ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 8 August 2022Ultimele Stiri

Atacurile cibernetice și impactul lor

8 August 2022 at 08:31

Marile companii locale vor face investiţii pentru a se proteja de atacuri cibernetice şi impactul lor asupra datelor financiar-fiscale, arată o analiză a EY România.

Peste 90% dintre companiile din România spun că o creștere a incidenței atacurilor informatice le poate perturba serios activitatea. Un procent de 72% dintre acestea au un departament intern specializat sau un partener extern care să prevină exploatarea rețelelor lor în urma unui atac informatic. Aproape jumătate dintre companii (46%) spun, însă, că au arii care nu sunt acoperite sau nu sunt suficient protejate de atacurile hackerilor.

Acestea sunt principalele concluzii rezultate în urma unui sondaj Tax & Cyber, derulat recent de EY pe piața locală, care arată direcţia în care marile companii din România au în vedere să se orienteze în perioada următoare în privința măsurilor de securitate cibernetică.

Companiile respondente la acest sondaj au peste 100 de angajaţi, iar 77% dintre ele au cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro, domeniile de activitate din care provin incluzând 16 zone, între care industria producătoare, agricultură, industria petrolieră, construcţii, bunuri de larg consum, transport, servicii financiare etc.

Din punct de vedere al organizării funcţiei fiscale, 67% dintre respondenți au menţionat că este organizată intern (ca departament sau echipă specializată).

În mod continuu şi chiar mai accentuat în ultima perioadă, organizaţiile globale redefinesc funcţia fiscală pentru a beneficia de avantajele tehnologiei digitale şi cloud, fiind concentrate pe managementul datelor ca un factor cheie. Desigur, un semn de întrebare rămâne în ce priveşte impactul atacurilor informatice asupra acurateţii datelor fiscale. Este normal să existe această întrebare la nivelul contribuabililor deoarece, odată cu digitalizarea accelerata post-pandemică,  a crescut semnificativ şi numărul atacurilor informatice. Aşadar, iată că o concluzie la care contribuabilii au ajuns (nu benevol, din păcate) este că domeniul fiscal poate fi o sursă de date interesante, vulnerabil la atacurile informatice.

Rezultatele sondajului arată de asemenea că, mai ales în această perioadă în care atacurile cibernetice s-au înmulțit semnificativ, firmele trebuie să acorde atenție și acestei zone și să deblocheze resursele financiare necesare realizării investițiilor pentru consolidarea propriei securități cibernetice.

57% dintre respondenţii la sondaj au declarat că urmăresc creşterea investiţiilor pentru îmbunătățirea protecției împotriva atacurilor informatice, iar 28% doresc să îmbunătăţească măsurile existente. Pe de altă parte, însă, restul respondenţilor declară fie că nu au resursele financiare necesare, fie consideră că au implementat deja suficiente măsuri sau că le vor avea în vedere în cazul unui atac informatic.

Clarisa Tesu, Partener, Forensic & Integrity Services, EY România: „Odată cu digitalizarea informaţiilor fiscale, vine şi o creştere semnificativă a expunerii acestor informaţii la potenţiale atacuri, care pot atrage sancțiuni de la anumite autorități sau procese lungi şi costisitoare. Implementarea unor soluții de Data Loss Prevention  – de prevenire și oprire a exfiltrării de date informatice – şi definirea unui plan de răspuns la incidente informatice sunt esenţiale pentru a identifica, stopa şi răspunde prompt unui astfel de atac, dar şi pentru a proteja datele sensibile şi confidențiale ale companiei.”

Doar 38% dintre cei care au răspuns sondajului consideră că toate datele sunt vulnerabile în cazul unui atac informatic, restul respondenţilor fiind preocupaţi cel mai mult de datele financiare (inclusiv cele fiscale), urmate de cele comerciale şi, într-o mai mică măsură, de cele care ţin de resurse umane şi de juridic.

Atacurile informatice sunt foarte frecvente, puține sunt companiile care să nu se fi confruntat cu vreun incident informatic în ultimele 12 luni. De cele mai multe ori, aşa cum s-a văzut în practică, acestea au și un impact asupra business-ului. Le recomandăm contribuabililor să își protejeze calitatea datelor fiscale, nu doar să se asigure că departamentul specializat sau partenerul extern cu care colaborează efectuează nişte sarcini de rutină, declară Andra Cașu, Partener, Liderul Departamentului de Impozite Directe, EY România.

Sunt încă multe companii (de dimensiuni mari sau mici) care ignoră riscurile fiscale care pot apărea odată cu modificarea unor date fiscale printr-un atac informatic. Spre exemplu, se pot petrece modificări în contul de profit și pierdere, ceea ce înseamnă un rezultat fiscal denaturat, adică plata unei sume complet diferite. Cu alte cuvinte, orice intervenție asupra datelor poate veni la pachet cu un risc profesional și reputațional deloc de neglijat.

De asemenea, ar trebui acordată o atenție sporită lizibilității datelor, pentru că pot apărea denaturări importante, care pot afecta contribuabilii. Aici marea majoritate a respondenților (80%) la sondajul EY România consideră că deţine toate documentele şi informaţiile într-un format lizibil, ceea ce este un semnal pozitiv în ceea ce priveşte calitatea datelor fiscale.

Nu în ultimul rând, e de avut în vedere faptul că orice inspecție fiscală presupune examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului. Astfel, în cadrul sondajului, 40% din respondenţi au declarat că au fost subiectul unei inspecţii fiscale generale, în timp ce 24% au avut o inspecţie parţială sau un control inopinat. Cu toate acestea, rămâne un segment de 36% dintre contribuabilii respondenţi, care încă nu au făcut obiectul unei inspecţii fiscale.

Având în vedere cele de mai sus, este clar că pericolele cibernetice pot avea impact semnificativ din punct de vedere financiar-fiscal. De aceea, companiile trebuie să acorde o atenţie deosebită acestui aspect, pentru a identifica în timp util potenţialele consecinţe negative. Poate fi vorba, pe de o parte, de o revizuire internă a proceselor şi a gradului intern de pregătire a personalului în domeniul riscurilor cibernetice, dar şi de specializarea zonelor de automatizare în domeniul financiar-fiscal, pentru a evita orice expuneri ulterioare generate de afectarea datelor.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

articolul original.
Ieri — 7 August 2022Ultimele Stiri

Medvedev triumfă în Mexic

7 August 2022 at 07:22
image

Jucătorul rus de tenis Daniil Medvedev (1 ATP, principal favorit) a câştigat duminică turneul ATP 250 de la Los Cabos (Mexic), dotat cu premii totale de 822.110 dolari, după ce l-a învins lejer în finală, în două seturi, 7-5, 6-0, pe britanicul Cameron Norrie (12 ATP, favorit nr. 3).

Rusul Medvedev, liderul mondial, care a revenit în competiţie la Los Cabos după o pauză de o lună şi jumătate, a avut nevoie de doar o oră şi 20 de minute pentru a-şi adjudeca victoria. El a reuşit 5 aşi şi a făcut o dublă greşeală, britanicul neavând vreun as, dar comiţând trei duble greşeli.

Medvedev a câştigat setul 2 în doar 25 de minute.

Norrie era deţinătorul trofeului, obţinut anul trecut după finala cu americanul Brandon Nakashima (6-2, 6-2)

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Do not measure China’s reactions by the American foot!

6 August 2022 at 07:41

The Chinese conduct themselves according to the commandments of Sun Tzu, not according to the commandments of Moses. For them, after centuries of powerlessness, power is exercised not ostentatiously, but calmly and discreetly. They are not even chess players, nor poker players, but Go (Weiqi) players. When the US attacked by pushing forward (in Taiwan) the fool, China did not respond by counterattacking with the rook (as the US, Germany or Russia would have done), but put another piece on the world board that limits the American opponent’s maneuverability. More to come…the former Minister of Foreign Affairs, Adrian Severin, explained to Q Magazine.

We reproduce the full commentary below. Titles and underlines belong to the editor.

Adrian Severin was Minister of Foreign Affairs of Romania and president of the OSCE-PA Photo Mihail Oprescu

WHAT IS TAIWAN AND WHAT DOES IT WANT?

No one disputes that Taiwan is currently a part of China. That’s how it was in the past.

When the Maoist revolution broke out in China, the Chinese government reacted and this led to a civil war, which was eventually won by the revolutionary forces. They established their control over the entire territory of the state, except for the island of Taiwan, where the government troops took refuge and the “capitalist” political regime was preserved under their protection, but especially under American protection.

President Tsai Ing-wen with Taiwanese army soldiers Photo Twitter

To think that Taiwan is democratic because it is capitalist would be an abuse of logic. Not everything that is capitalist is democratic, and not everyone who opposes dictators is a democrat.

International self-determination is a right of peoples. Internal self-determination can be recognized at the limit, under certain conditions, as a right of national minorities. Regions or territories do not have the right to self-determination.

As a region of China, Taiwan does not have this right, which, in fact, it did not even bring up until recently. If we recognized it, we could wake up one day that Oltenia is also asking for separation from Romania; not to mention Transylvania.

Donbass, with which some analogy could be made, differs from Taiwan by two essential features: i. a Russian (Russian-speaking) majority lives in Donbass, which must be distinguished from Ukrainians, while Chinese people live in Taiwan, as in Mainland China; ii. Donbas was transferred by Russia to Ukraine, at the behest of the USSR, according to Soviet constitutional, administrative and geopolitical logic, while Taiwan politically isolated itself from China in the context of a civil war.

Both insular and mainland Chinese believed that there was only one China, which, however, each community presented itself as the only legitimate one to organize, rule and represent. Finally, the UN (including the USA, Russia, Romania, etc.) recognized the People’s Republic of China as a legitimate partner in international relations, communist as it was. International relations consider the reality of power, not the ideologies. The ideologists only disturb the peace of the world.

As long as the “one China” principle works (and so far, no one has denounced it) the Taiwanese issue is China’s internal affair. Taiwan’s eventual desire to become an independent state and transform its current de facto status into a de jure one represents a secessionist project.

The US fought a terrible war against the secessionism of the Southern Confederacy. House Speaker Nancy Pelosi’s trip to Taipei suggests the US would not be against Taiwanese secession, however. The secessionism at home, no! Secessionism abroad, yes! Hence all the anger.

WHAT DOES THE USA WANT?

Initially, the US claimed that Taiwan was China and armed it to be able to reclaim the mainland territory. Back then, Washington, albeit against common sense, viewed mainland China as a “secessionist region” and advocated against this secessionism and for the restoration of the exercise of sovereignty by the “real China”, the Republic of China, with its leadership in exile in Taiwan, over the entire recognized territory of the state; therefore also on the continental territory.

Carmine Angelo Vito is among the first CIA pilots to fly over Moscow during the Cold War on intelligence-gathering missions. The first to make such a flight, aboard a U-2, was Carl Overstreet, on June 20, 1956, on a mission covering Poland and eastern Germany. On July 4, Hervy Stockman was flying over Soviet territory, not far from Leningrad, to photograph military ships and bases in the Soviet Baltic countries. The fourth, fifth, and sixth intelligence-gathering missions were flown by pilots Marty Knutson, Glen Dunaway, and Jake Kratt, all of which were successful. Photo Air & Space Museum, Washington, DC

After 1970, in the conditions of the sharpening of the Cold War and the rivalry between the USA and the USSR, but also of increasingly fierce disputes between the two great communist powers, the USSR and China, the Nixon Administration, maintaining the principle of one China, recognized as the its legitimate representative the People’s Republic of China, which was also granted permanent membership in the UN Security Council. It was the happy time when the doctrine of political realism in international relations and their de-ideologization, embodied by the National Security Adviser and then US Secretary of State, Henry Kissinger, had established itself in American foreign action. Washington’s only claim at the time was that China’s reunification should be peaceful. Which Beijing accepted.

