Înalți oficiali ai Pentagonului au oferit noi detalii cu privire la un program de instruire pentru piloții ucraineni care vor pilota avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, spunând că acesta va include participarea a cel puțin șase state europene, dar a rămas neclară contribuția Statele Unite ale Americii (SUA) în acest efort. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că, Danemarca și Olanda au decis să preia conducerea în elaborarea unui plan de instruire a ucrainenilor în săptămânile următoare, în timp ce alte națiuni europene și-au promis sprijin.

„Norvegia, Belgia, Portugalia și Polonia s-au oferit deja să contribuie la formare și ne așteptăm ca mai multe țări să se alăture acestei inițiative importante”, a spus Austin în urma unei întâlniri virtuale cu liderii apărării privind ajutorul de securitate Ucraina, potrivit Military.

Austin a subliniat că liderii militari atât din Danemarca, cât și din Țările de Jos, recunosc că „antrenamentul este un lucru, dar pentru a avea capacitate, ai nevoie de susținere, ai nevoie de întreținere, ai nevoie de muniții”.

Generalul Mark Milley, președintele Statului Major Comun, a anunțat că „10 avioane F-16 reprezintă un miliard de dolari”, subliniind angajamentul de finanțare de a echipa ucrainenii cu avioane.

„Întreținerea costă încă un miliard de dolari, așa că vorbiți de două miliarde de dolari pentru 10 avioane”, a precizat generalul Milley.

Nu este clar dacă SUA vor interveni în procesul de furnizarea a avioanelor F-16 către Ucraina cu vreo finanțare

Oficialii americani nu au spus încă de unde vor veni aeronavele sau piesele de întreținere, iar toate remarcile de până acum au sugerat că SUA nu vor juca un rol semnificativ.

Anterior, un oficial american a spus că va rămâne la latitudinea țărilor care participă la antrenament să decidă „când să furnizeze efectiv avioane, câte vom furniza și cine le va furniza”.

Întrebat dacă Congresul SUA va sprijini fondurile suplimentare necesare pentru a-i ajuta pe ucraineni să desfășoare avioanele mai avansate, Austin a spus că „este un efort internațional”. Însă, unele voci lasă de înțeles că Washingtonul va acorda doar o licență de reexport a F-16 către Ucraina.

„Ceea ce cred că veți vedea că colegii noștri caută să facă este să stabilească un fond, astfel încât alte țări să poată contribui la acest efort general”, a spus Austin. „Din cauza asta, cred că sperăm că Congresul nostru va fi de sprijin”, a completat el.

Milley s-a alăturat, de asemenea, colegilor săi lideri militari de la Pentagon, subliniind că avioanele moderne nu sunt cheia pentru a schimba valul unui război care se desfășoară deja de 456 de zile.

„Nu există arme magice. Un F-16 nu este și nici nu este nimic altceva”, a subliniat Milley.

Și în timp ce Miley, ofițerul de top în uniformă al armatei, a spus în mod clar că „acest război, militar, nu va fi câștigat de Rusia”, el a adăugat că „nici nu este probabil să se termine curând”.

„Obiectivele strategice ucrainene sunt eliberarea întregii Ucraine ocupate de ruși. Acest lucru ar putea fi realizabil din punct de vedere militar, dar probabil nu în termen scurt”, a spus Milley.

„Asta înseamnă că lupta va continua, va fi sângeroasă, va fi greu”, a spus el.

Cine va dona avioane F-16?

Decizia cu privire la cine ar urma să doneze avioane F-16 către Ucraina va fi lăsată la latitudinea statelor partenere, au precizat anterior oficialii Pentagonului într-un comunicat. Adică Europa și țările non-europene membre NATO. Cel mai probabil, această decizie va fi luată de țările care s-au angajat să antreneze piloții ucraineni, notează DefenseRomania.

