ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Duma de Stat rusă interzice propaganda LGBT

24 November 2022 at 10:56
By: FLUX 24
image

Proiectul de lege interzice propaganda LGBT în mass-media, pe internet, precum și în reclame, cărți și filme. De asemenea, vor fi interzise orice apel pentru schimbarea sexului în rândul minorilor pe internet, în mass-media și în cărți, servicii audiovizuale, filme și reclame.

În plus, filmele care conțin materiale cu propagandă care promovează relații sexuale netradiționale sau preferințe vor fi interzise de la proiecție. Conform interdicției, copiii vor avea acces limitat la informațiile LGBT pe platformele audio sau video plătite. De exemplu, spectatorilor li se va cere să introducă un cod sau să facă alți pași pentru a-și verifica vârsta. Cei sub 18 ani nu vor putea accesa informațiile LGBT.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, interzicerea vânzării de mărfuri, inclusiv articole importate, care conțin materiale care sunt responsabile administrativ sau penal pentru diseminarea oricăror informații de acest fel. O prevedere privind propaganda relațiilor sexuale netradiționale, pedofilie și informații care pot determina minorii să solicite o intervenție chirurgicală de schimbare a sexului va fi adăugată la legea care protejează copiii de orice informație care le dăunează sănătății sau dezvoltării.

articolul original.

Viktor Orbán și-a făcut alianță naționalistă în Parlamentul European

24 November 2022 at 10:47
By: FLUX 24
image

Într-un comunicat, eurodeputatul FPO Harald Vilimsky califică acordul drept un pas important „pentru cooperarea partidelor patriotice şi conservatoare la nivel european”.

Acordul a fost semnat de FPO, Liga (Italia), Gruparea Naţională (Franţa), Vox (Spania), Fidesz (Ungaria, partidul lui Viktor Orbán) şi de un partid minoritar din coaliţia de guvernământ din Polonia.

Fără a da detalii despre acord, Vilimsky a apreciat că această „cooperare a reprezentanţilor facţiunilor ID, ECR şi a parlamentarilor Fidesz uneşte ceea ce trebuie să fie unit”.

Identitate şi Democraţie (ID) este un grup politic de dreapta din Parlamentul European, din care fac parte, între altele, FPO, Liga şi Gruparea Naţională. Din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) fac parte, între alţii, Vox, în timp ce Fidesz nu face parte din niciun grup politic după ce a ieşit în 2021 din Partidul Popular European (PPE) pentru a evita să fie dat afară din acest grup.

Obiectivul cooperării este, potrivit lui Vilimsky, să se formeze „o axă politică puternică drept contrapondere la imigraţia masivă şi la centralizarea UE”.

articolul original.

Ce face Ungaria pentru populație în criza energetică: Subvenție lunară de 437 euro, plafonarea produselor de bază, înghețarea ratei dobânzii

24 November 2022 at 10:35
By: FLUX 24

[unable to retrieve full-text content]

În actuala situaţie dificilă, Guvernul ungar se simte obligat să ajute populaţia ţării, a , care a declarat viceprim-ministrul ungar, Zsolt Semjén, care mai adăugat că acesta este motivul pentru care a introdus plafoanele de preţ la unele produse, a îngheţat rata dobânzii, a lansat programul de salvare a fabricilor şi oferă, până la nivelul […]

The post Ce face Ungaria pentru populație în criza energetică: Subvenție lunară de 437 euro, plafonarea produselor de bază, înghețarea ratei dobânzii appeared first on Flux24.ro.

articolul original.

Kremlinul se confruntă cu o furie tot mai mare din partea soțiilor și a mamelor soldaților mobilizați - Bloomberg

24 November 2022 at 01:56
image

Disperate să își salveze fiii și soții de pe linia frontului din Ucraina, tot mai multe femei din Rusia pun presiune pe regimul de la Kremlin. Potrivit Bloomberg, este încă un semnal al nemulțumirii tot mai mari cauzate de război.Eforturile până acum izolate ale soțiilor și mamelor au luat amploare după ce Vladimir Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezerviști pe 21 septembrie, forțând autoritățile să le acorde atenție. Guvernatorii regionali s-au întâlnit cu activiști și au promis că vor ajuta, iar președintele rus intenționează să țină o sesiune proprie cu aceștia chiar de săptămâna aceasta.

Pe măsură ce războiul se apropie de a noua lună, eforturile lui Putin de a-și proteja populația de costurile luptei devin tot mai mari, iar Kremlinul încearcă să reducă impactul negativ acolo unde poate. Autoritățile promit bani cash și alte beneficii pentru familiile celor chemați și le asigura că militarii vor fi echipați și îngrijiți corespunzător.

Protestele împotriva trimiterii rudelor mobilizate pe front au avut loc în cel puțin 15 regiuni, cea mai mare fiind în apropiere de granița cu Ucraina, potrivit datelor culese de Verstka, o organizație media independentă care acoperă fenomenul. De obicei, cererile familiilor nu sunt de ordin politic, ci se concentrează pe asigurarea pregătirii și a echipamentului adecvat, precum și pe condițiile de zi cu zi de pe front.Vladimir Putin le-a cerut personal oficialilor din administrație, la începutul acestei luni, să se asigure că îngrijorările sunt înțelese și adresate, jurând că "va vorbi cu oamenii pentru a primi ceva feedback" cu privire la situație, potrivit observatornews.

Guvernatorii unor regiuni din apropierea graniței cu Ucraina au promis că vor ajuta, deși activiștii au spus că rezultatele de până acum au fost modeste. Alți oficiali au respins în mod categoric apelurile, spunând că soldații de pe front sunt "în viață și bine"."Acești oameni nu vor să oprească războiul, vor să îmbunătățească condițiile soldaților", a spus Ekaterina Schulmann, politolog și membru al Academiei Robert Bosch din Berlin. "Dar tocmai din acest motiv este mai greu pentru autorități să îi ignore sau să încadreze acele proteste ca extremism sau influență străină".