According to this deal, the US considered itself entitled to support Taiwan, further arming it, this time to enable it to defend itself against a possible military invasion by the official/legitimate Chinese government. Which was not very difficult given the military and economic weakness of the People’s Republic of China at the time. For the government in Beijing, a military solution, involving the crossing of the Formosa Strait, about 80 miles wide, would have been an adventure doomed to failure.

Over time, things have changed. China has become the world’s second, if not first, economic power, one of the largest holders of US debt, one of the main refuges of many Euro-Atlantic industries, and the source of essential goods for the functioning of Euro-Atlantic economies, as well as a military power not to be ignored, equipped with the most advanced technologies. If it does not yet surpass the military power of the USA, it is because, as President Jiang Zemin explained us during the state visit in 1997, in the battle of ideas in China, the group that claimed that the economic and social development of the country must be given priority won against the one who advocated the priority of the development of military capabilities. In other words, a strategy diametrically opposed to the American one which, for a very long time, spends more on military security than on economic development; which is, according to the great political scientist Paul Kennedy, even under the conditions of the conversion of military technological progress into technologies of civilian utility, the cause of the collapse of all empires.

The economic and cultural development of China, together with a certain liberalization of civil relations, a relative democratization of society (within the limits of Mandarin traditions that allow the competition of political options only on distinct social levels, the highest and most respected being that of the Mandarin aristocracy, today represented by the leaders of the so-called Chinese Communist Party) and a considerable ideological relaxation (following the synthesis of “bureaucratic centralism”, Confucian harmony and capitalist competition), led to the emergence of a true dependence of the Taiwanese market on the Chinese one and made the career management of the Taiwanese dependent on their integration into the mainland Chinese environments. Against this background, peaceful reunification was becoming an ever easier and closer goal.

American military experts were of the opinion as early as 2021 that a war involving Taiwan is desirable, because Asia is growing so much economically that it is becoming unstoppable Photo Twitter

Such a reunification meant, however, the elimination of the American military presence in Taiwan. What American political planners, anchored in old strategic calculations and living in a dream world parallel to reality, could not accept. This is even though the mainland Chinese market is today much more attractive to the US than the Taiwanese market (in the latter the Pelosi family has important stakes), and the 80 miles of the Taiwan Strait is no longer an insurmountable obstacle for the Chinese fleet and missiles, with US military bases there no longer beyond Chinese arm’s length. Thus, the US decided, because of an autistic analysis, to encourage independence-secessionist movements in Taiwan.

With the support of the US, the party that wants to turn Taiwan into an independent state distinct from China, in reality viable only as an American protectorate, came to power. Such a fact is in itself likely to increase tensions, already high, in the China Sea.

What the US is defending in Taiwan is not democracy against dictatorship (Taiwanese democracy is more than questionable, as the idea of ​​Chinese Communist dictatorship is a thing of the past), but a position of military dominance in the Western Pacific, which, with clear thinking, it could easily dispense, in exchange for the advantages brought by a multilateral collaboration with China, including in terms of defining a new world order.

VISIT OF THE OLD LADY

The descent of the Speaker of the US House of Representatives, Nancy Pelosi, in Taipei, without the consent of the People’s Republic of China, has ignited a new crisis in the region with global reverberations.

As I have shown before, in concrete reality there is an internationally recognized (including by the USA) only one China, Taiwan being a region of it, and the Taiwanese problem (respectively the relationship between the island of Taiwan and mainland China, including the ways to exercise the sovereignty of the Chinese state over its entire territory) being an internal problem of China.

The entry of a high-ranking American citizen, under the protection and escort of the US armed forces, into the territory of a sovereign state that does not approve such a “visit” is an act of war.

The risk taken by Mrs. Pelosi has obscure causes, most likely related to the need to divert public attention from the criminal problems of the Pelosi family in the US. After all, if the US started a war with Iraq to cover up the Monicagate scandal, why wouldn’t they start another one to cover up Pelosigate?!

To this objective could possibly be added the interest of the Democratic Party, in a difficult election year, to postpone the midterm elections or to keep them in the shadow of the grandiose plume of the one leading the nation in the war with the Chinese communist hydra (in addition to the Russian one). In the absence of a bellicose attitude on the part of Beijing, such a calculation remains just a stick in the mud.

I led a Congressional delegation to Taiwan to make crystal clear that America stands with the people of Taiwan – and all those committed to Democracy and human rights.

Check out this video of our historic visit to Taipei. pic.twitter.com/TON6zB3x4s

— Nancy Pelosi (@SpeakerPelosi)
August 3, 2022

Nancy Pelosi said she visited Taiwan to send a clear signal of support for the Taiwanese people and democratic values ​​Video Twitter Nancy Pelosi

Otherwise, Nancy Pelosi’s trip did not and could not bring any detectable geopolitical or economic gain to the American nation, which is in the midst of an economic and social crisis. Rather, it pushed China’s neighbors (Philippines, South Korea, Vietnam) to distance themselves from the US to protect themselves and their loved ones.

China’s militarily reserved response, circumscribed by its psychology, culture and historical traditions, different from what Euro-Atlantic propaganda had convinced the European and American public to be, as well as in stark contrast to the expectations of this public, is explained by the specifics of Chinese thinking synthesized in the philosophy of the game go (weiqi), completely different from that of the chess or poker games known in Europe (including Russia) and the USA. In the broadest sense, China never attacks directly, but by envelopment; it does not confront its force with the opponent’s force but puts the opponent in the position of not being able to use its force because it has lost the favorable room for maneuver. However, this does not happen in the short term, as Europeans and Americans like, but in the medium and long term, as the Chinese think and act.

On July 30, the aircraft carrier USS Ronald Reagan crossed the South China Sea to the east of Taiwan and south of Japan. The ship was accompanied by the cruiser USS Antietam and the destroyer USS Higgins. “Although they can respond to any eventuality, these are normal, routine deployments,” said a US Navy representative. Photo MC3 Gray Gibson

WHO WON AND WHO REALLY LOST?

The shock produced by the contrast between expectations and reality proves the superior capacity of Euro-Atlantic propaganda in relation to the Chinese one, defeated in this chapter.

In the case of the war in Ukraine, Western propaganda convinced the world that Russia wanted to occupy Kiev, and then presented the fact that it was not occupied as a proof of Vladimir Putin‘s strategic defeat. Using the same method, metaphors from Chinese leaders’ statements and warnings prior to Nancy Pelosi’s arrival in Taipei were misinterpreted and widely disseminated to create the expectation of a Chinese military attack on the aircraft she was traveling in and a Chinese military invasion of Taiwan. Such responses, wrongly attributed to the Chinese beforehand, were fashioned after the inept pattern of the outbreak of the First World War under the pretext of the assassination of Archduke Franz Ferdinand in Sarajevo in 1914. Many believed in these predictions without noticing that such reactions would have brought no practical advantage to China. As neither the downing of the aircraft nor the invasion took place, China is declared defeated; and so it is, but only in our imagination and the „show war” in which the US has specialized.

Beyond this, such dangerous fire games draw our attention to the fact that the US, the inventor and champion of marketing, offers only successful “commercial advertising” behind which no real geopolitical “products” can be found (except for the military), while China reserves, in the long term, the advantages of the real supply of such “products”, the seller of splendid empty packaging not being able to endlessly deceive everyone and collect the price of a commodity that he does not have.

China’s restraint in its armed response to Ms. Pelosi’s provocation has saved humanity from the devastating Pacific expansion of the current war in Eastern Europe and the Black Sea

Beyond its cultural bases, this is concretely motivated (if we operate with the arguments of practical reason) by the military power gap still existing between the US and China, favorable to the former, by the lack of militaristic and expansionist traditions of China, by the wise desire of mainland China to achieve reunification with Taiwan peacefully, in order to be durable, and through the pragmatic and responsible calculation according to which an open military confrontation between China and the US, caused by a purely symbolic gesture, and therefore without any practical consequences, by some American politicians, disowned right at home, would not have brought China any real profit.

What did the madmen who were pushing China to war really want and expect? Apocalypse?!

Now, because China did not listen to them and limited itself, in the spirit of the oriental martial arts, to a military choreography without direct contact (see the promptly launched military exercises that closed, without the US objecting, the transiting around and over Taiwan, or they “accidentally” touched – much like NATO “accidentally” bombed the Chinese embassy in Belgrade in 1999 – Japanese territory, without causing any human and material damage), to “pedagogical” reductions in Sino-Taiwanese economic relations and to the “suspension” of Sino-American political cooperation (apart from the symbolic yet humiliating sanctions imposed on the Pelosi family), they want to “punish” it by labeling it as a “loser without right of appeal”.

China’s stage victory is to use Nancy Pelosi’s “visit” as a coagulant of Chinese national pride and will, bringing popular support for the current state leadership (and especially President Xi Jinping) to the highest levels. A China that is more united, more self-confident, and more convinced of its moral superiority poses an even greater threat to American unipolar ambitions.

The strategic defeat of the US caused by Nancy Pelosi’s visit, which the US administration did not have the strength of character to undertake, is that it unleashes China’s retaliatory policy (which will come in time and unseen, in especially in the form of economic and psychopolitical “sanctions”) and strengthens the Sino-Russian alliance (as well as the BRICS “opposition”), but especially it is revealing the systemic deficit of US geopolitical judgement (the sclerosis of American geopolitical discernment), with the effect of bankrupting the credibility of the American power and of destroying the cohesion of the American-led alliances.

Pentagon officials tried to contact China’s military commanders, but they did not return calls to the Americans, three sources told Politico newspaper.

That’s what it was and is. What will be, we will see. What we know now is that the century of Asia, that is, the march of history, cannot be stopped by the frivolous aggressivity of a dying empire.

articolul original.

Nu măsurați reacțiile Chinei cu metrul american!

5 August 2022 at 20:00

Chinezii se conduc după poruncile lui Sun Tzu, iar nu după poruncile lui Moise. Pentru ei, după ce timp de secole au fost lipsiți de putere, puterea nu se exercită cu ostentație, ci cu calm și cu discreție. Ei nu sunt nici măcar jucători de șah, necum de poker, ci jucători de Go (Weiqi). Când SUA a atacat împingând înainte (în Taiwan) nebunul (nebuna), China nu a răspuns contraatacând cu turnul (cum ar fi făcut SUA, Germania sau Rusia), ci a mai pus pe eșichierul lumii o piesă care limitează capacitatea de manevră a adversarului american. Altele urmează…a explicat pentru Q Magazine fostul ministru de Externe, Adrian Severin.

Redăm în continuare comentariul integral. Titlurile și sublinierile aparțin redacției.

Adrian Severin a fost ministru de Externe al României și președinte al OSCE Foto Mihail Oprescu

CE ESTE TAIWANUL ȘI CE VREA EL?

Nimeni nu contestă că în prezent Taiwanul este o parte a Chinei. Așa a fost și în trecut.

Când în China a izbucnit revoluția maoistă, guvernul chinez a reacționat și asta a generat un război civil, câștigat, în cele din urmă, de forțele revoluționare. Acestea și-au instaurat controlul asupra întregului teritoriu al statului, cu excepția insulei Taiwan, unde s-au refugiat trupele guvernamentale și s-a păstrat, sub protecția lor, dar mai ales sub protecție americană, regimul politic capitalist.

