ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 28 September 2022Ultimele Stiri

SUA anunță un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina în valoare de 1,1 miliarde de dolari

28 September 2022 at 19:49
image

Ajutorul militar suplimentar, anunțat miercuri, 28 septembrie, de Pentagon, constă în echipamente care vor fi livrate la Kiev în câteva luni, relatează AFP, citată de Agerpres.

Departamentul apărării din SUA precizează că este vorba despre echipamente militare menite să întărească apărarea Ucrainei pe termen mediu și lung. Noul pachet de ajutor include 18 sisteme de artilerie de precizie HIMARS, 150 de vehicule blindate „Humvee”, 150 de vehicule tactice de armament, radare şi sisteme de apărare antidrone.

„Ajutorul reprezintă o investiţie pe mai mulţi ani în capacităţi esenţiale pentru întărirea susţinută a forţelor armate ale Ucrainei, în momentul în care acestea apară suveranitatea şi teritoriul Ucrainei de agresiunea rusă”, se precizează într-un comunicat al Pentagonului.

Cu noua tranșă, ajutorul militar acordat se SUA Ucrainei de la începutul invaziei ruse ajunge la 16,2 miliarde de dolari.

Fotografie cu caracter ilustrativ: EPA

articolul original.

Risc de 98% de recesiune globală – estimarea unei companii internaționale de cercetare. Ce factori au fost luați în calcul

28 September 2022 at 18:42
image

Întreaga situație este pusă pe seama mai multor factori, precum inflația ridicată, creșterile ratelor și războiul din Ucraina.

În acest moment, există un risc extrem de ridicat, de 98,1%, de apariție a unei recesiuni globale, conform unui model de probabilitate realizat de compania internațională Ned Davis Research, relatează CNN.

Previziunile au mai arătat atât de rău doar în timpul recesiunilor economice severe – cel mai recent în 2020, dar și în timpul crizei financiare globale din 2008 – 2009.

„Acest lucru indică faptul că riscul unei recesiuni globale severe crește în 2023”, au scris economiștii de la Ned Davis Research într-un raport din 23 septembrie.

Pe măsură ce băncile centrale își intensifică eforturile de a controla inflația, economiștii și investitorii sunt din ce în ce mai pesimiști, mai notează sursa citată.

Șapte din zece economiști chestionați de Forumul Economic Mondial consideră o recesiune globală „cel puțin probabilă”, potrivit unui raport publicat miercuri.

Având în vedere creșterea prețurilor la alimente și energie, există îngrijorări că din cauza costului ridicat al vieții ar putea izbucni tulburări sociale.

79% dintre economiștii chestionați de FEM se așteaptă ca astfel de probleme să apară în țările cu venituri mici, în timp ce 20% estimează că tulburări sociale pot să aibă loc și în economiile cu venituri mari.

Inclusiv oficialii Rezervei Federale americane au admis că există un risc tot mai mare de recesiune.

Foto: Shutterstock

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Iahtul oligarhului rus Dmitri Pumpyansky, confiscat de Gibraltar, a fost vândut pentru 37,5 milioane de dolari

27 September 2022 at 19:45
image

Iahtul Axioma a fost scos la licitație după ce i-a fost confiscat de guvernul din Gibraltar oligarhului rus Dmitri Pumpyansky, în baza sancțiunilor occidentale impuse pe fondul războiului din Ucraina, relatează The Guardian.

Ambarcațiunea de lux a fost vândută unui cumpărător al cărui nume nu a fost dezvăluit, pentru suma de 37,5 milioane de dolari, aceasta fiind prima astfel de vânzare de când Rusia a declanșat invazia în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.

Iahtul este dotat cu o piscină, o sală de cinema 3D, o sală de sport, un jacuzzi și un spa complet echipat. El nu a fost însă vândut în beneficiul Ucrainei, ci pentru banca de investiții din SUA, JP Morgan, care susține că oligarhul rus îi datorează 20,5 milioane de euro.

Iahtul a fost confiscat de autoritățile din Gibraltar în martie, după o cerere de judecată din partea JP Morgan. Biroul Mareșalului Amiralității, o filială a curții supreme din Gibraltar, a supravegheat licitația sa în august, în cadrul căreia au fost depuse 63 de oferte.

Până în luna martie a acestui an, Dmitri Pumpyansky a fost proprietarul și președintele producătorului de țevi de oțel OAO TMK, furnizor al companiei energetice de stat ruse Gazprom.

Marea Britanie a impus sancțiuni pe numele lui Pumpyansky, în contextul războiului din Ucraina, precizând că miliardarul este unul dintre oligarhii „cei mai apropiați de Putin”. Averea sa este estimată la peste 1,9 miliarde de dolari. El a fost vizat și de sancțiunile UE și SUA.

Denumit inițial Piața Roșie, iahtul care i-a aparținut lui Pumpyansky a fost construit în 2013 de Dunya Yachts, în Turcia, iar de designul său s-a ocupat Alberto Pinto.

Ambarcațiunea de lux putea fi închiriată pentru 558.500 de dolari pe săptămână.

Foto: Twitter / Nexta

articolul original.

Refugiații veniți din Ucraina au contribuit la creșterea populației Germaniei până la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată

27 September 2022 at 12:38
image

Peste 84 de milioane de oameni trăiesc în prezent, în Germania, cel mai populat stat al Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică. Este cel mai înalt nivel al populației germane înregistrat vreodată, creștere la care a contribuit sosirea refugiaților ucraineni în ultimele luni, relatează Reuters.

Oficiul Federal de Statistică arată, într-un raport publicat marți, 27 septembrie, că populația Germaniei a crescut cu 1%, cu 843.000 de persoane, în prima jumătate a acestui an, perioadă în care a fost înregistrată o imigrație netă de 750.000 de oameni din Ucraina. Spre comparație, pe tot parcursul anului 2021, populația țării a crescut cu 0,1%.

De asemenea, instituția precizează că populația feminină a Germaniei a crescut cu 1,2%, iar cea masculină, cu 0,8%, ceea ce sugerează că refugiații ucraineni au fost în special femei și copii, bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani avânt interdicția de a pleca din țară.

Germania este o țară atractivă pentru migranți, chiar dinainte ca statul să înceapă să primească refugiați ucraineni, grație veniturilor, cererii de forță de muncă și unei politici de imigrație relativ deschisă.

În același timp, Germania are una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din lume și o populație foarte îmbătrânită.

Creșteri similare ale populației au fost înregistrate în total de trei ori de la reunificarea Germaniei și în toate cazurile au avut legătură cu sosirea unui val de refugiați, amintește sursa citată.

Numărul de locuitori ai țării a crescut cu 700.000 în 1992 odată cu sosirea celor care și-au părăsit țara în contextul războiului din fosta Iugoslavie, iar în 2015, Germania a primit aproape un milion de refugiați din Orientul Mijlociu.

Foto: EPA

articolul original.

În teritoriile ucrainene ocupate de forțele Moscovei încep astăzi referendumurile pentru anexarea la Rusia

23 September 2022 at 04:53
image

Patru zone ale Ucrainei, controlate de forțele proruse – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – se pregătesc vineri, 23 septembrie, pentru începerea referendumurilor de anexare la Rusia, o mișcare condamnată de Occident ca fiind ilegitimă, relatează The Guardian.

Votul este programat să înceapă astăzi și să se desfășoare până marți, 27 septembrie. Ucraina și aliații săi au anunțat că nu vor recunoaște rezultatele, care sunt văzute ca o concluzie anticipată în favoarea anexării.

Despre referendumurile din cele patru regiuni autoritățile proruse discută de mai multe luni, însă recentele succese înregistrate de Ucraina în contraofensiva din nord-estul țării i-au determinat pe oficiali să le programeze, notează sursa citată.

Rusia afirmă că acest referendumuri sunt o ocazie prin care cetățenii din aceste regiuni își pot exprima punctul de vedere.

„De la începutul operațiunii am spus că popoarele teritoriilor respective ar trebui să-și decidă soarta, iar întreaga situație actuală confirmă că vor să fie stăpâni pe soarta lor”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Ucraina spune că Rusia intenționează să încadreze rezultatele referendumurilor ca un semn de sprijin popular și apoi să le folosească drept pretext pentru anexare, similar cu preluarea Crimeei în 2014, pe care comunitatea internațională nu a recunoscut-o.

„Dacă totul este declarat teritoriu al Rusiei, ei pot declara că acesta este un atac direct asupra Rusiei, astfel încât să poată lupta fără nicio rezervă”, a spus guvernatorul regional de la Luhansk, Serghei Gaidai, pentru televiziunea ucraineană.

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a declarat recent că Moscova ar putea folosi arsenalul său nuclear pentru apărarea unor ”noi regiuni” rusești.

„Încălcarea teritoriului rus este o crimă care vă permite să folosiți toate forțele de autoapărare”, a spus Medvedev.

Cel patru zone ocupate de Rusia reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei.

Referendumurile au fost denunțate de mai mulți lideri mondiali, printre care președintele SUA Joe Biden, secretarul general al ONU António Guterres, precum și de NATO, Uniunea Europeană și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

„Referendumele simulate” sunt „ilegale și ilegitime”, a au transmis joi, reprezentanții NATO.

Rusia consideră că Luhansk și Donețk, care împreună formează regiunea Donbas, sunt state independente. Pe de altă parte, Ucraina și Occidentul consideră că aceste teritorii sunt sunt ocupate ilegal. Rusia nu controlează pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni.

În discursul său de miercuri, 21 septembrie, prin care a anunțat mobilizarea parțială în Rusia, președintele Vladimir Putin a precizat că țara sa sprijină referendumurile din regiunile ucrainene ocupate.

„Vom face tot ce putem pentru a asigura condiții sigure pentru organizarea referendumurilor”, a spus el.

Foto: EPA

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 212 | Un oraș eliberat recent de ucraineni în regiunea Harkov, bombardat de ruși

23 September 2022 at 04:35
image

Mai multe zone din Ucraina au fost atacate joi de către trupele ruse. La Zaporojie, nouă rachete au căzut deasupra orașului. Bombardamente au avut loc și în Donețk, dar și în regiunea Harkov, în orașul Kupyansk, recent eliberat de sub ocupație rusă. Între timp, Volodimir Zelenski le-a cerut cetățenilor ruși să protesteze, să se opună sau să predea Ucrainei după ce Vladimir Putin a decretat mobilizare parțială.

22 sept. - Acum 9 ore
22-09-2022

Volodimir Zelenski, mesaj pentru ruși: „Protestați, opuneți-vă, fugiți sau predați-vă în captivitate ucraineană”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a amintit sâmbătă cetățenilor ruși care sunt pierderile armatei ruse în peste șase luni de război și le-a cerut să protesteze, să se opună sau să predea ca să nu sufere aceeași soartă, după ce Vladimir Putin a decretat mobilizare parțială.

„55.000 de soldați ruși au murit în șase luni de război. Sute de mii au fost rănite sau mutilate. Vreți mai mulți? Atunci protestați, opuneți-vă, fugiți sau predați-vă în captivitate ucraineană. Aceste sunt opțiunile pentru a supraviețui”, a transmis Volodimir Zelenski într-un mesaj adresat pe Telegram direct poporului rus.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, mesaj direct către ruși după mobilizare: „55.000 de soldați ruși au murit, sute de mii au fost răniți. Vreți mai mulți?”

22 sept. - Acum 9 ore
22-09-2022

Prizonierii ucraineni eliberați de ruși au fost torturați cu brutalitate, susțin oficiali de la Kiev

Mulți dintre ucrainenii eliberați în cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei Rusiei prezintă semne de tortură violentă, a declarat joi șeful serviciilor de informații militare din Ucraina, informează AFP și The Guardian.

„Mulţi dintre ei au fost torturaţi cu brutalitate”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Kirilo Budanov, şeful departamentului de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, fără a oferi detalii despre natura presupuselor acte de tortură.

Potrivit oficialului ucrainean, există şi „persoane a căror condiţie fizică este mai mult sau mai puţin normală în afară de subnutriţia cronică din cauza condiţiilor proaste de detenţie”. Aceşti prizonieri au fost deţinuţi în mai multe unităţi din teritorii ucrainene ocupate de trupele ruse, precum şi în Rusia, a adăugat Budanov, care a participat la organizarea acestui schimb

Potrivit ministrului de Interne Denis Monastirski, „absolut toţi” ucrainenii predaţi „au nevoie de reabilitare psihologică”.

22 sept. - Acum 10 ore
22-09-2022

Orașul Kupiansk, recent eliberat de ucraineni, bombardat de ruși. Doi copii, printre răniți

Serviciul de presă al Administrației Militare Regionale Harkov (OVA) a anunțat, joi, că trupele ruse au bombardat orașul Kupyansk, recent eliberat, din regiunea Harkov, în urma căruia o femeie în vârstă și doi copii au fost răniți.

„În Kupiansk , doi copii de șapte ani au fost răniți, starea lor este moderată. Au fost răniți de schije, îân urma unei explozii. Este internată și o femeie de 72 de ani, în stare gravă”, a transmis OVA.

22 sept. - Acum 10 ore
22-09-2022

Recruții nu vor fi trimiși în Ucraina, anunță Statul Major rus

Recruții care vor fi chemați pentru efectuarea serviciului militar în această toamnă nu vor fi trimiși în zona de operațiuni militare speciale din Ucraina, a precizat Vladimir Tsimliansky, reprezentant al Direcției Principale de Organizare și Mobilizare a Statului Major al Forțelor Armate din Federația Rusă.

„Cetăţenii chemaţi în serviciul militar nu vor fi implicaţi în operaţiune militară specială din Ucraina, iar toţi militarii înrolaţi al căror termen a expirat vor fi liberați şi trimişi cu promptitudine la locurile lor de reşedinţă”, a transmis Vladimir Tsimliansky.

„Evenimentele viitoarei recrutări nu sunt în niciun fel legate de desfășurarea operațiunii militare speciale. Ca și până acum, aceasta se va desfășura la data stabilită de legislația Federației Ruse și într-o manieră planificată”, a spus Vladimir Tsimliansky.

„În toamna acestui an, 120.000 de oameni vor fi chemați pentru serviciul militar”, a spus Vladimir Tsimliansky, care a adăugat că nu vor fi recrutați studenții la zi.

articolul original.

Furtună puternică pe litoralul bulgăresc. Copaci doborâți, acoperișuri smulse și iahturi împinse în larg

18 September 2022 at 05:21
image

Furtuna a avut loc sâmbătă după-amiază, a durat zece minute și a afectat mai ales stațiunea bulgară Pomorie de lângă Burgas. Vântul a bătut cu 100km/h, potrivit datelor Observatorului Hidrometeorologic din Varna, smulgând copaci din rădăcini și acoperișuri și împigând în larg ambarcațiunile de la mal, relatează publicația locală Mediapool, citată de G4Media.

În Pomorie, drumurile sunt blocate din cauza copacilor căzuți și a ploii abundente, iar alimentarea cu energie electrică este întreruptă.

Mai multe iahturi au fost duse în larg de vânt, iar un marinar a căzut peste bord. O barcă de salvare a pornit în căutarea lui, însă bărbatul a fost scos între timp din apă de oamenii aflați pe un alt iaht, iar starea lui este bună.

Totodată, o familie a rămas blocată pe insula Sf. Ivan din apropiere, fiind evacuată ulterior în siguranță.

Un adolescent în vârstă de 16 ani a fost rănit pe un teren de sport de o trambulină, iar două femei au fost spitalizate după un accident petrecut într-o piscină, în timpul furtunii.

De asemenea, din cauza unui stâlp prăbușit, circulația trenurilor pe un sector din linia de cale ferată Sofia – Plovdiv – Burgas a fost suspendată, a informat Compania Națională de Infrastructură Feroviară.

Totodată, există informații despre acoperișuri smulse și panouri publicitare puse la pământ.

Foto: captură YouTube

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 207 | Explozii puternice în Hersonul ocupat de ruși. „O operațiune antiteroristă”, scrie presa moscovită

18 September 2022 at 04:55
image

Mai multe explozii au avut loc, sâmbătă seară, în orașul Herson, aflat sub controlul forțelor armate ruse, însă încă nu este clar dacă armata ucraineană a intrat în oraș. Cert este că au avut loc lupte de stradă, iar imaginile postate pe rețelele de socializare arată cum blindatele ruse trag spre ținte necunoscute. Presa din Moscova a transmis că a fost vorba de o operațiune „antiteroristă”.

17 sept. - Acum 9 ore
17-09-2022

Zelenski: Am putea recurge la mijloace diplomatice pentru a recupera Crimeea

Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că Ucraina ar putea recurge la mijloace diplomatice pentru a prelua din nou controlul asupra Peninsulei Crimeea, scrie Ukrainska Pravda.

