SUA, Algeria și Qatar.

Iar după ce va primi capacitatea solicitată sau o parte din aceasta, Bulgargaz intenționează să lanseze o licitație pentru furnizarea de GNL în limita capacității totale rezervate a terminalului pentru perioada 2024-2034, în condiții de preț care să se alinieze la prețurile de referință de pe hub-urile de gaze lichide din întreaga lume, a precizat, atunci, guvernul.

articolul original.

Consilierul Mihailo Podoliak: Soarta războiului stă în gradul de înarmare a Ucrainei

29 September 2022 at 07:58
Foto: digi24.ro

În contextul războiului din Ucraina, consilierul Mihailo Podoliak, unul dintre principalii sfătuitori ai președintelui Volodimir Zelenski, spune că soarta războiului stă în gradul de înarmare a Ucrainei și că, dacă ucrainenii vor cuceri oricare din orașele Lugansk sau Donețk, armata rusă se va demoraliza complet și se va prăbuși.

Din acel moment, războiul se va termina în termen de câteva luni, anticipează consilierul prezidențial de la Kiev.

În viziunea sa, „Acum, când vorbim despre când s-ar putea termina războiul, prima componentă este numărul vehiculelor de luptă și numărul de proiectile. A doua componentă este căderea oricăruia dintre aceste două orașe: Lugansk sau Donețk (controlate în prezent de ruși – n.r.). Acest lucru va demoraliza complet tot ce a mai rămas din Rusia, tot de ce se mai agață și, într-un final, se va prăbuși. Iar apoi, după căderea Luganskului sau a Donețkului, vă pot spune că în trei luni, trei luni și jumătate, războiul se va termina în sfârșit, cu teritoriile Ucrainei complet eliberate, în interiorul granițelor recunoscute internațional în 1991”, a declarat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak într-un mesaj video, potrivit Wartranslated.com.

articolul original.

Avertismentul Comisiei Europene. Plafonarea prețurilor la gaz, un risc

29 September 2022 at 08:36
image

Comisia Europeană a atenţionat ţările membre ale Uniunii Europene că o plafonare generală a preţului gazului ar putea fi dificil de lansat şi implică riscuri pentru securitatea energetică, pe fondul apelurilor capitalelor europene către Bruxelles de a lua măsuri privind ţinerea sub control a preţurilor carburanţilor, informează Agerpres.

Executivul UE a prezentat statelor membre un document care analizează diferitele opţiuni pe care UE le ia în calcul pentru a reduce preţul gazului, după ce 15 dintre cele 27 de ţări membre au solicitat o plafonare la nivelul UE a acestui preţ.

Potrivit documentului, lansarea unei plafonări generale a preţurilor pentru toate tranzacţiile cu gaz – acoperind atât livrările de gaz natural lichefiat, cât şi pe cele prin conducte – ar putea compromite fluxurile transfrontaliere de gaz între ţările UE.

În cazul unei scăderi masive a livrărilor, numeroase ţări ar putea atinge plafonul preţului gazului, ceea ce ar însemna că semnalele date de preţ nu vor mai putea să ajute la direcţionarea fluxurilor către regiuni unde cererea este ridicată sau oferta este scăzută, a explicat Comisia.

Aceasta a sugerat că o asemenea plafonare a preţului ar putea funcţiona numai dacă ar fi lansată o nouă entitate care să aloce şi să transporte combustibilul deficitar între diferite ţări.

În cazul în care UE ar plafona preţul gazului, ea va trebui să găsească şi ”resurse financiare semnificative” pentru a garanta că ţările vor putea continua să atragă livrări de gaz de pe piaţa concurenţială globală unde cumpărătorii pot fi dispuşi să plătească preţuri peste plafonul UE, a adăugat Comisia Europeană, care însă nu a precizat de unde ar putea proveni aceste resurse.

Între statele UE există divergenţe asupra posibilităţii ca plafonarea preţului gazului să contribuie la eforturile de reducere a dependenţei de gazul rusesc, după ce Moscova a redus livrările către ţările UE.

Franţa, Italia, Spania, Polonia şi încă 11 ţări membre i-au cerut marţi Comisiei Europene să propună o plafonare a preţului asupra tuturor tranzacţiilor cu gaz, în special pentru a ţine în frâu inflaţia.

