ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 29 September 2022Ultimele Stiri

Vouchere pentru compensarea facturilor la energie, luate în calcul pentru anumite categorii. Anunțul, făcut de ministrul Virgil Popescu

28 September 2022 at 20:54
image

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat miercuri seară, 28 septembrie, la Digi24, că ia în calcul acordarea unor vouchere pentru compensarea facturilor la electricitate pentru bolnavii care au acasă dispozitive medicale, dar şi pentru persoanele cu mai mulţi copii, informează news.ro.

Potrivit lui Popescu, este vorba despre un „ajutor ţintit”, acordat persoanelor bolnave, care folosesc dispozitive medicale ce consumă cantităţi importante de energie, ajutor ce poate fi acordat prin intermediul unor vouchere.

Totodată, ministrul a spus că pot fi acordate ajutoare pentru plata facturilor la energie şi persoanelor care au mai mulţi copii, tot prin vouchere, fără să ofere alte detalii.

El a precizat că decizia acordării voucherelor se va face ținând cont doar de cine stabilește legea că are nevoie. „Soluţia de declaraţie (n.red. – pe proprie răspundere) poate fi o soluţie, dar ea poate să nască abuzuri, poate la un moment dat să nască alte probleme şi alte complicaţii, când lucrurile simple se pot rezolva direct, ţintit, către acele familii care se stabileşte prin lege că au nevoie”, a mai spus Popescu.

Ce prevede legea în acest moment

Executivul condus de Nicolae Ciucă a adoptat pe 1 septembrie modificările la ordonanța privind plafonarea și compensarea în energie. Concret, prețurile la energie pentru populație au rămas neschimbate, dar au scăzut pragurile de consum.

Care sunt pragurile de consum din noua ordonanță: 

  • 0,68 lei/kWh pentru românii care au consumat în 2021 între 0 și 100 kWh lunar
  • 0,8 lei/kWh pentru românii care au consumat în 2021 între 100,01 și 255 kWh lunar. Pragul anterior era de 300 kWh

Prin această ordonanță, Guvernul a extins perioada plafonării preţurilor până la 31 august 2023.

În acest context, premierul PNL, Nicolae Ciucă, a transmis că agreează propunerea PSD, ca plafonarea preţurilor la energie să se raporteze la consumul curent, nu la cel din 2021.

articolul original.

Un copil din Găești a murit înecat în piscina din curtea casei. Mama a fugit și e căutată de poliție

28 September 2022 at 20:31
image

Un copil de 4 ani s-a înecat în piscina din curtea casei sale, în Găești. Mama acestuia a fugit de acasă după incident, „aflându-se într-o stare de tulburare emoțională”, şi este căutată de poliţişti și de jandarmi, a transmis IPJ Dâmbovița.

Polițiștii din Găești au fost sesizați miercuri seară, la numărul de urgență 112, că un copil s-a înecat. Din primele verificări, oamenii legii „au constatat că un minor de 4 ani, care se afla în grija mamei, ar fi căzut într-o piscină, situată în curtea locuinței”, se arată în comunicat.

Medicii sosiți la fața locului au pronunțat decesul copilului, iar cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală pentru efectuarea necropsiei.

Potrivit IPJ Dâmbovița, „mama copilului a părăsit locul respectiv, aflându-se într-o stare de tulburare emoțională”.

Polițiștii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă și o caută pe femeie, fiind sprijiniți de jandarmi, de pompieri și de oameni din oraș.

articolul original.
Ieri — 28 September 2022Ultimele Stiri

Sorin Cîmpeanu se consideră „o țintă” în scandalul plagiatului. „Un atac la legile educației”

28 September 2022 at 19:40
image

Ministrul Educației a declarat miercuri seară, 28 septembrie, la TVR Info, că nu se consideră vinovat moral pentru asumarea întregului merit asupra unui curs universitar scris în 2006. „Se judecă şi se dau verdicte pe internet, pe Facebook”, a afirmat Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu susține că e o țintă în scandalul de plagiat și spune că cei care îl acuză nu știu despre ce vorbesc.

„Foarte multă lume discută despre lucruri pe care nu le cunoaşte, se judecă şi se dau verdicte pe internet, pe Facebook. În condiţiile în care există atât de multe consilii şi comisii de etică pe aproape toate palierele, dacă verdictele se dau pe Facebook de către necunoscători, eu nu pot să-i ajut decât explicându-le, încă o dată, ce înseamnă un îndrumător de lucrări practice”, a declarat Sorin Cîmpeanu la TVR Info, potrivit news.ro.

Întrebat dacă profesorul Ioan Pleşa i-a cerut să nu îi pomenească numele în lucrarea care face obiectul acuzaţiilor de plagiat, Cîmpeanu a răspuns că profesorul a ieşit la pensie în anul 2000 şi „a solicitat ca acele lucruri să fie păstrate pentru că erau rodul muncii de mulţi ani de zile şi erau cea mai eficientă cale de a sprijini studenţii”.

„I se pare incredibilă această perspectivă la care nici domnia sa, nici eu nu ne-am gândit vreodată. După cum lucrurile pot continua cu preluarea unor rezolvări de probleme din manuale de matematică sau culegeri de fizică. Deci ajungem într-o zonă absolut stupidă”, a afirmat ministrul, care a mai spus că în mod „evident” este o ţintă.

Întrebat dacă din punct de vedere moral consideră că a avut o scăpare atunci când nu a precizat şi numele fostului său mentor, Cîmpeanu a răspuns: „Absolut deloc”.