„Nu există o altă opțiune, o altă soluție: trebuie să eliberăm teritoriul [Crimeei]. S-ar putea întâmpla ca [Ucraina] să recurgă la mijloace diplomatice pentru a recupera Crimeea. Este de netăgăduit faptul că oamenii din Ucraina sunt mai degrabă în favoarea căii diplomatice de rezolvare a acestei probleme. Cine va fi implicat în aceste discuții și când, nu pot spune acum. Dar, cu toate acestea, asta este ceea ce cred eu”, a răspuns Zelenski, întrebat dacă Ucraina poate recupera peninsula anexată de Rusia în 2014.

Liderul de la Kiev a subliniat că „Ucraina își va găsi pacea doar atunci când își va lua înapoi tot teritoriul”.

17 sept. - Acum 9 ore
17-09-2022

Zelenski: Armata ucraineană a luat prizonieri sute de soldați ruși în timpul contraofensivei

Forțele armate ucrainene au capturat câteva sute de soldați ruși în timpul contraofensivei din regiunea Harkov, îmbunătățind astfel semnificativ “fondul” Ucrainei de schimb de prizonieri de război, afirmă președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat agenției Reuters, potrivit Ukrainska Pravda.

„În orice caz, pot să vă spun cu sinceritate că Rusia a luat prizonieri mai mulți soldați de-ai noștri decât deținem noi soldați ruși sau mercenari – teroriștii – care lucrează pentru Federația Rusă. Așa că obiectivul nostru este de a reîntregi acest fond [fondul de schimb de prizonieri – n.r.]”, a afirmat liderul de la Kiev.

“Mă adresez soldaților ruși: va fi bine pentru ei dacă se vor predea. Îi tratăm ca prizonieri de război în conformitate cu Convențiile de la Geneva. Scopul nostru este să avem mai mulți dintre ei, astfel încât să ne putem aduce înapoi soldații deținuți în Rusia. Deci avem obiectivul de a alimenta fondul”, a precizat Zelenski.

“Și, ca să fiu sincer, această operațiune [contraofensiva din regiunea Harkov – n.r.] ne-a permis să aducem o contribuție semnificativă la fondul de schimb de prizonieri”, a mai spus președintele ucrainean.

Întrebat câți soldați ruși au fost luați prizonieri în timpul contraofensivei, Zelenski a spus că este vorba de „sute” dintre ei.

17 sept. - Acum 9 ore
17-09-2022

Zelenski: A negocia cu Rusia din cauza fricii de arme nucleare este începutul celui de-al Treilea Război Mondial

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu crede că Rusia va folosi arme nucleare în războiul din Ucraina, dar a lansat, într-un interviu acordat Reuters, un apel către liderii mondiali să oprească amenințările Rusiei, scrie Ukrainska Pravda.

„Este vorba de distrugerea planetei, de începutul acestui proces. Nu pot să înțeleg cum serviciile speciale, agențiile de informații ale lumii, mințile puternice ale lumii pot permite Rusiei să aibă măcar o șansă să se gândească la asta. Sincer să fiu, mi se pare că acest lucru nu se va întâmpla (utilizarea armelor nucleare de către Rusia, n.r.). Cu toate acestea, nu putem prezice nimic definitiv în legătură cu acest stat”, a afirmat liderul de la Kiev.

“Dar, îmi pare rău că spun asta, să vă fie frică de ceva ce poate face acest stat și, prin urmare, să ajungeți la un acord cu el într-un fel sau altul, este cel mai rău rezultat posibil. Tocmai atunci acesta va fi începutul celui de-al treilea război mondial”, a precizat președintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că „nu poate exista un dialog cu oameni care amenință cu armele nucleare”.

„Trebuie să ne gândim cum să continuăm să trăim în lume fără astfel de oameni”, a spus el.

Potrivit președintelui ucrainean, atunci când cunoscuți politicieni ruși spun în ce cazuri Rusia ar putea folosi arme nucleare, „tot ceea ce urmează după cuvintele «în caz de», «în anumite condiții», nici măcar nu ar trebui ascultat”.

„Este necesar să înțelegem cine a spus-o și să facem tot posibilul pentru ca această persoană să nu mai spună nimic și să nu mai amenințe pe nimeni”, a subliniat Zelenski.

17 sept. - Acum 10 ore
17-09-2022

Exploziile din Herson, produse în urma unui incident „antiterorist”, anunță presa rusă

Forțele ruse au fost implicate sâmbătă seară într-o operațiune „antiterorist” în orașul ocupat Herson, din Ucraina, relatează publicația EuroWeekly News, care citează presa rusă.

Potrivit sursei citate, „militanții” care se instalaseră într-o clădire nerezidențială din oraș au fost eliminați.

Imagini video încărcate pe rețelele de socializare arată trupe ruse în vehicule blindate trăgând asupra unor ținte încă necunoscute.

? A „counter-terrorist operation” is underway near the railway station in #Kherson. Heavy military equipment is involved. Russian security forces „destroy militants” who have settled in a non-residential building. – Russian media pic.twitter.com/8uThS5dvOi

— Breaking News 24/7 (@Worldsource24)
September 17, 2022

Potrivit jurnalistului independent independent Sotiri Dimpinoudis, mai multe surse locale au confirmat activitatea militară în oraș și în jurul acestuia. Focuri de armă și explozii au avut loc în diferite părți ale orașului.

Confruntările de sâmbătă seară vin în contextul în care forțele ucrainene se apropie tot mai mult de orașul care în prezent este apărat de trupele ruse.

#Breaking: Update – Confirmed by multiple locals in the city of #Kherson in #Ukraine, they say #Russia{n occupied troops started shooting heavy at multiple targets around and in the city, would there be an armed civilian insurrection, or is the UKR Army closing in their positions pic.twitter.com/e1NOfRdOFv

— Sotiri Dimpinoudis (@sotiridi)
September 17, 2022

În acest moment, nu este clar dacă armata ucraineană a intrat în oraș sau dacă este vorba de o insurecție a locuitorilor Hersonului împotriva ocupanților.

17 sept. - Acum 10 ore
17-09-2022

O nouă cameră de tortură, descoperită într-un oraș eliberat din Harkov

Armata rusă a torturat civili într-o pivniță a „miliției populare” din orașul Kozacha Lopan, în perioada în care acesta s-a aflat sub ocupație, a anunțat procuratura din regiunea Harkov, potrivit Ukrainska Pravda.

„Forțele de ordine au descoperit că, în perioada în care așezarea (Kozacha Lopan, n.r.) s-a a aflat sub ocupație, reprezentanții Rusiei au creat o pseudo-agenție de aplicare a legii. În pivnița clădirii în care se afla agenția a fost organizată o cameră de tortură în care civilii erau supuși la torturi inumane”, a transmis Biroul procurorului regional din Harkov, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Mai multe detalii: O nouă cameră de tortură, descoperită în Harkov, în beciul unei clădiri a poliției separatiștilor. Civilii, curentați cu un aparat special

17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

Explozii puternice în Hersonul ocupat

Patru explozii puternice au fost auzite, sâmbătă seară, în orașul Hersonul, aflat sub ocupația trupelor ruse, scrie Ukrainska Pravda, citând publicația locală Most.

Conform sursei citate, locuitorii din Herson afirmă că au văzut fum negru înâlțându-se de pe teritoriul fabricii Petrovskyi, acolo unde era baza trupelor de ocupație.

Se știe că acolo se aflau personal și echipamente militare rusești. Un nou lot de echipamente a ajuns recent pe teritoriul fabricii, precum și o unitate de “kadîroviți” (termen care desemnează unitățile Forțelor Armate Ruse aflate în subordinea lui Ramzan Kadîrov, liderul autoritar al Ceceniei), notează Most.

17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

Forțele ruse au bombardat regiunea sudică Mikolaiv

Mai multe sate din regiunea sudică Mikolaiv au fost lovite de bombardamentele rușilor, a anunțat guvernatorul acestei regiuni, Vitaliy Kim, pe canalul său de Telegram, potrivit Al Jazeera.

Orașele de coastă Oceacov și Baștanka, inclusiv zonele din jur, au fost bombardate vineri și sâmbătă, inclusiv în timpul nopții, a precizat oficialul, adăugând că o persoană a murit.

Oceacov a rămas acum fără apă și electricitate.

17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

Rușii au bombardat orașul Kramatorsk din regiunea Donețk. 5 civili au fost răniți

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat sâmbătă că trupele ruse au bombardat orașul Kramatorsk cu rachete S-300, cinci civili fiind răniți în urma atacului, informează Ukrainska Pravda.

Poliția din regiunea Donețk a anunțat că o fată de 16 ani se numără printre persoanele rănite în urma bombardamentelor din Kramatorsk.

Cel mai în vârstă civil rănit are 72 de ani. Rușii au avariat 32 de clădiri rezidențiale și au distrus complet două case, a pecizat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, pe contul său de Telegram.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, rușii au bombardat Kosteantînivka, un alt oraș din regiunea Donețk. În acest atac, au fost rănite cinci persoane, inclusiv un copil.

articolul original.

Regina consoartă Camilla, primul mesaj după moartea Elisabetei a II-a: O femeie „solitară” într-o lume condusă de bărbaţi

18 September 2022 at 04:40
image

Regina Elisabeta a II-a ”și-a croit propriul rol” într-o lume dominată de bărbați, spune regina consoartă Camilla într-un mesaj de omagiu pentru suverana britanică, primul de la moartea acesteia, relatează BBC.

În mesajul său, care va fi difuzat integral de postul britanic duminică seară, soția regelui Charles al III-lea spune că își va aminti mereu de zâmbetul reginei Elisabeta a II-a și de „ochii săi albaștri minunați”.

”Avea aceşti ochi albaştri minunaţi care, atunci când zâmbea, îi luminau tot chipul. Îmi voi aminti mereu de zâmbetul ei. Acel zâmbet este de neuitat”, a spus regina consoartă.

Camilla, care avea patru ani atunci când Elisabeta a II-a a ajuns regină, spune că regretata suverană „a făcut parte din viața noastră dintotdeauna”.

„Am 75 de ani acum și nu-mi amintesc pe nimeni, cu excepția reginei, care a fost acolo”, spune soția actualului suveran.

Totodată, regina consoartă subliniază că Elisabeta a II-a s-a aflat într-o poziție dificilă, aceea de a fi o „femeie singură” într-o lume dominată de bărbați.

„Trebuie să fi fost atât de greu pentru ea să fie o femeie solitară. Nu au fost femei prim-miniștri sau președinți. Ea a fost singura, așa că cred că și-a creat propriul rol”, continuă regina consoartă Camilla.

La începutul acestui an, înainte de sărbătorirea jubileului de platină care să marcheze cei 70 de ani pe tron, regina Elisabeta a II-a a anunțat că ”dorința ei sinceră” este ca nora sa să devină cunoscută drept regina consoartă atunci când fiul său Charles va deveni rege.

Mesajul integral al soției regelui va fi difuzat duminică seară de BBC cu puțin timp înainte de un minut de reculegere național care va fi ținut în Marea Britanie. Transmisiunea va începe la ora locală 19.00.

Foto: EPA

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 206 | Explozii puternice în Hersonul ocupat. „O operațiune antiteroristă”, scrie presa rusă

17 September 2022 at 19:25
image

Mai multe explozii au avut loc, sâmbătă seară, în orașul Herson, aflat sub controlul forțelor armate ruse, însă încă nu este clar dacă armata ucraineană a intrat în oraș. Cert este că au avut loc lupte de stradă, iar imaginile postate pe rețelele de socializare arată cum blindatele ruse trag spre ținte necunoscute. Anterior, Kievul a acuzat că forțele Moscovei pregătesc atacuri sub steag fals în teritoriile ocupate pentru a distrage atenția de la înfrângerea din nord-estul țării.

17 sept. - Acum 4 ore
17-09-2022

Zelenski: Am putea recurge la mijloace diplomatice pentru a recupera Crimeea

Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că Ucraina ar putea recurge la mijloace diplomatice pentru a prelua din nou controlul asupra Peninsulei Crimeea, scrie Ukrainska Pravda.

„Nu există o altă opțiune, o altă soluție: trebuie să eliberăm teritoriul [Crimeei]. S-ar putea întâmpla ca [Ucraina] să recurgă la mijloace diplomatice pentru a recupera Crimeea. Este de netăgăduit faptul că oamenii din Ucraina sunt mai degrabă în favoarea căii diplomatice de rezolvare a acestei probleme. Cine va fi implicat în aceste discuții și când, nu pot spune acum. Dar, cu toate acestea, asta este ceea ce cred eu”, a răspuns Zelenski, întrebat dacă Ucraina poate recupera peninsula anexată de Rusia în 2014.

Liderul de la Kiev a subliniat că „Ucraina își va găsi pacea doar atunci când își va lua înapoi tot teritoriul”.

17 sept. - Acum 4 ore
17-09-2022

Zelenski: Armata ucraineană a luat prizonieri sute de soldați ruși în timpul contraofensivei

Forțele armate ucrainene au capturat câteva sute de soldați ruși în timpul contraofensivei din regiunea Harkov, îmbunătățind astfel semnificativ “fondul” Ucrainei de schimb de prizonieri de război, afirmă președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat agenției Reuters, potrivit Ukrainska Pravda.

„În orice caz, pot să vă spun cu sinceritate că Rusia a luat prizonieri mai mulți soldați de-ai noștri decât deținem noi soldați ruși sau mercenari – teroriștii – care lucrează pentru Federația Rusă. Așa că obiectivul nostru este de a reîntregi acest fond [fondul de schimb de prizonieri – n.r.]”, a afirmat liderul de la Kiev.

“Mă adresez soldaților ruși: va fi bine pentru ei dacă se vor predea. Îi tratăm ca prizonieri de război în conformitate cu Convențiile de la Geneva. Scopul nostru este să avem mai mulți dintre ei, astfel încât să ne putem aduce înapoi soldații deținuți în Rusia. Deci avem obiectivul de a alimenta fondul”, a precizat Zelenski.

“Și, ca să fiu sincer, această operațiune [contraofensiva din regiunea Harkov – n.r.] ne-a permis să aducem o contribuție semnificativă la fondul de schimb de prizonieri”, a mai spus președintele ucrainean.

Întrebat câți soldați ruși au fost luați prizonieri în timpul contraofensivei, Zelenski a spus că este vorba de „sute” dintre ei.

17 sept. - Acum 4 ore
17-09-2022

Zelenski: A negocia cu Rusia din cauza fricii de arme nucleare este începutul celui de-al Treilea Război Mondial

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu crede că Rusia va folosi arme nucleare în războiul din Ucraina, dar a lansat, într-un interviu acordat Reuters, un apel către liderii mondiali să oprească amenințările Rusiei, scrie Ukrainska Pravda.

„Este vorba de distrugerea planetei, de începutul acestui proces. Nu pot să înțeleg cum serviciile speciale, agențiile de informații ale lumii, mințile puternice ale lumii pot permite Rusiei să aibă măcar o șansă să se gândească la asta. Sincer să fiu, mi se pare că acest lucru nu se va întâmpla (utilizarea armelor nucleare de către Rusia, n.r.). Cu toate acestea, nu putem prezice nimic definitiv în legătură cu acest stat”, a afirmat liderul de la Kiev.

“Dar, îmi pare rău că spun asta, să vă fie frică de ceva ce poate face acest stat și, prin urmare, să ajungeți la un acord cu el într-un fel sau altul, este cel mai rău rezultat posibil. Tocmai atunci acesta va fi începutul celui de-al treilea război mondial”, a precizat președintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că „nu poate exista un dialog cu oameni care amenință cu armele nucleare”.

„Trebuie să ne gândim cum să continuăm să trăim în lume fără astfel de oameni”, a spus el.

Potrivit președintelui ucrainean, atunci când cunoscuți politicieni ruși spun în ce cazuri Rusia ar putea folosi arme nucleare, „tot ceea ce urmează după cuvintele «în caz de», «în anumite condiții», nici măcar nu ar trebui ascultat”.

„Este necesar să înțelegem cine a spus-o și să facem tot posibilul pentru ca această persoană să nu mai spună nimic și să nu mai amenințe pe nimeni”, a subliniat Zelenski.

17 sept. - Acum 5 ore
17-09-2022

Exploziile din Herson, produse în urma unui incident „antiterorist”, anunță presa rusă

Forțele ruse au fost implicate sâmbătă seară într-o operațiune „antiterorist” în orașul ocupat Herson, din Ucraina, relatează publicația EuroWeekly News, care citează presa rusă.

Potrivit sursei citate, „militanții” care se instalaseră într-o clădire nerezidențială din oraș au fost eliminați.

Imagini video încărcate pe rețelele de socializare arată trupe ruse în vehicule blindate trăgând asupra unor ținte încă necunoscute.

? A „counter-terrorist operation” is underway near the railway station in #Kherson. Heavy military equipment is involved. Russian security forces „destroy militants” who have settled in a non-residential building. – Russian media pic.twitter.com/8uThS5dvOi

— Breaking News 24/7 (@Worldsource24)
September 17, 2022

Potrivit jurnalistului independent independent Sotiri Dimpinoudis, mai multe surse locale au confirmat activitatea militară în oraș și în jurul acestuia. Focuri de armă și explozii au avut loc în diferite părți ale orașului.