Germania, Ţările de Jos şi Danemarca se află printre statele care se opun unei asemenea plafonări.

Discuţiile vor continua vineri, 30 septembrie, la o reuniune a miniştrilor energiei din UE. 

articolul original.

Război Rusia - Ucraina, ziua 218 LIVE TEXT. NATO, mesaj pentru Rusia: "Atacurile asupra infrastructurii statelor membre vor primi răspuns hotărât"

29 September 2022 at 13:53
image
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici

UPDATE 16:53 NATO: Atacurile împotriva infrastructurii esenţiale a statelor membre vor primi un răspuns hotărât

Un atac deliberat împotriva infrastructurii aliaţilor va fi întâmpinat cu un răspuns hotărât, a declarat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în urma a ceea ce el a numit acte de "sabotaj" asupra conductelor Nord Stream, transmite Reuters, citat de Agerpres. "Toate informaţiile disponibile în prezent indică faptul că acesta este rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, nesăbuite şi iresponsabile", a menţionat Consiliul Nord-Atlantic într-o declaraţie postată pe website-ul NATO.

"Aceste scurgeri cauzează riscuri pentru navigaţie şi pagube substanţiale pentru mediu. Susţinem investigaţiile aflate în desfăşurare pentru a afla originea pagubelor. Noi, ca Aliaţi, suntem angajaţi să fim pregătiţi pentru, să descurajăm şi să ne apărăm împotriva utilizării coercitive a energiei şi a altor tactici hibride de către actori statali şi non-statali. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii esenţiale a Aliaţilor va fi întâmpinat cu un răspuns unit şi hotărât", adaugă documentul citat. Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în această săptămână în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei. Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Moscovei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

UPDATE 16:50 Putin autorizează interzicerea tranzitului vehiculelor de marfă din ţările care au impus restricţii similare Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret prin care autorizează guvernul să interzică unor vehicule de marfă din Occident tranzitul prin teritoriul rus, informează Reuters, citat de Agerpres. Decretul interzice tranzitul camioanelor care transportă mărfuri şi sunt înregistrate în ţări ce au aplicat restricţii similare împotriva Rusiei.

Rusia s-a plâns în aprilie că Uniunea Europeană şi-a închis graniţele pentru anumite vehicule de marfă înmatriculate în Rusia şi Belarus din cauza sancţiunilor legate de conflictul din Ucraina. Decretul precizează că măsurile au fost introduse ca răspuns la restricţiile "neprietenoase" ale unor state împotriva cetăţenilor şi entităţilor din Rusia.

UPDATE 15:17: Kremlinul suspectează implicarea unei ţări străine într-un "act de terorism"

Kremlinul a declarat joi că suspectează implicarea unei ţări străine în patru scurgeri de gaze detectate la gazoductele pe sub Marea Baltică din Rusia până în Germania, care arată ca acte de "terorism" sponsorizat de stat, deşi nu a numit o ţară anume, relatează Reuters şi France Presse, citate de Agerpres. Uniunea Europeană investighează scurgeri majore de gaze la conductele Gazprom Nord Stream 1 şi 2 pe sub Marea Baltică şi a declarat că suspectează un act de sabotaj. "Pare un act de terorism, posibil la un nivel de stat", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Este foarte greu de imaginat că un astfel de act de terorism s-ar fi putut întâmpla fără implicarea unui stat", a notat Peskov. "Este o situaţie foarte periculoasă ce necesită o anchetă urgentă", a adăugat el. Televiziunea de ştiri americană CNN, citând trei surse, a relatat că oficiali europeni de securitate au observat nave de sprijin ale marinei ruse şi submarine nu departe de locurile scurgerilor de gaze din Nord Stream, aminteşte Reuters. Solicitat să comenteze informaţia CNN, Peskov a spus că există o prezenţă NATO mult mai mare în zonă. Rusia a deschis miercuri o anchetă pentru "un act de terorism internaţional", aminteşte AFP. Întrebat despre posibilitatea de a desfăşura o investigaţie internaţională cu participarea altor ţări, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a indicat că "apar multe întrebări", în special din cauza "lipsei de comunicare şi reticenţei foarte multor ţări de a contacta" Rusia, pe fondul ofensivei ruse în Ucraina.