Președinta Tsai Ing-wen alături de soldații armatei taiwanze Foto Twitter

A socoti că Taiwanul este democratic întrucât este capitalist ar fi un abuz de logică. Nu tot ce este capitalist este democratic și nu toți cei care se opun dictaturii sunt democrați.

Autodeterminarea internațională este un drept al popoarelor. Autodeterminarea internă poate fi recunoscută la limită, în anumite condiții, ca un drept al minorităților naționale. Regiunile sau teritoriile nu au dreptul la autodeterminare.

Ca regiune a Chinei, Taiwanul nu are acest drept, pe care, de fapt, nici nu l-a adus în discuție până de curând. Dacă l-am recunoaște, ne-am putea trezi într-o zi că și Oltenia cere separarea de România; ca să nu mai vorbim de Ardeal.

Donbasul, cu care s-ar putea face o oarecare analogie, se deosebește de Taiwan prin două trăsături esențiale: i. în Donbas trăiește o majoritate rusă (rusofonă) care trebuie distinsă de ucraineni, în timp ce în Taiwan trăiesc tot chinezi ca și în China continentală; ii. Donbasul a fost transferat de Rusia Ucrainei, la ordinul URSS, conform logicii constituționale, administrative și geopolitice sovietice, în timp ce Taiwanul s-a izolat din punct de vedere politic de China, în contextul unui război civil.

Atât chinezii insulari, cât și cei continentali socoteau că există o singură Chină, pe care, însă, fiecare comunitate se prezenta a fi singura legitimată să o organizeze, conducă și reprezinte. În cele din urmă, ONU (inclusiv SUA, Rusia, România etc) au recunoscut Republica Populară Chineză ca partener legitim în relațiile internaționale, așa comunistă cum o fi fost ea. Raporturile internaționale țin seama de realitatea puterii, iar nu de ideologii. Ideologii nu fac decât să tulbure pacea lumii.

Atât timp cât funcționează principiul unei singure Chine (și până acum nimeni nu l-a denunțat) problema taiwaneză este o afacere internă a Chinei. Eventuala dorință a Taiwanului de a deveni un stat independent și a transforma statutul său actual de facto într-unul de jure, reprezintă un proiect secesionist.

SUA a purtat un război teribil împotriva secesionismului Confederației Sudiste. Călătoria Președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, la Taipei, sugerează că SUA nu ar fi, însă, împotriva secesionismului taiwanez. De aici toată supărarea.

CE VREA SUA?

Inițial, SUA a susținut că Taiwanul este China și l-a înarmat pentru a putea recupera teritoriul continental. Pe atunci, Washingtonul, fie și împotriva bunului simț, privea China continentală ca pe o regiune secesionistă și pleda împotriva acestui secesionism și pentru restabilirea exercițiului suveranității adevăratei Chine, Republica China, cu conducerea sa refugiată în Taiwan, asupra întregului teritoriu recunoscut al statului; deci și asupra teritoriului continental.

Carmine Angelo Vito este printre primii piloți ai CIA care au survolat deasupra Moscovei în timpul războiului rece, în misiuni care vizau culegerea de informații. Primul care a efectuat un astfel de zbor, la bordul unui U-2, a fost Carl Overstreet, la 20 iunie 1956, într-o misiune care acoperea Polonia și estul Germaniei. La 4 iulie, Hervy Stockman zbura deasupra teritoriului sovietic, nu departe de Leningard, pentru a fotografia navele militare și bazele din țările baltice societice. Cea de-a patra, a cincea și a șasea misiune de culegere de informații au fost efectuate de piloții Marty Knutson, Glen Dunaway și Jake Kratt, toate fiind un succes. Foto Air & Space Museum, Washington, DC

După 1970, în condițiile ascuțirii Războiului rece și ale rivalității dintre SUA și URSS, dar și ale unor dispute tot mai aspre între cele două mari puteri comuniste, URSS și China, Administrația Nixon, menținând principiul unei singure Chine, a recunoscut ca reprezentant legitim al acesteia Republica Populară Chineză, căreia i s-a acordat și locul de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Era vremea fericită în care doctrina realismului politic în relațiile internaționale și a dezideologizării acestora, încarnată de consilierul pentru securitate națională și apoi Secretarul de stat al SUA, Henry Kissinger, se impusese în acțiunea externă americană. Singura pretenție a Washingtonului, la timpul respectiv, a fost ca reunificarea Chinei să nu se producă decât pe cale pașnică. Ceea ce Beijingul a acceptat.

Potrivit acestei înțelegeri, SUA s-a considerat îndreptățită să acorde sprijin Taiwanului, înarmându-l în continuare, de astă dată, spre a-i permite să se apere împotriva unei posibile invazii militare declanșate de guvernul chinez oficial/legitim. Ceea ce nu a fost foarte complicat în condițiile slăbiciunii militare și economice a Republicii Populare Chineze de atunci. Pentru guvernul de la Beijing, o soluție militară, implicând și traversarea strâmtorii Formosa, lată de circa 80 mile, ar fi fost o aventură sortită eșecului.

Cu timpul, lucrurile s-au schimbat. China a devenit a doua, dacă nu prima, putere economică a lumii, una dintre cele mai mari deținătoare ale datoriei americane, unul dintre locurile unde s-au refugiat multe din industriile euro-atlantice și sursa de bunuri esențiale pentru funcționarea economiilor euro-atlantice, precum și o putere militară de neignorat, dotată cu tehnologii dintre cele mai avansate. Dacă nu depășește încă puterea militară a SUA este întrucât, așa cum ne explica Președintele Jiang Zemin în timpul vizitei de stat din 1997, în lupta de idei din China a izbândit gruparea care susținea că dezvoltării economice și sociale a țării trebuie să i se dea prioritate față de dezvoltarea capacităților militare. Cu alte cuvinte, o strategie diametral opusă celei americane care, de foarte multă vreme, cheltuiește mai mult pentru securitatea militară decât pentru dezvoltare economică; ceea ce este, potrivit marelui politolog Paul Kennedy, chiar și în condițiile convertirii progresului tehnologic militar în tehnologii de utilitate civilă, cauza prăbușirii tuturor imperiilor.

Dezvoltarea economică și culturală a Chinei, împreună cu o anumită liberalizare a raporturilor civile, o relativă democratizare a societății (în limitele tradițiilor mandarine care permit concursul opțiunilor politice numai pe paliere sociale, cel mai înalt și respectat fiind acela al aristocrației mandarinilor, astăzi reprezentată de liderii așa-numitului Partid Comunist Chinez) și o considerabilă relaxare ideologică (consecutivă sintezei dintre centralismul birocratic, armonia confucianistă și competiția capitalistă), a condus la apariția unei adevărate dependențe a pieței taiwaneze de cea chineză și a managementului de carieră al taiwanezilor de rând de integrarea lor în mediile chineze continentale. Pe acest fundal, reunificarea pașnică devenea un obiectiv tot mai ușor de atins și tot mai apropiat.

Experți militari americani erau de părere încă din 2021 că un război cu miza Taiwan este de dorit, pentru că Asia crește atât de mult economic încât devine de neoprit Foto Twitter

O asemenea reunificare însemna, însă, eliminarea prezenței militare americane din Taiwan. Ceea ce planificatorii politici americani, anchilozați în vechile calcule strategice și trăind într-o lume a viselor paralelă cu realitatea, nu au putut accepta. Aceasta chiar dacă piața chineză continentală este astăzi cu mult mai ofertantă pentru SUA decât piața taiwaneză (pe cea din urmă familia Pelosi are importante pachete de acțiuni), iar cele 80 de mile ale strâmtorii Taiwan nu mai sunt un obstacol de netrecut pentru flota și rachetele chineze, bazele militare americane de acolo nemaifiind dincolo de lungimea brațului chinez. Astfel SUA a decis, ca urmare a unei analize autiste, să încurajeze mișcările independentist-secesioniste din Taiwan.

Cu sprijinul SUA, partidul care dorește transformarea Taiwanului într-un stat independent distinct de China, în realitate viabil numai ca protectorat american, a ajuns la putere. Un atare fapt este în sine de natură a mări tensiunile, și așa ridicate, în Marea Chinei.

Ceea ce apără SUA în Taiwan nu este democrația împotriva dictaturii (democrația taiwaneză este mai mult decât discutabilă, după cum ideea de dictatură comunistă chineză aparține trecutului), ci o poziție de dominație militară în Pacificul de vest, de care, gândind lucid, s-ar putea dispensa ușor, în schimbul avantajelor aduse de o colaborare multilaterală cu China, inclusiv în ceea ce privește definirea unei noi ordini mondiale.

VIZITA BĂTRÂNEI DOAMNE  

Descinderea Președintei Camerei Reprezentaților a SUA, Nancy Pelosi, la Taipei, fără acordul Republicii Populare Chineze,  a amorsat o nouă criză în regiune, cu reverberații globale.

Așa cum am arătat mai înainte, în realitatea concretă există și pe plan internațional este recunoscută (inclusiv de către SUA) o singură Chină, Taiwanul fiind o regiune a acesteia, iar problema taiwaneză (respectiv relația dintre insula Taiwan și China continentală, incluzând căile de exercitare a suveranității statului chinez asupra întregului său teritoriu) fiind o problemă internă a Chinei.

I led a Congressional delegation to Taiwan to make crystal clear that America stands with the people of Taiwan – and all those committed to Democracy and human rights.

Check out this video of our historic visit to Taipei. pic.twitter.com/TON6zB3x4s

— Nancy Pelosi (@SpeakerPelosi)
August 3, 2022

Nancy Pelosi a declarat că a vizitat Taiwanul pentru a da un semnal clar de susținere a poporului taiwanez și a valorilor democratice Video Twitter Nancy Pelosi

Intrarea unui cetățean american de rang înalt, sub protecția și escorta forțelor armate americane, pe teritoriul unui stat suveran care nu aprobă o asemenea vizită, este un act de război.

Riscul asumat de doamna Pelosi are cauze obscure, cel mai probabil legate de nevoia abaterii atenției publice de la problemele penale ale familiei Pelosi în SUA. La urma urmelor, dacă SUA a declanșat un război cu Irakul pentru a acoperi scandalul Monicagate, de ce nu ar mai amorsa unul ca să acopere Pelosigate?!

Acestui obiectiv i s-ar mai putea adăuga, eventual, interesul Partidului Democrat, într-un an electoral dificil, de a amâna alegerile intermediare sau a le ține la umbra panașului grandios al celui care conduce națiunea în războiul cu hidra comunistă chineză (pe lângă cea rusă). În lipsa unei atitudini belicoase a Beijingului un atare calcul rămâne doar o bâtă dată în baltă.

În rest, voiajul lui Nancy Pelosi nu a adus și nu putea aduce nici un câștig geopolitic sau economic detectabil națiunii americane, aflată în plină criză economică și socială. Mai degrabă a împins vecinii Chinei (Filipine, Coreea de Sud, Vietnam) să ia distanță igienică față de SUA, ca să se protejeze pe sine și pe cei dragi.

Reacția rezervată pe plan militar a Chinei, diferită de ceea ce propaganda euro-atlantică a convins publicul european și american că ar fi urmat să fie, precum și în total contrast cu așteptările acestui public, circumscrise de psihologia, cultura și tradițiile sale istorice, se explică prin specificul gândirii chineze sintetizate în filosofia jocului go (weiqi), cu totul deosebită de cea a jocurilor de șah sau poker cunoscute în Europa (inclusiv Rusia) și SUA. În sensul cel mai larg, China nu atacă niciodată direct, ci prin învăluire; nu confruntă forța sa cu forța adversarului, ci îl pune pe adversar în situația de a nu-și putea folosi forța întrucât a pierdut spațiul de manevră propice. Or, asta nu se petrece pe termen scurt, cum le place europenilor și americanilor, ci pe termen mediu și lung, așa cum gândesc și acționează chinezii.