Susținerea rușilor pentru continuarea războiului se diminuează
Sondajele de opinie arată că sprijinul pentru război a scăzut de la maximul înregistrat în primele luni, înainte ca contraofensiva Ucrainei să forțeze trupele ruse să renunțe la suprafețe vaste de teritoriu. Anxietatea a crescut la anunțul mobilizării, care a declanșat un exod de până la jumătate de milion de ruși din țară.

Mamele soldaților au fost o forță politică în Rusia de zeci de ani, în timp ce activiștii încercau să salveze fiii recrutați pe front. Mișcarea s-a consolidat în anii '90, căutând să aducă înapoi soldații trimiși să lupte în Cecenia. De data aceasta, un grup care pretinde că reprezintă familiile a spus că are susținători în 89 de orașe.

Televiziunea de stat nu a acordat prea multă atenție protestelor familiilor, care au fost discutate pe larg însă pe rețelele de socializare. Videoclipuri cu soții furioase care se îndreaptă în apropierea zonei de război pentru a-și salva rudele au circulat pe scară largă pe internet, deși niciunul nu a fost confirmat oficial.

articolul original.

FOTO Cum va arăta noul pod de autostradă de la Ungheni, peste Prut, între România şi Moldova

24 November 2022 at 01:37

Podul de la Ungheni va avea lăţimea necesară pentru două benzi de circulaţie pe fiecare sens, deşi e probabil ca marcajele să direcţioneze circulaţia pe o singură bandă între cele două puncte de control al frontierei. În perspectivă, însă, dacă se va opera în regim de punct comun de control, circulaţia pe pod ar putea fi fluidizată prin două benzi concomitent. Iar într-o perspectivă mai îndelungată, în care ambele ţări ar fi parte a aceluiaşi spaţiu european şi Schengen, atunci punctele de frontieră ar putea deveni pur simbolice, fiind însoţite doar de indicatoare rutiere, la fel cum se întâmplă între alte state din zona Schengen.

Podul e unul care va beneficia de întreaga infrastructură auxiliară a unui pod de autostradă, de la separare pe sensuri şi bariere, până la iluminare modernă şi un strat asfaltic civilizat.

Întrucât noul pod ar urma să conecteze localităţile cu acelaşi nume Ungheni de pe ambele maluri ale Prutului, cel mai probabil localizarea lui va fi alăturată de podul feroviar actual, urmând a fi construit şi un drum mai lat de conexiune cu traseul E58 Ungheni-Chişinău. Ar fi vorba de un drum de doar câteva sute de metri, însă, întrucât în acest punct traseul trece foarte aproape de Prut.

Mai mult, pe piataauto.md

articolul original.

Romsilva a scos la vânzare peste 30.000 de brazi pentru sărbătorile de iarnă. Ce prețuri au

24 November 2022 at 01:22
image

Peste 30.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pentru sezonul sărbătorilor de iarnă. Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei.

Peste 30 de mii de pomi de Crăciun sunt oferiți spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, pentru sezonul sărbătorilor de iarnă. Din cei 30.594 de pomi de Crăciun puși pe piață prin intermediul ocoalelor silvice de stat, 21.814 bucăți, adică aproape 75%, sunt produși în pepinierele silvice ale Romsilva, în cadrul unor culturi specializate, iar 8.780 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă, anunță Romsilva, relatează Mediafax.

Majoritatea pomilor de Crăciun oferiți spre vânzare în acest an sunt din specia brad, 22.295, în timp ce restul de 8.299 de bucăți sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase.

Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri, cei cu înălțimi de peste 3 metri fiind considerați comenzi speciale.

„Acestea sunt prețurile practicate pentru pomii de Crăciun achiziționați direct de persoanele fizice de la ocoalele silvice din cadrul Romsilva, iar dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”, se menționează în finalul comunicatului.

articolul original.

Mâncare raționalizată în Ungaria: Marile lanțuri au luat măsura după ce Guvernul a plafonat prețurile alimentelor de bază

24 November 2022 at 01:07
image

Situaţie îngrijorătoare în Ungaria, unde mai multe lanţuri mari de retail au luat decizia de a raţionaliza mâncarea.

Potrivit Ziarului Financiar, situaţia a apărut după ce Guvernul din ţara vecină a introdus mai multe limitări la preţurile alimentelor "pentru contracararea creşterii dramatice a inflaţiei, care depăşeşte chiar şi 90% pentru unele tipuri de mâncare".

Limitele au provocat penurii, în unele magazine rafturile s-au golit rapid, "iar mai multe lanţuri de retail au fost nevoite să limiteze cantităţile de ouă şi cartofi, de exemplu, pe care consumatorii le pot cumpăra", arată ZF, citând mai multe site-uri din Ungaria.

Conform sursei citate, între brandurile care au adoptat măsura raționalizării se numără Lidl, Tesco, Spar, CBA sau Real.

"În pieţe, însă, plafoanele nu sunt instituite, iar preţurile ar putea creşte extrem de mult odată cu apropierea Crăciunului. Problema este exacerbată de faptul că furnizorii ar putea alege să-şi vândă produsele în pieţe şi nu în magazine", mai scrie ZF.ro.

Sursa citată mai arată că politicienii din opoziţie susţin că guvernul din ţara vecină ar trebui să combată creşterea preţurilor alimentelor cu reduceri de TVA, şi nu prin măsuri de limitare a preţurilor de consum. "Asta pentru că produsele afectate de plafoane fie dispar, fie companiile majorează preţurile altor tipuri de alimente pentru a-şi acoperi pierderile".

În altă ordine de idei, din cauza problemelor economice cu care se confruntă, renumita cofetărie Hauer din Budapesta, cu o tradiţie de 120 de ani, se va închide. Reprezentanţii firmei au anunţat că au decis să închidă "din cauza impactului negativ al mediului economic asupra industriei de catering".

articolul original.

Fraudă online de peste 115 milioane de euro: Un site web folosit pentru a sustrage sume de bani, închis după o operaţiune internaţională. Sute de arestări

24 November 2022 at 00:56
image

​Un site de internet folosit de escroci pentru a sustrage sume masive şi a obţine acces la conturi bancare a fost închis în urma unei operaţiuni internaţionale, au anunţat joi Scotland Yard şi Europol, transmite AFP, citat de Agerpres.