UPDATE 14.24: Ruşii care încearcă să fugă în Kazahstan întâmpină noi controale la frontieră

Oficialităţile ruse au anunţat noi măsuri pentru identificarea rezerviştilor eligibili pentru înrolare, în contextul în care numeroşi bărbaţi ruşi continuă să intre în Kazahstan pentru a scăpa de mobilizarea parţială anunţată săptămâna trecută de preşedintele Vladimir Putin, informează joi DPA.

Noi monitori frontalieri au fost plasaţi la punctul de trecere Karaozek, din nordul regiunii ruse Astrahan, a anunţat joi administraţia regională, citată de TASS. La punctul de trecere respectiv bărbaţii ruşi au format o coadă lungă de un kilometru.

La frontieră, paşapoartele celor care părăsesc Rusia vor fi confruntate cu listele de recrutare. Cei care îndeplinesc criteriile pentru mobilizare şi nu posedă o amânare sau permisiune de a pleca din armată nu vor fi autorizaţi să treacă.

Karaozek este principalul punct de trecere pentru autovehicule între Rusia şi Kazahstan. Serviciul pentru migraţie kazah a declarat marţi că aproape 100.000 de cetăţeni ruşi au intrat în Kazahstan de la anunţul preşedintelui Vladimir Putin privind mobilizarea parţială a rezerviştilor. De asemenea, ieşirea din Rusia către Georgia a devenit dificilă. Osetia de Nord, republică din componenţa Federaţiei Ruse având frontieră cu Georgia, a anunţat miercuri propriile restricţii de intrare.

UPDATE 13.26: Vladimir Putin va semna vineri tratatele de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va semna vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, a anunţat joi Kremlinul, transmit agenţiile de presă internaţionale.

''Ceremonia de semnare va avea loc mâine (vineri - n.r.)'', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Peskov a adăugat că ceremonia va avea loc în Sala Sfântul Gheorghe din Marele Palat al Kremlinului la ora locală 15:00 (12:00 GMT), potrivit EFE.

Vor fi semnate acorduri ''cu toate cele patru teritorii care au organizat referendumuri şi au făcut solicitări corespunzătoare părţii ruse'', a precizat Peskov. Peskov a mai anunţat că Putin va susţine tot vineri un ''amplu discurs'', după ceremonia de semnare a tratatelor de anexare şi se va întâlni cu administratorii regiunilor ucrainene numiţi de Moscova, conform AFP.

Liderii celor patru regiuni separatiste controlate de Rusia în Ucraina s-au deplasat încă de miercuri seară la Moscova pentru această ceremonie, după referendumurile ilegale organizate de Rusia în Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, considerate adevărate "simulacre" de Kiev şi Occident.

Decizia lui Putin de a încorpora în teritoriul Rusiei cele patru regiuni ale Ucrainei înseamnă că Moscova va anexa zone ample din estul şi sudul ţării vecine, reprezentând circa 15% din întregul teritoriu ucrainean, notează Reuters.

UPDATE 12.25: Un copil și doi adulți au murit la Dnipro în urma unui atac cu rachete rusești

Un copil și cel puțin doi adulți au murit, iar alte cinci persoane au fost rănite în urma unor lovituri cu rachete rusești la Dnipro, anunță un oficial ucrainean, citat de CNN. Cel puțin trei persoane au murit, inclusiv un copil, în urma unor lovituri cu rachete asupra orașului Dnipro din centrul Ucrainei. Atacul a avut loc joi dimineață, potrivit șefului administrației militare regionale, Valentyn Reznichenko.

''Rușii au lovit Dnipro cu rachete în timpul nopții. Au lovit zone rezidențiale. Deocamdată, se știe că sunt trei morți, dintre care un copil... Alte cinci persoane sunt rănite, inclusiv o fată de 12 ani. Salvatorii au scos-o din casa distrusă, unde dormea când a fost lovită de o rachetă rusească", a declarat Reznichenko.

Loviturile au avariat ''60 de case și câteva clădiri înalte", iar câteva reședințe au fost ''complet distruse", a adăugat el. Jurnaliștii nu au putut verifica informațiile din surse independente.