În acest moment, există doar presupuneri. Belgia este o țară care poate antrena piloți ucraineni, dar deocamdată nu a spus dacă va dona şi avioane F-16. Polonia este una dintre primele țări care și-a exprimat disponibilitatea de a dona Ucrainei avioane de luptă F-16.

Norvegia are stocate 12 avioane de luptă F-16 modernizate. Astfel, se presupune că Norvegia va fi una dintre țările care pot trimite avioane în Ucraina.

Danemarca intenționa, de asemenea, să vândă anterior avioanele sale F-16 către Argentina, dar discuțiile privind un posibil acord cu Buenos Aires au fost suspendate. Olanda este o altă țară europeană care ar putea trimite avioane F-16 în Ucraina.

Cu toate acestea, Washingtonul trebuie să autorizeze o astfel de vânzare, dar administrația de la Casa Albă a păstrat tăcerea pe acest subiect timp de luni de zile.

Europol a anunțat că în urma unei operațiuni internaționale de aplicare a legii au fost arestați 37 de membri ai unei grupări criminale extrem de violente din Balcanii de Vest. Condusă de un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, banda a fost implicată în principal în traficul pe scară largă de droguri și arme de foc în Europa.

„Au fost efectuate simultan o serie de raiduri în Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Țările de Jos, Italia, Belgia și Germania împotriva membrilor acestei bande. Aceste acțiuni au fost coordonate de la un post de comandă din Zagreb, Croația, cu sprijinul ofițerilor Europol dislocați pe teren.

Un total de 37 de suspecți au fost arestați pe parcursul anchetei, inclusiv liderul bandei – un cetățean din Bosnia și Herțegovina considerat o țintă de mare valoare de către Europol și care ispășește în prezent o pedeapsă de 4 ani de închisoare în Italia. Dintre acești 37 de suspecți, 15 au fost arestați în urma zilei de acțiune din această săptămână”, a precizat Europol.

Anchetatorii au reușit să descopere modul în care liderul grupării a continuat să orchestreze activitățile criminale ale bandei sale din celula sa de închisoare. De acolo, se crede că el a dat în mod regulat ordine și instrucțiuni subordonaților săi cu privire la chestiuni legate de traficul de droguri și arme de foc.

„Spațiile percheziționate includ o celulă de închisoare din Belgia, un garaj din Țările de Jos care a fost folosit pentru a ascunde cocaina și mai multe spații din Croația, Germania, Slovenia și Bosnia și Herțegovina, unde erau deținute droguri, arme de foc și explozibili”, a anunțat Europol.

Rezultatele urmăririi penale (arestări și confiscări):

37 de arestări;148.000 de euro în numerar;18 arme de foc, inclusiv 2 mitraliere și 2.512 piese de muniție;500 de grame de TNT cu detonatoare la distanță;Peste 15 kilograme de cocaină, 11 kilograme de heroină, 3 kilograme de amfetamină, 7 kilograme de marijuana și 10 kilograme de hașiș;False acte de identitate.

Această cercetare internațională urmează unei investigații complexe conduse de Direcția Generală a Poliției Croate în cadrul Grupului Operațional Operațional „Cartelul Balcani”.

Președintele rus Vladimir Putin a asistat la un schimb de replici între liderii din Azerbaidjan și Armenia. Ulterior, el a declarat că, în ciuda dificultăților, a simțit că Azerbaidjanul și Armenia se îndreaptă către o soluționare a conflictului lor vechi de decenii asupra teritoriului Nagorno-Karabah.

Liderul rus a făcut acetse remarci la o întâlnire televizată a Kremlinului cu liderii ambelor națiuni. Rusia a fost în mod tradițional principalul intermediar de putere între cele două țări de la marginea de sud-vest a fostei Uniuni Sovietice, care au purtat două războaie majore în ultimele trei decenii.

„După părerea mea, per ansamblu, în ciuda dificultăților și problemelor, și sunt destule, situația se îndreaptă totuși către o soluționare”, a spus Putin.