La 30 iulie, portavionul USS Ronald Reagan a traversat Marea Chinei de Sud până la est de Taiwan şi la sud de Japonia. Nava a fost însoţită de crucişătorul USS Antietam şi de distrugătorul USS Higgins. „Deşi ele pot răspunde la orice eventualitate, acestea sunt desfăşurări normale, de rutină”, a declarat un reprezentant al US Navy. Foto MC3 Gray Gibson

CINE A ÎNVINS ȘI CINE A PIERDUT ÎN REALITATE?

Șocul produs de contrastul între așteptări și realitate dovedește capacitatea superioară a propagandei euro-atlantice în raport cu cea chineză, învinsă la acest capitol.

În cazul războiului din Ucraina, propaganda occidentală a convins lumea că Rusia dorește ocuparea Kievului, pentru ca apoi să prezinte împrejurarea că acesta nu a fost ocupat ca dovadă a înfrângerii strategice a lui Vladimir Putin. Folosind aceeași metodă, metaforele din declarațiile și avertismentele liderilor chinezi, anterioare sosirii lui Nancy Pelosi la Taipei, au fost interpretate și răspândite masiv pentru a crea așteptarea unui atac militar chinez împotriva aeronavei în care se deplasa aceasta și a unei invazii militare chineze a Taiwanului. Astfel de răspunsuri, atribuite abuziv chinezilor, erau croite după modelul inept al declanșării Primului război mondial sub pretextul asasinării Arhiducelui Franz Ferdinand, la Sarajevo din 1914. Mulți au crezut în ele fără să observe că nu aduceau nici un fel de avantaj practic Chinei. Cum nici doborârea aeronavei nici invazia nu a avut loc, China este dată drept învinsă; și așa este, dar numai în imaginația noastră și în războiul spectacol în care SUA s-a specializat.

Dincolo de aceasta, asemenea periculoase jocuri cu focul ne atrag atenția asupra faptului că SUA, inventatoarea și campioana marketingului, nu mai oferă decât reclamă comercială de succes, în spatele căreia nu se mai găsesc produse geopolitice reale (cu excepția celor militare), pe când China își rezervă, pe termen lung, avantajele ofertei reale de asemenea produse, vânzătorul de splendide ambalaje goale neputând înșela la infinit pe toată lumea și încasa prețul unei mărfi pe care nu o are.

Autoreținerea Chinei în ceea ce privește reacția armată la provocarea dnei Pelosi, a salvat omenirea de la extinderea devastatoare în Pacific a actualului război din estul Europei și de la Marea Neagră.

Dincolo de bazele sale culturale, ea este motivată în concret (dacă operăm cu argumentele rațiunii practice) prin decalajul de putere militară încă existent între SUA și China, favorabil celei dintâi, prin lipsa tradițiilor militariste și expansioniste ale Chinei, prin dorința înțeleaptă a Chinei continentale de a realiza reunificarea cu Taiwanul, pentru a fi durabilă, pe cale pașnică și prin calculul pragmatic și responsabil potrivit căruia o confruntare militară deschisă între China și SUA provocată de un gest pur simbolic și, deci, fără nici o consecință practică, a unor politicieni americani, dezavuați chiar la ei acasă, nu ar fi adus Chinei nici un profit concret.

Oare ce doreau și ce așteptau cu adevărat nebunii care împingeau China la război și care, pentru că nu i-a ascultat și s-a limitat, în spiritul artelor marțiale orientale, la o coreografie militară fără contact direct (a se vedea exercițiile militare declanșate prompt care au închis, fără ca SUA să se opună, tranzitul în jurul și deasupra Taiwanului, sau au atins din greșeală – cam tot așa cum tot din greșeală NATO a bombardat ambasada Chinei la Belgrad, în 1999 – teritoriul japonez, fără a produce pagube umane și materiale), la reduceri pedagogice ale relațiilor economice chino-taiwaneze și la suspendarea cooperării politice chino-americane (în afara sancțiunilor pe cât de simbolice pe atât de umilitoare aplicate familiei Pelosi), o pedepsesc acum lipindu-i eticheta de învins fără drept de apel? Apocalipsa?!

Victoria de etapă a Chinei constă în aceea de a folosi vizita lui Nancy Pelosi ca un coagulant al mândriei și voinței naționale chineze, aducând susținerea populară pentru actuala conducere a statului (și în special a Președintelui Xi Jinping) la cotele cele mai înalte.

O Chină mai unită, mai sigură de sine și mai convinsă de superioritatea sa morală reprezintă o și mai mare amenințare la adresa veleităților unipolariste americane.

Înfrângerea strategică a SUA, provocată de vizita lui Nancy Pelosi, vizită pe care administrația americană nu a avut tăria de caracter să și-o asume, constă în aceea că descătușează politica de retaliere a Chinei (care va veni în timp și pe nevăzute, în special sub forma sancțiunilor economice și psihopolitice) și consolidează alianța chino-rusă (precum și opoziția BRICS), dar mai ales în dezvăluirea deficitului sistemic de discernământ geopolitic al SUA (scleroza discernământului geopolitic american), cu efectul de a falimenta credibilitatea puterii americane și a distruge coeziunea alianțelor conduse de America.

Cam asta a fost și este. Ce va fi, vom vedea. Ce știm de acum, este că secolul Asiei, respectiv mersul istoriei, nu poate fi oprit prin agresivitatea frivolă a unui imperiu muribund.

Oficiali de la Pentagon au încercat să ia legătura cu comandanții militari ai Chinei, însă aceștia nu au răspuns la telefon americanilor, au declarat trei surse pentru ziarul Politico

PS. Ministerul de Externe al Chinei a anunțat vineri, 5 august, câteva măsuri de răspuns la vizita președintei Camerei Reprezentanților a SUA în Taiwan:

anularea dialogului la nivelul comandanților militari China-SUA;

anularea dialogului sino-american de coordonare a politicii de apărare (DPCT);

anularea întâlnirilor sino-americane în baza Acordului de Consultare Navală (MMCA);

suspendarea cooperării între China și SUA pentru repatrierea imigranților ilegali;

suspendarea cooperării între cele două părți în probleme de asistență legală în chestiuni juridice;

suspendarea cooperării sino-americane împotriva criminalității transfrontaliere;

suspendarea cooperării sino-americane împotriva drogurilor;

suspendarea dialogului între China și SUA privind schimbările climatice.

articolul original.

Începe Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii”, ediţia a 23-a, la Sinaia

5 August 2022 at 09:26

Luna august este dedicată la Sinaia Festivalului Internațional Enescu și muzica lumii, ce revine în 2022 cu ediția a XXIII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, principala sală fiind Casino-ul Sinaia, fără a renunţa la evoluţiile în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Casa memorială George Enescu şi nu numai. Proiectul creat de violoncelistul și profesorul Marin Cazacu începe anul acesta la 9 august cu un concert în aer liber intitulat Nemuritorul Johann Strauss susţinut de Ansamblul Filarmonicii George Enescu începând cu ora 19, în Parcul Dimitrie Ghica din Sinaia.

 Concertele simfonice programate în sala Casino-ului din Sinaia vor fi susţinute de Orchestra Junior dirijată de Andrei Stănculescu la 11 august, sub genericul Familii de compozitori – Bach şi Haydn, urmat de Orchestra Română de Tineret dirijată de Gabriel Bebeşelea, solistă Suyoen Kim, la 18 august, cu un program Brahms, Enescu, Joseph Joachim, aflat sub genericul Enescu, Forever! şi Romanian Sinfonietta Orchestra, dirijor şi solist Alexander Sitkovetsky, cu un program Mozart, Beethoven, Ceaikovski, la 23 august.

Tot la Casino-ul din Sinaia dar și la Casa memorială George Enescu vor putea fi ascultate şi formule camerale, la 17 august Laureaţii Concursului Internaţional George Enescu, mai precis un recital de trio Valentin Şerban – vioară, Ştefan Cazacu – violoncel, invitat Cătălin Răducanu – pian, în zilele de 24, 26 și 29 august fiind programate trei recitaluri Avanpremieră la concursul internațional George Enescu (cu Izabela Ghergu – violoncel, Maria Marica – vioară, Gabriel Gîţan – pian, Eva Garet – pian, Constantin Borodin – violoncel, Daria Tudor – pian), iar la 25 august recitalul Ansamblului Musica Viva.

Orchestra Națională de Tineret, condusă de Cristian Mandeal, în timpul unui concert susținut pe scena Ateneului Român Foto Facebook

De ziua lui George Enescu, mai precis vineri, 19 august, la Casa memorială George Enescu, va avea loc în aer liber, de la ora 17, recitalul Enescu la el acasă cu Ştefan Aprodu – vioară şi Cătălin Răducanu – pian, marcând încă o dată faptul că festivalul a pornit ca o continuare a ideii de generozitate care a caracterizat spiritul lui George Enescu și devenind una dintre cele mai importante scene de manifestare a tinerelor talente muzicale din România.

 Din anul 1999 și până în prezent, Festivalul Internaţional Enescu şi muzica lumii propune celor aflați la Sinaia în vacanța de vară un program atractiv, inclusiv în aer liber, ediţia din 2022 având multiple concerte programate în parcul Dimitrie Ghica, printre care Muzică de film. Disney Music! cu Orchestra Junior dirijată de Andrei Stănculescu, miercuri, 10 august, la ora 19, Cântec, joc şi voie bună cu Ansamblul folcloric Cununa Carpaţilor, duminică, 14 august, de la Baroc la… Rock cu ansamblul Violoncellissimo,  luni, 15 august, şi de la clasic la divertisment cu soliştii Orchestrei Române de Tineret, la 27 august.

 Ca şi în anii trecuţi, şi actuala ediţie are în centru prezența a trei dintre orchestrele naționale de tineret ale României, respectiv Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta Orchestra şi Orchestra Junior, dar şi un invitat de marcă din domeniul orchestrelor de acest tip, închiderea festivalului fiind semnată de Orchestra Naţională de Tineret a Franţei, dirijor Michael Schønwandt, solistă violonista Sarah Nemţanu, la 2 septembrie, la Casino, cu un program Berlioz, Lalo, Lili Boulanger, Maurice Ravel. Orchestrele românești care concertează în această ediție – Orchestra Română de Tineret, Orchestra Junior şi Romanian Sinfonietta fac parte din proiectul Orchestrele Naționale de Tineret ale României, având în componență excepționali muzicieni din trei categorii de vârstă și vor concerta în seri diferite, după încheierea stagiilor de pregătire aferente fiecărui concert.

În organizarea Primăriei orașului Sinaia și a Centrului Național de Artă Tinerimea Română, în colaborare cu UCIMR, Festivalul Internaţional Enescu şi muzica lumii propune un program dens şi divers, susţinut de tineri și foarte tineri muzicieni.