UPDATE 11.04: Rusia ar putea anunța anexările cu trei zile înainte ca Putin să împlinească 70 de ani

În Piața Roșie din Moscova a fost amenajată o scenă cu ecrane uriașe pe care scrie: ''Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson, Rusia!'', relatează Reuters. Președintele Camerei superioare a parlamentului rus, Vyacheslav Volodin, a declarat că anexarea celor 4 teritorii ucrainene ar putea fi oficializată pe 4 octombrie, cu trei zile înainte ca Putin să împlinească 70 de ani. 

UPDATE 10.50: ISW: Kremlinul ar putea amâna temporar anunțarea anexărilor. Ce ar urma să anunțe Vladimir Putin mâine în Duma de Stat 

Informaţii contradictorii legate de data la care Vladimir Putin ar anunţa ''aderarea'' la Rusia a teritoriilor ocupate din Ucraina. Experţii americani de la ISW (Institutul pentru Studiul Războiului) susţin că Moscova ar putea amâna temporar anunțarea anexării pentru a pregăti mai bine spațiul informațional și organizarea administrativă rusă.

Ministerul Britanic al Apărării şi surse din presa rusă anticipau că Vladimir Putin va anunța anexarea pe 30 septembrie, când se va adresa ambelor camere ale parlamentului rus. Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri că Rusia va "împlini aspirațiile locuitorilor din Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson de a fi împreună cu Rusia'' în "viitorul apropiat", fără a numi o dată specifică.

Dar, președintele Dumei, Vyacheslav Volodin, a anunțat miercuri că Duma de Stat ar trebui să țină sesiunile de aderare pentru a aproba anexarea pe 3 și 4 octombrie. Publicaţia independentă Meduza a relatat, citând surse, că Kremlinul a decis "să nu grăbească lucrurile", mai ales că ruşii sunt nemulţumiţi din cauza mobilizării, iar efectul anunţului de anexare nu ar avea efectul dorit de Putin. Un sondaj realizat de Kremlin și citat de Meduza confirmă nemulțumirea la scară largă în Rusia față de mobilizarea parțială, iar Kremlinul ar încerca să corecteze asta înainte de a anunța anexarea.

Liderii proruși din regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk au făcut miercuri un apel către Vladimir Putin, cerându-i să recunoască referendumurile și să aprobe aderarea la Rusia. Aceștia se vor întâlni cel mai probabil cu Putin în zilele următoare pentru a-și prezenta formal cererile, scrie ISW. În discursul său din 30 septembrie, Putin ar putea anunța aceste negocieri de aderare, mai degrabă decât anexarea finală, deși 30 septembrie rămâne data cea mai probabilă pentru un anunț de anexare.

UPDATE 10.32: ISW: Ruşii aproape să fie încercuiţi în oraşul Lîman

Bloggerii militari ruși se tem de avansul trupelor ucrainene în jurul oraşului Lîman în ultimele 24 de ore, relatează experţii americani de la Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War). Sunt îngrijoraţi că forțele ruse din această zonă riscă o înfrângere iminentă.

Mai mulţi corespondenți militari ruşi au confirmat că trupele ucrainene au avansat la vest, nord și nord-est de Lîman și încearcă să finalizeze încercuirea trupelor ruse la Lîman şi de-a lungul malului nordic al râului Siverski Doneț în această zonă. Înfrângerea ruşilor la Lîman va avea o consecință extrem de importantă pentru forţele Moscovei din nordul Donețkului și vestul regiunii Lugansk.

Autoritățile ruse încep să restricționeze circulația cetățenilor în regiunile de graniță pe unde sute de mii de bărbați ruși încearcă să fugă din țară, mai notează ISW. Rușii continuă să trimită recruți proaspăt mobilizați și neantrenați pe frontul din Ucraina.

UPDATE 09.29: A patra scurgere descoperită pe conductele Nord Stream

Paza de coastă din Suedia a descoperit la începutul acestei săptămâni o a patra scurgere de gaze pe conductele avariate Nord Stream, a declarat un purtător de cuvânt pentru ziarul Svenska Dagbladet, informează Reuters. Cea de-a patra scurgere s-a produs pe conducta Nord Stream 2, în imediata apropiere a unei găuri mai mari descoperite pe conducta Nord Stream 1, aflată în apropiere, a declarat paza de coastă suedeză.