Confruntările de sâmbătă seară vin în contextul în care forțele ucrainene se apropie tot mai mult de orașul care în prezent este apărat de trupele ruse.

#Breaking: Update – Confirmed by multiple locals in the city of #Kherson in #Ukraine, they say #Russia{n occupied troops started shooting heavy at multiple targets around and in the city, would there be an armed civilian insurrection, or is the UKR Army closing in their positions pic.twitter.com/e1NOfRdOFv

— Sotiri Dimpinoudis (@sotiridi)
September 17, 2022

În acest moment, nu este clar dacă armata ucraineană a intrat în oraș sau dacă este vorba de o insurecție a locuitorilor Hersonului împotriva ocupanților.

17 sept. - Acum 5 ore
17-09-2022

O nouă cameră de tortură, descoperită într-un oraș eliberat din Harkov

Armata rusă a torturat civili într-o pivniță a „miliției populare” din orașul Kozacha Lopan, în perioada în care acesta s-a aflat sub ocupație, a anunțat procuratura din regiunea Harkov, potrivit Ukrainska Pravda.

„Forțele de ordine au descoperit că, în perioada în care așezarea (Kozacha Lopan, n.r.) s-a a aflat sub ocupație, reprezentanții Rusiei au creat o pseudo-agenție de aplicare a legii. În pivnița clădirii în care se afla agenția a fost organizată o cameră de tortură în care civilii erau supuși la torturi inumane”, a transmis Biroul procurorului regional din Harkov, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Mai multe detalii: O nouă cameră de tortură, descoperită în Harkov, în beciul unei clădiri a poliției separatiștilor. Civilii, curentați cu un aparat special

17 sept. - Acum 6 ore
17-09-2022

Explozii puternice în Hersonul ocupat

Patru explozii puternice au fost auzite, sâmbătă seară, în orașul Hersonul, aflat sub ocupația trupelor ruse, scrie Ukrainska Pravda, citând publicația locală Most.

Conform sursei citate, locuitorii din Herson afirmă că au văzut fum negru înâlțându-se de pe teritoriul fabricii Petrovskyi, acolo unde era baza trupelor de ocupație.

Se știe că acolo se aflau personal și echipamente militare rusești. Un nou lot de echipamente a ajuns recent pe teritoriul fabricii, precum și o unitate de “kadîroviți” (termen care desemnează unitățile Forțelor Armate Ruse aflate în subordinea lui Ramzan Kadîrov, liderul autoritar al Ceceniei), notează Most.

17 sept. - Acum 6 ore
17-09-2022

Forțele ruse au bombardat regiunea sudică Mikolaiv

Mai multe sate din regiunea sudică Mikolaiv au fost lovite de bombardamentele rușilor, a anunțat guvernatorul acestei regiuni, Vitaliy Kim, pe canalul său de Telegram, potrivit Al Jazeera.

Orașele de coastă Oceacov și Baștanka, inclusiv zonele din jur, au fost bombardate vineri și sâmbătă, inclusiv în timpul nopții, a precizat oficialul, adăugând că o persoană a murit.

Oceacov a rămas acum fără apă și electricitate.

17 sept. - Acum 6 ore
17-09-2022

Rușii au bombardat orașul Kramatorsk din regiunea Donețk. 5 civili au fost răniți

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat sâmbătă că trupele ruse au bombardat orașul Kramatorsk cu rachete S-300, cinci civili fiind răniți în urma atacului, informează Ukrainska Pravda.

Poliția din regiunea Donețk a anunțat că o fată de 16 ani se numără printre persoanele rănite în urma bombardamentelor din Kramatorsk.

Cel mai în vârstă civil rănit are 72 de ani. Rușii au avariat 32 de clădiri rezidențiale și au distrus complet două case, a pecizat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, pe contul său de Telegram.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, rușii au bombardat Kosteantînivka, un alt oraș din regiunea Donețk. În acest atac, au fost rănite cinci persoane, inclusiv un copil.

17 sept. - Acum 7 ore
17-09-2022

Statul Major General al Ucrainei: Rușii își pregătesc rutele de retragere din regiunea Herson

Rușii pregătesc o serie de rute de retragere în regiunea Herson, mai ales în apropiere de Centrala Hidroelectrică de la Kahovka (HPP), acolo unde au scufundat nouă vagoane pentru construirea unei treceri, a anunțat sâmbătă Statul Major General al forțelor armate ucrainene, în actualizarea zilnică a operațiunilor de pe front, potrivit Ukrainska Pravda.

„În urma acțiunilor de succes ale Forțelor Armate ale Ucrainei de a dezactiva toate punctele de trecere peste Nipru, pe frontul din Herson, ocupanții își pregătesc rutele de retragere. Astfel, ei au scufundat 9 vagoane în apropiere de Centrala Hidroelectrică de la Kahovka, pentru construcția unei noi treceri”, a transmis conducerea armatei ucrainene.

Statul Major General a confirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au ucis peste 180 de ocupanți în Herson pe data de 10 septembrie. Trupele ucrainene au lovit clădirea „Alkoservis” LLC, unde se aflau personalul și echipamentele militare ale forțelor de ocupație rusești.

„Timp de cinci zile, unități ale Gărzii Naționale Ruse și ale Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB, n.r.) au îndepărtat dărâmăturile și au recuperat cadavrele celor morți, încercând să ascundă pierderile”, scrie în raportul publicat de conducerea armatei ucrainene.

În plus, potrivit Statului Major General, autoritățile de ocupație continuă în regiunea Herson să forțeze antreprenorii locali să utilizeze conturi deschise în ruble rusești. De asemenea, acestea efectuează inspecții săptămânale și amenință că vor „naționaliza” afacerea în cazul în care antreprenorii refuză să coopereze cu ocupanții.

17 sept. - Acum 7 ore
17-09-2022

Germania a aprobat vânzarea a 18 obuziere ACS RCH-155 către Ucraina

Guvernul federal german a aprobat vânzarea către Ucraina a 18 obuziere autopropulsate RCH-155, pe care Kievul le-a solicitat în urmă cu două luni, scrie Ukrainska Pravda.

Potrivit ziarului german Welt am Sonntag, contractul încheiat cu cu Krauss-Maffei Wegmann pentru furnizarea celor 18 obuziere are o valoare de 216 milioane de euro. Contractul a fost negociat încă de la jumătatea lunii iulie de către miniștrii de apărare din Ucraina și Germania, Alexei Reznikov și Christine Lambrecht.

Încă de vineri, ambasadorul ucrainean în Germania, Andriy Melnyk, a confirmat că guvernul german a dat undă verde vânzării obuzierelor RCH-155.

„Aceasta (contractul, n.r.) va fi o contribuție semnificativă la creșterea eficienței armatei ucrainene. Sper că guvernul federal va continua să urmeze în mod consecvent această cale”, a declarat diplomatul, adăugând că speră în aprobarea altor contracte similare.

RCH-155 este un suport de artilerie autopropulsat pe roți. Acesta este echipat cu un tun L52 de 155 mm care are cu o rază de acțiune de până la 54 de kilometri și trage cu proiectile de precizie V-LAP, cu o rată de nouă gloanțe pe minut.

17 sept. - Acum 7 ore
17-09-2022

Deshumarea cadavrelor descoperite în groapa comună de la Izium a continuat

Autoritățile ucrainene au exhumat sâmbătă alte cadavre din locul de înmormântare în masă descoperit lângă cimitirul din orașul Izium, unde oficialii spun că sute de persoane au fost îngropate acolo după ce au fost torturate și ucise, scrie The Guardian citând Reuters.

Aproximativ 30 de ofițeri ai serviciilor de urgență au dezgropat cu grijă, cu ajutorul unor lopeți, cadavrele din groapa comună de la Izium.

Experții poliției și anchetatorii au înregistrat procesul de deshumare pe cameră și au inspectat cadavrele.

Unele cadavre deshumate până acum sunt ale unor soldați ucraineni, în timp ce altele sunt ale unor civili.

17 sept. - Acum 8 ore
17-09-2022

Cum au trăit locuitorii din orașul Balaklia timp de 6 luni sub ocupația rusă

Orașul Balaklia și satul Verbivka din regiunea Harkov din apropiere au fost sub ocupație rusă timp de aproape șase luni, perioadă în care localnicii și-au riscat adesea viața pentru a face rost de hrană. Ei au povestit jurnaliștilor ucraineni cum au trăit și supraviețuit în această perioadă, relatează publicația rusă independentă Meduza, care citează site-ul ucrainean Hromadske.

„Viața a fost foarte grea”, a spus o femeie de 62 de ani, pe nume Olha. „Toți cei care au fost aici au lucrat în grădini în mijlocul focurilor de armă. Ne-au spus chiar că avem «femei kamikaze», femei care vor continua să grădinărească chiar și după ce se trage în ele, pentru a avea niște cartofi și a nu muri de foame”.

Mai multe detalii: „Ne-au spus că avem «femei kamikaze»”. Curajul locuitorilor din Balaklia, eliberat după șase luni de ocupație rusă

17 sept. - Acum 8 ore
17-09-2022

Groapa comună de la Izium, văzută din satelit

Compania americană de tehnologie Maxar Technologies a publicat sâmbătă imagini din satelit cu cimitirul Pishanske de lângă orașul Izium, din regiunea Harkov, recent eliberat de trupele ucrainene, și unde a fost decoperită o groapă comună cu 440 de cadavre, scrie Ukrainska Pravda.

When Russian forces recently withdrew from Ukraines Kharkiv region, the Ukrainian government and media reported the discovery of a mass grave site near the city of #Izyum. #satelliteimagery of the #Pishanske cemetery or “Forest cemetery” entrance from March 2022 and August 2022. pic.twitter.com/vcb3aAMqoS

— Maxar Technologies (@Maxar)
September 16, 2022

Mai multe detalii: Imagini din satelit cu groapa comună din orașul Izium, unde au fost descoperite peste 400 de cadavre care prezentau urme de violență

17 sept. - Acum 9 ore
17-09-2022

Linia electrică principală alimentează din nou centrala nucleară din Zaporojie

Una dintre cele patru linii electrice principale ale centralei nucleare din Zaporojie, aflată sub controlul rușilor, a fost reparată și alimentează din nou centrala cu electricitate de la rețeaua ucraineană, la două săptămâni după ce a căzut, a anunțat sâmbătă organismul de supraveghere nucleară al ONU, potrivit Reuters.

„Odată cu reconectarea liniei principale ieri după-amiază, cele trei linii electrice de sprijin sunt din nou ținute în rezervă”, a transmis sâmbătă Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), într-un comunicat de presă.

„Celelalte trei linii electrice principale externe de 750 kV (kilovolți), care au fost pierdute mai devreme în timpul conflictului, sunt în continuare indisponibile”, a adăugat AIEA.

Mai multe detalii: Principala linie electrică a fost reparată și alimentează din nou centrala nucleară de la Zaporojie, anunță AIEA

17 sept. - Acum 9 ore
17-09-2022

SBU susține că locuitorii din Kupiansk au fost torturați de agenți FSB

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că ofițerii Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) i-au torturat pe locuitorii din Kupiansk, oraș din regiunea Harkov, recent eliberat, informează The Kyiv Independent.

Aflați în Kupiansk, pe vremea când orașul se afla sub ocupația trupelor ruse, agenții FSB au torturat rezidenți de aici, amenințându-i că îi vor trimite pe un câmp minat și că le vor ucide familiile, a transmis sâmbătă Serviciul de Securitate al Ucrainei.

Una dintre victime a declarat, potrivit SBU: „Timp de 40 de minute, au folosit un pistol cu electroșocuri asupra mea, apoi au tras în mine ori cu o armă cu aer comprimat, ori cu un pistol cu gaz, nu știu – eram într-un sac”.

Pe măsură ce trupele ucrainene recuceresc așezările din regiunea Harkov, forțele de ordine au început să descopere infracțiunile și atrocități pe care soldații ruși le-ar fi comis în timpul ocupației.

17 sept. - Acum 10 ore
17-09-2022

5 civili, răniți în urma bombardamentelor rusești asupra regiunii Donețk

Guvernatorul regiunii Donețk a anunțat sâmbătă că bombardamentele rusești au rănit cinci persoane în această regiune, informează The Kyiv Independent.

Forțele ruse au vizat orașul Kosteantînivka, avariind clădiri rezidențiale și rănind cinci civili, inclusiv un copil, a precizat guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko.

17 sept. - Acum 10 ore
17-09-2022

O fetiță de 11 ani, ucisă în urma unui atac cu rachete rusești în regiunea Harkov

Guvernatorul Harkovului, Oleg Sinegubov, a anunțat sâmbătă că o fetiță de 11 ani a fost ucisă în urma unui atac cu rachete rusești în orașul Ciuhuiiv, din regiunea Harkov din estul Ucrainei, informează The Guardian.

Sinegubov a adăugat că rachetele au provocat, de asemenea, daune „infrastructurii critice, sectorului privat, unei întreprinderi și unei benzinării”.

“Un copil nevinovat a murit din cauza terorii rusești. Din nefericire, fetița de 11 ani, care a fost spitalizată la Ciuhuiiv, a murit din cauza rănilor suferite. O altă femeie a fost rănită în urma atacurilor de la Ciuhuiiv, starea victimei este medie”, a scris guvernatorul regional, pe Telegram.

17 sept. - Acum 10 ore
17-09-2022

Președinția UE cere crearea unui tribunal pentru crime de război, după descoperirea gropii comune din Izium

Republica Cehă, țară care asigură în prezent preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, a cerut sâmbătă crearea unui tribunal internaţional pentru crime de război, după descoperirea a sute de corpuri înhumate sumar în nord-estul Ucrainei, scrie Agerpres citând AFP.

„În secolul al XXI-lea, astfel de atacuri împotriva populaţiei civile sunt de neconceput şi odioase”, a scris ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, pe Twitter. „Nu trebuie să trecem peste asta. Suntem pentru pedepsirea tuturor criminalilor de război”, a adăugat el.

„Cer crearea rapidă a unui tribunal internaţional special care să urmărească crima de agresiune”, a insistat Lipavsky.

Russia left behind mass graves of hundreds of shot and tortured people in the Izyum area. In the 21st century, such attacks against the civilian population are unthinkable and abhorrent. We must not overlook it. We stand for the punishment of all war criminals. #StandwithUkraine

— Jan Lipavský (@JanLipavsky)
September 17, 2022

Apelul intervine după descoperirea a circa 450 de morminte la periferia Iziumului, oraş în nord-estul Ucrainei recucerit de la ruşi săptămâna trecută, unele dintre corpurile exhumate prezentând urme de tortură. Potrivit anchetatorilor, unele corpuri exhumate aveau mâinile legate la spate. Cadavre de copii au fost de asemenea găsite în pădurea de lângă Izium.

17 sept. - Acum 10 ore
17-09-2022

Ucraina negociază, în culise, cu SUA trimiterea de avioane F-16 și sisteme Patriot

Ucraina continuă, discret, în culise, negocierile cu SUA pentru a primi arme americane de înaltă performanță, scrie Politico.

În timp ce Ucraina a încetat să mai ceară în mod public livrarea de sisteme de apărare antiaeriană și de avioane de luptă care ar putea schimba cursul războiului, Kievul și Washingtonul negociează în culise trimiterea a trei elemente cheie – sistemele de apărare antiaeriană Patriot, avioanele de luptă F-16 și dronele Gray Eagle – sub forma unor acorduri de finanțare pe termen lung, precizează Politico, citând surse ucrainene și americane.

17 sept. - Acum 10 ore
17-09-2022

Șeful serviciului de informaţii militare al SUA: Putin nu-și poate atinge obiectivele în Ucraina

Scott Berrier, șeful serviciilor de informaţii ale Pentagonului, susține că eşecurile şi resursele limitate ale Rusiei în Ucraina arată că forţele Moscovei sunt incapabile să atingă obiectivele iniţiale ale preşedintelui Vladimir Putin privind invadarea ţării vecine, după cum stau lucrurile în prezent, scrie Agerpres.

„Ajungem într-un punct când cred că Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele pentru această operaţiune”, a declarat vineri generalul locotenent Scott Berrier, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (Defense Intelligence Agency – DIA). „Este destul de clar în acest moment că nu va putea face ceea ce intenţiona iniţial”, a afirmat el, potrivit ABC News, care preia The Associated Press.

„Rusia plănuise o ocupaţie, nu neapărat o invazie, şi asta a aruncat-o înapoi”, a declarat Berrier, evocând reticenţa lui Putin de a declara mobilizarea generală pentru a creşte numărul trupelor în Ucraina.

Mai multe detalii: Putin nu mai poate să cucerească Donbasul, obiectivul inițial al invaziei din Ucraina, susține șeful seviciului secret al Pentagonului

17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

Spania a trimis 5 avioane cargo cu muniție de artilerie în Ucraina, anunță Statul Major General

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat sâmbătă că Spania a trimis 5 avioane cargo cu muniție de artilerie în Ucraina, informează The Kyiv Independent

În total, Spania a livrat Ucrainei 75 de paleți de muniție pentru sisteme de artilerie de calibru mare în „ultimele câteva zile”, potrivit Statului Major General al Ucrainei.