Prejudiciul total pe plan global depăşeşte 100 de milioane de lire sterline (115 milioane de euro), a precizat Europol, agenţia Uniunii Europene pentru cooperare poliţienească. Au fost reţinuţi 142 de suspecţi.

La operaţiunea internaţională lansată de Marea Britanie au participat serviciile de poliţie din mai multe ţări ale UE, dar şi din Australia, SUA, Canada şi Ucraina.

Este vorba de cea mai importantă operaţiune de luptă împotriva fraudei desfăşurată vreodată de poliţia britanică, a notat Scotland Yard.

Doar în Marea Britanie au fost arestate peste 100 de persoane, în principal pentru fraudă. Între acestea se numără şi presupusul iniţiator al site-ului iSpoof, Teejai Fletcher, în vârstă de 34 de ani, care a şi fost inculpat şi plasat în arest preventiv.

Alţi suspecţi identificaţi în Marea Britanie le-au fost semnalaţi serviciilor de anchetă din Ţările de Jos, Australia, Franţa şi Irlanda.

Numărul potenţialelor victime se ridică la peste 200.000, prejudiciul mediu semnalat fiind estimat la 10.000 de lire sterline (11.600 euro), la un total declarat de 48 de milioane de lire (55 de milioane de euro) în Regatul Unit.

Site-ul iSpoof le permitea răufăcătorilor să se dea drept reprezentanţi ai unor mari bănci, afişând numere de telefon demne de încredere pentru a sustrage, prin telefon sau SMS, bani sau coduri de acces la conturi.

În decurs de un an, până în august a.c., fuseseră efectuate în total 10 milioane de apeluri, dintre care circa 40% către SUA şi o treime către Marea Britanie.

Escrocii care utilizau site-ul plăteau pentru aceste servicii, în moneda virtuală bitcoin, sume echivalente între 150 şi 5000 de lire sterline.

A fost o operaţiune vastă, realizată în coordonare cu Europol, agenţia judiciară europeană Eurojust şi cu FBI.

Au fost închise mai multe servere aflate în Ţările de Jos şi în Ucraina.

articolul original.

Părintele CALISTRAT

24 November 2022 at 13:06

Biserica ortodoxă română are o misiune certă, de referință absolută, acoperită uneori dureros de poleiala zilei, dar sfinții parcă se regăsesc în alte conjuncturi mai întodeauna imprevizibile.

Infiltrată puternic de fosta Securitate, Biserica a supraviețuit totuși acceptabil prin parohii, prin profesorii teologi și prin marii duhovnici ca părintele ILARION ARGATU, TEODOR PĂRĂIAN, ARSENIE BOCA, ILIE CLEOPA, ARSENIE PAPACIOC, NICOLAE STEINHARDT, aflați în singurătatea și taina unor mănăstiri.

Preoții de acum care au înțeles să își exercite misiunea în spațiul public extins riscă să își piardă nu numai capacitatea duhovnicească, dar și dreapta măsură comportamentală față de semeni, fatalmente legată de cuvânt.

Părintele de la Iași, Calistrat, predicator care a câștigat o notorietate de top, dacă lucrurile stau așa cum au fost prezentate, a greșit atât din punct de vedere juridic, dar și în calitate de preot ridicând mâna împotriva unor persoane care l-au inoportunat.

Misiunea preotului este tocmai aceea de a rămâne neclintit în credință prin dragostea necondiționată, fiindu-i interzisă altă alegere.

Poziția de preot nu presupune imunități, cu atât mai mult cu cât acesta beneficiază de o maximă încredere și ospitalitate interioară.

Indiferent de ceea ce vor hotărî autoritățile bisericești și cele judiciare, se poate constata că părintele Calistrat, care e un merituos comunicator de teologie practică, în ceea ce îi privește culpa, soluționarea acesteia îi aparține exclusiv prin căință.

Dacă va rata această soluție, deloc ușoară, adevărat studiu de caz, acest preot ar abdica de la propria sa conștiință.

articolul original.

ANALIZĂ: Cele mai multe companii din România preferă transportul de tip grupaj pentru a-şi optimiza operaţiunile din lanţul de aprovizionare. Cererea pentru astfel de transport a crescut cu 40% în acest an, fiind o soluţie mai ieftină

24 November 2022 at 12:50
image

” În contextul inflaţiei accentuate, cererea pentru transport de tip grupaj a crescut cu 40% în acest an, fiind o soluţie de transport de mărfuri mai puţin costisitoare comparativ cu alte tipuri de transport. Astfel, companiile din România reduc costurile cu serviciile de transport şi cu depozitarea stocurilor cu până la 80%”, arată o analiză DSV Road, a treia cea mai mare companie de transport din Europa.

Transportul în regim grupaj reprezintă încărcarea unui singur camion cu mărfurile mai multor companii, cu destinatari diferiţi. Companiile care nu au suficientă marfă pentru a închiria spatiul complet într-un camion preferă soluţia de tip grupaj, prin care pot transporta de la un singur colet până la trei paleţi de produse, adică între 10 kg şi 2.500 kg. Astfel, camioanele de linie DSV preiau întreaga încărcatură, fiecare partidă de marfă fiind integrată în reţeaua paneuropeană de distribuţie a companie, ce are mai mult de 300 de terminale şi de birouri.

Prin plecările zilnice din mai mult de 30 de ţări, companiile client beneficiază atât de flexibilitate în alegerea datelor de preluare şi de livrare şi timp fix de tranzit, cât şi de predictibilitate şi trasabilitate completă.

“Nivelul ridicat al inflaţiei a generat creşterea costurilor în avalanşă pe piaţa locală şi nu numai, ceea ce a determinat companiile din România să caute cele mai eficiente soluţii pentru reducerea cheltuielilor în business. Astfel, interesul pentru transportul de tip grupaj a crescut exponenţial în 2022, având în vedere multitudinea de avantaje oferite, printre care, optimizarea costurilor de transport, timpi de tranzit bine stabiliţi, preluări zilnice, reducerea cheltuielilor cu spaţiile de depozitare, stocuri mai mici sau chiar inexistente şi diminuarea amprentei de CO 2 , o soluţie tot mai căutată de companii”, explică Sergiu Iordache, managing director DSV Road.