''Două dintre aceste patru se află în zona economică exclusivă a Suediei", a declarat miercuri seara purtătorul de cuvânt al gărzii de coastă, Jenny Larsson. Celelalte două scurgeri se află în zona economică exclusivă a Danemarcei. Deși niciuna dintre cele două conducte nu era folosită în momentul presupuselor explozii, ele erau pline cu gaz care se revarsă în Marea Baltică.

Uniunea Europeană suspectează că sabotajul se află în spatele scurgerilor de gaz de pe conductele rusești submarine către Europa și a promis un răspuns ''robust'' la orice perturbare intenționată a infrastructurii sale energetice.

UPDATE 08.34: UE pregăteşte noi sancţiuni pentru Rusia: De la cipuri până la hârtie igienică

Uniunea Europeană intenţionează să interzică importurile de mai multe produse din oţel din Rusia şi să interzică exportul anumitor semiconductori în Rusia, potrivit ultimei propuneri de sancţiuni a Comisiei Europene, consultată de POLITICO.

Cu toate acestea, un element omis de pe listă este reprezentat de diamantele ruseşti - o omisiune care va face fericită Belgia şi industria sa de diamante. În schimb, Comisia vrea să interzică importul ''anumitor elemente utilizate în industria bijuteriilor, cum ar fi pietrele şi metalele preţioase''.

Proiectul pe care Comisia l-a prezentat miercuri ambasadorilor UE, dar care mai are nevoie de semnătura celor 27 de ţări UE, urmăreşte în principal să folosească o serie de noi interdicţii de export şi de import pentru a înăspri regimul de sancţiuni existent. Iar ţintele variază de la articole de uz cotidian la componente tehnologice folosite de armata rusă.

De exemplu, noul proiect de norme ar elimina importul de bunuri considerate a genera venituri semnificative în Rusia, cum ar fi ''produse de înfrumuseţare, produsele pentru bărbierit, deodorante, săpun şi hârtie igienică''.

În ceea ce priveşte exportul, semiconductoarii şi cipurile, nu vor mai putea fi trimise în Rusia. Exporturile de avioane către Rusia vor fi, de asemenea, interzise dacă noul pachet de sancţiuni va fi adoptat.

În sectorul serviciilor, propunerea de sancţiuni prevede ca fiind ilegală ''furnizarea de servicii de arhitectură şi inginerie, servicii de consultanţă juridică şi servicii de consultanţă IT'' către companii şi persoane din Rusia.

UPDATE 07.36: Consiliul de Securitate al ONU va aborda vineri tema incidentelor din Marea Baltică

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite va organiza, vineri, o reuniune specială pe tema incidentelor care au vizat gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică. "Franţa, în calitatea de preşedinte al Consiliului de Securitate ONU, ne-a informat că Rusia a cerut o reuniune pe tema scurgerilor din gazoductele Nord Stream şi că această reuniune este programată vineri", a comunicat Ministerul de Externe al Suediei, citat de cotidianul Le Monde.

Suedia şi Danemarca trebuie să le ofere informaţii exacte membrilor Consiliului de Securitate ONU despre incidentele produse în zonele economice exclusive din Marea Baltică. Rusia a solicitat convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate ONU pe tema fisurilor depistate la gazoductele ruso-germane Nord Stream 1 şi 2, în contextul în care a cerut Statelor Unite să răspundă dacă le-a atacat.

Administraţia Joseph Biden a catalogat drept "ridicole" sugestiile Moscovei privind implicarea Statelor Unite în atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2.

UPDATE 07.10: Casa Albă: Washingtonul nu va recunoaşte "niciodată" anexările de către Rusia

"Nu vom recunoaşte niciodată aceste tentative ilegale şi ilegitime de anexare", a spus miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, după organizarea în Ucraina a unor "referendumuri" denunţate de Kiev şi Occident, scrie AFP.

Karine Jean-Pierre a asigurat că Statele Unite şi aliaţii lor pregătesc sancţiuni economice "suplimentare" contra Moscovei, care a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene care sunt sub controlul său au "ales liber în favoarea Rusiei"

Statele Unite şi Albania "vor pune pe masă o rezoluţie de condamnare a simulacrelor de referendumuri, prin care îndeamnă statele membre să nu recunoscă niciun statut modificat al Ucrainei şi prin care obligă Rusia să-şi retragă trupele din Ucraina", a anunţat ambasadoarea americană la ONU Linda Thomas-Greenfield.