El a mai susținut că acuzațiile de plagiat la adresa sa sunt „cu siguranţă” un atac indirect la legile educaţiei, aflate în proces de legiferare.

La final, Sorin Cîmpeanu a precizat că va discuta această situație cu premierul, atunci când Nicolae Ciucă va reveni din Japonia, unde a participat la înmormântarea fostului premier Shinzo Abe.

Acuzat că și-a însușit 92 de pagini din munca a doi profesori

Luni, 26 septembrie, jurnalista Emilia Șercan a demonstrat că Sorin Cîmpeanu a plagiat într-un curs universitar. Potrivit investigației PressOne, ministrul și-a însușit în 2006 aproape 100 de pagini din munca a doi universitari alături de care semnase cu șase ani mai înainte.

Șercan a scris că ministrul „și-a însușit în mod fraudulos” 13 capitole, „trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar”.

Pe 26 septembrie, într-o primă reacție la acuzațiile de plagiat, Cîmpeanu a declarat că articolul este „o încercare de a bloca legile educației”. Pe 27 septembrie, a spus că cei care lansează acuzații de plagiat „sunt un fel de habarnişti” și că cei care se opun legilor educației sunt „analfabeţi puri” și „analfabeţi funcţionali”. Pe 28 septembrie, Cîmpeanu a publicat declaraţia unuia dintre profesorii care au semnat cu el un curs universitar însușit apoi de ministru, în încercarea de a demonstra că nu a plagiat.

Mai multe persoane au protestat în ultimele două zile în fața Ministerului Educației. Oamenii au cerut demisia lui Sorin Cîmpeanu, al treilea liberal acuzat de plagiat după Florin Roman și Nicolae Ciucă.

Noile Legi ale educației vor fi transmise Guvernului spre aprobare și apoi Parlamentului. Dacă legile vor intra în vigoare în forma actuală, acestea vor desființa CNATDCU, consiliul care analizează plagiatele, iar ministrul Sorin Cîmpeanu va scăpa de verificările instituției.

articolul original.

„Pe lângă că fură, mai și minte”. CTP amendează refuzul lui Sorin Cîmpeanu de a da explicații despre plagiat

28 September 2022 at 19:10
image

Cristian Tudor Popescu amintește în editorialul din Republica de cazul premierului Ciucă, cel care s-a comportat similar când a fost acuzat de plagiat: a refuzat să dea explicații. Gazetarul acuză și că Legile educației sunt concepute astfel încât plagiatul lui Cîmpeanu și al premierului Ciucă „să fie de mult prescrise”.

„Ce e mai rău: să spargi un magazin și să furi câte ceva sau să copiezi un text al altcuiva și să-l dai drept al tău, făcând profit din asta? Ambele au ca gen proxim hoția, dar plagiatul are o diferență specifică în plus. Hoțul de obiecte doar le găbjește, nu zice că le-a făcut el. Plagiatorul pretinde că el este autorul, creatorul textului. Adică, pe lângă că fură, mai și minte”, își începe CTP editorialul.

Potrivit gazetarului, „cel care știe cel mai bine că Sorin Cîmpeanu e un trișor este Sorin Cîmpeanu”, care deși „cu hoția și minciuna asta trăiește din 2006. Concubinează cu ele”, în același timp, „îi învață pe elevi cum să fie cinstiți și silitori”.

Mai mult, vinovăția lui Cîmpeanu este probată, ca și în cazul premierului său, Ciucă, de atitudinea actualului ministru al educației, care, din înălțimea funcției, refuză să dea vreo explicație în legătură cu acuzația de plagiat. Și își face Legea Educației în așa fel încât fapta lui de plagiat, cât și cea a lui șef Ciucă, să fie de mult prescrise.

Cristian Tudor Popescu:

În finalul editorialului, CTP vorbește despre impostură, fără însă să îl numească pe Sorin Cîmpeanu: „Vă reamintesc acest principiu de antropologie politică: cu cât e mai mare și mai nesimțit impostorul, cu atât mai mari vor fi cinismul și lipsa de scrupule cu care își va apăra impostura”.

Cîmpeanu, acuzat de plagiat de Emilia Șercan

Luni, 26 septembrie, jurnalista Emilia Șercan a demonstrat că Sorin Cîmpeanu a plagiat într-un curs universitar. Potrivit investigației PressOne, ministrul și-a însușit în 2006 aproape 100 de pagini din munca a doi universitari alături de care semnase cu șase ani mai înainte.

Șercan a scris că ministrul „și-a însușit în mod fraudulos” 13 capitole, „trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar”.

Pe 26 septembrie, într-o primă reacție la acuzațiile de plagiat, Cîmpeanu a declarat că articolul este „o încercare de a bloca legile educației”. Pe 27 septembrie, a spus că cei care lansează acuzații de plagiat „sunt un fel de habarnişti” și că cei care se opun legilor educației sunt „analfabeţi puri” și „analfabeţi funcţionali”. Pe 28 septembrie, Cîmpeanu a publicat declaraţia unuia dintre profesorii care au semnat cu el un curs universitar însușit apoi de ministru, în încercarea de a demonstra că nu a plagiat.

Mai multe persoane au protestat în ultimele două zile în fața Ministerului Educației. Oamenii au cerut demisia lui Sorin Cîmpeanu, al treilea liberal acuzat de plagiat după Florin Roman și Nicolae Ciucă.

Noile Legi ale educației vor fi transmise Guvernului spre aprobare și apoi Parlamentului. Dacă legile vor intra în vigoare în forma actuală, acestea vor desființa CNATDCU, consiliul care analizează plagiatele, iar ministrul Sorin Cîmpeanu va scăpa de verificările instituției.

Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

articolul original.

Curtea de Conturi și Ministerul de Finanțe, sesizate de USR în scandalul Blue Air. Cătălin Drulă: „Este un Caritas, cu românii păgubiți”

28 September 2022 at 18:47
image

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a declarat miercuri, 28 septembrie, că au fost sesizate cinci instituţii în cazul Blue Air și a atras atenţia asupra felului în care Guvernul a împrumutat compania low-cost aeriană în 2020, precizând că documentele arată că împrumutul nu are şanse să fie rambursat.

„Am sesizat cinci instituţii în ceea ce priveşte cazul Blue Air. E vorba de Curtea de Conturi, Ministerul de Finanţe, EximBank, BNR şi ANAF. Am prezentat documente, pe care le vor verifica foarte uşor şi aceste autorităţi, care arată că sunt mari semne de întrebare atât asupra împrumutului dat în 2020, există chiar o notă de fundamentare a Ministerului Finanţelor din 2020, în care desfiinţează acordarea acestui împrumut”, a spus Cătălin Drulă într-o conferință de presă.

„În nota de fundamentare prin care s-a acordat se spune că va fi un împrumut neperformant, va crea un prejudiciu statului, că Blue Air este o companie cu valoare negativă”, a adăugat el.

Liderul Opoziției s-a referit la faptul că Guvernul a acordat în 2020 o garanție de stat pentru un împrumut de 300 de milioane de lei oferit prin Eximbank companiei Blue Air. Potrivit profit.ro, încă de la momentul creditului, analizele Eximbank și Guvernului arătau că Blue Air este într-o situație financiară precară.

Dacă în 2020 puteam vorbi despre un viitor prejudiciu asupra bugetului de stat, în 2022 vorbim de o țeapă, de un Caritas, în care cei păgubiți au fost direct sute de mii de români.

Președintele USR, Cătălin Drulă:

Drulă a mai afirmat că în acest an, statul român a ajuns să plătească ratele lunare în locul Blue Air către Eximbank, „este vorba de aproximativ 5-6 milioane de lei de la bugetul de stat”, în loc să execute garanţiile companiei.

Cătălin Drulă a invocat şi un document din 25 august 2022, adresat ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu, şi ministrului finanţelor, Adrian Câciu, prin care compania „practic, somează statul să îi execute garanţiile”.

Documentele prin care Cătălin Drulă a sesizat Ministerul de Finanțe și Curtea de Conturi în numele Parlamentului pot fi citite mai jos:

ministerul-definante-blue-air
curtea-conturi-blue-air

Blue Air a avertizat Guvernul încă din 2021 că are o situație dificilă

Libertatea a arătat cu documente, pe 13 septembrie, că, în august 2021, compania aeriană low-cost a transmis o adresă către Ministerul Transporturilor, condus atunci de Cătălin Drulă, dar și către fostul premier Florin Cîțu, prin care i-a înștiințat că pandemia de COVID și intensificarea restricțiilor de circulație „au accelerat semnificativ deteriorarea poziției financiare a companiei”.

Blue Air a anunțat atunci Guvernul că „fără o infuzie rapidă de fonduri de minimum 54 de milioane de euro”, compania nu va mai rezista.

Pe 6 septembrie, Blue Air a informat că suspendă zborurile, până pe 12 septembrie, din cauza situației financiare precare, cauzată de poprirea conturilor de către Ministerul Mediului prin Administrația Fondurilor de Mediu. Câteva zile mai târziu, compania aeriană a anunțat că „își propune să reia zborurile din 10 octombrie”, iar pasagerii păgubiți își vor recupera banii doar în anumite condiții.

articolul original.

Nicolae Ciucă a anunțat scenariile privind majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023. Procentele luate în calcul

28 September 2022 at 14:26
image

Premierul Nicolae Cică a avansat marți, 27 septembrie, la Antena 3, trei variante procentuale privind creșterea pensiilor în 2023: 10%, 11% și 15%.

Întrebat cu cât ar putea fi majorate pensiile, în contextul în care diverşi politicieni avansează procente diferite, șeful Executivului a răspuns că Guvernul analizează mai multe scenarii.

„Îmi doresc foarte mult, ca prim-ministru, şi nu cred că există cineva care să nu-şi dorească să poată să acopere această rată a inflaţiei prin asigurarea de venituri suplimentare pensionarilor, tuturor celor care au viaţă activă şi lucrează într-un domeniu sau altul, cetăţenilor vulnerabili. Acum, în momentul de faţă, avem ipoteze, sunt ipoteze de la 10% la 15%, la 11%”, a declarat Nicolae Ciucă.

Premierul a subliniat că nu vrea să creeze așteptări false pensionarilor, care „şi aşa sunt destul de necăjiţi şi aşa au problemele pe care le ştim cu toţii” și că de aceea nu poate oferi un răspuns concret. „Tocmai aici apare partea care nu trebuie să se transmită către oameni pentru a le crea aşteptări”, a spus Ciucă.

Ce spune legea: în 2023, pensiile se majorează cu inflația din 2021

În prezent, rata inflației este de 15,32%. Potrivit legii, însă, inflația de referință care trebuie luată în calcul pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023 trebuie să fie cea din 2021, adică 5,1%.

Totuși, ministrul PSD al muncii a declarat că Guvernul va „face mai mult decât spune legea”. Liberalii l-au acuzat apoi pe Marius Budăi, într-o ședință privată, că ia decizii fără să se consulte în prealabil în coaliție și i-au cerut premierului Nicolae Ciucă să îl demită.