Companiile îşi pot eficientiza operaţiunile cu ajutorul transportului în regim de grupaj, fiind preferat de toate tipurile de firme, mici, medii şi corporate, indiferent de dimensiunea business-ului, din toate domeniile – retail, ecommerce, IT&C, automotive, pharma şi altele. Prin reţeaua de grupaj a DSV Road sunt transportate numeroase tipuri de marfă, de la mărfuri generale, electronice şi electrocasnice, componente auto, chimicale, mărfuri periculoase ADR, articole vestimentare, dar şi alimente şi alte mărfuri perisabile.

Totodată, cererea pentru transportul de tip grupaj a crescut în acest an şi pentru că tot mai multe companii, în special cele de ecommerce, renunţă la stocuri şi, implicit, spaţii de depozitare, preferând vânzarea prin sistemul dropshipping.

“Deşi în continuare transportul de tip grupaj este folosit preponderent pentru importarea de mărfuri, în ultimii ani creşte treptat cererea pentru acest tip de transport şi pentru export, în special în industriile automotive şi retail, dar şi alte domenii, echilibrând astfel balanţa economică. Astfel, ne aşteptăm la o creştere accelerată a interesului pentru serviciul de grupaj în viitorul apropiat, în special din România spre alte ţări, urmând să aibă loc o evoluţie spectaculoasă a dezvoltării acestui tip de transport”, adaugă Sergiu Iordache, managing director DSV Road.

În acest context, serviciile de transport în regim grupaj reprezintă aproximativ 60% din business-ul DSV Road în România, urmat de transportul intermodal.

Pentru 2023, compania estimează o creştere a cererii pentru serviciile de grupaj de cel puţin 20%.

În 2022, având în vedere cererea tot mai mare pentru multiple servicii de transport, DSV Road se aşteaptă la o creştere de 40% a business-ului comparativ cu anul trecut, estimând o cifră de afaceri de 70 milioane de euro.

“Cu reţeaua noastră paneuropeană extinsă şi sistematizată, completată de personalul nostru calificat, clientii beneficiază, indiferent de volume, de o acoperire europeană puternică şi de cunoştinţe valoroase despre piaţa locală, de un serviciu rapid de grupaj fiabil şi eficient”, transmite Sergiu Iordache.

DSV Road este unul dintre cei mai mari transportatori din România şi Europa, oferind servicii complete de transport – regim grupaj, încărcare parţială (less than truckload) şi încărcare completă (full truck load), dar şi servicii de transport pe bază de combustibil bio, ca parte din misiunea companiei de a reduce poluarea. DSV Road este una din entităţile juridice ale grupul DSV, prezent în România din 1994, alături de DSV Solutions şi DSV Air&Sea.

Parte din grupul danez DSV Global Transport & Logistics, compania DSV are activitate în 13 oraşe din România. DSV oferă servicii complete de transport şi logistică pe toate tipurile de transport (rutier, aerian, maritim şi feroviar), servicii multimodale şi servicii de depozitare şi fulfilment pentru industrii ca retail, pharma, automotive şi altele. În 2021, compania DSV a înregistrat o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, în creştere cu 30% comparativ cu anul anterior.

 

articolul original.

Iohannis s-a sucit iar: Văd acest lucru ca fiind posibil

24 November 2022 at 12:50
By: (R.C.)

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că vede posibil un vot în Consiliul JAI din 8 decembrie cu privire la aderarea României la Schengen.

„Continui să văd acest lucru ca fiind posibil. Cred că încă mai avem suficient timp pentru a aborda, pentru a rezolva toate problemele. Este adevărat că unii dintre prietenii noştri au venit cu noi întrebări. Suntem gata să colaborăm şi suntem gata să vedem un vot pe 8 decembrie. Nu este vorba că sunt chestiuni cu totul noi care ar fi apărut, atâta doar că unele parteneriate trebuie întărite, unele aspecte trebuie discutate de o manieră mai cuprinzătoare şi, după părerea mea, toate acestea sunt încă fezabile înainte să aibă loc discuţia de pe 8 decembrie”, a spus şeful statului, după întâlnirea cu omologul lituanian, Gitanas Nauseda.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Riga, că, dacă până la Consiliul JAI din 8 decembrie nu există o certitudine pentru un vot favorabil privind accederea României la Schengen, este posibilă o amânare a acestei decizii cu o lună sau două.

„Cred că s-a vehiculat 8 decembrie ca şi un termen final, ceea ce nu este. 8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată, şi interesul meu, al nostru, este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul României la Schengen. Nu este util pentru absolut nimeni să forţăm un vot care poate nu este cel aşteptat. Asta apropo de data de 8 decembrie. Şansele României sunt relativ bune. Avem şanse bune să fim acceptaţi în spaţiul Schengen, dar cum am mai spus nu există o garanţie pentru asta. Sunt state membre din Uniune care mai au întrebări pentru noi, care mai au întrebări pentru sistemul Schengen”, a spus şeful statului, după întâlnirea cu omologul leton, Egils Levits.

El a subliniat că România este dispusă şi pregătită să ofere răspunsuri ţărilor care mai au întrebări cu privire la Schengen.

articolul original.

Swisspod lansează o campanie de equity crowdfunding pe SeedBlink și țintește 500.000 de euro

24 November 2022 at 12:49
image

Swisspod Technologies, un start-up elvețiano-american care dezvoltă Hyperloop, o soluție de transport intracontinental de foarte mare viteză, cu o amprentă de carbon neutră, pentru pasageri și mărfuri, țintește 500.000 de euro pe SeedBlink, platformă de investiții pentru start-upuri europene. Campania de de finanțare participativă bazată pe investiții în capital (equity crowdfunding) începe astăzi, 24 noiembrie. Compania va utiliza investiția pentru cercetare și dezvoltare, validarea producției timpurii și lansarea comercială.