Marin Cazacu, inițiatorul proiectului, director general al Filarmonicii George Enescu declara înainte de acest eveniment: „Festivalul Internațional Enescu și muzica lumii a devenit în ultimii 23 de ani cea mai importantă platformă de promovare și consacrare a celor mai buni tineri muzicieni. Orchestrele Naţionale de Tineret ale Romaniei se pregătesc şi se dezvoltă la Sinaia, loc de inspiraţie şi imaginaţie pentru orice artist, oraşul care respiră nu numai aerul curat de munte, ci şi atmosfera culturală efervescentă pe care marele compozitor George Enescu a imprimat-o oraşului. Primăria orașului Sinaia, Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” și partenerii fideli ai festivalului asigură prin acest proiect viitorul muzical al României.”

Organizatori :  Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, Primăria Sinaia, UCIMR

Parteneri: Fundația Prietenii muzicii Serafim Antropov, Filarmonica George Enescu, UNMB, Casino Sinaia, Centrul Cultural Carmen Sylva, Muzeul Naţional George Enescu, Arhiepiscopia Romano-Catolică București.  

Sponsori: Hotel Palace, Hotel Caraiman, Hotel Piatra Şoimului, Redescoperă SINAIA, Vizual Graph

Parteneri media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical, România TV, Mediatrust, Observator Cultural, Liternet, Agenţia de carte, Q Magazine.

Ediţia a XXIII-a a festivalului are în program nu mai puțin de 17 concerte și recitaluri.

Program

Festivalul Internațional Enescu și muzica lumii – ediția a XXlIl-a, 9 august – 2 septembrie 2022

Marți 9 august –Sinaia, Parcul Ghica, ora 19:00 (aer liber)

Nemuritorul Johann Strauss

Ansamblul Filarmonicii „George Enescu”

Miercuri 10 august – Sinaia, Parcul Ghica, ora 19:00  (aer liber)

Muzică de film! Disney music!

Orchestra Junior

Dirijor Andrei Stănculescu

Coloana sonoră a filmelor Aladdin, Pocahontas, Frumoasa și Bestia, Regele Leu

Joi 11 august – Sinaia, Sala Casino, ora 19:00

Familii de compozitori – Bach și Haydn

Orchestra Junior

Corul Catedralei Sf. Iosif din București

Dirijor Andrei Stănculescu

Soliste Sofia Smărăndescu – vioară

             Cristina Fieraru – soprană

             Victoria Burdea  – soprană

Program: I. S. Bach, C.Ph. E. Bach, J. C. Bach, J. Haydn, M. Haydn

Sâmbătă 13 august – Sinaia, Biserica catolică, ora 19:00

Sub aripa Sfintei Marii

Ana Stănescu – soprană

Alexandru Costea – contratenor

La pian Tudor Scripcariu

Baroc, clasic, romantic!

Duminică 14 august – Sinaia, Parcul Ghica, ora 18:00 ( aer liber)

Ansamblul folcloric „Cununa Carpaților”

Cântec, joc și voie bună!

Luni 15 august – Sinaia, Parcul Ghica, ora 19:00 ( aer liber)

Ansamblul Violoncellissimo

Condus de Marin Cazacu

De la Baroc la …. Rock!

Miercuri 17 august – Sinaia, Casino Sinaia, ora 19:00

Laureații concursului internațional George Enescu

Recital Valentin Șerban – vioară, Ștefan Cazacu – violoncel

Invitat Cătălin Răducanu – pian

Program: G. Enescu, L. van Beethoven, R. Schumann, E.Ysaÿe, Carmen Petra Basacopol

Joi 18 august      – Sinaia, Sala Casino, ora 19:00

Enescu forever!

Orchestra Română de Tineret

Dirijor Gabriel Bebeșelea

Solistă Suyoen Kim – vioară

Program: Johannes Brahms, George Enescu, Joseph Joachim

Vineri 19 august – Sinaia, Casa Memorială George Enescu, ora 17:00 ( aer liber!)

„Enescu la el acasă”

Ștefan Aprodu – vioară

Cătălin Răducanu – pian

Program: George Enescu, Franz Waxman

Duminică 21 august – Sinaia, Muzeul Sinaia, ora 19:00 ( aer liber)

Clasic, jazz and more…..

Soliștii Orchestrei Sinfonietta

Marți 23 august – Sinaia, Sala Casino, ora 19:00

Romanian Sinfonietta Orchestra

Dirijor și solist Alexander Sitkovetsky – vioară

Program:W. A. Mozart, L. Van Beethoven, P.I. Ceaikovski

Miercuri 24 august – Sinaia, Sala Casino, ora 19:00

Avanpremieră la concursul internațional George Enescu

Izabela Ghergu – violoncel

Maria Marica – vioară

Gabriel Gîțan – pian

Program: George Enescu, Claude Debussy, Serghei Prokofiev, Henry Wieniawski

Joi 25 august – Sinaia, Sala Casino, ora 19:00

Ansamblul Musica Viva

Andreea Butnaru – pian, Adrian Florescu – vioară, Florin Mitrea – violoncel

Proiecție video, creație și regie Andrei Nicolescu

Program: L. Van Beethoven, George Enescu, Stan Golestan, Alin Chelărescu, N. Buicliu

Vineri 26 august – Sinaia, Casa memorială George Enescu, ora 17:00

Avanpremieră la concursul internațional George Enescu

Constantin Borodin – violoncel

Daria Tudor – pian

Program: George Enescu, D. Șostakovici, Carl Davidov

Sâmbătă 27 august – Sinaia, Parcul Ghica, ora 19:00

De la clasic la divertisment!

Soliștii Orchestrei Române de Tineret

Luni 29 augustSinaia, Sala Casino, ora 19:00

Avanpremieră la concursul internațional “ George Enescu”

Eva Garet – pian

Program: Frédéric Chopin, Franz Liszt, George Enescu, E. Rautavaara

Vineri  2 septembrieSinaia, Sala Casino, ora 19:00

Orchestra Națională de Tineret a  Franței

Dirijor Alexandre Bloch

Solistă Sarah Nemțanu – vioară

Program: Hector Berlioz, Edouard Lalo, Lili Boulanger, Maurice Ravel

articolul original.

DIICOT: 12 persoane arestate preventiv într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu de 8,4 milioane euro

2 August 2022 at 18:16
image

Procurorii DIICOT au reţinut 12 persoane în urma a 27 de percheziţii efectuate luni, în judeţul Braşov, într-un dosar de înşelăciune şi spălare de bani, în care prejudiciul a fost estimat la aproximativ 8,4 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, în urma acestor percheziţii au fost descoperite şi ridicate în vederea indisponibilizării 16 autovehicule – dintre care cinci autoturisme de epocă, o semiremorcă, două rulote, o autoutilitară, o autoplatformă, suma totală de 18.400 de euro, precum şi trei grame de canabis.

Totodată, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului cu privire la 4 apartamente, 2 case, un bloc de locuințe, aflat în construcție, și 3 terenuri, precum și poprirea conturilor inculpaților, în vederea recuperării prejudiciului de aproximativ 42.000.000 de lei.

Procurorii DIICOT au dispus reținerea pentru 24 de ore a 12 inculpați și luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile față de alți doi inculpați.

În cauză, s-a reținut că în perioada 2014 – iulie 2022, pe raza județului Brașov, a acționat un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracțiunilor de înselăciune cu consecinţe deosebit de grave, obținere ilegală de fonduri, abuz de încredere în frauda creditorilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, spălarea banilor, și transmiterea fictivă a părţilor sociale, fiind folosite în acest scop 52 de societăți comerciale din România și 3 persoane juridice înregistrate în țări din uniunea europeană.

Modul de operare al grupului consta în înființarea sau preluarea părților sociale ale unor societăţi și implicarea acestora în procedura de accesare a fondurilor. În acest scop, au fost recrutate persoane fără educație, inclusiv neșcolarizate, provenind din medii defavorizate, fără pregătire sau experiență de viață care să reprezinte din punct de vedere legal aceste societăți.

Societățile comerciale au fost folosite pentru accesarea de credite negarantate/garantate de către statul român, de la diverse instituţii bancare sau nebancare (I.F.N.-uri), urmate de nerambursarea acestora. De asemenea, au fost accesate ajutoare financiare nerambursabile/granturi pentru capital de lucru sau pentru investiții, acordate în cadrul mai multor programe de sprijin.

În vederea inducerii în eroare a funcționarilor instituțiilor implicate în acordarea finanțărilor au fost prezentate cifre de afaceri mărite artificial, facturi fiscale privind achiziţia fictivă de bunuri/utilaje și au fost înfățișate utilaje sau fotografii cu utilaje preluate de pe site-urile de vânzări ori împrumutate.

De asemenea, au fost poansonate serii false pe bunurile mobile achiziționate în sistem leasing sau au fost achiziționate utilaje second-hand, care au fost recondiționate pentru a crea aparența că sunt utilaje noi. În plus, au fost falsificate etichete sau certificate de conformitate, fiind editate fotografii ale unor bunuri reale, pe care membrii grupului nu le-au deținut în realitate.

În final, au fost folosite, în carusel, aceleași utilaje/echipamente învechite pentru care fuseseră accesate anterior credite, cărora le-au fost schimbate seriile și care au fost utilizate din nou pentru obținerea unor noi credite/leasinguri pe numele altor societăți din grup.

Creditele/granturile/ajutoarele, astfel accesate, au fost folosite pentru finanțarea unor bunuri din varii domenii de activitate (echipamente HORECA, mijloace de transport, utilaje, CNC-uri, ghilotine hidraulice, mașini hidraulice sau manuale de roluit tablă, aparate de sudură, echipamente IT, articole sportive, înființare și dotare teren fotbal/sportiv), în funcție de obiectul de activitate al societăților preluate în vederea contractării acestor împrumuturi.

Sumele de bani astfel obținute, erau transferate în aceeași zi, în temeiul unor documente justificative false, către alte societăți din grupul infracțional, fiind fragmentate și debitate în aceeași zi sau în zilele imediat următoare către alte societăți din grupul de firme sau redirecționate către conturile deschise la alte instituții bancare pe numele societății care accesase creditul.

În continuare, prin transferuri succesive cu diverse justificări (prezentarea unor facturi de achiziție falsificate) realizate între societățile din grupul infracțional organizat, și mai departe către persoanele fizice care controlau aceste societăți (cu justificări de restituiri ale presupuselor creditări efectuate de către asociați sau de plată a dividendelor către asociați), sumele erau în cele din urmă fie retrase în numerar în proporție de 80 – 90%, fie erau utilizate pentru a acoperi o parte din ratele aferente creditelor inițiale, pentru a nu trezi suspiciunea funcționarilor bancari cu privire la bonitatea societăților. De asemenea, sumele au folosite pentru achiziționarea de la diverși comercianți de bunuri/servicii în beneficiul persoanelor care coordonau activitățile (cheltuieli voluptorii privind sejururi, mese la restaurante de lux, achiziții de parfumuri, îmbrăcăminte, etc.). Doar o mică parte din aceste sume, respectiv sub 5%, au reprezentat tranzacții către partenerii reali.

Sumele retrase în numerar au fost ulterior utilizate pentru achiziţionarea unor bunuri imobile sau mobile pe numele altor persoane fizice sau juridice, sau plătite ca avansuri pentru obținerea altor credite care necesitau și contribuții ale împrumutatului din surse proprii.

articolul original.

Avertisment de la Beijing: Cei care se joacă cu focul, vor pieri din cauza lui

2 August 2022 at 16:06

Ministerul de externe chinez a transmis, la câteva minute după sosirea lui Nancy Pelosi la Taipei, Taiwan, că „nicio țară, nicio forță și niciun individ nu ar trebui să ignore vreodată hotărârea fermă, voința puternică și marea capacitate a guvernului și poporului chinez de a apăra suveranitatea statului și integritatea teritorială și de a realiza reunificarea și întinerirea națională.”.