4,3 milioane de români

au pensii lunare sub 3.000 de lei, în timp ce 3,3 milioane de români au sub 2.000 de lei.

În România sunt 4.794.670 de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.733 de lei, conform datelor oferite Casa Naţională de Pensii Publice pentru luna iulie 2022.

articolul original.

Ministerul de Externe le recomandă românilor să evite Rusia și să plece „cât mai curând” dacă se află acolo

28 September 2022 at 14:07
image

Recomandarea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a cerut, pe 21 septembrie, mobilizare parțială în Rusia.

Ministerul condus de Bogdan Aurescu a transmis miercuri, 28 septembrie, că recomandă românilor să „evite călătoriile neesențiale în Federația Rusă”. Totodată, cei care se află temporar acolo trebuie „să ia în considerare părăsirea teritoriului Federației Ruse cât mai curând”.

Totodată, MAE le mai recomandă românilor aflați în Rusia să fie vigilenți, să evite locurile în care sunt adunări publice sau aglomerări mari și „să nu se angajeze în desfășurarea unor eventuale acțiuni de protest sau alte manifestații care pot genera violențe stradale”.

Ministerul de Externe a mai recomandat românilor aflați în Rusia să își înregistreze neîntârziat prezența prin intermediul site-ului www.econsulat.ro.

Anunțul instituției conduse de ministrul Bogdan Aurescu vine după decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a ordona mobilizarea militară parțială, fapt care a provocat proteste. Rușii au căutat să plece din țară, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizări ale biletelor de avion.

Putin și-a argumentat decizia susținând că Occidentul că vrea să distrugă Rusia și a afirmat că trebuie „să aparăm patria mamă pentru a asigura protecția poporului nostru”.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Camera Deputaților a aprobat creșterea salariilor primarilor, nu și a parlamentarilor. USR anunţă că va ataca proiectul la CCR

27 September 2022 at 12:30
image
Politică Libertatea > Ştiri > Politică

De Cristian Otopeanu, . Ultimul update Marți, 27 septembrie 2022, 15:59

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi, 27 septembrie, în calitate de for decizional, majorarea salariilor din administrația publică locală și renunţarea la majorarea salariilor deputaților și senatorilor, așa cum se votase în Senat. USR a transmis că va seisza Curtea Constituţională.

UPDATE ora 15.30: Cu 168 de voturi pentru, 79 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, deputații au votat majorarea salariilor pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene.

Liderul AUR, George Simion, a cerut în plen eliminarea majorărilor salariale pentru primari.

USR, prin vocea lui Alin Gabriel Apostol, a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională proiectul de lege.

„Angajaţii din România câştigă sub 4.500 de lei, brut. Un salariat din administraţia publică locală are o medie salarială de 6.338 de lei. Aţi votat pentru voi şi ai voştri. Eu v-am înţeles de ce aţi votat, pentru că o parte însemnată ditnre ei vă aduc voturile la fircare alegere alectorală. USR va ataca la CCR această propunere legislativă”, a spus Apostol, potrivit news.ro.


Comisiile reunite de muncă şi buget finanţe din Camera Deputaților au votat marţi, 27 septembrie, renunţarea la majorarea salariilor parlamentarilor, după aproape o oră de discuţii aprinse și scandal. Raportul, care modifică forma adoptată în Senat, trebuie votat în plenul Camerei, lucru care se va petrece tot astăzi.

Cu 25 de voturi pentru şi 12 împotrivă, deputații din Comisii au eliminat majorarea salariilor pentru parlamentari, dar au păstrat creșterile salariale din administrația publică locală, adică pentru primari, viceprimari, preşedinţii de CJ şi vicepreşedinţii de CJ.

Raportul trebuie acum să primească votul plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional. El figurează pe ordinea de zi a şedinţei care are loc tot astăzi, la o săptămână după votul din Senat, care a generat un întreg scandal.

Președintele AUR, George Simion, și deputatul PSD Gabriel Zetea au fost aproape să se bată în cadrul ședinței.

„Trebuie să fim bogați și cinstiți”

Senatul a adoptat pe 21 septembrie majorarea indemnizațiilor demnitarilor și creșterea sporurilor cu 25% pentru funcționarii publici implicați în procesul legislativ, la o inițiativă a UDMR. Astfel, urmau să crească indemnizațiile președintelui, miniștrilor, parlamentarilor, primarilor, președinților de consilii județene și locale, precum și ale funcționarilor publici.

La câteva ore după votul din Senat, senatorul PNL Virgil Guran a argumentat majorarea prin faptul că „trebuie să fim bogați și cinstiți”.

Decizia Senatului a venit la câteva ore după ce Curtea Constituțională a stabilit că proiectul de lege prin care se majorau salariile tuturor demnitarilor este neconstituțional.

Pe 24 septembrie, președintele Klaus Iohannis a atras atenția că nu i se pare corect ca demnitarii să fie primii care beneficiază de creşteri salariale în contextul crizei economice. „Puteam să rămânem mai spre urmă”, a spus el.

Senatul a fost prima cameră sesizată, iar votul final va fi dat de Camera Deputaţilor, cel mai probabil în această după amiază.

articolul original.

Reacția Universității București după acuzațiile de plagiat aduse lui Sorin Cîmpeanu: Este necesară o analiză serioasă, în afara oricărei presiuni

27 September 2022 at 12:25
image

Instituția condusă de rectorul Marian Preda a transmis marți, 27 septembrie, că nu acceptă și condamnă „orice acțiune care încalcă etica și integritatea academică” și cere ca „instituțiile responsabile ale statului” să își facă datoria, după articolul publicat de Emilia Șercan privind plagiatul lui Sorin Cîmpeanu.