Runda totală pe care Swisspod o vizează este de 1,1 milioane de euro. Compania a atras deja ca investitori Seldor Capital — o firmă de capital de risc care finanțează start-upuri din industria tehnologiilor spațiale — și Robert Karsunky – Head of Pharma la Novartis Latin America & Canada.

Denis Tudor și Cyril Dénéréaz

Swisspod a fost creată în 2019 de doi câștigători ai competițiilor SpaceX Hyperloop Pod Competition — Denis Tudor (CEO, un român de 28 de ani) și Cyril Dénéréaz (CTO). În urma unei conversații cu Elon Musk, cofondator și CEO al SpaceX, cei doi tineri ingineri au decis că vor să construiască cea mai eficientă, accesibilă și sustenabilă soluție de transport de mare viteză.

Utilizând tehnologia Hyperloop, Swisspod dezvoltă o soluție inedită de transport intracontinental de mărfuri, denumită SWIPT, care constă într-un mediu cu presiune ajustată dinamic, o infrastructură dedicată prin care vehiculele electrice transportă mărfuri paletizate. Fiind o soluție de transport electric și autonom din punct de vedere energetic, aceasta abordează problemele legate de emisiile de carbon, consumul de energie, trafic și capacitate, urmărind în același timp să transforme arhitectura logistică fragmentată într-o rețea deschisă, standardizată și automatizată.

„Arhitectura sistemului nostru reduce costurile sistemului feroviar cu un ordin de mărime și face ca proiectul să fie fezabil din punct de vedere economic. Pe termen lung, ne concentrăm pe implementarea strategiei noastre de comercializare și pe intrarea pe noi piețe. În prezent, ne concentrăm pe dezvoltarea SWIPT, platforma noastră Hyperloop pentru transportul de marfă, și pe demonstrarea viabilității produsului pentru implementarea pe piață. Următorii pași vor include identificarea unei rute pilot pentru soluția noastră Hyperloop, atragerea interesului privat și politic pentru construirea acesteia și stabilirea de parteneriate cu early adopters de pe piața logistică”, a declarat Denis Tudor, CEO al Swisspod.

Parteneri și obiective

Progresele substanțiale făcute în vederea comercializării Hyperloop au permis Swisspod să dezvolte parteneriate solide cu instituții publice și private din întreaga lume. Compania beneficiază de sprijin din partea unor furnizori importanți de servicii logistice din Germania, Belgia și Elveția. Totodată, este susținută de instituții federale, regionale și academice elvețiene, precum și de autorități europene și internaționale din domeniu.

Swisspod beneficiază totodată de sprijinul guvernului elvețian, care a acordat companiei două granturi în mai puțin de un an, prin intermediul programelor de finanțare Innosuisse.

Primul grant a fost alocat pentru construirea primei unități operaționale din Europa pentru testarea tehnologiei Hyperloop, în Lausanne (Elveția) și dezvoltarea sistemului inovator de propulsie pentru viteze mari pe distanțe lungi. Subvenția a fost primită în 2021, în parteneriat cu Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne și cu Școala de Inginerie și Management Vaud. Recent, guvernul elvețian a decis să extindă perioada de finanțare pentru a sprijini activitățile de cercetare și dezvoltare a proiectului în Elveția până în 2025.

Cel de-al doilea grant din partea guvernului elvețian a fost alocat pentru a sprijini eforturile de cercetare și dezvoltare pentru crearea unui sistem mai eficient de monitorizare a vibrațiilor pentru Hyperloop. Subvenția a fost primită în colaborare cu Universitatea de Științe Aplicate Haute Ecole ARC.

Proiectul din SUA

În paralel, Swisspod construiește o infrastructură Hyperloop la scară reală în SUA, unde își va testa produsul pentru transportul de marfă. Produsul va fi gata în circa trei ani. Infrastructura este dezvoltată împreună cu partenerii Swisspod de la MxV Rail, un important centru de cercetare și testare din SUA, cu o vastă experiență în domeniul vehiculelor ghidate pe șine. Construcția finală se va întinde pe o suprafață de aproximativ 162.000 de mp aproximativ jumătate din suprafața clădirii Palatului Parlamentului din România și de 7 ori mai mare decât suprafața bazei Colosseumului din Italia.

articolul original.

Nicuşor Dan: Muzeul Gheorghe Tattarescu va fi consolidat şi restaurat cu finanţare din PNRR. Valoarea finanţării este de aproape 5 milioane lei, iar perioada de implementare de 40 de luni

24 November 2022 at 12:43
image

„Muzeul Gheorghe Tattarescu va fi consolidat şi restaurat cu finanţare din PNRR. Proiectul, depus de Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), vizează consolidarea seismică şi renovare energetică moderată a Muzeului Gheorghe Tattarescu, str. Domniţa Anastasia nr. 7, sector 3. Valoarea finanţării aprobate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei este de 4.960.724,75 lei, iar perioada de implementare este de 40 de luni de la semnarea contractului. Clădirea este singura reşedinţă particulară în formă de han, a cărei vechime ajunge la începutul secolului al XIX-lea. Această casă a fost reşedinţa pictorului Gheorghe Tattarescu”, a scris Nicuşor Dan, joi pe Facebook.

 

 

Edilul a adăugat că „muzeul Gheorghe Tattarescu a fost fondat în anul 1951, odată cu donaţia casei şi a unei părţi din opera pictorului, realizată de Georgeta Werthaimer – nepoata artistului, deschiderea oficială având loc în anul 1953”, iar „clădirea ce adăposteşte Muzeul Gheorghe Tattarescu include un bogat patrimoniu de pictură, grafică, artă decorativă, documente şi piese de mobilier, ce au aparţinut atât artistului, cât şi familiei acestuia: Georgeta Werthaimer, Micaela Eleutheriade, Florence Werthaimer. Gheorghe Tattarescu a fost întemeietorul Şcolii Naţionale de Arte Frumoase (1864), iar operele sale plastice sunt prezente în numeroase muzee şi colecţii din ţară şi străinătate”.

 

„Tattarescu a fost de asemenea cel mai de seamă pictor religios din România. A pictat 58 de biserici, din care le amintim pe cele din Bucureşti: Colţea, Zlătari, Sf. Spiridon, Creţulescu şi Enei”, a mai spus Dan.