Redăm mai jos textul integral al declarației:

„La 2 august, fără a ține seama de opoziția puternică și de reprezentările serioase ale Chinei, președintele Camerei Reprezentanților SUA, Nancy Pelosi, a vizitat regiunea Taiwan a Chinei. Aceasta este o încălcare gravă a principiului unei singure Chine și a prevederilor celor trei comunicate comune China-SUA. Are un impact grav asupra fundamentului politic al relațiilor China-SUA și încalcă grav suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei. Subminează grav pacea și stabilitatea peste strâmtoarea Taiwan și trimite un semnal profund greșit forțelor separatiste pentru independența Taiwanului. China se opune ferm și condamnă cu severitate acest fapt și a făcut un demers serios și un protest puternic față de Statele Unite.

Nu există decât o singură China în lume, Taiwan este o parte inalienabilă a teritoriului Chinei, iar Guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legal ce reprezintă întreaga Chină. Acest fapt a fost recunoscut clar de Rezoluția 2758 din 1971 a Adunării Generale a Națiunilor Unite. De la înființarea Republicii Populare Chineze în 1949, 181 de țări au stabilit relații diplomatice cu China pe baza principiului unei singure Chine. Principiul unei singure Chine este un consens universal al comunității internaționale și o normă de bază în relațiile internaționale.

Nancy Pelosi și congresmenii care o însoțesc în turneul asiatic Foto Twitter

În 1979, Statele Unite și-au luat un angajament clar în Comunicatul comun China-SUA privind stabilirea relațiilor diplomatice – «Statele Unite ale Americii recunosc Guvernul Republicii Populare Chineze ca singurul guvern legal al Chinei.».-ca parte a Guvernului SUA, este în mod inerent obligat să respecte cu strictețe politica guvernului SUA de o singură Chină și să se abțină de la orice schimburi oficiale cu regiunea Taiwan a Chinei.

China se opune vizitei în Taiwan a membrilor Congresului SUA, iar executivul american are responsabilitatea de a opri o astfel de vizită. Deoarece Președintele Pelosi este liderul în exercițiu al Congresului SUA, vizita și activitățile ei în Taiwan, indiferent de formă și din orice motiv, reprezintă o provocare politică majoră pentru schimburile oficiale ale SUA cu Taiwan. China nu acceptă acest fapt, iar poporul chinez îl respinge total.

Problema Taiwanului este cea mai importantă și mai sensibilă problemă din centrul relațiilor dintre China și SUA. Strâmtoarea Taiwan se confruntă cu o nouă rundă de tensiuni și provocări severe, iar cauza fundamentală o reprezintă mișcările repetate ale autorităților din Taiwan și ale Statelor Unite de a schimba status quo-ul. Autoritățile din Taiwan au continuat să caute sprijinul SUA pentru agenda lor de independență. Ei refuză să recunoască Consensul din 1992, fac tot posibilul pentru a promova dechinizarea și promovează independența. Statele Unite, la rândul lor, au încercat să folosească Taiwanul pentru a controla China. Ea denaturează și ascunde în mod constant principiul unei singure Chine, își intensifică schimburile oficiale cu Taiwan și încurajează activitățile separatiste ale Taiwanului. Aceste mișcări, precum jocul cu focul, sunt extrem de periculoase. Cei care se joacă cu focul vor pieri din cauza lui.

Poziția guvernului și a poporului chinez în problema Taiwanului a fost consecventă. Este angajamentul ferm al celor peste 1,4 miliarde de cetățeni chinezi de a proteja cu hotărâre suveranitatea statului și integritatea teritorială. Este aspirația comună și responsabilitatea sacră a tuturor fiilor și fiicelor chineze să realizeze reunificarea completă a patriei-mame. Voința oamenilor nu este de sfidat, iar tendința vremurilor nu poate fi inversată. Nicio țară, nicio forță și niciun individ nu ar trebui să ignore vreodată hotărârea fermă, voința puternică și marea capacitate a guvernului și poporului chinez de a apăra suveranitatea statului și integritatea teritorială și de a realiza reunificarea și întinerirea națională. China va lua cu siguranță toate măsurile necesare pentru a-și proteja cu hotărâre suveranitatea și integritatea teritorială. Toate consecințele care decurg din aceasta trebuie suportate de partea SUA și de forțele separatiste care doresc independenței Taiwanului.

China și Statele Unite sunt două putetri majore. Modul corect de a se trata unii pe alții constă doar în respect reciproc, coexistență pașnică, lipsă de confruntare și cooperare. Problema Taiwanului este pur o afacere internă a Chinei și nicio altă țară nu are dreptul să acționeze ca judecător în problema Taiwanului. China îndeamnă cu tărie Statele Unite să înceteze să mai joace cartea Taiwanului și să folosească Taiwanul pentru a controla China. Ar trebui să înceteze să se amestece în Taiwan și să nu se amestece în afacerile interne ale Chinei. Ar trebui să înceteze să susțină independența Taiwanului și forțele separatiste. Ar trebui să înceteze să distorsioneze și să întunece principiul unei singure Chine”.

Agenția de presă Xinhua, deținută de guvernul chinez, a anunțat marți, că „a fost autorizată să emită” următorul anunț: Armata Chineză de Eliberare a Poporului va efectua în perioada 4-7 august „exerciții militare importante, cu efectuarea de trageri cu muniție reală” de jur-împrejurul insulei Taiwan, în zonele maritime și în spațiul aerian aferent.

„Din rațiuni de securitate, intrarea vapoarelor și a aparatelor de zbor în zonele menționate este strict interzisă”, se mai arată în comunicatul guvernului chinez.

Locațiile în care vor avea loc exerciții militare de război, cu muniție reală Foto Xinhua

Nancy Pelosi explică de ce a ales Taiwanul

Într-un ediatorial publicat de ziarul Washington Post, președinta Camerei Reprezentanților a explicat de a ales să facă această vizită în Taiwan, în ciuda eventualelor consecințe ale gestului său.

Redăm mai jos argumentele lui Nancy Pelosi:

„În urmă cu 43 de ani, Congresul Statelor Unite a adoptat cu o majoritate covârșitoare – iar președintele Jimmy Carter a promulgat Legea privind relațiile cu Taiwanul, unul dintre cei mai importanți piloni ai politicii externe americane în regiunea Asia-Pacific.

Legea privind relațiile cu Taiwanul a stabilit angajamentul Americii față de un Taiwan democratic, oferind cadrul pentru o relație economică și diplomatică care avea să se transforme rapid într-un parteneriat cheie. Aceasta a încurajat o prietenie profundă înrădăcinată în interese și valori comune: autodeterminare și autoguvernare, democrație și libertate, demnitate umană și drepturile omului.

Aceasta a determinat un jurământ solemn al Statelor Unite de a sprijini apărarea Taiwanului: să considere orice efort de a determina viitorul Taiwanului prin alte mijloace decât cele pașnice… o amenințare la adresa păcii și securității zonei Pacificului de Vest și o preocupare gravă pentru Statele Unite, relatează washingtonpost.com.

Astăzi, America trebuie să-și amintească acest jurământ. Trebuie să rămânem alături de Taiwan, care este o nație rezistentă. Taiwanul este un lider în materie de guvernanță: în prezent, în abordarea pandemiei de Covid-19 și în promovarea conservării mediului și a acțiunilor climatice. Este un lider în ceea ce privește pacea, securitatea și dinamismul economic: cu un spirit antreprenorial, o cultură a inovației și o pricepere tehnologică care sunt invidiate de întreaga lume.

Cu toate acestea, în mod îngrijorător, această democrație vibrantă și robustă – numită una dintre cele mai libere din lume de Freedom House și condusă cu mândrie de o femeie, președintele Tsai Ing-wen – este amenințată.

În ultimii ani, Beijingul a intensificat în mod dramatic tensiunile cu Taiwanul. Republica Populară Chineză (RPC) a intensificat patrularea cu bombardiere, a avioanelor de vânătoare și a avioanelor de supraveghere în apropierea și chiar deasupra zonei de apărare aeriană a Taiwanului, ceea ce a determinat Departamentul american al Apărării să concluzioneze că armata chineză se pregătește probabil pentru o situație de urgență pentru a unifica Taiwanul cu RPC prin forță.

De asemenea, RPC a dus lupta în spațiul cibernetic, lansând zilnic zeci de atacuri asupra agențiilor guvernamentale din Taiwan. În același timp, Beijingul presează Taiwanul din punct de vedere economic, făcând presiuni asupra corporațiilor globale pentru a întrerupe legăturile cu insula, intimidând țările care cooperează cu Taiwanul și reducând turismul din RPC.

În fața agresiunii din ce în ce mai rapide a Partidului Comunist Chinez (PCC), vizita delegației noastre din Congres ar trebui să fie văzută ca o declarație fără echivoc că America este alături de Taiwan, partenerul nostru democratic, în timp ce acesta se apără pe sine și libertatea sa.

Vizita noastră – una dintre mai multe delegații ale Congresului pe insulă – nu contrazice în niciun fel politica de lungă durată privind o singură Chină, ghidată de Legea privind relațiile cu Taiwan din 1979, de Comunicările comune SUA-China și de cele Șase Asigurări. Statele Unite continuă să se opună eforturilor unilaterale de a schimba status quo-ul.

Vizita noastră face parte din călătoria noastră mai amplă în Pacific – inclusiv în Singapore, Malaezia, Coreea de Sud și Japonia – axată pe securitatea reciprocă, parteneriatul economic și guvernanța democratică. Discuțiile noastre cu partenerii noștri taiwanezi se vor concentra pe reafirmarea sprijinului nostru pentru insulă și pe promovarea intereselor noastre comune, inclusiv pe promovarea unei regiuni Indo-Pacifice libere și deschise. Solidaritatea Americii cu Taiwanul este mai importantă astăzi ca niciodată – nu numai pentru cei 23 de milioane de locuitori ai insulei, ci și pentru milioane de alte persoane asuprite și amenințate de RPC.

În urmă cu treizeci de ani, am călătorit într-o delegație bipartizană a Congresului în China, unde, în Piața Tiananmen, am desfășurat un banner alb-negru pe care scria: Pentru cei care au murit pentru democrație în China. Polițiști în uniformă ne-au urmărit când am părăsit piața. De atunci, bilanțul abisal al Beijingului în ceea ce privește drepturile omului și disprețul față de statul de drept continuă, în timp ce președintele Xi Jinping își întărește controlul asupra puterii.

Represiunea brutală a PCC împotriva libertăților politice și a drepturilor omului din Hong Kong – chiar și arestarea cardinalului catolic Joseph Zen – a aruncat la coșul de gunoi promisiunile o țară, două sisteme. În Tibet, PCC a condus de mult timp o campanie de ștergere a limbii, culturii, religiei și identității poporului tibetan. În Xinjiang, Beijingul săvârșește un genocid împotriva uigurilor musulmani și a altor minorități. Iar în China continentală, PCC continuă să vizeze și să aresteze activiști, lideri ai libertății religioase și alte persoane care îndrăznesc să sfideze regimul.

Nu putem sta cu mâinile în sân în timp ce PCC continuă să amenințe Taiwanul – și democrația însăși.

Într-adevăr, facem această călătorie într-un moment în care lumea se confruntă cu o alegere între autocrație și democrație. În timp ce Rusia duce un război premeditat și ilegal împotriva Ucrainei, ucigând mii de nevinovați – chiar și copii – este esențial ca America și aliații noștri să arate clar că nu cedăm niciodată în fața autocraților.