„În privința acuzațiilor de plagiat care i se aduc ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, considerăm necesară o analiză serioasă, în afara oricărei presiuni de orice natură, analiză care să fie realizată de îndată de către instituțiile abilitate din cadrul universității implicate și de instituțiile responsabile ale statului”, se arată în comunicatul remis la solicitarea Libertatea.

„În aceste vremuri tot mai tulburi, educația are nevoie de valori puternice și de un etos care să ghideze noile generații în formarea lor ca buni cetățeni, profesioniști desăvârșiți și implicați în societate”, se mai precizează în punctul de vedere al Universității București, transmis ziarului.

Cîmpeanu, acuzat de plagiat de Emilia Șercan

Luni, 26 septembrie 2022, jurnalista Emilia Șercan a arătat că Sorin Cîmpeanu a plagiat într-un curs universitar. Potrivit investigației PressOne, ministrul și-a însușit în 2006 aproape 100 de pagini din munca a doi universitari alături de care semnase cu șase ani mai înainte.

Șercan a susținut că ministrul „și-a însușit în mod fraudulos” 13 capitole, „trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar”.

Într-o primă reacție după acuzațiile de plagiat, Cîmpeanu a declarat că dezvăluirea despre plagiatul său este „o încercare de a bloca legile educației”. Ministrul a transmis a doua zi că cei care lansează acuzații de plagiat „sunt un fel de habarnişti” și că cei care se opun legilor educației sunt „analfabeţi puri” și „analfabeţi funcţionali”, fără să o numească pe Emilia Șercan.

articolul original.

Protest la Ministerul Educației. Se cere demisia lui Sorin Cîmpeanu, care este acuzat de plagiat

27 September 2022 at 07:15
image

Mai multe persoane protestează marți dimineață, 27 septembrie, în fața Ministerului Educației, informează B1TV. Oamenii cer demisia lui Sorin Cîmpeanu, al treilea liberal acuzat de plagiat din Guvernul Ciucă.

Protestatarii au adus un banner pe care scrie „Demisia” și au ironizat proiectul „România Educată”, al lui Klaus Iohannis, și au afișat mesajul „Republica România plagiată” pe o fotografie cu Sorin Cîmpeanu.

Manifestanții nu au uitat nici de președintele Klaus Iohannis, pe a cărui imagine au scris „România needucată” și au atașat cei trei trandafiri din sigla PSD, sugerând că șeful statului a girat coaliția PNL-PSD.

Luni, 26 septembrie 2022, jurnalista Emilia Șercan a arătat că Sorin Cîmpeanu a plagiat într-un curs universitar. Potrivit investigației PressOne, ministrul și-a însușit în 2006 aproape 100 de pagini din munca a doi universitari alături de care semnase cu șase ani mai înainte.

Șercan a susținut că ministrul „și-a însușit în mod fraudulos” 13 capitole, „trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar”.

Într-o primă reacție după acuzațiile de plagiat, Cîmpeanu a declarat că dezvăluirea despre plagiatul său este „o încercare de a bloca legile educației”.

articolul original.

Agenţia Medicamentului: Spitalele primesc săptămâna aceasta medicamentul necesar efectuării operațiilor

26 September 2022 at 11:20
image

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a transmis luni, 26 septembrie, că cele 51.000 de cutii de Miostin care conțin substanța activă Neostigmină vor fi livrate în cursul acestei săptămâni spitalelor din România, scrie news.ro. Astfel, vor putea fi reluate operațiile non-urgente la Spitalul Județean Constanța, care au fost suspendate din 23 septembrie.

„Având în vedere faptul că în prezent, în România, cu substanţa activă metilsulfat de neostigmină nu mai este autorizat niciun alt medicament, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), înţelegând impactul produs pe piaţa farmaceutică de lipsa acestuia, va sprijini fabricantul, în limita prevederilor legale, pentru depăşirea acestei situaţii şi asigurarea disponibilităţii produsului în România”, a precizat ANMDR.

Potrivit producătorului, Zentiva, cele 51.000 de cutii de Miostin vor ajunge spitalelor pentru 90 de zile.

Anunțul vine după ce Spitalul Județean de Urgență Constanța a transmis la finalul săptămânii trecute că nu mai operează decât urgențele, pentru că stocul de Neostigmină, substanță folosită pentru trezirea din anestezie a pacienților, s-a diminuat.

Contactat sâmbătă, 24 septembrie, de Libertatea, ministrul Alexandru Rafila a explicat că problema a fost a producătorului de medicamente Zentiva și că Ministerul va declanșa o procedură specială pentru pentru a aproviziona spitalele cu medicamentul necesar.

Compania Zentiva, care produce medicamentul Miostin cu substanța activă Neostigmină, a confirmat duminică, 25 septembrie, că a avut probleme care au cauzat întreruperea temporară a producției, dar a susținut că a produs o cantitate care va ajunge spitalelor timp de trei luni.

articolul original.

Câte milioane de euro pierde România pentru vaccinurile anti-COVID cumpărate inutil. Explicațiile lui Alexandru Rafila

26 September 2022 at 04:50
image

Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat duminică seară, 25 septembrie, la Antena 3, că până acum au fost distruse 3 milioane de doze expirate de vaccin anti-COVID-19 și alte 3 milioane vor fi distruse curând, din acelaşi motiv. Deocamdată se pierd „100-200 de milioane de euro”, a spus Rafila, care a anunțat însă că „suntem aproape de o reducere cu circa 80 la sută a contractului din acest an”.