De asemenea, Madridul livrează în prezent echipament militar pentru vreme rece Ucrainei.

„(Aceasta) este un exemplu al sprijinului decisiv și constant al Spaniei pentru poporul ucrainean”, a declarat ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles.

17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

Institutul pentru Studiul Războiului: Trupele ucrainene au trecut pe malul estic al râului Oskil, în orașul Kupiansk

Forțele ucrainene continuă să traverseze râul cheie Oskil, din regiunea Harkov, în timp ce încearcă să forțeze contraofensiva care vizează eliberarea teritoriilor ocupate de trupele ruse, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un tink thank cu sediul la Washington, scrie The Guardian.

ISW a precizat în raportul de sâmbătă că imaginile din satelit pe care le-a examinat sugerează că forțele ucrainene au trecut pe malul estic al râului Oskil, în orașul Kupiansk, plasându-și artileria acolo.

Râul, care curge spre sud, dinspre Rusia spre Ucraina, a reprezentat o ruptură naturală în liniile de front nou apărute de când Ucraina și-a lansat ofensiva în urmă cu aproximativ o săptămână, relatează The Associated Press.

“Forțele ruse sunt probabil prea slabe pentru a împiedica noi avansuri ucrainene de-a lungul întregului râu Oskil, dacă forțele ucrainene aleg să reia operațiunile ofensive”, a precizat ISW.

Eastern #Ukraine Update:

Ukrainian forces captured all of #Kupyansk City on September 16, continuing offensive operations east of the #Oskil River. /1https://t.co/6Txay9PZV3 pic.twitter.com/2TwVvuSQ5G

— ISW (@TheStudyofWar)
September 17, 2022
17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

Kievul susține că Rusia a pierdut peste 54.200 de soldați în Ucraina, de la începutul războiului

Ministerul ucrainean al Apărării a oferit sâmbătă cea mai recentă actualizare a pierderilor totale de luptă înregistrate de Rusia de la începutul războiului, în luna februarie a acestui an, scrie The Guardian.

Cifrele arată că forțele militare ale lui Vladimir Putin au pierdut 54.250 de soldați, 2.202 tancuri și 4.701 vehicule blindate de luptă.

De asemenea, forțele ucrainene au doborât 251 de avioane militare, 216 elicoptere și 911 drone ale rușilor.

Publicația britanică notează că cifrele oferite de Kiev nu au putut fi verificate în mod independent.

„Sometimes it seems that russia is destined only to show the whole world how not to live and what not to do.”
Petr Chaadaev

Total combat losses of the enemy from Feb 24 to Sep 17: pic.twitter.com/wykj2QHtYD

— Defense of Ukraine (@DefenceU)
September 17, 2022
17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

O navă cu 30.000 de tone de cereale pentru Etiopia a plecat din portul Odesa

O nava încărcată cu 30.000 de tone de cereale pentru Etiopia a părăsit sâmbătă postul Odesa, informează The Kyiv Independent.

Navă cargo se îndreaptă spre portul Djibouti, după care cerealele pe care le transportă vor fi trimise în Etiopia, potrivit Administrației militare regionale din Odesa.

Sâmbătă, Ministerul turc al Apărării a anunțat că cinci nave cargo au părăsit regiunea Odesa prin „coridorul de cereale”.

Ucraina a exportat cel puțin 3,33 milioane de tone de cereale de când a fost semnat de către Moscova și Kiev acordul intermediat de ONU și Turcia, pe 1 august, care permite reluarea exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră.

17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

O persoană a fost ucisă în urma unui bombardament în apropierea orașului rus Belgorod

O persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în apropiere de orașul rus Belgorod, nu departe de granița cu Ucraina, a anunțat sâmbătă agenția de presă TASS, care a citat autoritățile locale, potrivit Reuters.

Între timp, Alexey Kulemzin, primarul orașului Donețk din estul Ucrainei, care este controlat de separatiștii proruși, a anunțat că patru persoane au fost ucise de bombardamente într-o zonă centrală a orașului, relatează Sky News.

La fața locului au fost găsite fragmente de obuze Caesar de fabricație franceză, a afirmat el.

17 sept. - Acum 11 ore
17-09-2022

80.000 de ucraineni, evacuați din regiunile devastate de război, începând din august

Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar a anunțat, sâmbătă, că peste 80.000 de ucraineni au fost evacuați din regiunile devastate de război începând cu luna august, relatează The Kyiv Independent.

Ministerul ucrainean a precizat că peste 30.000 de persoane din regiunea Zaporojie au fost evacuate, precum și peste 24.000 de persoane din regiunea Herson, 17.000 de oameni (inclusiv 3.000 de copii) au fost scoși din regiunea Donețk, iar alți 5.000 din regiunea Harkov.

17 sept. - Acum 12 ore
17-09-2022

Conducerea armatei ucrainene: Ofensiva rușilor în regiunea Donețk, fără niciun rezultat

Statul Major General al forțelor armate ucrainene susține că Rusia desfășoară o ofensivă în regiunea Donețk care nu a avut până acum niciun rezultat, informează The Kyiv Independent.

Conducerea armatei ucrainene a anunțat, în actualizarea situației operaționale de pe front, că forțele sale au respins sâmbătă ofensiva rusă în direcția orașelor Bahmut, Avdiivka, Zaitseve, Mikolaivka Druha și Novomykhailivka din regiunea Donețk.

17 sept. - Acum 12 ore
17-09-2022

Marina ucraineană: 4 nave de război rusești, cu rachete Kalibr, pregătite de luptă în Marea Neagră

Marina ucraineană a anunțat sâmbătă că patru nave de război rusești echipate cu până la 32 de rachete Kalibr sunt pregătite de luptă în Marea Neagră, informează The Kyiv Independent.

Forțele navale ucrainene au precizat că Rusia are până la șase nave de război în Marea Azov și alte cinci portavioane cu rachete de croazieră în Marea Mediterană.

17 sept. - Acum 12 ore
17-09-2022

Trupele ruse au lansat atacuri în mai multe părți ale Ucrainei, anunță Moscova

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă că forțele sale au lansat lovituri asupra mai multor părți din Ucraina, relatează Reuters. De asemenea, Moscova a acuzat Kievul că a efectuat bombardamente în apropierea centralei nucleare din Zaporojie.

Forțele ruse au efectuat atacurile în regiunile Herson, Mikolaiv, Harkov și Donețk, potrivit ministerului.

Instituția a precizat că trupele ucrainene au desfășurat o ofensivă nereușită în apropiere de localitatea Pravdîne, din Herson.

Situația radiațiilor la centrala Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, rămâne normală, potrivit ministerului rus. Acesta a precizat că sâmbătă au fost înregistrate două bombardamente ucrainene în apropierea uzinei.

Un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe a negat că forțele ucrainene ar fi efectuat bombardamente în apropierea sitului nuclear.

Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc în repetate rânduri de bombardarea centralei nucleare de la Zaporojie. Agenția Internațională pentru Energie Atomică din cadrul ONU a adoptat joi o rezoluție prin care cere Rusiei să pună capăt ocupației de la centrală.

17 sept. - Acum 12 ore
17-09-2022

Doi civili, uciși în urma unui bombardament rusesc în regiunea Donețk

Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regiunii Donețk din estul Ucrainei, a anunțat că doi civili au fost uciși vineri în urma bombardamentelor rusești asupra orașelor Bkhmut și Sviatohirsk, informează The Guardian.

Într-o actualizare a situației operaționale, Kyrylenklo a adăugat că noaptea în regiune „a decurs relativ calm” și că au existat doar bombardamente „izolate” pe linia frontului.

“Pe 16 septembrie, rușii au ucis 2 civili din regiunea Donețk: în Sviatohirsk și Bahmut. Alte 11 persoane au fost rănite. În prezent, este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovas”, a adăugat guvernatorul din Donețk, într-un mesaj publicat pe Telegram.

17 sept. - Acum 12 ore
17-09-2022

Ucraina a primit un nou ajutor financiar internaţional, de 1,5 miliarde de dolari

Premierul ucrainean Denis Şmihal a mulţumit sâmbătă Statelor Unite pentru sprijinul acordat, după ce Ucraina a primit o nouă asistenţă financiară internaţională, de 1,5 miliarde de dolari, relatează Reuters.

“Bugetul de stat al Ucrainei a primit un grant de 1,5 miliarde de dolari. Aceasta este ultima tranşă dintr-un ajutor de 4,5 miliarde de dolari din partea Statelor Unite, prin intermediul WorldBank Trust Fund”, a scris Şmihal, pe Twitter.

Șeful guvernului de la Kiev a precizat că fondurile vor fi folosite pentru a rambursa cheltuielile bugetare pentru plata pensiilor şi a programelor de asistenţă socială.

17 sept. - Acum 13 ore
17-09-2022

Atac asupra unei termocentrale din Donețk

Trupele ruse au lovit sâmbătă dimineața termocentrala Slavyanskaya din regiunea Donețk, anunță guvernatorul Pavel Kirilenko, citat de Ukrainska Pravda.

„Echipamentul de pe teritoriul stației este deteriorat. Incendiul, care a izbunict în urma bombardamentelor, va fi controlat de salvatori. Din cauza bombardamentelor din orașul Mykolaivka, au început întreruperi în alimentarea cu apă. Ocupanții vizează în mod deliberat infrastructura din regiune, încercând să provoace cât mai multe pagube, în primul rând populației civile”, a precizat oficialul.

17 sept. - Acum 13 ore
17-09-2022

Oficial de la Pentagon: Putin va trebui să-și revizuiască obiectivele în Ucraina

Eșecurile recente ale forțelor militare ruse și resursele Ucrainei arată că forțele Moscovei sunt incapabile să atingă obiectivele inițiale privind invazia, stabilite de președintele Vladimir Putin, spune generalul locotenent Scott Berrier, director al Agenției de Informații pentru Apărare, citat de Al Jazeera.

„Ajungem chiar acum la un punct în care cred că Putin va trebui să-și revizuiască obiectivele pentru această operațiune. Este destul de clar acum că el nu va putea face ceea ce a intenționat inițial să facă”, a declarat, vineri, oficialul de la Pentagon.

Forțele ruse au fost nevoite să se retragă din zone întinse din nord-estul Ucrainei, după ce Kievul a lansat o contraofensivă în regiunea Harkov.

„Rușii au plănuit o ocupație, nu neapărat o invazie, iar asta i-a dat înapoi”, a spus Berrier, invocând reticența lui Putin de a mobiliza pe deplin forțele ruse pentru a aduce mai mult personal pe câmpul de luptă.

Președintele american Joe Biden și alți oficiali ai administrației de la Washington au evitat să numească eliberarea teritoriilor ocupate drept o victorie ucraineană sau un punct de cotitură în război, iar analiștii avertizează că este imposibil de evaluat ce ar putea urma în conflict.

Putin ”ajunge într-un punct în care va trebui să ia o decizie. Care va fi acea decizie, nu știm. Dar asta va determina în mare măsură cât va dura acest conflict”, a mai spus Berrier.

Pe de altă parte, directorul adjunct al CIA, David Cohen, a avertizat că „apetitul pentru risc” al lui Putin nu trebuie subestimat.

Prezent vineri la summit-ul Organizației de Cooperare de la Shanghai, din Uzbekistan, Vladimir Putin a promis că va continua atacurile asupra Ucrainei și a avertizat că Moscova ar putea intensifica loviturile asupra infrastructurii țării dacă forțele ucrainene țintesc instalațiile din Rusia.

Putin a spus că „eliberarea” întregii regiuni Donbas, din estul Ucrainei, este principalul obiectiv militar al Rusiei și că nu consideră că e nevoie să-l revizuiască.

17 sept. - Acum 13 ore
17-09-2022

NATO dă asigurări că sprijinul pentru Ucraina va continua și pe parcursul iernii

Şeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat sâmbătă că sprijinul alianței pentru Ucraina nu se va schimba odată cu începutul iernii, relatează Ukrainska Pravda.

”Curajul extraordinar al forțelor armate ucrainene și al poporului ucrainean va birui asupra adversarului din nou și din nou. Aliații NATO îi vor sprijini atâta timp cât va fi necesar. Vine iarna, dar sprijinul nostru va rămâne de nezdruncinat”, a declarat Rob Bauer în cadrul unei conferințe.

Oficialul NATO a adăugat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a marcat începutul unei noi ere a securității globale și este „mai mare decât Ucraina însăși”.

„Întreaga ordine internațională bazată pe reguli a fost atacată. Acest lucru, precum și grupurile teroriste care folosesc mijloace de război asimetrice și creează crize globale și locale, precum și China, care sporește masiv eforturile militare și recurge la o retorică periculoasă, toate acestea ne îngrijorează”, a mai spus amiralul.

Conferința Comitetului Militar NATO a început vineri la Tallinn, capitala Estoniei. La eveniment participă comandanții forțelor armate ale aliaților, care discută despre dezvoltarea strategică a Alianței. Pentru prima dată la conferință sunt prezenți reprezentanți ai Finlandei și Suediei.

17 sept. - Acum 14 ore
17-09-2022

Bombardamente în trei regiuni ucrainene în timpul nopții. Cel puțin două persoane au fost ucise

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat patru lovituri cu rachete, 24 de lovituri aeriene și au bombardat Ucraina de 72 de ori, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent. 58 de așezări au fost atacate.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat pe 17 septembrie că doi civili au fost uciși în orașele Bakhmut și Sviatohirsk în ultimele 24 de ore, în timp ce alți 11 au fost răniți.

Și guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a precizat că forțele ruse „au tras peste 90 de obuze în orașe și sate pașnice”, Nikopol, Marhanetska și Myrivska fiind atacate.

Atacurile rusești asupra Nikopolului și a împrejurimilor sale s-au intensificat în ultimele două săptămâni, orașul fiind situat la 10 kilometri vest de centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși.

În regiunea Zaporojie, guvernatorul Oleksandr Starukh a raportat că forțele ruse au tras patru rachete asupra satului Tavriiska, distrugând un centru cultural local, o sală de sport și un club sportiv.

Orașele Stepnohirsk și Orihiv, situate pe malul est al râului Nipru, au fost, de asemenea, bombardate, un civil fiind rănit.

17 sept. - Acum 15 ore
17-09-2022

Un consilier al lui Zelenski cere Occidentului sisteme de apărare antirachetă „moderne și eficiente”

Consilierul principal al președintelui Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a cerut țărilor occidentale să ofere Ucrainei sisteme de apărare antirachetă „moderne și eficiente” după ce Vladimir Putin a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii vitale din Ucraina dacă forțele Kievului țintesc instalațiile din Rusia, relatează The Guardian.

”Țările occidentale au multe sisteme moderne și eficiente de apărare antirachetă/aeriană. Dar rachetele nu zboară peste Paris, Roma sau Berlin. Ei zboară deasupra orașelor. Poate că este timpul să protejăm civilii și infrastructura critică? Sau vom aștepta un dezastru pe scară largă provocat de om?”, a scris Podoliak pe Twitter.

Western countries have many modern and effective missile/air defense systems. But missiles do not fly over Paris, Rome or Berlin. They fly over ?? cities. Maybe it is time to protect civilians and critical infrastructure? Or will we wait for a large-scale man-made disaster?

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M)
September 17, 2022
17 sept. - Acum 15 ore
17-09-2022

Ce a răspuns Dmitri Peskov când a fost întrebat despre posibilitatea folosirii armelor nucleare în Ucraina

„Citiți doctrina, totul este scris acolo”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, atunci când a fost întrebat despre posibilitatea ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina, relatează Ukrainska Pravda care citează agenția rusă RIA Novosti.

Potrivit doctrinei ruse, armele nucleare pot fi folosite în caz de agresiune împotriva Rusiei sau a aliaților săi cu utilizarea armelor de distrugere în masă sau când existența statului însuși este amenințată, precizează agenția rusă.

Președintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său rus, Vladimir Putin, să nu folosească armele nucleare pentru că acest lucru ”ar schimba fața războiului cum nu s-a mai întâmplat de la Al Doilea Război Mondial”.

17 sept. - Acum 15 ore
17-09-2022

Informații britanice: Forțele ruse ar putea să nu reziste unui nou atac concertat al ucrainenilor

Ministerul britanic al apărării precizează într-un nou raport despre evoluția războiului că în timp ce Ucraina continuă ofensiva din nord-estul țării, forțele ruse au stabilit o linie defensivă între râul Oskil și orașul Svatove, relatează The Guardian.

Menținerea controlului în această zonă este considerată importantă de Moscova pentru că este tranzitată de una dintre puținele rute principale de aprovizionare pe care Rusia încă le controlează din regiunea Belgorod, de pe teritoriul țării lor.

Totodată, ”această linie se află de-a lungul graniței regiunii Luhansk, parte a Donbasului, pe care Rusia își propune să-l «elibereze» ca unul dintre scopurile sale imediate de război”, iar ”orice pierdere substanțială de teritoriu în Luhansk va submina fără ambiguitate strategia Rusiei”, precizează instituția britanică, citând date ale serviciilor de informații de la Londra.