 

articolul original.

Depozitele de gaze naturale sunt pline, însă vrem mai mult. Strategia României

24 November 2022 at 12:40
image

”În domediul energiei este nevoie de un plan în etape şi noi avem acest plan, în România. Trebuie să lucrăm odată pe termen scurt şi foarte scurt, la aprovizionarea pentru această iarnă, trebuie să lucrăm pe termen scurt şi mediu pentru următoarele ierni, pentru următorii ani şi trebuie să avem un plan pe un termen mai lung care să ne asigure nu doar independenţa ci şi energie suficientă pentru a exporta. Noi avem aceste planuri şi aceste gândiri. În această etapă, când avem nevoie de resurse suplimentare pentru iarnă, se lucrează în paralel pe două căi. Pe de o parte, capacitatea de stocare în România este destul de mare, în ultimii ani nu a fost folosită însă în acest an a fost folosită”, a spus preşedintele.

Klaus Iohannis a anunţat că ”suntem la stocare aproape la sută la sută, deci depozitele noastre de gaz sunt pline, însă noi dorim să avem şi o marjă de siguranţă şi în acest sens sunt în negociere câteva contracte de import, pe alte căi decât gazul rusesc”.

”Avem nevoie de acestea şi pentru consumul propriu dar avem în vedere în acelaşi timp şi aprovizionarea Republicii Moldova în cazul în care apar probleme deosebit de grave acolo”. Asta e pe termen scurt şi stăm bine. Pe termen mediu, este nevoie să accesăm noi resurse şi poate vă amintiţi că am avut zilele trecute o discuţie cu asocierea Romgaz, OMV Petrom pentru a porni exploatarea gazului din Marea Neagră. Am primit promisiuni ferme că în cursul anului viitor se va lua decizia de investiţie şi destul de repede se va trece la realizarea instalaţiilor pentru a extrage gaz din Marea Neagră, este vorba de perimetrul Neptun Deep, credem că prin accesarea acestei resurse, pe termen mediu vom avea gazul necesar asigurat împreună cu importurile care vor continua”, a menţionat preşedintele.

El a arătat că în paralel, România sprijină dezvoltarea energiei regenerabile şi acest lucru va duce la o creştere semnificativă a cotei de regenerabil din mixul energetic naţional, pentru a asigura o producţie suficientă şi în perioada de iarnă, când regenerabilele funcţionează parţial, să investim în centrale nucleare.

”În acest sens avem planuri concrete, deja finanţarea este destul de bine asigurată pentru dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi în paralel vom introduce aşa numitele centrale mici nucleare care vor putea fi amplasate în alte locuri decât unde avem acum centrale care produc electricitate. Toate acestea vin să îndeplinească unul, obiectivul de autonomie energetică, doi, obiectivul de producţie suficientă pentru a asigura inclusiv export de energie, trei, asigură trecerea României la o economie verde şi în final, pentru 2050, avem ambiţia să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor, asta însemnând că, până atunci, producţia asigurată de regenerabil şi nuclear să fie suficientă şi să înlocuiască celelalte facilităţi de producţie care vor retehnologizate. Iată un plan foarte ambiţios, foarte amplu care merge pe mai multe decenii şi românii pot fi asiguraţi că la noi lucrurile sunt nu doar sub control ci sunt asigurate şi pentru viitor. În toate acestea avem în vedere să realizăm şi interconectările cu toţi vecinii, pentru a putea efectiv exporta energie, respectiv când consumul dintr-un motiv sau altul este foarte mare, să putem importa energie”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele a menţionat că două aspecte de tehnologii mai puţin uzuale dar care în viitor vor avea o contribuţie importantă merită menţionate, producţia şi transportul de hidrogen sunt în atenţia noastră, iar prin PNRR sunt finanţe astfel de facilităţi care după părerea lui se vor extinde semnificativ în următoarele decenii şi în paralel se lucrează la facilităţi de stocare a energiei electrice, deci acumulatoare foarte mari care pot livra instant energie electrică când consumul creşte brusc .toate acestea sunt în curs şi vor schimba net harta energetică a României.

articolul original.

Exporturi de amoniac la schimb pentru prizonieri

24 November 2022 at 12:39
image

Reuters transmite că ruşii şi ucrainenii s-au întâlnit şi au discutat săptămâna trecută în Emiratele Arabe Unite despre o posibilă reluare a exporturilor de amoniac contra unui schimb de prizonieri.

Sursele Reuters au declarat că discuţiile au fost mediate de statul arab din Golf şi nu au inclus Naţiunile Unite, în ciuda rolului central al ONU în negocierea iniţiativei ce permite în prezent exportul produselor agricole ucrainene din trei porturi de la Marea Neagră. Discuţiile au avut însă ca scop eliminarea unor „obstacole” rămase după ce acordul pentru cereale a fost recent prelungit cu patru luni.

Reprezentanţii ruşi şi ucraineni au mers la Abu Dhabi la 17 noiembrie, unde au discutat despre posibilitatea de a permite Rusiei să reia exporturile de amoniac, component chimic folosit pentru fabricarea îngrăşămintelor, contra unui amplu schimb de prizonieri ucraineni şi ruşi.

Reuters precizează că nu are informaţii în ceea ce priveşte eventuale progrese înregistrate în cadrul acestor discuţii.

Ambasadorul ucrainean în Turcia, Vasil Bodnar, a confirmat pentru Reuters că „eliberarea prizonierilor de război este parte a negocierilor privind deschiderea exporturilor ruse de amoniac”, dar a spus că nu ştie dacă a avut loc o întâlnire în Emiratele Arabe Unite.

Vladimir Putin a declarat miercuri că oficialii ruşi fac eforturi pentru deblocarea îngrăşămintelor ruseşti din porturile europene şi pentru reluarea exporturilor de amoniac.