Întrebat ce face România cu dozele de vaccin cumpărate și nefolosite, ministrul sănătății a răspuns: „Sincer să fiu, deocamdată le păstrăm în limita valabilității. Probabil că, până la sfârșitul acestui an, aproape 3 milioane de doze vor expira”.

Ministrul a precizat că una e să fie distrusă o cantitate mică de vaccinuri și alta este să fie distruse milioane de doze: „Cred că e o problemă la care ar trebui să ne gândim mai mult”.

Întrebat câți bani a pierdut România pe vaccinuri care nu mai folosesc la nimic, Rafila a răspuns că „este o socoteală complicată”, dar a aproximat că până la 200 de milioane de euro.

„Până acum cred că au fost distruse vreo 3 milioane de doze și probabil alte 3 milioane de doze vor expira până la sfârșitul acestui an. E o socoteală complicată, pentru că trebuie să adun și dozele care sunt încă în stoc și pe care nu le-am folosit și e puțin probabil să le folosim”, a spus Alexandru Rafila.

În stoc cred că mai avem vreo 7, 8 milioane în momentul de față și, cu celelalte despre care v-am spus, ajungem probabil la o la o cifră consistentă. Dacă discutăm de vreo 15 milioane de vaccinuri, sigur sunt 100-200 de milioane de euro.

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila:

„Suntem aproape de o reducere cu circa 80 la sută a contractului din acest an”

De asemenea, Rafila a fost întrebat câte doze ar urma să primească România din noul vaccin împotriva COVID-19, potrivit contractului semnat de Ursula von der Leyen cu toată Uniunea Europeană.

„E o situaţie delicată. Personal, am încercat să găsesc o soluţie. Dincolo de apetit, există nişte obligaţii contractuale. Anul acesta urmează să primim circa 11,2 milioane de doze de vaccin, iar anul viitor – circa 19 milioane de doze de vaccin. Aceasta este prevederea contractuală”, a spus ministrul.

El a precizat că încearcă să protejeze banii publici și că, în urma discuțiilor cu producătorii și cu Comisia Europeană, România este aproape să obțină o reducere semnificativă.

„Sunt pus în faţa faptului împlinit şi încerc să protejez banul public. Am avut discuţii cu Comisia şi cu producătorii. Sper şi suntem pe punctul de a obţine o reducere cu circa 80 la sută a contractului din acest an, iar vaccinul care ar trebui să vină în România, ar trebui să fie cu formula nouă”, a mai spus Rafila.

Un document prezentat de Libertatea la finalul lunii martie arăta că România avea de primit și de plătit vaccinuri anti-COVID în valoare de 790 de milioane de euro. Din decembrie 2020 și până pe 28 martie 2022, în România au ajuns 32.824.659 de doze de vaccin. 143 de milioane de euro era nota de plată până în martie, la care, potrivit contractului inițial, se vor adăuga alte 790 de milioane de euro din viitoarele facturi pentru perioada 2022-2023.

În ianuarie 2021, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat că cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, nu pot negocia separat contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID-19: „Singurul cadru în care negociem este în 27. Facem asta împreună şi, pe acest fundament de obligativitate juridică, niciun stat membru nu are permisiunea de a negocia în paralel sau de a avea un contract în paralel”.

articolul original.

Un tânăr a fost prins de radar cu peste 120 km/oră în centrul Aradului. Ce amendă a primit

25 September 2022 at 08:15
image

Arădeanul în vârstă de 19 ani a fost amendat cu 1.305 lei și i s-a oprit permisul pentru patru luni, a transmis IPJ Arad, notează publicația locală Aradon.

Radarul a înregistrat o viteză de 128 de kilometri / oră, cu 78 de kilometri mai mult decât era permis.

„Polițiștii Biroului Rutier au depistat în noaptea de 23/24 septembrie a.c., în jurul orei 02.20, un arădean de 19 ani, care conducea un autoturism pe Bulevardul Revoluției, din municipiul Arad. Aparatul radar a înregistrat o viteză de 128 km./h., cu 78 mai mult decât limita maxima admisă pe acest tronson de drum”, se arată în comunicatul Poliției.

Recordul de viteză pentru 2022 a fost stabilit la începutul lunii septembrie, când un șofer ceh a fost prins cu 281 km/oră pe Autostrada A1.

În 2021, recordul de viteză a fost de 288 km/h. Aceea a fost cea mai mare viteză consemnată de radarul poliției în ultimii ani. Precedentul record semnalat de polițiști a fost înregistrat în vara lui 2018, când un șofer a fost surprins de radar cu 276 de kilometri la oră

articolul original.

Klaus Iohannis cere ca finanţarea presei de către partidele politice să vină „într-o zonă clar reglementată şi transparentă”

24 September 2022 at 04:50
image
Politică Libertatea > Ştiri > Politică

De Cristian Otopeanu, . Ultimul update Sâmbătă, 24 septembrie 2022, 07:54

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri seară, 23 septembrie, că finanţarea mass media de către partidele politice nu trebuie anulată, dar a precizat că trebuie transparentizată, iar procedura să fie clarificată.

Aflat în SUA pentru o întâlnire cu antreprenorii români din Silicon Valley, șeful statului a fost întrebat ce părere are despre faptul că partidele cheltuiesc foarte mulți bani din subvenția pe care o primesc de la stat pentru contracte cu presa.