07.00: Volodimir Zelenski: "Ucraina nu poate şi nu va suporta încercările Rusiei de a pune mâna pe orice parte a pământului nostru

"Ucraina nu poate şi nu va suporta nicio încercare a Rusiei de a pune mâna pe vreo parte a pământului nostru", a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său zilnic, potrivit site-ului preşedinţiei. "Principala noastră sarcină acum este să coordonăm acţiunile cu partenerii ca răspuns la referendumurile false organizate de Rusia şi la toate ameninţările conexe. Nu este 2014. Totul este clar pentru toată lumea. Şi cu siguranţă vor fi acţiuni", a adăugat el, precizând că a avut o serie de de negocieri cu preşedintele Turciei Erdoğan, cancelarul Germaniei Scholz, premierul Canadei Trudeau, premierul Marii Britanii Truss, secretarul general al ONU Guterres, preşedintele Consiliului European Charles Michel.

"Dacă cineva din Rusia crede că poate 'scăpa' cu tot ce face pe teritoriul ocupat, dacă cineva din Rusia speră că lumea îşi va abandona propriile valori, speriaţi de un alt anunţ rusesc de anexare, se înşală. Fiecare pas ulterior de escaladare a ocupantului nu face decât să confirme faptul că lumea trebuie să acţioneze şi mai dur", a avertizat Zelenski. 

În ceea ce priveşte situaţia de pe front, "totul este clar pentru noi. Prin urmare, repet... Pentru cei care înţeleg doar rusă. Dacă vrei să trăieşti, fugi. Dacă vrei să trăieşti, predă-te. Dacă vrei să trăieşti, luptă pe străzile tale pentru libertatea ta. Totul ti-a fost luat oricum. Sau poate cineva dintre voi are platforme petroliere? Palate? Podgorii? Poate iahturi? Sau vreo bancă? Pentru ce lupţi? Singurul lucru pe care îl ai sunt împrumuturi, ceva de mâncare seara şi acum e mobilizare. Luptă pentru ceea ce este al tău! Stai departe de pământul nostru, sufletul şi cultura noastră", a îndemnat preşedintele ucrainean. 

articolul original.

Liderul suprem al Iranului ar fi bolnav și nu și-ar putea îndeplini sarcinile. Teheranul s-ar pregăti deja pentru o eră post-Khamenei

29 September 2022 at 08:00
image

De la începutul lunii septembrie se speculează că sănătatea ayatollah-ului s-a deteriorat rapid, iar absența sa neobișnuită alimentează aceste zvonuri, însă aceste informații ar trebui tratate cu scepticism, susține ISW. 

Există însă indicii consistente că Khamenei este bolnav. Centrele de putere de la Teheran par a se pregăti deja pentru o eră post-Khamenei. Președintele Ebrahim Raisi se poziționează pentru a deveni următorul lider suprem, cu sprijinul ofițerilor superiori ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).

Preşedintele Raissi a recunoscut că moartea tinerei Mahsa Amini a provocat "durere şi tristeţe" în rândul iranienilor şi a promis că autorităţile vor prezenta "în curând" un raport final cu privire la decesul acesteia. Însă, acesta i-a condamnat miercuri pe protestatari şi a calificat drept inacceptabil haosul creat, pe fondul demonstraţiilor masive.

Proteste masive în Iran după moartea Mashei Amini

Mahsa Amini, o tânără iraniană de 22 de ani, a murit în spital pe 16 septembrie, la trei zile după arestarea ei la Teheran pentru încălcarea codului vestimentar strict impus femeilor iraniene, care sunt obligate să îşi acopere părul în public.

Regulile stricte ale portului islamic pentru femei, în vigoare de la revoluţia islamică din 1979, sunt totuşi în mare parte ignorate, mai ales în marile oraşe, spre nemulţumirea politicienilor ultraconservatori.

Moartea sa a provocat o mişcare de revoltă care a cuprins întreaga ţară. Au fost arestaţi peste 1.200 de manifestanţi, inclusiv femei, şi aproximativ 60 de persoane au fost ucise, conform autorităţilor iraniene. ONG-ul Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, a raportat luni cel puţin 76 de morţi, dintre care şase femei şi patru copii.

articolul original.
❌