Premierul armean Nikol Pașinian a pus în discuție subiectul coridorului Lachin, drumul care leagă Armenia de enclava populată cu armeni Nagorno-Karabah din interiorul Azerbaidjanului.

„Azerbaidjan, din nefericire, a blocat acest coridor”, a spus Pașinian.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a răspuns: „Azerbaidjan n-a blocat niciun coridor (…) Nu trebuie să folosim această platformă pentru acuzații nefondate”.

Oricum, cei doi lideri au continuat să se certe timp de câteva minute, înainte ca Putin să închidă conversațiile, precizând că subiectul este sensibil. El urma să găzduiască discuții tripartite cu Aliyev și Pașinian.

„Vom avea oportunitatea, așa cum am agreat, să vorbim calm despre toate acestea într-o manieră practică într-un format trilateral, și sper să ajungem la un acord care va pune nu doar situația dintre Armenia și Azerbaidjan, dar și cea din regiune, pe calea dezvoltării constructive”, a spus Putin.

„Vă pot asigura că toată lumea are aici un interes în asta, absolut toată lumea”, a conchis el.

Potrivit lui Putin, săptămâna viitoare, oficiali din Armenia, Azerbaidjan și Rusia se vor întâlni pentru a se asigura că „toate problemele nerezolvate vor fi înlăturate”.

Leonid Ilici Brejnev a fost lipsit de titlul de „cetățean de onoare al orașului Kiev”. O decizie în acest sens a fost aprobată, joi, 25 mai, de membrii Consiliului Local al Kievului, fiind acordate 82 de voturi.

„Această decizie este încă un pas spre eliminarea moștenirii fostului regim comunist. Este bine cunoscut faptul că suprimarea protestelor din țările „lagărului socialist”, războiul din Afganistan din 1979-1989, escaladarea armelor, precum și sprijinirea regimurilor „revoluționare” din țări sunt legate de activitățile lui Brejnev. În perioada când Brejnev era la putere, controlul total asupra societății de către organele KGB s-a intensificat”, a argumentat Consiliul Local al Kievului.

Pe lângă Leonid Brejnev, Oleksiy Yepishev, Vitaliy Masol, Kiril Moskalenko, Oleksiy Fedorov au fost lipsiți de titlul de cetățeni de onoare ai Kievului.

„Decizia Consiliului de la Kiev a fost adoptată în conformitate cu Legea Ucrainei „Cu privire la condamnarea regimurilor totalitare comuniste și național-socialiste (naziste) din Ucraina și interzicerea propagandei simbolurilor lor”. Totodată, a fost luată în considerare și opinia publicului, care s-a adresat petiției în cauză”, a precizat Consiliul Local al Kievului.

Titlul de „Cetățean de onoare al Kievului” a fost instituit în 1982. Leonid Brejnev a fost prima persoană căreia i-a fost conferit. După el, o serie de oficiali și militari din Uniunea Sovietică și reprezentanți ai partidelor comuniste din alte țări au devenit cetățeni de onoare ai Kievului.

Cabinetul de miniștri a aprobat, joi, 25 mai, prelungirea stării de urgență în Republica Moldova pentru încă 60 de zile, începând cu 4 iunie curent. Decizia a fost emisă la propunerea Comisiei pentru Situații Excepționale. Documentul urmează a fi prezentat spre adoptare Legislativului.

Potrivit Executivului de la Chișinău, necesitatea prelungirii stării de urgență este argumentată prin continuarea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și riscurile de securitate la adresa țării.

„Având în vedere provocările de natură energetică, hibridă, socială și de securitate, generate de contextul regional actual, autoritățile au nevoie de menținerea unor pârghii și instrumente care să permită luarea deciziilor rapide și eficiente”, au argumentat reprezentanții Guvernului de la Chișinău.

Amintim că starea de urgență în Republica Moldova a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.