„Este un punct unde, din păcate, progresele la noi au fost destul de puține. Zona trebuie în primul rând transparentizată. Nu putem să avem finanțări netransparente făcute de partide politice către trusturi media, către jurnaliști și așa mai departe. Așa ceva nu există nicăieri în lume”, a spus Klaus Iohannis.

Și a continuat: „Pe de altă parte, trebuie să avem grijă ca această finanțare să fie just definită. Nu cred că este bine ca o parte semnificativă din banii pe care îi primesc partidele de la bugetul de stat să meargă fără nicio transparență și fără niciun control spre zona media”.

Președintele a precizat că lipsa transparenței finanțărilor presei nu este nici în beneficiul partidelor, nici a presei și nici a oamenilor, care „se bazează pe media pentru a primi o imagine cât de cât obiectivă a ce se întâmplă”.

Șeful statului a subliniat apoi că finanțarea presei nu trebuie anulată, dar trebuie în schimb să fie clarificată.

Lipsa de transparență în această zonă întotdeauna strică foarte mult, și este cazul să clarificăm întreaga procedură. Nu sunt de părere că toată această procedură trebuie să fie anulată, nu. Însă ea trebuie să vină într-o zonă clar reglementată și transparentă.

Președintele Klaus Iohannis, aflat în SUA:

Precizările liderului de la Cotroceni au venit în contextul în care site-ul Recorder a publicat recent o investigație în care arată cum s-au dus milioane de euro de la PNL și PSD, cu predilecție, către televiziunile Antena 3, Digi 24, România TV, Realitatea Plus și B1 TV, fără să fie clar, însă, ce cumpără partidele cu acești bani.

articolul original.

România „nu are de gând să intre în război”, dar este „o situaţie foarte tensionată”, spune Klaus Iohannis din SUA

24 September 2022 at 04:25
image

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri seară, 23 septembrie, că în contextul în care Vladimir Putin a decretat recent mobilizarea parțială în Rusia și a reluat amenințările cu atacuri nucleare, România este pregătită de orice scenariu, „doar că nu ne dorim orice scenariu”.

„Așa cum, cu siguranță, aţi putut să observați noi respingem cu fermitate acest narativ care a fost prezentat și cred că este un lucru de la sine înțeles să încercăm să corectăm noi aceste mesaje. Nu își dorește nimeni războiul, în afară de Rusia, Rusia care a atacat Ucraina. Iar noua evoluție a narativului, care este o amenințare mai mult sau mai puțin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este, pur și simplu, inacceptabilă și trebuie combătută cu toată hotărârea”, a spus Klaus Iohannis, la finalul întâlnirii cu antreprenori români din Silicon Valley.

Șeful statului, aflat în SUA, a precizat că România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, „doar că nu ne dorim orice scenariu”.

„Scenariul pe care ni-l dorim noi este retragerea Rusiei din Ucraina și negocieri de pace, pentru asta cred că trebuie să se implice toată lumea. Românii nu trebuie să intre în panică, România nu are de gând să intre în război, cum NATO nu are de gând să intre în război cu Rusia, dar dezescaladarea trebuie să existe de ambele părți, nu putem noi doar să zicem că vrem pace și cealaltă parte să ne amenințe cu război”, a spus el.

„Este o situație foarte tensionată și noi, care avem cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre toți aliații NATO, suntem, evident, într-o poziție specială, însă suntem hotărâți să facem față oricărui scenariu”, a mai afirmat Iohannis.

articolul original.

Nicolae Ciucă merge în Japonia la înmormântarea fostului premier Shinzo Abe

23 September 2022 at 13:39
image
Politică Libertatea > Ştiri > Politică

De Cristian Otopeanu, . Ultimul update Vineri, 23 septembrie 2022, 16:57

Premierul Nicolae Ciucă va efectua o vizită la Tokyo, în perioada 26-28 septembrie, pentru a participa la funeraliile de stat organizate în onoarea fostului prim-ministru nipon Shinzo Abe, asasinat pe 8 iulie.

„Shinzo Abe a contribuit decisiv la începerea demersurilor necesare ridicării relațiilor bilaterale dintre România și Japonia la nivelul unui parteneriat strategic, în contextul vizitei istorice pe care a efectuat-o la București în 2018, fiind primul premier nipon care a vizitat România”, a transmis Guvernul României.

Ciucă va fi primit de omologul său nipon, Fumio Kishida, și va avea întrevederi cu delegația Ligii parlamentare de prietenie Japonia-România, condusă de președintele Ichiro Aisawa, și cu președintele Camerei Reprezentanților din Dieta Japoniei, Hosoda Hiroyuki.

„Japonia este unul dintre principalii parteneri din Asia ai României, atât în plan politic, cât și în plan economic, și există toate premisele pentru a transforma această îndelungă relație bilaterală, de peste un secol, într-o relație privilegiată la nivel de parteneriat strategic”, a spus Ciucă.

În afara șefului Guvernului, și preşedintele PSD și al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, va participa la funeraliile de stat organizate la Tokyo, în Japonia. Transportul, cazarea și diurna în cazul lui Ciolacu vor fi plătite de Camera Deputaților.

Cel mai longeviv premier al Japoniei, Shinzo Abe, a fost ucis pe 8 iulie cu o armă artizanală în timpul unui discurs de campanie în oraşul Nara. Asasinul a declarat după arestare că nu l-a ucis din cauza convingerilor sale politice, ci din ură faţă de controversata Biserică a Unificării – secta Moon – a liderului religios coreean Sun Myung Moon, considerând că Abe ar fi avut legături cu aceasta.

articolul original.