Când am condus o delegație a Congresului la Kiev în aprilie – cea mai înaltă vizită americană la cel mai înalt nivel în această națiune asediată – i-am transmis președintelui Volodymyr Zelensky că am admirat apărarea democrației de către poporul său pentru Ucraina și pentru democrația din întreaga lume.

Călătorind în Taiwan, ne onorăm angajamentul față de democrație: reafirmând că libertățile din Taiwan – și din toate democrațiile – trebuie respectate”.

articolul original.

Liderul Al-Qaida Ayman al- Zawahiri, ucis din ordinul președintelui Joe Biden

2 August 2022 at 10:29
image

Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat luni seară, în direct la televiziune, moartea liderului Al-Qaida, egipteanul Ayman al-Zawahiri, ucis în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică în Afganistan printr-o lovitură cu dronă.

„Sâmbătă, la ordinul meu, Statele Unite au efectuat o lovitură aeriană asupra Kabulului, în Afganistan, care l-a ucis pe emirul Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri”, a spus el într-un scurt discurs de la Casa Albă.

„S-a făcut dreptate şi acest lider terorist nu mai este”, a adăugat Joe Biden.

Zawahiri a fost unul dintre cei mai căutaţi terorişti din lume, iar Statele Unite au promis 25 de milioane de dolari pentru orice informaţie care permitea să fie găsit. El a preluat conducerea nebuloasei jihadiste în 2011, după moartea lui Osama bin Laden, ucis de un comando american în Pakistan.

De negăsit de mai bine de zece ani, el a fost considerat unul dintre creierele atentatelor de la 11 septembrie care au făcut aproape 3.000 de morţi în Statele Unite.

articolul original.

Dezvăluirea unui polițist sub jurământ: DNA mi-a cerut să spun orice despre o judecătoare

1 August 2022 at 17:34
image

Direcția Națională Anticorupție a fost acuzată de presiuni pentru ticluirea unui denunț împotriva fostei președinte a Tribunalului Timiș.

Comisarul Gabriel Furcea, fost șef al PTF Moravița, a dezvăluit – potrivit impactpress – în plină ședință publică, la Tribunalul Timiș, că i s-a cerut să facă un denunț penal împotriva judecătoarei Adriana Stoicescu. Denunțul pe care Furcea ar fi trebuit să-l facă împotriva fostei președinte a Tribunalului TImiș la solicitarea DNA l-ar fi ajutat să scape de toate acuzațiile și să se bucure de libertate alături de familie.

„Când nu mai aveam interdicția de a desfășura profesia, ne-am întors, în decembrie 2016, la dispoziție, lucrând la sediul inspectoratului. De prin luna aprilie nu s-a mai prelungit nici controlul judiciar, iar după expirarea acestei măsuri, undeva prin aprilie- mai- iunie 2017, am fost contactat de un ofițer de la Serviciul Judetean Anticoruptie Timis.

Când ne-am întâlnit, acesta mi-a spus că știe prin ce am trecut, și că sunt la București niște oameni care vor să discute cu mine.

Am spus că sunt de acord și, a doua zi, am plecat noaptea, pentru a fi acolo, dimineață. Nu știam unde merg și am văzut că sunt la DNA, structura centrală.

Jos ne-a intampinat un ofițer de poliție, care s-a prezentat a fi comisar șef Crăciun Viorel. Am intrat apoi în biroul unui procuror, acesta spunând că este Gheorghe Popovici. El mi-a spus că știe prin ce am trecut și că trebuie reglementăm aceste aspecte. După ce am povestit 5-6 minute, m-a întrerupt și mi-a spus că îl interesează în mod expres doamna judecător Adriana Stoicescu.

Efectiv am rămas blocat. Din nou eram pus în situația de a spune aspecte despre care nu știam ce să visez sau imaginez. Dacă trebuie sa fie spusă o poveste, măcar să existe un sâmbure de adevăr.

Încercând să mî intimideze, Popovici m-a trimis în biroul lui Crăciun Viorel pentru a fi audiat ca martor. Am scris olograf declarația. Când a văzut că nu scriu după dictare – am scris că și eu m-aș fi arestat, după acele povești din referatul de arestare –, mi-a spus să ies afară.

Între timp, au mai fost și alte tentative ale acestor persoane din cadrul DNA. M-au mai chemat de două ori, iar cea mai vie dovadă e ca mi-au dat banii de transport în contul personal”, a declarat polițistul Gabriel Furcea, sub jurământ.

Ca fost polițist judiciarist, stia foarte bine că învinuirea calomnioasă făcută prin denunț sau plângere se pedepsește cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

În urmă cu doi ani, Gabriel Furcea a sesizat Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cauza presiunilor la care a fost supus pentru denunțarea în fals a judecătoarei Adriana Stoicescu. Nu a fost niciodată chemat la audieri.

Gheorghe Popovici, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, a fost delegat procuror-șef al Sectiei de combatere a coruptiei din DNA, având mandat în perioada 20 septembrie 2018 – 19 martie 2019.

Magistratul a instrumentat dosare precum cel al Alinei Mihaela Bica, fostul procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), al lui Cristian Victor Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4 Bucuresti, condamnat la 4 ani închisoare în dosarul „Colectiv“.

De asemenea, a lucrat și în dosarul în care fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, fostul șef al SIPI Constanța, Florin Dan Secăreanu, și fostul șef al Autorității Naționale a Vămilor, Viorel Comăniță au fost condamnați la câte 5 ani de închisoare. 

Judecătoarea Adriana Stoicescu a postat pe pagina de Facebook un foarte scurt mesaj: „Și voi urma toate căile legale…”.

Judecătoarea este cunoscută pentru opiniile critice la adresa slăbiciunilor din sistemul de Justiție, pentru credința sa în Dumnezeu și pentru verticalitate și pentru curajul de a devoala neregulile.

Vă prezentăm ultima postare critică la adresa legilor Justiției publicată de Adriana Stoicescu la data de 23 iulie.

„După ce au trecut pe la stăpâni, prin alte galaxii, pe la extratereștrii experți in cauzele de fond funciar și furturi de găini, proiectele de modificare a legilor justiției ajung la fraierii cărora li se adresează. Probabil pentru puncte de vedere. Decât că adrisanții sunt, în mare parte, în concediu. Dar, ăsta e scopul. Ministerul se preface că ne consultă, noi trebuie să muncim ca proștii, cu scheme înjumătățite, cu oamenii claie peste grămadă în săli ca niște cuptoare, în timp ce unele instanțe norocoase, cu înalți reprezentanți (vineri, imparțiali judecători, luni, vajnici secretari de stat, trimiși de partidul cu care NU aveau nicio treaba, în capitală, acolo unde se împart banii), își văd liniștite de huzureală.”.

articolul original.

Horațiu Mălăele a schimbat prefixul. La mulți ani, maestre!

1 August 2022 at 14:50
image

Actor, regizor de teatru şi film, grafician, caricaturist şi scriitor, Horațiu Mălăele este un artist complet care încântă atât publicul iubitor de teatru, prin rolurile jucate şi spectacolele regizate de el, cât şi publicul iubitor de artă plastică, prin lucrările sale de caricatură şi grafică.

Drumul de la copilul cu strabism, urât și prost până la ACTORUL de astăzi nu a fost ușor. Nu au lipsit obstacolele. A devenit geniu când i s-a spus că este.

„Când m-am născut, nu erau semne de vreo reușită a mea în viață. Aveam un strabism foarte pronunțat, eram dislexic și abia citeam, toți cei din jur râdeau de mine – profesori și copii, eram numit prostu’ clasei, mi se lipeau bilete cu apelativul ăsta în pauze pe spate, mi se spunea mereu că desenez urât și atunci nu prea am mai desenat. Eram în suferință. Înțelesesem că sunt prost, urât, și că nu sunt bun de nimic. Apoi, în clasa a V-a, a venit un profesor care mi-a văzut un desen ascuns și a vorbit puțin cu mine. La urmă, m-a privit direct în ochi și mi-a spus clar: Tu ești un geniu. Iar eu am început să fiu.”, a mărturisit cândva Horațiu Mălăele.

S-a născut la Tg Jiu, unde a urmat cursurile Liceului Tudor Vladimirescu şi a avut prima expoziţie personală de desene la casa de cultură din oraş pe când era în clasa a 12-a.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1975), la clasa profesorului Octavian Cotescu, deşi intenţionase să urmeze Institutul de Arte Plastice.

Şi-a început activitatea la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, continuând apoi la Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional Bucureşti (TNB), teatrul Metropolis.

Printre rolurile din piesele de teatru pe care le-a interpretat se numără cele din: „Tinereţe fără bătrâneţe”(1975); „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni (1976); „Timon din Atena” de William Shakespeare; „Familia Tot” de Istvan Orkeny (1978); „Karamazovii” după Dostoievski, (1981); „Scapino” de Moliere (1985); „Mincinosul” de Carlo Goldoni (1991, regia Vlad Mugur, Teatrul Odeon, Premiul UNITER 1992); „Teatru descompus” de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, Theatrum Mundi, 1993), cu care Horaţiu Mălăele a câştigat în 1994 Premiul UNITER pentru Cel mai bun actor în rol principal; „Escrocii în aer liber” de Ion Băieşu (1994); „Un deţinut la Auschwitz” de Alain Bosquet (regia Domniţa Munteanu); „Unde-i revolverul?” de Georgey Gabor; ”Unchiul Vanea” de A.P. Cehov (2001, regia Yuri Kordonski) ş.a.

A fost distribuit, de asemenea, în spectacolul „Primul om” după romanul lui Albert Camus (regia Cătălina Buzoianu), care a fost jucat în avanpremieră, în 2004, în Franţa. În 2009 este distribuit în spectacolul cu piesa „Tartuffe” de Moliere, în regia lui Andrei Belgrader, la TNB, iar în 2010, tot la TNB, în spectacolul „Dineu cu proşti”, o comedie a autorului francez Francis Veber, în regia lui Ion Caramitru.

Piesa „Lecţia” de Eugene Ionesco a fost prima regizată de Horaţiu Mălăele la Teatrul Naţional din Bucureşti, în 2009. În această piesă Horaţiu Mălăele este şi interpret, semnând, totodată, şi decorul spectacolului. A mai regizat, în continuare, la TNB, spectacole precum „S-a sfârşit cum a început”, de Sean O’Casey (2010) şi „Scrisoarea”, după “O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, o montare care a făcut parte din integrala dedicată marelui dramaturg pe care TNB a susţinut-o în cadrul Anului Caragiale 2012.

Horaţiu Mălăele a jucat şi în zeci de filme, dintre care amintim: ”Muntele ascuns” (regia Andrei Cătălin Băleanu, 1974); ”Gloria nu cântă” (regia Alexandru Bocăneţ, 1976); ”Pentru patrie” (regia Sergiu Nicolaescu, 1977); ”Septembrie” (regia Timotei Ursu, 1977); ”Ciocolată cu alune” (regia Gheorghe Naghi, 1978); ”Ora zero” (regia Nicolae Corjos, 1979); ”Dragostea mea călătoare” (regia Cornel Todea, 1980); ”Am o idee” (regia Alecu Croitoru, 1981); ”Secretul lui Bachus” (regia Geo Saizescu, 1983); ”Primăvara bobocilor” (regia Mircea Moldovan, 1985), ”Secretul lui Nemesis” (regia Geo Saizescu, 1986); ”Secretul armei … secrete” (regia Alexandru Tatos, 1988); ”Divorţ din dragoste” (regia Andrei Blaier, 1991); ”Această lehamite” (regia Mircea Daneliuc, 1993) ş.a. conform volumului ”1234 cineaşti români” (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

De asemenea, a jucat în filmele: ”Amen” (regia Costa Gavras, 2001), ”Noro” (regia Radu Gabrea, 2002), ”Ambasadori, căutăm patrie” (regia Mircea Daneliuc, 2003), ”Maria” (regia Călin Netzer, 2003), ”Damen Tango” (regia Dinu Tănase, 2004), ”Magnatul” (regia Şerban Marinescu, 2004), ”Ticăloşii” (regia Şerban Marinescu, 2007), “Logodnicii din America” (regia Nicolae Mărgineanu, 2007), “Poker” (regia Sergiu Nicolaescu, 2010), “Ultimul corupt din România” (regia Sergiu Nicolaescu, 2012), “Undeva la Palilula” (regia Silviu Purcărete, 2012).