Exportul de amoniac rusesc ar urma să se facă prin intermediul unei conducte existente, care duce la Marea Neagră. Conducta a fost proiectată să pompeze până la 2,5 milioane de tone de gaz pe an din regiunea rusă Volga către portul ucrainean Pivdenni de la Marea Neagră (cunoscut sub numele de Iujni în limba rusă), în apropiere de Odesa, pentru a fi trimis mai departe către cumpărătorii internaţionali. Conducta a fost închisă după ce Rusia şi-a trimis trupele în Ucraina la 24 februarie.

Exportul de amoniac nu a făcut parte din reînnoirea acordului pentru coridorul cerealelor, care a fost mediat de ONU şi Turcia.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a stabilit în mod public mai multe condiţii înainte de a permite Rusiei să reia exporturile de amoniac prin intermediul conductei, inclusiv un schimb de prizonieri şi redeschiderea portului Mikolaiv de la Marea Neagră.

Nici Rusia, nici Ucraina nu au publicat cifre oficiale cu privire la numărul de prizonieri de război pe care i-au luat de la invazia Rusiei din februarie. La 29 octombrie, Zelenski declara că, din martie, Rusia a eliberat în total de 1.031 de prizonieri.

Rusia şi Ucraina au dezvăluit puţine detalii despre întâlnirile directe dintre reprezentanţii lor, după ce au abandonat negocierile pentru un armistiţiu în primele săptămâni după invazia Moscovei din 24 februarie.

Eforturile Emiratelor de intermediere a unor discuţii urmează celor ale Arabiei Saudite, care, în septembrie, a repurtat o victorie diplomatică prin obţinerea eliberării luptătorilor străini capturaţi în Ucraina.

Emiratele Arabe Unite, la fel ca Arabia Saudită, fac parte din alianţa petrolieră OPEC+, care include Rusia, şi au menţinut relaţii bune cu Moscova, în ciuda presiunilor occidentale de a contribui la izolarea Rusiei. Preşedintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed al-Nahyan, a vizitat Moscova luna trecută, unde a discutat cu Vladimir Putin despre posibilitatea ca Abu Dhabi să medieze un acord privind amoniacul, au declarat două dintre sursele Reuters.

Ucraina este un important producător de cereale şi seminţe oleaginoase, în timp ce Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume şi un important furnizor de îngrăşăminte pe pieţele globale.

articolul original.

Fost interlop, angajat profesor la Turda

24 November 2022 at 12:23
By: (R.C.)

Nemulțumiri la un liceu din Turda după ce un bărbat pe care unii locuitori din oraș îl știu drept fost lider al lumii interlope a fost angajat ca profesor. Informația a fost dată publicității de Stiri de Cluj.

Sursa citată mai menționează că, în trecut, bărbatul a fost condamnat la închisoare și a avut probleme penale de mai multe ori.

„El a fost judecat la Curtea de Apel Iași pentru că, în anul 2003, ar fi ordonat asasinarea unui lider al lumii interlorpe din Turda“, mai scriu jurnaliștii de la Știri de Cluj.

articolul original.

Nu mai cântă dar Lavina Pârva te îmbracă! Afacerea cu treninguri a soției lui Bănică Jr. s-a transformat într-un mare magazin vestimentar

24 November 2022 at 12:17

Lavinia Pârva a ajuns de la o preocupare născută în perioada restricțiilor la o afacere profitabilă.

Soția lui Bănică Jr. a plecat la drum cu propriile treininguri scoase pe ”taraba” online și a dezvoltat magazinul care s-a transformat într-un ”mall virtual”.

De când a devenit mămică, activitatea muzicală nu a mai fost prioritară frumoasei soliste (37 ani) care s-a focusat pe afacerea online cu haine, mai nou scoase sub propriul brand, Lavinia Shop.

 Magazin unde vinde mai tot ce are nevoie o femeie practică, care este totodată mămică, și este interesată -de asemenea-, și de haine pentru copii. Lavinia are în ofertă: costume, rochii, fuste, bluze, hanorace, salopete, pantaloni, echipament sport și pentru acasă (pijamale, treininguri), geci ori veste care au căutare și se vând la prețuri nu chiar modeste. Spre exemplu un costum costa 550 lei, un trening costă circa 495 lei, o rochie 499 iar o pajama circa 300 lei.

Topul celor mai scumpe nunți din showbiz-ul românesc! Petrecerile luxoase care au rămas în istorie

Nu mai cântă dar Lavina Pârva te îmbracă! A dezvoltat un magazin vestimentar generos

”Fiind atașată de outfit-urile confortabile și de calitate, simțindu-mă comod învăluită în țesături delicate de bumbac, am ales să construiesc o linie vestimentară versatilă, practică și îndrăzneață totodată. Și, pentru că mereu am simțit că frumusețea înseamnă simplitate, această linie se adresează femeilor cu personalitate, care aleg simplitatea și bunul gust. Pentru că mă consider o persoană pretențioasă în ceea ce privește vestimentația mea, nu mi-a fost facil să găsesc articole cu care să rezonez zilnic. Astfel, am început să caut un atelier de croitorie și am conceput prima colecția a brandului”, spune Lavinia, fosta component a duoului Spicy.

articolul original.

Sighiartău, mînca-l-ar mama!

24 November 2022 at 12:15

Lucrurile merg prost dintr-o singură pricină. Cei care ne conduc. Cine sunt ei și de unde vin? Ce vor și ce sunt în stare să facă? După 1990, s-a umflat un val pestriț, de revoluționari împinși de mulțimea din stradă, de foști activiști, bișnițari, de fugiți cu misiune în străinătate, cîrnățari sau amatori de putere, cei care au crezut că și-au descoperit o nouă vocație și au făcut stînga-mprejur pe trotuarul destinului lor profesional hiper-cenușiu. Atunci am înțeles. Răvuluția ne-a pricopsit și cu o anume pleavă, și cu oportuniști, și cu eroi.
Dar acum?
După trei decenii, cine sunt politicienii care ne conduc? Cine ne încurcă viața? Robert Sighiartău, Rareș Bogdan, Cristian Bușoi, Zetea, Hubert Thuma, Victor Ponta, Radu Cristescu se cred a fi modele de referință. Virgil Popescu, nu. El arată mai degrabă a funcționar, nu a politician. Seamănă mai mult cu un predat unei forțe străine, cu care nimeni n-are curajul să-și pună coarnele și să o înfrunte măcar verbal. Cine dracu’ a mai văzut tehnocrat din Mehedinți cu nevastă amestecată în afaceri cu benzinării și cu OMW și cu agenți străini la nunta copiilor!?