”Probabil că Rusia va încerca să conducă o apărare fermă a acestei zone, dar nu este clar dacă forțele ruse din prima linie au suficiente rezerve sau un moral adecvat pentru a rezista unui alt atac ucrainean concertat”, mai scrie în raportul citat.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 17 September 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/6uJ9hVTrLq

?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/e6OKSzJF08

— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ)
September 17, 2022
17 sept. - Acum 16 ore
17-09-2022

Mexicul anunță că va prezenta la ONU un plan de pace pentru Ucraina

Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a anunțat că săptămâna viitoare va prezenta, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, un plan de pace pentru Ucraina, criticând ONU pentru că este „inactivă” în fața conflictului, relatează AFP, citată de The Guardian.

Propunerea este ca Papa Francisc, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și premierul indian, Narendra Modi, să formeze un comitet de dialog și pace.

”Este o problemă de a căuta urgent un acord pentru a opri războiul din Ucraina. Misiunea de menținere a păcii ar trebui să urmărească imediat încetarea ostilităților în Ucraina și începerea discuțiilor directe cu președintele ucrainean Zelenski și președintele rus Putin”, a spus Lopez Obrador într-un discurs care a marcat Ziua Independenței țării sale.

Președintele mexican a precizat că ministrul său de externe, Marcelo Ebrard, va prezenta propunerea Adunării Generale a ONU de la New York.

Mexic este membru nepermanent al consiliului de securitate al ONU.

17 sept. - Acum 17 ore
17-09-2022

Primar: O bază militară rusă a ars lângă Melitopol

O bază militară rusă a ars în noaptea de vineri spre sâmbătă, 17 septembrie în regiunea ucraineană Zaporojie, anunță primarul din orașul Melitopol, citat de publicația Ukrainska Pravda.

”Astăzi (17 septembrie – n.r.) la ora 4.00 o bază militară inamică mai puțin în rezervația Radivonovsky de lângă estuarul Molochny. Ei fumează atât de puternic încât încă iese fum”, a spus primarul Ivan Fedorov.

Vineri, pe aerodromul din Melitopol ocupat de forțele ruse a avut loc o explozie puternică, adaugă sursa citată.

17 sept. - Acum 18 ore
17-09-2022

Institutul pentru Studiul Războiului: Rusia poate lansa atacuri sub steag fals în teritoriile ocupate din Ucraina

Forțele ruse pot desfășura atacuri cu steag fals împotriva populației civile din teritoriile ucrainene ocupate, în perioada 17 și 20 septembrie, precizează Institutul pentru Studiul Războiului în cel mai recent raport despre evoluția conflictului, citând Centrul de rezistență ucrainean, relatează The Kyiv Independent.

Autoritățile ucrainene le-au recomandat astfel civililor din aceste zone ca în perioada menționată să evite locurile publice.

Centrul de Rezistență a sugerat că astfel de atacuri sub steag fals ar putea fi încercări de „a distrage atenția comunității internaționale de la înfrângerea de la Harkov și de la descoperirea crimelor de război rusești” în zonele eliberate.

17 sept. - Acum 18 ore
17-09-2022

41 de australieni au primit interdicție de a intra pe teritoriul Rusiei

Rusia a refuzat intrarea pe teritoriul ei a 41 de personalități din Australia, ca răspuns la sancțiunile impuse de această țară la adresa Moscovei în contextul războiului din Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

Printre cei 41 de numără jurnaliști, inclusiv Sarah Ferguson, o celebră prezentatoare de la televiziunea ABC, precum și angajați ai unor companii de armament, a precizat Ministerul rus al Externelor.

Măsura luată acum vine după ce în această vară, Rusia a refuzat accesul pe teritoriul său altor 159 de australieni, tot ca represalii la sancțiunile anunțate de Canberra.

17 sept. - Acum 18 ore
17-09-2022

Olaf Scholz spune că Germania ar fi trebuit să reacționeze ”mai dur” la anexarea Crimeei

Cancelarul german Olaf Scholz spune că, privind retrospectiv, crede că ar fi fost nevoie de o reacție mai dură atunci când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea, în 2014, relatează publicația Welt, citată de The Kyiv Independent.

„Vreau să spun foarte clar că probabil ar fi fost corect, cel puțin retrospectiv, să reacționăm mai dur la anexarea Crimeei”, a declarat cancelarul vineri în timpul ueni conferințe la Berlin.

Atunci ideea de a încerca din nou un astfel de atac asupra Ucrainei s-ar putea să nu fi rămas atât de ferm în mintea președintelui rus Vladimir Putin, a adăugat Scholz.

Comunitatea internațională a impus sancțiuni la adresa Rusiei după anexarea peninsulei ucrainene de la Marea Neagră. Cu toate acestea, Germania nu a rupt relațiile economice și diplomatice cu Rusia.

17 sept. - Acum 18 ore
17-09-2022

Casa Albă: Rusia nu a răspuns propunerii SUA referitoare la un schimb de prizonieri

Rusia încă nu a răspuns ofertei SUA privind organizarea unui schimb de prizonieri, însă discuțiile continuă, a precizat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, relatează agenția ucraineană Ukrinform.

”Nu au răspuns la oferta noastră. Am făcut o ofertă serioasă pentru a-i aduce acasă pe Brittney Griner și Paul Whelan. Rușii nu au răspuns la această ofertă. Dar asta nu înseamnă că nu suntem încă în negocieri și nu încercăm”, a declarat oficialul american într-o conferință de presă.

Președintele american Joe Biden s-a întâlnit vineri cu membrii familiei jucătoarei de baschet Brittney Griner și cu rudele lui Paul Whelan, un alt american deținut în Rusia.

Într-o declarație de după întâlnirile care au avut loc separat, secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a spus că președintele a subliniat „angajamentul său continuu de a lucra prin toate căile disponibile pentru a-i aduce acasă în siguranță pe Brittney și Paul”, relatează The Guardian.

17 sept. - Acum 18 ore
17-09-2022

Macron, despre cadavrele descoperite la Izium: ”Autorii vor trebui să răspundă pentru faptele lor”

Președintele francez Emmanuel Macron condamnă atrocitățile descoperite în orașul ucrainean Izium după eliberarea de sub ocupația rusă, precizând, într-un mesaj pe Twitter, că cei care au comis aceste fapte trebuie să fie trași la răspundere.

”Condamn cu cea mai mare fermitate atrocitățile comise la Izium, în Ucraina, sub ocupația rusă. Autorii vor trebui să răspundă pentru faptele lor. Nu există pace fără dreptate”, a transmis liderul francez.

Je condamne avec la plus grande fermeté les atrocités commises à Izioum, en Ukraine, sous occupation russe. Leurs auteurs devront répondre de leurs actes. Il ny a pas de paix sans justice.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron)
September 16, 2022

Autoritățile ucrainene au găsit un loc de înmormântare în masă cu peste 440 de cadavre în orașul Izium, din estul țării, care a fost recucerit recent de forțele Kievului. Potrivit armatei ucrainene, trupurile prezentau urme de tortură.

17 sept. - Acum 19 ore
17-09-2022

Avertismentul lui Biden pentru Putin privind folosirea armelor nucleare tactice

Președintele american Joe Biden a declarat într-un interviu în cadrul emisiunii ”60 minutes”, difuzată de postul american CBS News, că dacă Rusia ar utiliza armele chimice sau armele nucleare tactice în conflictul din Ucraina, acest lucru ”ar schimba fața războiului, cum nu s-a mai întâmplat de la cel de-Al Doilea Război Mondial”, relatează BBC.

Întrebat de jurnalistul Scott Pelley ce i-ar spune omologului său rus, Vladmir Putin, dacă acesta s-ar gândi să recurgă la astfel de arme, Joe Biden a răspuns: ”Nu. Nu. Nu. Va schimba fața războiului cum nu s-a mai întâmplat de la Al Doilea Război Mondial”.

De asemenea, chestionat în legătură cu posibilele consecințe ale unei mișcări de acest fel, liderul de la Casa Albă a spus: ”Crezi că ți-aș spune dacă aș ști exact ce va fi? Desigur, nu o să-ți spun. Vor fi consecințe. Vor deveni mai mult un paria în lume decât au fost vreodată. Și amploarea a ceea ce fac va determina răspunsul”.

Mai multe informații: Biden îl avertizează pe Putin să nu folosească armele nucleare: ”Ar schimba fața războiului cum nu s-a mai întâmplat de la Al Doilea Război Mondial”

17 sept. - Acum 20 ore
17-09-2022

Ursula von der Leyen: Ar fi trebuit să îl luăm mai în serios pe Vladimir Putin

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este de părere că înainte de declanșarea războiului din Ucraina ”ar fi trebuit să ascultăm mai mult țările din Europa Centrală și de Est”.

”Ar fi trebuit să ascultăm mai mult Ucraina. De asemenea, ar fi trebuit să ascultăm mai mult – sau să luăm mai în serios – ceea ce spunea Putin pentru că și-a expus punctele de vedere cu câteva luni înainte de a începe acest război”, a declarat șefa executivului comunitar într-un interviu pentru publicația The Kyiv Independent.

Ursula von der Leyen a dat asigurări că, în ciuda crizei energetice și a creșterii inflației, UE va continua să sprijine Ucraina și s-a declarat convinsă că țara condusă de Volodimir Zelenski va câștiga războiul.

„Sunt profund convins că veți câștiga acest război. Desigur, vor fi mulți, mulți ani de reconstrucție. Dar și asta ar trebui să facem împreună”, spune Ursula von der Leyen, subliniind că depinde doar de Ucraina să decidă în ce condiții se încheie războiul.

Mai multe informații: Ursula von der Leyen: Ar fi trebuit să îl luăm mai în serios pe Vladimir Putin. Ucraina va câștiga acest război

17 sept. - Acum 20 ore
17-09-2022

Zelenski: ”Există dovezi că soldaţii ruşi au împuşcat oameni doar pentru amuzament” la Izium

”Rusia a repetat la Izium ceea ce a făcut la Bucha”, spune președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precizând că există dovezi că soldații Moscovei au ”împuşcat oameni doar pentru amuzament” în orașul unde recent au fost găsite 440 de morminte, relatează agenția News.ro și publicația Obozrevatel.

„Până acum, au fost găsite peste 440 de morminte. Este prea devreme să stabilim numărul de persoane îngropate acolo, investigaţiile sunt în desfăşurare”, a spus liderul de la Kiev în mesajul său de vineri seară.

„Există deja dovezi clare de tortură, tratament umilitor al oamenilor… Mai mult, există dovezi că soldaţii ruşi, ale căror poziţii nu erau departe de acest loc, au împuşcat oameni doar pentru amuzament”, a adăugat Zelenski.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski, despre groapa comună de la Izium: „Există dovezi că soldaţii ruşi au împuşcat oameni doar pentru amuzament”

16 sept. - Ieri
16-09-2022

SBU: Peste 400 de persoane, ținute într-o închisoare supraaglomerată din Kupiansk

Peste 400 de oameni au fost ținuți în celule concepute pentru doar 140 de persoane în orașul Kupiansk, în perioada în care acesta s-a aflat sub ocupație rusă, susține Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, potrivit Sky News.

SBU afirmă că forțele ruse i-au încarcerat și torturat pe locuitorii acestui oraș care au refuzat să coopereze cu ele.

Așa-zisa închisoare a fost amenajată într-o secție de poliție și a devenit supraaglomerată, pentru că foarte mulți oameni au refuzat să-i ajute pe ocupanți, a precizat SBU.

Anchetatorii din regiune caută dovezi ale atrocităților și crimelor de război comise de trupele ruse, după ce zone întinse din regiunea Harkov au fost recucerite de forțele ucrainene în ultimele zile.

16 sept. - Ieri
16-09-2022

Ucraina va primi 40 de vehicule de luptă BMP-1 din Grecia

Grecia va furniza Ucrainei 40 de vehicule de luptă pentru infanterie BMP-1, informează The Kyiv Independent.

Conform unui acord finalizat cu Germania, Grecia va primi același număr de vehicule blindate de luptă Marder din Germania în schimbul vehiculelor BMP-1 furnizate Ucrainei, a anunțat Ministerul grec al Apărării.

Germania și Grecia au avut nevoie de patru luni pentru a ajunge la un acord asupra acestui schimb.

16 sept. - Ieri
16-09-2022

Zelenski nu se așteaptă ca războiul să se termine prea curând

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri Rusia de comiterea de crime de război în nord-estul Ucrainei și a declarat, într-un interviu acordat agenției Reuters, că este prea devreme pentru a spune că soarta războiului s-a schimbat, în ciuda câștigurilor teritoriale rapide realizate de forțele sale în această lună, informează Reuters.

Liderul ucrainean a mai afirmat în interviu că rezultatul războiului cu Rusia, intrat deja în a șaptea lună, depinde de livrarea rapidă de armament străin către țara sa.

Zelenski a comparat situația din zonele recent eliberate din nord-estul țării „cu telenovela sângeroasă de după Bucha”, un oraș din apropierea Kievului, acolo unde forțele ruse au fost acuzate de comiterea a numeroase crime de război în prima fază a războiului. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile.

„Până în prezent, există 450 de morți, îngropați (în regiunea nord-estică Harkov, n.r.). Dar mai sunt și altele, multe persoane au fost îngropate separat. Oameni torturați. Familii întregi în anumite teritorii”, a afirmat liderul ucrainean.

Mai multe detalii: Zelenski acuză Rusia de crime de război și spune că nu se așteaptă la o încetare rapidă a conflictului militar

16 sept. - Ieri
16-09-2022

Zelenski cere ca Rusia să fie desemnată drept „stat sponsor al terorismului”, Biden nu este de acord

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou, vineri după-amiază, ca Rusia să fie desemnată drept stat sponsor al terorismului, relatează Sky News.

Comentariile sale au fost făcute pe fondul protestelor internaționale față de descoperirea unui sit de înmormântare în masă în orașul Izium, recent eliberat.

„Astăzi, lumea trebuie să vadă ce a lăsat în urmă armata rusă…”, a scris, pe Telegram, Zelenski.

„Rusia a devenit deja cea mai mare sursă de terorism din lume și nicio altă putere teroristă nu lasă în urmă atât de mulți morți”, a continuat liderul de la Kiev. „Acest lucru trebuie să fie recunoscut din punct de vedere legal. Lumea trebuie să acționeze. Rusia trebuie să fie recunoscută ca stat sponsor al terorismului”, a insistat Zelenski.

Ulterior în cursul zilei, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat că președintele Joe Biden a fost clar că există alternative mai bune pentru a trage Rusia la răspundere decât desemnarea acesteia ca stat sponsor al terorismului. Kirby a reiterat sprijinul SUA pentru Ucraina, afirmând că Washingtonul va continua să îi ofere ajutor în domeniul apărării.

16 sept. - Ieri
16-09-2022

Casa Albă califică drept „respingătoare” și „îngrozitoare” informațiile privind groapa comună de la Izium

Casa Albă a afirmat vineri că relatările privind existența unui sit de înmormântare în masă în orașul Izium, din estul Ucrainei, sunt „îngrozitoare” și „respingătoare”, relatează CNN.

John Kirby, consilierul pe probleme de comunicare strategică din cadrul Consiliului Național de Securitate, a declarat că descoperirea celor 440 de morminte în acest loc este „în concordanță cu tipul de depravare și cu brutalitatea cu care forțele ruse au dus acest război împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean”.

Kirby a precizat că Statele Unite vor continua să „sprijine în mod activ eforturile de documentare a crimelor de război și a atrocităților pe care forțele ruse le comit în Ucraina și să sprijine eforturile naționale și internaționale de identificare și tragere la răspundere a rușilor”.

Centrul ucrainean pentru comunicare strategică a anunșat joi că unele dintre mormintele descoperite la Izium erau „proaspete” și că trupurile îngropate acolo erau „în mare parte ale civililor”.

16 sept. - Ieri
16-09-2022

Ucraina își „consolidează câștigurile” în jurul Harkovului, afirmă Pentagonul

SUA apreciază că ucrainenii „își consolidează câștigurile” obținute în urma recuceririlor teritoriale din zona Harkov, a transmis vineri Departamentul american al Apărării, potrivit CNN.

„În nord, ceea ce evaluăm este că ucrainenii își consolidează câștigurile după ce au recucerit un teritoriu semnificativ, iar rușii încearcă să își consolideze liniile defensive după ce au fost împinși înapoi”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder, în cadrul unui briefing de presă.

Ryder a mai spus că forțele ucrainene avansează în zona Herson cu mișcări „deliberate și calculate” în cadrul contraofensivei lor.

„Ca întotdeauna, obiectivul nostru continuă să rămână acela de a le oferi sprijinul de care au nevoie în lupta lor”, a precizat Ryder.