Prețurile la gaze, majorate cu 27% în Republica Moldova

23 September 2022 at 13:22
image

Autoritatea de reglementare a gazelor din Republica Moldova a majorat tarifele pentru populație cu 27%, în concordanță cu creşterea costurilor aprovizionării cu gaze după ce Rusia a invadat Ucraina, a informat Reuters, preluată de Agerpres.

Una dintre cele mai sărace ţări din Europa, Republica Moldova este puternic dependentă de gazele ruseşti şi încearcă să-şi diversifice aprovizionarea, după controversele cu firma rusă Gazprom privind preţul şi temerile privind tăierea livrărilor.

Inflaţia ridicată şi creşterea facturilor de energie au determinat proteste în stradă duminica trecută, manifestanții cerând demisia preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care o acuză că nu a reuşit să negocieze cu Moscova un preţ mai rezonabil la gaze.

Autorităţile de la Chişinău pot accesa suma de 300 milioane de euro pusă la dispoziţie de BERD în eventualitatea că Rusia va tăia furnizarea gazelor. „Deocamdată am ales şapte companii. Gazprom nu este printre ele”, a afirmat vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu.

articolul original.

Românii bogați sunt mai precauți cu cheltuielile lunare față de persoanele cu venituri modeste

23 September 2022 at 09:19
image

Aceasta este concluzia unui sondaj realizat de CEC Bank în colaborare cu comparatorul bancar FinZoom.ro, scrie Agerpres.

Aproape trei sferturi dintre românii cu venituri de peste 10.000 de lei pe lună, adică 72%, sunt atenţi la bugetul de cheltuieli lunare, în comparaţie aproximativ 60% dintre cei care câştigă sub 2.500 de lei/lună.

Datele sondajului arată că pentru 25,5% dintre respondenţi, cheltuielile cu locuinţa ocupă între 40% şi 60% din venituri, iar un sfert dintre tinerii sub 25 ani alocă mai puţin de 20% din salariu pentru casă, o explicaţie fiind că mulţi preferă să locuiască în continuare cu părinţii.

Datele sondajului mai arată că doar 61% dintre românii cu venituri sub 2.500 lei/lună îşi urmăresc bugetul de venituri şi cheltuieli. La polul opus, 72% dintre persoanele cu venituri mari, adică peste 10.000 lei pe lună, sunt cei mai atente la costuri.

39% dintre respondenţi

folosesc serviciile de internet banking şi mobile banking săptămânal, iar cei mai mulţi dintre aceştia câştigă peste 5.000 lei/ lună

În ceea ce priveşte digitalizarea, pentru a ţine evidenţa facturilor lunare, 49% dintre români plătesc cu cardul sau contul bancar, mai arată cifrele statistice.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.390 de respondenţi din toată ţara, din care 55,43% sunt salariaţi, 43,78% au declarat venituri între 2.500 lei şi 5.000 lei, 34,22% au vârste cuprinse între 25 – 40 ani, iar 39,04% au studii superioare.

articolul original.

Înmormântarea reginei Elisabeta nu a fost cea mai urmărită transmisiune TV din istoria Angliei. Câți britanici s-au uitat la TV

21 September 2022 at 07:40
image

Slujba de înmormântare a reginei Elisabeta a II-a, ținută pe 19 septembrie la Westminster Abbey, a fost urmărită de 29,2 milioane de oameni la televizor în Marea Britanie, a transmis The Guardian, preluat de news.ro.

În ciuda interesului enorm, comemorarea reginei Elisabeta a II-a nu a reușit să bată recordul de cea mai urmărită transmisiune din istoria televiziunii britanice.

Astfel, mai puţin de jumătate din populaţia Regatului Unit a urmărit transmisiunea de televiziune în direct. Adică mai puțini oameni, faţă de cei 31 de milioane care au văzut înfrângerea Angliei de către Italia la Euro 2020.

Difuzarea BBC One a evenimentelor de comemorare a atins un vârf de 19,5 milioane de telespectatori, BBC Two a strâns 2 milioane pentru relatările în limbajul semnelor, ITV a înregistrat 5,3 milioane de telespectatori, iar Sky News a atras maximum 934.000 de persoane. Toate canalele ofereau aceleaşi imagini de bază, dar cu experţi şi prezentatori diferiţi.

Slujba a fost difuzată simultan şi pe zeci de alte canale de televiziune, inclusiv cu profil sportiv. Aproximativ 170.000 de oameni au văzut înmormântarea reginei pe Sky Sports Main Event, post care transmite fotbal live din prima ligă din Anglia.

Foarte important, cifrele de audienţă sunt estimări şi nu conțin numărul tot mai mare de persoane care se uită prin intermediul serviciilor de streaming, precum YouTube sau iPlayer, pe telefoanele mobile.

Compararea audienţelor pentru diferite evenimente de-a lungul timpului este, de asemenea, o provocare pe măsură ce metodologiile se schimbă.

În România, Antena 3 a fost cel mai urmărit post la nivel național în ziua funeraliilor Reginei Angliei, cu o medie de 254.000 de telespectatori pe minut. A doua audiență a fost obținută de România TV, cu o medie de 221.000 de telespectatori pe minut, toată ziua. Pe locul trei a fost Digi24, cu 152.000 de persoane pe minut, toată ziua.

Regina Elisabeta a II-a a murit pe 8 septembrie, la vârsta de 96 de ani, la Castelul Balmoral din Scoţia și a fost înmormântată pe 19 septembrie, la Capela Castelului Windsor. Fiul său, prinţul Charles, i-a succedat automat și va domni sub numele de Charles al III-lea.

articolul original.
❌