Toată generația care vine arată ca o multiplicare de Cațavenci. Atîta doar că mai vorbesc ceva limbi străine. Mai bine ca Iliescu și Băsescu, nu așa cu prune pe lingurică precum Vasile Dîncu, Ciolacu și Ciucă, dar vorbesc. Cu gură mare, cu știință puțină, cu priceperi modeste, cu tupeu, cu o din ce în ce mai sofisticată capacitate de disimulare controlează toate intersecțiile statului. Strănepoții lui Cațavencu se dau oricine și oricum și în orice situație. Strănepoții lui Cațavencu nu pot fi împărțiți pe curente politice. Singurul criteriu care îi diferențiază vine de la domeniul din care fac bani. Au învățat să lucreze răsfirați, ca în bancurile vechi despre Securitate.
– Mai răsfirați, băieți, mai răsfirați!

Unii se aprovizionează din achiziții de măști și medicamente, alții, din licitații cu parandărăt, din restituiri de proprietăți sau din vînzări de ponturi de stat. Unii, din colaborare cu imobiliarii și cu asfaltangiii, alții din avize și aprobări. Știu politicieni care au importat aparate vechi din China, blugi din Turcia și mațe din Ungaria și dau lecții de administrare a culturii române sau a reactorului de la Măgurele.
Printre ei, sunt odraslele copiilor de ofițeri, de acoperiți și de patrioți plecați în misiune. Ei ne dau marile lecții de politică și de morală. Primii care au lansat mai apăsat principiul au fost copiii evreilor comuniști, fiii celor care au venit pe tancuri să ne aducă ideile lui Lenin. Ei au susținut insistent regula că nu trebuie judecați copiii după faptele părinților. S-a făcut praf idealul părinților și aveau nevoie de o repoziționare. Dar tot în față. Chiar așa! Și eu zic că nu trebuie persecutați. Sunt liberi pentru orice muncă și în orice domeniu. Dar nu pe aceleași poziții. Eu zic să nu le imputăm excesele părinților cînd îi judecăm pe urmași. Oricîte greșeli au făcut părinții, copiii sunt nevinovați, cu toate că i-au iubit, indiferent ce au făcut. Și, totuși, ceva din isprăvile lor i-au marcat. Cum-necum, le-au fost modele.

Odrasele celor care au ratat o epocă vor să conducă tot ele, ceea ce mi se pare a fi mai mult nefiresc. Într-un anume fel, separarea de faptele părinților este corectă. Dar nu în așa măsură încît urmașii să dea lecții și să poată conduce liniștiți prin toate hîrtoapele și bălăriile istoriei. Vladimir Tismăneanu, Ludovic Orban, Alexandru Florian, Angel Tîlvăr sunt doar niște exemple din cele multe de reprofilați. Ei au devenit apostolii libertății și ai democrației pentru a-și face loc în prima linie, nu pentru a repara din dezastrele predecesorilor, părinți sau nu. După ce Leonte Tismanetki ne-a frecat ridichea comunismului victorios, și fiul său,Vladimir Tismăneanu, s-a zbătut să fie un Platon al comunismului luminat. Acum, tot el vrea să-l credem far și diriguitor al ideilor democratice și să controleze cîntarul anilor de comunism în România.

Lucrurile au degenerat. Politica românească a devenit ring de afaceri pentru toți mediocrii cu tupeu. Promit și distrug orice. Toată lista de afirmați recent arată ca o încrucișare între Cațavencu și Dinu Patriciu. Gură mare pe bani mulți. Navetiști politici și patinatori ideatici. Sunt atît de puțini cei care se înhamă la un ideal public încît o mare parte din țară merge la întîmplare. Adică funcționează cu opinteli și opreliști, condusă de inși care caută alte soluții de șmecherit, iar nu căi de progres.
Numim asta politică românească la zi!

articolul original.

Cifre record ale migrației în Marea Britanie

24 November 2022 at 12:11
By: (R.C.)

Migraţia netă către Regatul Unit în intervalul 1 iulie 2021 – 30 iunie 2022 a crescut la 504.000 persoane, când s-a înregistrat mai ales o creştere a numărului cetăţenilor din afara Uniunii Europene ajunşi pe teritoriul britanic, indică Biroul naţional de statistică britanic (ONS), transmite joi Reuters.

Potrivit ONS, la această evoluţie au contribuit în special reluarea călătoriilor în urma pandemiei de COVID-19 şi o creştere a numărului de studenţi străini care vin în Regatul Unit.

În intervalul menţionat, pe teritoriul britanic au sosit 1,1 milioane de imigranţi pe termen lung.

Trei noi scheme de vize – pentru ucrainenii care fug de război, pentru recolonizarea cetăţenilor afgani şi pentru cetăţenii britanici din Hong Kong – au adăugat împreună circa 186.000 la numărul sosirilor, a explicat ONS.

”O serie de evenimente mondiale au avut impact asupra modelelor de migraţie internaţională în ultimele 12 luni până la 30 iunie 2022. Luate împreună acestea au fost fără precedent”, a declarat Jay Lindop, director al Centrului pentru migraţie internaţională al ONS.

”Migraţia din ţări non-UE, în special studenţi, duce la această creştere”, a adăugat el.

Temerile referitoare la impactul imigraţiei au fost unul dintre principalele motive pentru care Regatul Unit a votat în 2016 pentru ieşirea sa din Uniunea Europeană. Premierul de la acea vreme David Cameron promisese constant că migraţia netă va fi ţinută sub 100.000 de persoane pe an.

Precedentul record al acestui indicator era de 330.000, în anul 2015.

Date separate publicate joi de guvernul britanic arată că 33.029 de persoane au fost detectate ca sosind cu mici ambarcaţiuni în Regatul Unit, trecând Canalul Mânecii, în perioada ianuarie – septembrie a acestui an.

articolul original.
❌