16 sept. - Ieri
16-09-2022

UE “condamnă aceste atrocități”, după descoperirea sutelor de morminte de la Izium

UE este „profund şocată” de descoperirea sutelor de cadavre îngropate sumar lângă Izium, în Ucraina, şi „condamnă aceste atrocităţi în termenii cei mai puternici”, a declarat vineri şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a lăsat o urmă de sânge şi distrugere (…). Rusia, liderii săi politici şi toţi cei implicaţi în încălcările continue ale dreptului internaţional şi ale dreptului umanitar internaţional în Ucraina trebuie traşi la răspundere”, a afirmat Borrell, într-un comunicat de presă. „UE sprijină toate eforturile în acest sens”, a subliniat șeful diplomației europene.

„Mii de civili au fost deja asasinaţi, mulţi alţii au fost torturaţi, hărţuiţi, agresaţi sexual, răpiţi sau strămutaţi forţat. Acest comportament inuman al forţelor ruse (…) trebuie să înceteze imediat”, a mai spus Borrell.

16 sept. - Ieri
16-09-2022

Detalii șocante despre groapa comună de la Izium

Anchetatorii ucraineni au început vineri exhumarea a celor aproximativ 440 de cadavre găsite în Izium, după eliberarea orașului de sub ocupația rusă, relatează Reuters și The New York Times. Unele cadavre aveau mâinile legate, frânghii în jurul gâtului și urme de violență, imagini care amintesc de atrocitățile din Bucha.

Într-o pădure de pini, aflată în apropiere de un cimitir, au fost găsite zeci de cruci de lemn. Pe unele era scris doar un număr. Pe o alta scria „Șaptesprezece soldați ai armatei ucrainene”. Unele morminte individuale aveau pe ele numele unor persoane, precum și data nașterii și a morții. Lângă mormintele unora dintre persoanele a căror identitate a fost stabilită au fost depuse flori.

Mai multe detalii: „Aici sunt vecinii și prietenii mei”. Cadavre cu mânile legate la spate, descoperite în groapa comună cu 440 de cadavre de la Izium

articolul original.

Incendiu violent la un zgârie-nori din China. Întreaga clădire a fost cuprinsă de flăcări

16 September 2022 at 11:56
image

Focul a izbucnit la un zgârie-nori din orașul Changsha, din centrul Chinei, transmite presa de stat, care precizează că numărul victimelor este în prezent necunoscut, relatează The Guardian.

În imaginile apărute pe rețelele sociale se vede cum întreaga clădire arde și sunt degajați nori groși de fum negru.

❗️In #China, the skyscraper of the largest telecom operator China Telecom in #Changsha is on fire. Hundreds of people could be burned alive. pic.twitter.com/GDNC74k8Tj

— NEXTA (@nexta_tv)
September 16, 2022

„Iese un fum gros din clădire și câteva zeci de etaje ard puternic”, a anunțat postul de stat CCTV, adăugând că pompierii au început operațiunile de stingere și încearcă să salveze oamenii din interior.

Half an hour ago in Changsha, Hunan, a China Telecom building caught fire.

The company states employees have been evacuated pic.twitter.com/55m7pAR3Mv

— Pelusium OSINT ?? (@PelusiumCap)
September 16, 2022

În clădire se află un birou al companiei de telecomunicații de stat China Telecom.

Changsha este capitala provinciei Hunan și are o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori.

Foto: Profimedia

articolul original.

Politico: O delegație chineză nu a primit permisiunea să treacă pe la sicriul reginei Elisabeta a II-a, depus la Westminster Hall

16 September 2022 at 11:46
image

Președintele Camerei Comunelor, Lindsay Hoyle, a respins o cerere a Beijingului ca o delegație chineză să treacă pe la Westminster Hall pentru a aduce un omagiu reginei Elisabeta a II-a, potrivit unui oficial parlamentar de rang înalt, citat de Politico, relatează BBC.

Biroul lui Hoyle a transmis că nu comentează chestiuni de securitate, în timp ce un purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe a declarat că nu a văzut niciun raport despre această interdicție.

„În calitate de gazdă, Regatul Unit este cu siguranță familiarizat cu protocoalele diplomatice și cu modalitățile adecvate de a primi oaspeții”, a declarat purtătorul de cuvânt diplomației chineze, Mao Ning.

Anul trecut, China a impus interdicții de călătorie și a înghețat activele în cazul a nouă britanici, dintre care șapte parlamentari, din cauza acuzațiilor că Beijingul maltratează musulmanii uiguri din Xinjiang.

Sancțiunile au condus la interzicerea accesului ambasadorului Chinei, Zheng Zeguang, în Parlamentul Marii Britanii, o măsură care a fost extinsă acum și asupra delegației care a vrut să-i aducă un omagiu reginei Elisabeta a II-a.

Lindsay Hoyle spunea în urmă cu un an că este ”inadecvat” ca ambasadorul chinez să intre în Parlament, atunci când țara sa a impus sancțiuni unor membri ai legislativului britanic.

Guvernul chinez a catalogat atunci interdicția drept „disprețuitoare și lașă”.

Pe de altă parte, un oficial parlamentar, citat de Politico a pus la îndoială dacă reprezentanții Camerei Comunelor și Camerei Lorzilor – cele două camere ale Parlamentului britanic – își păstrează autoritatea totală asupra accesului la Westminster Hall în perioada în care sicriul cu trupul neînsuflețit al reginei este depus aici, având în vedere că în aceaste proceduri sunt implicați și oficiali regali.

Prin regulamentul parlamentar Erskine May, din 1965, regina Elisabeta a II-a a acceptat ca în Westminster Hall controlul să fie împărțit între Lordul Mare Șambelan al Angliei, numit de monarh, și liderii Camelor Comunelor și Lorzilor. Nu se menționează însă în mod specific cine controlează accesul în timpul unor evenimente de stat, cum este cel de acum. Atunci când este vorba de „invitațiile pentru demnitarii străini de a se adresa ambelor Camere în Westminster Hall”, acestea sunt „de obicei” emise prin acordul tuturor celor trei oficiali.

Grupul de șapte parlamentari sancționați de China a cerut joi secretarul de externe să retragă invitația adresată președintelui chinez Xi Jinping de a participa la înmormântarea reginei, precizând într-o scrisoare că ar fi „complet nepotrivit” ca guvernul chinez să fie reprezentat, având în vedere istoricul său în domeniul drepturilor omului.

Potrivit surselor citate, deși este pe lista de invitați la funeraliile suveranei britanice, liderul de la Beijing ar putea să nu participe la eveniment. Totuși, este de așteptat ca țara să fie reprezentată de vicepreședintele Wang Qishan.

Mai multe țări occidentale au impus sancțiuni oficialilor din China în urma acuzații de tortură, muncă forțată și abuz sexual asupra grupului minoritar uigur, în mare parte musulman, din regiunea nord-vestică Xinjiang.

Toți liderii străini care vor veni la funeraliile din 19 septembrie au fost invitați să treacă pe la Westminster Hall înainte de slujba de luni și să semneze o carte de condoleanțe la Lancaster House.

Foto: EPA

articolul original.

Foamea extremă se agravează în cele mai expuse țări la catastrofele climatice, avertizează specialiștii

16 September 2022 at 10:21
image

În țările cele mai expuse la catastrofele climatice suferă de fenomenul de foame extremă de peste două ori mai mulţi oameni comparativ cu acum şase ani, potrivit unui raport al organizației non-guvernamentale Oxfam, relatează agențiile AFP și DPA, citate de Agerpres.

În zece state foamea extremă a crescut cu 123% în ultimii șase ani, potrivit datelor organizației. Este vorba despre Somalia, Haiti, Djibouti, Kenya, Niger, Afganistan, Guatemala, Madagascar, Burkina Faso şi Zimbabwe. În total, în aceste țări, 48 de milioane de oameni suferă de insecuritate alimentară extremă şi ar trebui să primească urgent ajutor, iar 18 milioane dintre ei sunt considerați a fi în pragul foametei.

Motivele pricipale pentru agravarea fenomenului de foame extremă sunt conflictele și crizele economice.

Totuși, Oxfam avertizează că ”fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai numeroase şi violente reduc la rândul lor capacitatea populaţiilor sărace de a combate foamea şi a face faţă şocurilor”.

Totul, în contextul în care, cele mai vulnerabile zece țări produc împreună doar 0,13% din emisiile globale de carbon. Pe de altă parte, țările puternic industrializate ”sunt responsabile de peste trei sferturi” din aceste emisii, potrivit Oxfam, care sublinază că aceste date sunt ”o dovadă flagrantă a inegalităţilor mondiale”.

”În mai puţin de 18 zile profiturile companiilor care folosesc energii fosile ar ajunge pentru finanţarea integrală a apelurilor umanitare ale ONU pe 2022”, adică 49 de miliarde de dolari, mai atrage atenția organizația.

În aceste condiții, Oxfam face apel la statele industrializate să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să le ”ofere ţărilor cele mai afectate o compensaţie pentru prejudiciile” create. Organizația propune anularea datoriilor țărilor vulnerabile, pentru ca acestea să poată face investiții în lupta împotriva urgențelor climatice.

articolul original.

FOTO: Coadă de câțiva kilometri, în Londra, formată de britanicii care vor să-și aducă omagiile reginei

15 September 2022 at 18:15
image

Oamenii continuă să stea la coadă la Londra pentru a aduce un omagiu reginei Elisabeta a II-a. Joi, la ora 21.00, ora României, la 24 de ore de când a fost permis accesul publicului la Westminster Hall, coada se întindea pe 7,8 kilometri.

UPDATE ora 21:00: Cel puțin opt ore și jumătate așteaptă la coadă cei care vor să-i aducă un ultim omagiu reginei, potrivit The Guardian.

La această oră (ora 19:00 în Londra), coada traversează Podul Lambeth și cotește spre nord, de-a lungul South Bank, către Tower Bridge.

UPDATE, ora 17.00: Coada de oameni care așteaptă să ajungă la Westminster Hall pentru a-i aduce un omagiu reginei Elisabeta a II-a se întinde acum pe 7 kilometri, ajungând până în zona Bermondsey Beach din sud-estul Londrei, relatează The Guardian.

***

Știre inițială: Joi dimineață, coada avea o lungime de peste 4 kilometri, potrivit BBC.

Șirul de oameni care au așteptat întreaga noapte să își ia rămas bun de la suverană se întinde de la Westminster Hall, unde este depus sicriul cu trupul reginei, de-a lungul malului sudic al râului Tamisa și aproape până la podul Blackfriars.

Accesul publicului la Westminster Hall a fost permis începând de miercuri de la ora locală 17.00 (19.00, ora României). Când primii oameni au ajuns în fața sicriului reginei, coada se întindea pe aproximativ 5 kilometri, traversând Tamisa și ajungând până la London Bridge.

Oamenii vor putea să treacă pe lângă sicriu până luni, 19 septembrie, la ora locală 6.30 în ziua înmormântării de stat a reginei.

Zi de pauză pentru rege

Între timp, astăzi, 15 septembrie, regele Chales al III-lea are o zi de pauză de la evenimentele publice. În schimb, alți membri ai familiei regale vor fi prezenți în mai multe orașe din regat.

Prințul William și soția sa vor fi la Sandringham pentru a vedea mesajele de omagiu lăsate la Porțile Norwich.

Fiul cel mic al reginei, Edward, conte de Wessex, și soția sa Sophie, vor merge la Manchester pentru a aprinde o lumânare în memoria reginei. Ei vor ajunge și la Biblioteca Centrală din Manchester, pentru a citi mesajele din cartea civică de condoleanțe și se vor întâlni cu membrii comunității în Piața St Ann.

Iar prințesa Anne, singura fiică a reginei Elisabeta a II-a, va vizita Scoția pentru a se întâlni cu reprezentanți ai organizațiilor aflate sub patronajul suveranei.

Foto: Profimedia

articolul original.

În cazul unui război atomic, cu care amenință chiar Kremlinul, rușii se vor adăposti în baruri sau în saloane de înfrumusețare, căci adăposturile speciale ”s-au privatizat”

15 September 2022 at 14:20
image

Novaya Gazeta Europe, site editat de jurnaliști ruși aflați în exil, scrie despre o problemă la care regimul condus de Putin nu s-a gândit. În ultimii ani, adăposturile speciale au trecut în proprietate privată, astfel că cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite să primească cetățeni în caz de urgență.

În primele zile de după invadarea Ucrainei, numărul căutărilor online pentru sintagma „adăpost antibombe” a crescut de sute de ori. Cel mai mult au fost interesați de subiect locuitorii regiunilor ruse de la granița cu Ucraina, cum sunt Belgorod, Voronezh, Bryansk și Kursk, precum și cei din peninsula Crimeea, ocupată de Rusia în 2014. În luna aprilie, la o lună de la începutul războiului, Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a dat chiar instrucțiuni să se verifice pregătirea adăposturilor antibombe și a altor structuri de protecție a apărării civile din aceste regiuni, notează sursa citată.

Preocuparea pentru aceste adăposturi nu este nouă. Mii de astfel de spații au rămas în Rusia încă din vremea Uniunii Sovietice, care se pregătea pentru un război nuclear.

Acum, autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru unele dintre ele, în timp ce agențiile militare și de aplicare a legii sunt responsabile pentru altele. Ele sunt deținute de Agenția Federală de Administrare a Proprietății.

Iar o parte semnificativă dintre aceste spații au trecut în proprietate privată în ultimele două decenii, acolo fiind deschise saune, saloane de înfrumusețare, baruri, ateliere de reparații auto și chiar ferme de ciuperci. În unele cazuri, ele sunt folosite ca depozite, în timp ce altele au fost complet abandonate.

Adăposturile antibombă din Rusia pot fi inclusiv închiriate sau cumpărate. De exemplu, la Moscova, un adăpost împotriva bombelor poate fi închiriat de la 30.000 la un milion de ruble, în Nijni Novgorod astfel de spații sunt vândute pentru 1,8 milioane de ruble, iar în regiunea Belgorod sunt închiriate pentru 10.000 de ruble pe lună.

95% dintre adăposturi nu pot fi folosite

În 2016, Camera de Conturi a constatat că 95% din toate adăposturile antibombe din țară nu îndeplinesc condițiile necesare ca să primească cetățeni în caz de război sau de urgență. Din 2013 până în 2016, numărul total de spații de apărare a scăzut cu 9%, ajungând la 16.448, potrivit datelor instituției.

Auditorii de la Camera de Conturi au concluzionat că de mai bine de 20 de ani statul nu a finanţat întreţinerea adăposturilor antibombe, iar multe dintre ele au fost privatizate ilegal. În plus, termenul de prescripție pentru restituirea acestora în proprietatea statului a expirat.

Într-un răspuns pentru Novaya Gazeta Europe, Camera de Conturi a precizat că după 2016 nu a fost verificată starea adăposturilor, iar informațiile despre numărul actual al acestora „au marcaj de acces restricționat”.

Cine se poate ascunde în aceste adăposturi

Adăposturile antibombe, în sensul cel mai larg, nu sunt concepute pentru a proteja întreaga populație în caz de pericol. Accentul se pune pe salvarea vieților angajaților întreprinderilor și agențiilor guvernamentale, atât a structurilor din domeniul apărării, cât și a celor care vor continua să lucreze în timp de război. Subsolurile caselor și alte spații „îngropate” sunt prevăzute ca adăposturi pentru civili.

Cele mai multe dintre buncăre sunt construite de sovietici și au fost destinate să ofere adăpost împotriva unui atac nuclear. Astfel de facilități ar trebui să fie etanșe, cu dormitoare, toalete, dușuri, un generator de energie, un sistem de ventilație și provizii de apă, alimente și medicamente.

Jurnaliștii de la Novaya Gazeta Europe au studiat câteva sute de hotărâri judecătorești privind întreținerea adăposturilor antibombe în regiunile de la granița cu Ucraina și precizează că din ele rezultă că din 2016 situația adăposturilor nu s-a îmbunătățit. Parchetul și alte organe de reglementare emit anual ordine și amendează conducerile întreprinderilor, spitalelor, școlilor și grădinițelor pentru întreținerea necorespunzătoare a structurilor de protecție, în timp ce aceste instituții de plâng de lipsa banilor.

Fără o revizie majoră și instalarea de noi echipamente, ale căror costuri se pot ridica la zeci de milioane de ruble, păstrarea adăposturile antibombe este dificilă, notează sursa citată. Iar întreținerea adăposturilor este prea costisitoare pentru autoritățile locale. De exemplu, în aprilie 2022, autoritățile din Sevastopol au încercat să transfere 79 de structuri de protecție ale apărării civile în proprietatea federală, deoarece „creează o povară nerezonabilă pentru bugetul orașului”, dar solicitarea a fost refuzată de instanță.

Negustori de buncăre

La fel ca orice imobil, adăposturile antibombă au devenit bunuri valoroase, de pe urma cărora câștigă nu doar pe noii proprietari, ci și pe funcționarii responsabili pentru ele.

Începând din iulie 2021, la o instanță din Voronej se judecă un dosar de luare de mită în care sunt implicați locotenent-colonelul Alexei Antipov, adjunct al departamentului activități de apărare civilă din Ministerul regional al Situațiilor de Urgență, Daniil Konoplin, care conduce un departament al Agenției Federale de Administrare a Proprietății, și Arkady Goncharov, directorul unei filiale a întreprinderii de stat Ekran.

Potrivit anchetatorilor, în schimbul mitei primite de la antreprenorii locali, oficialii eu emis certificate de radiere pentru mai multe adăposturi pe care oamenii de afaceri doreau să le dețină. Potrivit mai multor firme de avocatură intervievate de jurnaliștii ruși, procedura de radiere poate costa în medie 3-5 milioane de ruble.

O organizație denumită „Întreprinderea pentru întreținerea echipamentelor și structurilor de protecție «Ekran»”, special creată de Agenția Federală de Administrare a Proprietății, este responsabilă de funcționarea instalațiilor de apărare civilă. În bilanțul organizației există sute de structuri de protecție, precum și alte proprietăți imobiliare, pentru întreținerea și gestionarea cărora Ekran cheltuiește sute de milioane de ruble.

Partea principală a contractelor pe care Ekran le încheie se referă la reparații sau alte lucrări la unitățile de protecție civilă, iar o altă parte semnificativă a cheltuielilor are legătură cu evaluarea proprietăților pe care le administrează.

Potrivit Novaya Gazeta Europe, ambele direcții au fost monopolizate de mai multe companii asociate cu ministrul adjunct al industriei din Rusia, Vasily Shpak.

Foto: Profimedia

articolul original.

ÎN DIRECT: Procesiune de amploare în Londra. Sicriul cu trupul reginei Elisabeta a II-a, dus de la Palatul Buckingham la Westminster Hall

14 September 2022 at 13:10
image

Zeci de mii de britanici sunt prezenți pe străzile Londrei, de-a lungul traseului ceremoniei, care durează aproximativ o oră.

Ceremonia începe la ora locală 14.22 (16.22, ora României). Sicriul va părăsi Palatul Buckingham, așezat pe un afet de tun, și va ajunge la Westminster Hall la ora locală 15.00 (17.00, ora României)

Regele Charles al III-lea și fiii săi, prinții William și Harry, vor merge pe jos în spatele sicriului. Ei vor fi însoțiți de alți membri ai familiei regale, printre care ceilalți trei copii ai reginei, prințul Andrew, prințesa Anne și prințul Edward.

Regina consoartă Camilla, Catherine, soția prințului William, Sophie, soția prințului Edward, și Meghan Markle, soția prințului Harry, vor călători cu mașina.

La Westiminster Hall, arhiepiscopul de Canterbury va oficia o scurtă slujbă, după care, începând de la ora locală 17.00, sala se va deschide pentru a permite accesul publicului.

Sicriul cu trupul suveranei britanice va rămâne aici până în dimineața zilei de luni, 19 septembrie, când sunt programate funeraliile reginei Elisabeta a II-a.

În tot acest timp, oficialii guvernamentali se așteaptă ca sute de mii de oameni să treacă pe la catafalcul reginei pentru a-i aduce un omagiu și pentru a-și lua rămas bun de la cea care i-a slujit timp de 70 de ani.

Autoritățile londoneze au stabilit un traseu pe care oamenii se pot așeza la coadă și au estimat că timpul de așteptare se poate prelungi până la 30 de ore.

În aceste zile au fost luate măsuri sporite de securitate în capitala britanică, fiind mobilizați aproximativ 1.500 de soldați și în jur de 10.000 de polițiști.

Foto: EPA

articolul original.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham

Știri Externe Libertatea > Ştiri > Știri Externe

De Mihai Toma, Ena Stanciu, Andrei Stan, . Ultimul update Miercuri, 14 septembrie 2022, 00:06

Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Elisabeta a II-a a părăsit marți Scoția, la bordul unui avion militar, iar la ora 21.00 a ajuns la Londra. Va rămâne peste noapte la Palatul Buckingham, iar miercuri va fi mutat la Westminster, unde oamenii îi vor putea aduce omagii până în ziua înmormântării.

UPDATE ora 22.53: Regele Charles al III-lea și regina consoartă Camilla au părăsit Palatul Buckingham, după ce au asistat la sosirea cortegiului funerar al reginei Elisabeta a II-a, anunță BBC.

UPDATE ora 22.07: Sicriul reginei a ajuns marți seară la palatul Buckingham, unde a fost întâmpinat, în aplauze puternice, de o mulțime de oameni, chiar dacă în capitala Marii Britanii plouă, relatează The Guardian și BBC.

Queen Elizabeth II entered the forecourt of Buckingham Palace to silence.

Once inside, the crowd erupted with cheers and applause. pic.twitter.com/G191A2cpmh

— Royal Central (@RoyalCentral)
September 13, 2022

Alături de Regele Charles al III-lea, mașina mortuară a fost primită de prinții William și Harry și de alți membri ai familiei regale.

Sicriul va rămâne peste noapte în Bow Room, iar miercuri va fi transportat și depus la Palatul Westminster, unde mii de oameni sunt așteptați să îi aducă un omagiu reginei.

UPDATE ora 21.55: Mii de oameni s-au adunat pe marginile autostrăzii A40 pentru a vedea coloana de mașini care transportă sicriul reginei în timp ce aceasta se deplasează de la aerodromul Northolt la Palatul Buckingham, relatează BBC.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Cortegiul de mașini care transportă sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns în Hyde Park Corner | Foto: Profimedia Images
Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Mașina funerară care transportă sicriul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii se deplasează pe autostrada A40 după ce a părăsit aerodromul Northolt din Londra | Foto: EPA

Thousands of people stand at the sides of one of the United Kingdoms busiest roads to get a glimpse of the late Queens coffin.

Elizabeth II designed this hearse with lights inside – ‘to be seen in death as she was in life. pic.twitter.com/ia4gH7rFxi

— Royal Central (@RoyalCentral)
September 13, 2022

UPDATE ora 21.45: La Palatul Buckingham s-a înregistrat o creștere notabilă a activității de când sicriul reginei a ajuns în nord-vestul Londrei, relatează BBC. Mai mulți polițiști au sosit pentru a se alinia pe traseu, în timp ce membrii armatei sunt acum mult mai vizibili.

UPDATE ora 21.30: Mașina mortuară care transportă sicriul reginei Elisabeta a II-a se deplasează încet pe autostrada A40, în timp ce se îndreaptă spre Palatul Buckingham, transmit BBC și agenția britanică de știri PA.

O altă mașină, care îi transportă pe Prințesa Regală Anne și pe soțul acesteia, viceamiralul Sir Tim Laurence, o urmează îndeaproape.

Mașina mortuară se va deplasa prin Westbourne Terrace spre Marble Arch, va coborî prin Park Lane și Hyde Park Corner, va trece peste Constitution Hill și, în cele din urmă, va ajunge la Arcul Central al Porții Palatului Buckingham.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Spectatorii privesc cum mașina funerară care transportă sicriul Reginei Elisabeta a II-a trece pe lângă Marble Arch, în centrul Londrei | Foto: Profimedia Images

De obicei, traseul durează aproximativ o oră.

UPDATE ora 21.17: Garda de onoare din cadrul escadronului Queen’s Colour Squadron a mutat sicriul reginei din avion în mașina funerară, relatează BBC.

Într-o liniște aproape totală, o mică ceremonie a marcat întoarcerea sicriului reginei – dar, spre deosebire de alte dăți, nu a existat muzică sau fast. A fost o întoarcere liniștită și simplă a reginei la Londra.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Sicriul Reginei Elisabeta a II-a este transportat la mașina mortuară care îl așteaptă pe aeroportul Northolt, în vestul Londrei, de unde va fi dus la Palatul Buckingham, pentru a se odihni peste noapte în Bow Room | Foto: Profimedia Images

Mașina cu trupul neînsuflețit al reginei pleacă acum de pe aeroportul Northolt și se va deplasa de-a lungul autostrăzii A40, prin suburbiile din vestul Londrei, către Palatul Buckingham.

UPDATE ora 21.11: Prim-ministrul britanic Liz Truss și ministrul Apărării, Ben Wallace, fac parte dintr-un grup restrâns de personalități militare și civile care au primit aeronava militară pe aeroportul Northolt, relatează BBC.

Prințesa Anne și soțul ei, viceamiralul Sir Tim Laurence, se află și ei pe aerodrom.

UPDATE ora 21.04: Prințesa Regală, singura fiică a Reginei, a emis o declarație în semn de omagiu pentru mama sa. Prințesa Anne însoțește sicriul reginei în călătoria din Scoția până la Londra, relatează BBC.

„Am avut norocul de a împărtăși ultimele 24 de ore din viața mamei mele dragi. A fost o onoare și un privilegiu să o însoțesc în ultimele ei călătorii. A fi martoră la dragostea și respectul arătat de atât de mulți oameni pe parcursul acestor călătorii a fost un moment de smerenie, dar și înălțător”, a transmis prințesa Anne.

„Cu toții împărtășim amintiri unice. Transmit mulțumirile mele fiecăruia dintre cei care împărtășesc sentimentul nostru de pierdere. (…). De asemenea, sunt atât de recunoscătoare pentru sprijinul și înțelegerea oferite dragului meu frate Charles, în timp ce acceptă responsabilitățile suplimentare ale monarhului”, a mai afirmat aceasta.

„În numele mamei mele, regina, vă mulțumesc”, a încheiat prințesa Anne.

UPDATE ora 20.54: Avionul care transportă sicriul reginei Elisabeta a II-a a aterizat în urmă cu câteva momente pe aeroportul Northolt, informează Sky News.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Aeronava C-17 care transportă sicriul Reginei Elisabeta a II-a a aterizat pe aerodromul Royal Air Force Northolt, în vestul Londrei | Foto: Profimedia Images

The plane carrying the late Queen Elizabeth II lands at a gloomy RAF Northolt.

Kittyhawk – the callsign of The Queen when flying on a plane – lands for the final time. pic.twitter.com/top4IvAUI5

— Royal Central (@RoyalCentral)
September 13, 2022

Sicriul urmează să fie transportat din vestul Londrei către Palatul Buckingham, unde membrii Familiei Regale îl așteaptă.

Sicriul ei va fi primit de regele Charles și de regina consoartă, precum și de copiii și nepoții Majestății Sale.

Grupuri de persoane îndoliate înfruntă condițiile de ploaie din apropierea reședinței regale pentru a putea vedea, marți seară, cortegiul funerar.

UPDATE ora 20.30: Mulțimea începe să se adune în apropierea Palatului Buckingham, unde cerul acoperit de nori încadrează scena, relatează BBC.

Mulți dintre cei prezenți sunt turiști care se deplasează prin zonă, deși un număr considerabil de persoane se află acum de-a lungul barierelor amplasate pe The Mall și Constitution Hill.

UPDATE ora 20.00: Regele Charles al III-lea și regina consoartă Camilla au ajuns la Palatul Buckingham din Londra, relatează Sky News.

Mulțimea a izbucnit în urale și aplauze în momentul în care cortegiul său, format din cinci motociclete și trei mașini, a intrat pe porțile palatului. Charles a putut fi văzut salutând oamenii cu mâna în timp ce stătea lângă regina consoartă, în mașină.

Mai devreme, prințesa Beatrice a fost văzută sosind la reședința regală. O serie de mașini negre cu însemnele Government Communications Service (GCS) au intrat, de asemenea, pe porțile Palatului Buckingham.

UPDATE ora 19.41: Avionul Forțelor Aeriene Regale care transportă sicriul reginei a decolat din Edinburgh și este acum în drum spre Londra, informează Sky News.

Queen Elizabeth II leaves Scotland for the final time. pic.twitter.com/DTYWmKHLbS

— Royal Central (@RoyalCentral)
September 13, 2022

În timp ce aeronava a rulat pe aeroport, a fost intonat imnul God Save the Queen.

Prremierul scoțian Nicola Sturgeon a fost prezentă pe aeroport, pentru a asista la acest moment.

Trupul neînsuflețit al reginei va ajunge pe aeroportul Northolt în aproximativ o oră, iar apoi va fi dus la reședința regală din centrul Londrei.

La sosirea avionului vor fi prezenți Regele Charles al III-lea, regina consoartă și alți membri ai familiei regale britanice, în jurul orei locale 20:00, notează The Guardian.

UPDATE ora 19.37: Imnul național a fost intonat înainte de decolarea avionului care transportă sicriul reginei Elisabeta a II-a, relatează BBC.

Garda de onoare a dat un ultim salut regal. În timp ce aeronava începe să se deplaseze, fanfara regimentului a intonat o strofă din imnul național.

UPDATE ora 19.33: Sicriul reginei este transportat în aceste momente către aeronava Forțelor Aeriene Britanice, care urmează să ducă sicriul la Londra, relatează The Guardian și BBC.

Sicriul este acoperit cu Drapelul Regal al Scoției. Motoarele avionului sunt pornite, semn că aeronava se pregătește de decolare.

UPDATE ora 19.23: Regele Charles și regina consoartă au aterizat pe aeroportul Northolt din vestul Londrei, informează BBC.

Cuplul regal se va deplasa acum la Palatul Buckingham și se va pregăti pentru a întâmpina acolo sicriul reginei, după ce acesta va fi sosi din Scoția cu avionul. Călătoria de la Northolt la Palatul Buckingham durează în mod normal aproximativ o oră.

UPDATE ora 19.21: Prințesa Regală Anne, care a însoțit sicriul Reginei de la Catedrala St Giles, s-a urcat acum la bordul aeronavei care urmează să transportul trupul reginei la Londra, informează The Guardian.

Călătoria spre capitala Angliei va dura aproximativ o oră.

UPDATE ora 19.15: Sicriul reginei se află acum pe aeroportul din Edinburgh și urmează să fie urcat în avionul Forțelor Aeriene Britanice (Royal Air Forces – RAF), în prezența prințesei regale, informează BBC.

Princess Anne watches on as Queen Elizabeths coffin is carried onto the plane.

Her Royal Highness will travel with the late monarch to Buckingham Palace. pic.twitter.com/f48LechaEG

— Royal Central (@RoyalCentral)
September 13, 2022

Sicriul este însoțit de o gardă de onoare din partea Regimentului Regal al Scoției.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al reginei va pleca cu avionul către aeroportul Northolt din Londra și va ajunge la Palatul Buckingham – unde este aștepat de membri ai familiei regale britanice -, înainte de sfârșitul nopții, notează Sky News.

UPDATE ora 18.57: Prințesa Beatrice a sosit la Palatul Buckingham, urmând ca în această seară să fie depus aici sicriul reginei, relatează Sky News. Pe bancheta din spate a Range Rover-ului gri în care se afla prințesa a fost văzut și un cărucior.

UPDATE ora 18.45: Cortegiul cu sicriul reginei se îndreaptă încet, pe lângă o mare mulțime de oameni în doliu, prin centrul orașului Edinburgh, relatează The Guardian.

Pe alocuri, se simte o tăcere înăbușită din partea celor prezenți, dar sunt și momente ocazionale de aplauze, în timp ce oamenii îi aduc un ultim omagiu reginei înainte de călătoria acesteia spre Londra.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Sicriul Reginei Elisabeta a II-a traversând Podul Dean. Sicriul este transportat de la Edinburgh la Londra | Foto: Profimedia Images

Prințesa regală Anne o însoțește pe regină în procesiune, călătorind în Bentley-ul de stat.

UPDATE ora 18.30: Regele Charles și regina consoartă Camilla au plecat de pe aeroportul din Belfast și se vor întoarce la Londra înainte de sosirea sicriului reginei în capitală, în această seară, relatează Sky News.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Alteța Sa Regală Regele Charles al III-lea pleacă de pe aeroportul din Edinburgh înaintea sicriului Reginei, care va ajunge ulterior în această seară la Londra | Foto: Profimedia Images

Anterior, monarhul s-a angajat să „caute bunăstarea” tuturor locuitorilor din Irlanda de Nord și a descris modul în care familia sa a resimțit „tristețea”, în timp ce a lăudat relația mamei sale cu Irlanda de Nord.

Vorbind la Castelul Hillsborough, reședința regală din Irlanda de Nord, regele Charles a spus că regina Elisabeta era conștientă de rolul său în a aduce împreună comunitățile divizate, „pe care istoria le-a separat”.

UPDATE ora 18.25: Sicriul reginei a fost scos din Catedrala St Giles. Acum este în drum spre aeroportul din Edinburgh, de unde va pleca cu un zbor efectuat de Royal Air Force (RAF) la ora locală 18:00, relatează BBC.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Sicriul Reginei Elisabeta a II-a părăsește Catedrala St Giles | Foto: Profimedia Images

Sicriul reginei va fi apoi depus la Palatul Buckingham.

Britanicii îndurerați de moartea reginei își pot prezenta omagiile de-a lungul traseului.

UPDATE ora 18.20: Membrii familiei regale au sosit în această seară la Catedrala St Giles din Edinburgh, pentru o slujbă de rugăciune în memoria reginei, informează Sky News.

UPDATE ora 18.17: Aproximativ 300 de ofițeri de poliție sunt staționați pe drumurile din jurul Royal Air Force (RAF) Northolt, înainte de sosirea cu avionul a sicriului reginei acolo, marți seara, relatează agenția britanică de știri PA, preluată de The Guardian.

Câte un ofițer se află la fiecare 20 de metri, ca parte a măsurilor de securitate, deoarece se așteaptă ca o mulțime uriașă să urmărească zborul de pe marginea drumurilor, a precizat RAF.

UPDATE ora 18.05: Regele Charles al III-lea și regina consoartă Camilla au părăsit Catedrala Sfânta Ana din Belfast, după o slujbă de reculegere ținută în memoria regretatei regine, relatează Sky News și BBC.

Regele i-a salutat pe cei care au așteptat în fața catedralei, iar apoi a plecat, într-o mașină, alături de Camilla, la Belfast City Airport.

De aici, Charles și Camilla vor zbura spre Londra pentru a aștepta sosirea sicriului reginei la Palatul Buckingham.

Slujba de la Catedrala Sfânta Ana a fost una multiconfesională, condusă de arhiepiscopul Bisericii Irlandei, cu rugăciuni rostite și de arhiepiscopul de Armagh, John McDowell. Au participat, de asemenea, lideri religioși metodiști și prezbiterieni.

UPDATE, ora 17.56: Slujba de la Catedrala Sf. Ana din Belfast a luat sfârșit. Imnul ”God Save the King” a fost intonat în lăcașul de cult din Irlanda de Nord pentru prima dată după 70 de ani, relatează BBC.

În timpul slujbei, șeful Bisericii Catolice din Irlanda i-a adus un omagiu regretatei suverane, afirmând că „credința, grija, respectul, dragostea și devotamentul” au făcut parte din lunga ei domnie.

Regina face parte din reconcilierea Irlandei, a spus arhiepiscopul de Armagh John McDowell.

”Toate acestea ar putea fi folosite pentru a descrie relația ei cu Irlanda de Nord, cu răbdare unindu-le pe toate, dar acordând atenție în special la ceea ce a spus ea cel mai recent – cuvântul care cred că va fi cel mai mult asociat cu regina Elisabeta și Irlanda, de nord și sud, este reconcilierea”, a mai spus arhiepiscopul.

Regele Charles al III-lea și regina consoartă urmează să se îndrepte către aeroportul din Belfast pentru a decola către Londra, acolo unde vor primi sicriul reginei Elisabeta a II-a care va fi adus cu un avion de la Edinburgh și va fi transportat apoi la Palatul Buckingham.

UPDATE, ora 17.12: Ușile Catedralei St. Giles din Edinburgh au fost închise. Oamenii nu mai au acces în interiorul catedralei pentru a aduce un omagiu reginei Elisabeta a II-a în condițiile în care peste două ore, sicriul cu trupul suveranei să fie transportat la Londra, relatează BBC.

Zeci de mii de oameni au stat la coadă în timpul nopții și în cursul zilei de marți pentru a aduce un ultim omagiu reginei.

UPDATE, ora 16.58: Regele Charles al III-lea și regina consoartă au ajuns la Catedrala Sf. Ana din Belfast. La slujba în memoria reginei Elisabeta a II-a participă și prim-ministrul britanic Liz Truss, precum și președintele irlandez Michael D Higgins.

UPDATE, ora 16.33: Regele și regina consoartă au părăsit Castelul Hillsborough și se îndreaptă către Catedrala Sf. Ana, unde va avea loc o slujbă în memoria reginei Elisabeta a II-a. Aici, cuplului regal i se va alătura premierul britanic Liz Truss.

UPDATE, ora 16.23: În răspunsul său la mesajul de condoleanțe, regele Charles al III-lea a precizat că de-a lungul vieții sale, regina a asistat la schimbările prin care a trecut Irlanda de Nord și s-a rugat mereu pentru poporul său, relatează BBC.

”În anii în care s-a aflat în slujba publică, mama mea a văzut Irlanda de Nord trecând prin schimbări importante și istorice. În toți acești ani, ea nu a încetat să se roage pentru cele mai bune vremuri pentru acest loc și pentru oamenii lui, ale căror povești le cunoștea, ale căror dureri le simțise familia noastră și pentru care avea o mare afecțiune și respect”, a spus regele Charles al III-lea.

Monarhul a amintit că la începutul domniei sale, regina și-a luat angajamentul de a menține principiile guvernării constituționale, „o promisiune pe care a ținut-o cu credință neclintită”.

„Acum, cu acel exemplu strălucitor în fața mea și cu ajutorul lui Dumnezeu, îmi asum noile îndatoriri, hotărât să caut bunăstarea tuturor locuitorilor Irlandei de Nord”, a adăugat regele.

UPDATE, ora 16.09: Regele Charles al III-lea și regina consoartă primesc un mesaj de condoleanțe în numele poporului Irlandei de Nord din partea preşedintelui Adunării de la Stormont (parlamentul nord-irlandez), Alex Maskey, relatează BBC și The Guardian.

„În această perioadă de doliu public pentru regina Elisabeta, suntem conștienți de durerea familiei voastre pentru moartea unei mame, a unei bunici și a unei străbunici. Sper că dumneavoastră și familia dumneavoastră să simțiți mângâiere din aprecierea și căldura care au însoțit omagiile aduse reginei pe aceste insule și în întreaga lume”, a declarat Alex Maskey.

Acesta a continuat spunând că regina Elisabeta „nu a fost un observator îndepărtat în transformarea și progresul relațiilor din și dintre aceste insule. Ea a demonstrat personal modul în care actele individuale de conducere pozitivă pot ajuta la înlăturarea barierelor și la încurajarea reconcilierii”.

„Ea a arătat cum un gest mic, dar semnificativ, o vizită, o strângere de mână, traversarea străzii sau rostirea câtorva cuvinte în irlandeză pot face o diferență enormă în schimbarea atitudinilor și construirea de relații. Faptul că a recunoscut cetățenii britanici și irlandezi, precum și diversitatea mai largă a comunității noastre a fost, fără îndoială, semnificativ”, a mai precizat oficialul nord-irlandez.

De asemenea, Alex Maskey a atras atenția asupa perioadei care a trecut între vizitele reginei în Irlanda de Nord de după încoronarea sa, în 1953, și cea pentru Jubileul de diamant din 2012.

„Este extraordinar să ne gândim la cât de multe schimbări sociale și politice a asistat Regina Elisabeta a II-a în perioada dintre acele vizite”, a spus Maskey.

UPDATE, ora 15.20: Regele Charles al III-lea a avut o audiență privată cu secretarul de stat pentru Irlanda de Nord, Chris Heaton-Harris. De asemenea, monarhul are programate întâlniri cu liderii politici ai Irlandei de Nord, inclusiv cu cei din partidele naționaliste, care doresc ca Irlanda de Nord să devină parte a Republicii Irlanda, relatează The Guardian.

UPDATE, ora 14.55: Oamenii nu se mai pot așeza la coadă pentru a-i aduce un omagiu reginei Elisabeta a II-a la Catedrala St Giles din Edinburgh, anunță guvernul scoțian, citat de The Guardian.

”Coada s-a închis acum. Vă rugăm să nu încercați să vă alăturați la coadă. Peste 26.000 de oameni au avut deja șansa de a aduce un ultim omagiu. Facem tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că cei aflați în prezent la coadă pot face acest lucru înainte de ora 15”, au transmis autoritățile.

La 17 ora locală – 19, ora României – sicriul cu trupul reginei va fi scos din catedrală și dus la aeroportul din Edinburgh, de unde va fi transportat la Londra.

The queue has now closed. Please do not attempt to join the queue.

Over 26,000 people have already had a chance to pay their last respects.

We are doing everything we can to ensure that those currently in the queue can do so before 3pm, when the Lying at Rest will end.

— Scottish Government (@scotgov)
September 13, 2022

UPDATE, ora 14.31: Cuplul regal au salutat oamenii care s-au adunat la Castelul Hillsborough din Irlanda de Nord. Regele Charles al III-lea și regina consoartă s-au uitat la mesajele lăsate în memoria reginei Elisabeta a II-a, după care au intrat în castel în timp ce mulțimea scanda ”Dumnezeu să-l păzească pe rege!”.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Regele Charles al III-lea și regina consoartă Camilla salută mulțimea adunată la Castelul Hillsborough din Irlanda de Nord. Foto: EPA

Drapelul regal a fost arborat deasupra castelului pentru a semnala prezența monarhului.

UPDATE, ora 14.09: Regele Charles al III-lea și regina consoartă, Camilla, au ajuns la Belfast. Cuplul regal va merge la Castelul Hillsborough, reședința regală oficială din Irlanda de Nord.

UPDATE, ora 13.25: Cuplul regal a pornit către Irlanda de Nord la bordul unui avion care a decolat de pe aeroportul din Edinburgh.

UPDATE, ora 12.48: Regele Charles al III-lea și reginea consoartă se îndreaptă către aeroportul din Edinburgh de unde vor decola către Belfast, capitala Irlandei de Nord.

UPDATE, ora 12.10: Charles al III-lea va vizita marți, 13 septembrie, Irlanda de Nord pentru prima dată în calitate de rege. Vizita este parte a unui turneu prin Regatul Unit pe care noul monarh trebuie să îl facă, relatează BBC.

Regele va fi însoțit de Camilla, regina consoartă, iar premierul britanic Liz Truss se va alătura cuplului regal la Belfast.

Regele și regina consoartă vor fi întâmpinați pe aeroportul din Belfast de secretarul de stat pentru Irlanda de Nord, Chris Heaton-Harris, de directorul executiv al aeroportului, lordul locotenent al orașului Belfast și câțiva elevi.

Ei vor călători apoi la Castelul Hillsborough, acolo unde oamenii au început să se adune deja înainte de răsărit, sperând că vor putea să-l vadă de aproape pe noul rege.

De altfel, la sosirea la castel, regele Charles al III-lea va face o scurtă plimbare pentru a saluta mulțimea și pentru a vedea mesajele lăsate de oameni în memoria reginei Elisabeta a II-a.

Regele va găzdui o audiență privată cu Chris Heaton-Harris, înainte de a se întâlni cu liderii locali de partid și de a primi un mesaj de condoleanțe din partea președintelui Parlamentului Irlandei de Nord, Alex Maskey.

Ulterior, cuplul regal se va întâlni cu lideri din toate confesiunile religioase din Irlanda de Nord înainte de un serviciu de rugăciune de la Catedrala Sf. Ana din Belfast.

Regele Charles al III-lea și regina consoartă se vor întoarce la Londra marți seara.

Aceasta va fi cea de-a 40-a călătorie a fiului reginei Elisabeta a II-a în Irlanda de Nord, dar prima în calitate de monarh.

UPDTE, ora 11.40: Oamenii care vor să-i aducă un omagiu reginei Elisabeta a II-a la Edinburgh trebuie să stea la coadă aproximativ 45 de minute, potrivit unei actualizări publicate de guvernul scoțian cu privire la timpii de așteptare, relatează BBC.

Oficialii estimează că timpul de așteptare se va prelungi pe parcursul zilei.

Sicriul cu trupul reginei Elisabeta a II-a va rămâne la Catedrala St Giles din capital Scoției până astăzi la ora 19.00, ora României. În această seară, sicriul va fi transportat la Londra.

***

Știre inițială: „În urmă cu aproape 34 de ani, i-am jurat credință. Așa că se acum cuvine să-mi iau rămas bun. Am reușit să intrăm la ora 4.00. Lucrez de la 8.30, dar nu contează”, a explicat Callum, unul dintre scoțienii care au venit să-i aducă reginei un ultim omagiu.

„Este cu adevărat un moment istoric. Am vrut să ne aducem omagiul unei femei extraordinare, chiar dacă nu suntem regaliști”, a spus Fiona, o profesoară.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Peste 20.000 de oameni au stat la coadă pentru a ajunge la sicriul reginei Elisabeta a II-a, depus în Catedrala St. Giles din Edinburgh (foto Profimedia)

„A fost un privilegiu. A fost atât de liniștit, mă bucur că am venit”, a spus și Bettt Bremner, care a stat șase ore la coadă pentru a putea intra în catedrală. „Aș fi stat toată noaptea, dacă ar fi trebuit”, a completat ea.

„Este o oportunitate o dată în viață. S-ar putea să nu vedem niciodată o altă regină. A fost destul de frig, dar am vrut să evităm aglomerația”, spune un bărbat care a venit și el la Catedrala St. Giles.

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a a ajuns la Londra. Rămâne peste noapte la Palatul Buckingham
Un grup de oameni în fața Catedralei St. Giles din Edinburgh, așteptând să-i aducă un omagiu reginei (foto Profimedia)

Sicriul reginei Elisabeta a II-a a fost mutat luni după-amiază de la Palatul Holyroodhouse la Catedrala St. Giles, din Edinburg, după o ceremonie condusă de regele Charles al III-lea.

Sicriul va ajunge azi la Londra

După privegherea prinților, sicriul reginei rămâne la Catedrala St, Giles din Edinburgh până marți la ora 19.00, ora României. Acesta va fi transportat la aeroportul din orașul scoțian, de unde va fi transportat la RAF Northolt, vestul Londrei.

Prințesa Anne, va însoți sicriul, așa cum a făcut-o încă de la începutul călătoriei sale de la Balmoral.

Sicriul este de așteptat să sosească la Londra la ora 21.00, ora României, iar apoi va fi dus la Palatul Buckingham, unde va fi întâmpinat de regele Charles al III-lea și de Camilla, regina consoartă.

Regele și soția sa urmează să viziteze marți, 14 septembrie, Belfast, unde suveranul se va întâlni cu secretarul de stat pentru Irlanda de Nord, Chris Heaton-Harris, precum și cu alți lideri de partid.

După o întâlnire cu liderii religioși, cuplul regal va participa la o slujbă de rugăciune la Catedrala Sf. Ana, înainte de a călători la Londra.

Înmormântarea reginei Elisabeta a II-a, pentru care au fost instituite măsuri stricte, inclusiv pentru șefii de stat care vor fi prezenți, va avea loc la Westminster Abbey, pe 19 septembrie.

articolul original.

Sicriul reginei va fi dus la Londra cu un avion care a fost folosit pentru misiuni de ajutor în Ucraina și evacuarea civililor din Afganistan

13 September 2022 at 08:27
image

O aeronavă C-17 Globemaster a Forțelor Aeriene Regale va transporta astăzi, 13 septembrie, sicriul cu trupul reginei Elisabeta a II-a de la Edinburgh la Londra. Este vorba despre un avion care a fost folosit până acum în misiuni de ajutor în Ucraina, precum și pentru evacuarea civililor din Afganistan, în vara anului trecut, relatează The Guardian.

”Este un avion foarte folosit – a transportat majoritatea celor 15.000 de oameni pe care i-am evacuat din Kabul vara trecută. Și de atunci, a fost implicat în transportul aerian de ajutor umanitar (…) pentru a sprijini Ucraina”, a explicat șeful Forţelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, Mareşal al Aerului Sir Mike Wigston, pentru Sky News.

Regina a fost „întruchiparea unei vieți în slujba” oamenilor pe care forțele armate „încearcă într-un fel să o ia drept model”, a adăugat Sir Wigston.

Sicriul reginei Elisabeta a II-a va rămâne în catedrala St. Giles din capitala Scoției până marți seară la ora 19.00, ora României. Ulterior, acesta va fi dus la aeroportul din Edinburgh pentru a fi transportat la Londra, unde va ajunge în jurul orei 21.00

Singura fiică a suveranei britanice, prințesa Anne, va însoți sicriul până în capitala britanică. Apoi, acesta va fi dus la Palatul Buckingham, unde va fi întâmpinat de regele Charles al III-lea și de Camilla, regina consoartă.

Foto: Profimedia

articolul original.

Prima imagine cu noul rege. Charles al III-lea, surprins de fotografi când pleacă de la Balmoral

9 September 2022 at 10:51
image

Regele Charles al III-lea a plecat vineri în jurul prâznului de la Castelul Balmoral din Scoția, unde mama sa regina Elisabeta a II-a a murit, pe 8 septembrie, anunță BBC și The Guardian.

Noul suveran a fost văzut într-o mașină care îl duce la aerportul Aberdeen, din apropiere, de unde va lua un avion către Londra. Charles al III-lea este însoțit de regina consoartă, Camilla. Sunt primele imagini cu fiul reginei Elisabeta a II-a de după moartea suveranei britanice.

Regele se va întâlni astăzi în capitala britanică cu premierul Liz Truss, după care, în cursul serii este așteptat să transmită un mesaj televizat către națiune, primul în calitate de monarh.

Regina Elisabeta a II-a a murit joi, 8 septembrie, la vârsta de 96 de ani și după o domnie de șapte decenii, fiind cel mai longeviv monarh britanic.

Pentru familia regală urmează o perioadă de doliu care începe astăzi și se va încheia în a șaptea zi după funeraliile reginei.

Foto: Profimedia

articolul original.
❌