Ca regizor de film a debutat cu lungmetrajul ”Nunta mută” (2007, scenariu semnat de Adrian Lustig şi Horaţiu Mălăele). Un alt film regizat de Horaţiu Mălăele este “Funeralii fericite” (2013). ”Luca”, în regia lui Horaţiu Mălăele, se numără printre proiectele care au câştigat finanţare la sesiunea a II-a, pe 2016, a Centrului Naţional al Cinematografiei.

Dincolo de aceste date, mai mult sau mai puțin seci (în funcție de vârsta celui care le parcurge). ale carierei sale, Horațiu Mălăeste un OM, care are principii și valori pe care și le respectă cu sfințenie.

Q Magazine vă oferă ocazia să citiți câteva frânturi din viața marelui actor aici și aici.

articolul original.

Alexandru Tomescu va cânta ”In the Mood for Love” pe scena Festivalului „Vara Magică”

29 July 2022 at 11:43

Alexandru Tomescu, cel mai cunoscut violonist român contemporan, va susține primul concert din luna august acompaniat de pianista Iulia Toma, cu un program romantic ”In the Mood for Love”.

Festivalul Internațional Vară Magică va continua în luna august cu o serie de cinci concerte de muzică clasică.  Miercuri, 3 august, de la orele 19:30 la Ateneul Român va avea loc concertul în care emoția va fi pe primul plan: ”In the Mood for Love”.

Iulia Toma

Alexandru Tomescu, cel mai cunoscut violonist român contemporan, acompaniat la pian de Iulia Toma, vor încânta cu piese romantice, între care Jules Massenet – Meditație, Fritz Kreisler – Liebesleid și Liebesfreud, Edward Elgar – Salut d’amour, Camille Saint-Saëns – Introducere și Rondo Capriccioso, Cesar Franck – Sonata în La major. Concertând la fiecare dintre ultimele ediții ale Festivalului Vara Magică, celebrul violinist român, Alexandru Tomescu, cântă din 2007 cu vioara Stradivarius Elder – Voicu, reușind să ducă muzica viorii sale în cele mai inedite locații din toată țara, în proiecte muzicale de anvergură și notorietate.

Festivalul Vara Magică va continua la 10 august 2022, de la orele 19:30 cu Ansamblul Cameral al Filarmonicii George Enescu când va fi momentul să ne lăsăm purtați Pe aripile valsului, cu un program de J. Sibelius, H. Wieniawski, Pyotr Ilich Tchaikovski, Fritz Kreisler și, desigur, J. Strauss cu o suită de valsuri clasice. Din Ansamblul Cameral fac parte: Vioară – Rafael Butaru și Natalia Pancec, Violă – Iulia Goiana, Violoncel – Bogdan Popa, Pian – Monica Gemene, Armoniu – Cătălin Răducanu, Flaut – Ioana Bălașa și Clarinet – Alexandru Avramovici, membrii remarcabili ai Filarmonicii George Enescu.

Camerata Regală, avându-l ca dirijor pe Cristian Oroșanu, propune joi, 18 august o nouă seară de Vară Magică cu soliștii Rebekka Hartmann la vioara și Andrei Licareț la pian. În program: Jean Sibelius, Impromptu pentru orchestra de coarde în mi minor, Felix Mendelssohn-Bartholdy – Concert pentru vioară, pian și orchestră în re minor MWV 04 și Piotr Ilich Ceaikovski – Serenada pentru orchestră de coarde în Do Major op. 48. Camerata Regală își desfășoara activitatea începând cu anul 2009, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu.

La 24 august 2022, de la orele 19:30Romanian Sinfonietta Orchestra, avându-l ca dirijor și solist pe violonistul Alexander Sitkovestki, va susține un program de W. A. Mozart, P.I. Ceaikovski și Ludwig van Beethoven – Simfonia nr. 1 în Do major, op. 21. Romanian Sinfonietta a debutat în anul 2010 în cadrul Festivalului Internaţional „Enescu şi muzica lumii” de la Sinaia. Orchestra a fost pregătită de maestrul Horia Andreescu abordând de-a lungul anilor capodopere din repertoriul clasic și romantic.

Ediția 2022 a Festivalului se va încheia în ultima zi a lunii august cu Orchestra Națională de Tineret a Franței, avându-l ca dirijor pe Michael Schønwandt, cu un program romantic de Claude Debussy – Preludiul la după-amiaza unui faun și Gustav Mahler – Simfonia nr. 5. Foto Hans van der Woerd 

Orchestra Națională de Tineret a Franței împlinește anul acesta 40 de ani de înființarea sa. Cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, artiștii care acced în acest ansamblu sunt pregătiți pentru cariera artistică sub îndrumarea unor dirijori și soliști de renume internațional.

Festivalul Internațional Vara Magică este unul dintre evenimentele culturale estivale marcante ale Europei și una dintre puținele manifestări de acest gen care aduce în prim-plan capitala României în perioada estivală. Ediția a XI-a a Festivalului ”Vara Magică” a inclus 9 concerte inedite, câte unul în fiecare săptămână, în perioada 6 iulie – 31 august, la Sala Mare a Ateneului Român. Programul complet al Festivalului Vară Magică – ediția a XI-a este disponibil pe www.varamagica.ro.

Partenerii Festivalului sunt: Oscar, Borsec, Luxten, Niro Investment Group, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, ARCUB, Senia Music, Centrul pentru Tineret al Municipiului București și Primăria Capitalei, în coproducție cu: TVR2, Radio România Muzical și partenerii media: Radio România Cultural, Radio Trinitas, Revista Cariere, HR Manager, Bucureștii Vechi și Noi.

Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Vara Magică sunt disponibile online pe www.bilete.ro și www.myticket.ro, precum și la casa de bilete a Festivalului deschisă la Ateneul Român, intrarea din strada Benjamin Franklin nr. 1-3, de luni până vineri, între orele 14:00 şi 19:00.

Despre Lanto Communicatios

Lanto Communication a apărut în urmă cu peste un deceniu. Încă de la început, inițiatorul său, Dorin Ioniță, şi-a propus ca unic scop să arate lumii că România, prin tinerii ei, a păstrat intactă sclipirea diamantină a geniului muzical al locuitorilor acestor locuri străvechi. Festivalul Vara Magică este un proiect al Lanto Communication ajuns la a X-a ediție și 100 de concerte oferite publicului român în sezonul estival.

Apariția Asociației Lanto Magia Muzicii a adus un spor substanțial de calitate și a înlesnit crearea unor parteneriate benefice culturii naționale. Asocierile cu mediul de afaceri, cu entități instituționale – fie ele locale sau guvernamentale, în cele din urmă cu oameni care au același scop al promovării binelui și frumosului, au adus tuturor celor implicați notorietate și respect. Detalii pe www.lanto.ro

Proiectele artistice ale Lanto Communication și Lanto Magia Muzicii constituie, în egală măsură, garanția unui act artistic de calitate, dar și a unei vizibilități social-culturale și comunitare ridicate.

Mai multe detalii și datele următoarelor concerte din cadrul festivalului Vara Magică le puteți consulta aici, precum și pe pagina de Facebook.

articolul original.

Unde este criza? LUXURIA Residence a vândut un apartament cu 734.000 de euro

27 July 2022 at 13:53

IMPACT Developer & Contractor, primul dezvoltator imobiliar înființat în România și totodată prima companie imobiliară listată la Bursa de Valori București (BVB), a vândut cel mai scump apartament din ansamblul LUXURIA Residence, în valoare de 734.000 euro. Tranzacția a fost realizată de echipa internă de vânzări a dezvoltatorului.

Apartamentul din ansamblul LUXURIA Residence recent tranzacționat este un duplex cu 5 camere, cu o suprafață de 300 metri pătrați și o terasă generoasă de 36 metri pătrați. Pachetul a inclus și două locuri de parcare subterane.

Situat în zona de nord a Capitalei, LUXURIA Residence este primul ansamblu cu certificare BREEAM Excellent din București, complet finalizat în acest moment, a cărui  valoare totală curentă este estimată la 150 milioane Euro. Întregul condominiu cuprinde 9 blocuri cu 630 de apartamente, 9.650 mp de spații verzi, parcuri cu mobilier urban și fântână arteziană, locuri de joacă, centru de fitness dotat cu echipamente de ultimă generație, un lounge elegant și parcări subterane. Ansamblul LUXURIA reunește un mix unic de caracteristici: locuințe sustenabile construite la standarde BREEAM Excellent, acces facil față de numeroase puncte de atracție ale orașului precum și numeroasele spații de recreere în interior.

„Compania IMPACT are deja o reputație solidă pe segmentul principal al pieței rezidențiale, cel al locuințelor ce se adresează clienților cu venituri medii, unde livrăm la cele mai înalte standarde cu prețuri accesibile. Prin tranzacția din ansamblul LUXURIA Residence am făcut primul pas pe un segment de piață superior, cel al locuințelor premium. De menționat este faptul că unul dintre argumentele  noastre principale îl reprezintă calitatea serviciilor și a facilităților oferite clienților noștri, similare cu cele de pe segmentul premium”, a declarat Ovidiu Grinici, Director de Vânzări al IMPACT Developer & Contractor.

În acest moment, IMPACT are în proprietate 89,6 ha de teren cu o valoare EPRA (valorile EPRA sunt determinate în conformitate cu standardele Asociației Publice Europene de Imobiliare)  estimată la 799,2 milioane lei, din care 73,5 ha cu potențial de dezvoltare imediată, pe care vor fi ridicate noi proiecte de mari dimensiuni, cu funcțiuni mixte și proiecte de infrastructură: Greenfield Băneasa, Greenfield Plaza Băneasa, Greenfield West, Greenfield West Plaza, Luxuria City Center  în București, Greenfield Copou și Greenfield Copou Plaza în Iași și Boreal Plus în Constanța. Valoarea brută de dezvoltare a acestor proiecte, în perioada 2022 – 2027, se ridică la 1,3 miliarde euro.  

IMPACT Developer & Contractor este una dintre primele 3 companii listate la Bursa de Valori București (BVB) și în același timp primul dezvoltator imobiliar listat, în anul 1996. În cei peste 25 de ani de listare neîntreruptă, IMPACT s-a remarcat prin inovație și diversitatea instrumentelor de finanțare bursieră folosite.

Începând cu luna martie 2022, acțiunile IMPACT au fost incluse în indicele FTSE Global Micro Cap, parte a seriei de indici FTSE Global Equity Index Series (GEIS) dedicați Piețelor Emergente..

Cu o experiență de 31 de ani pe piață, IMPACT Developer & Contractor SA este primul dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori București. Acţiunile IMPACT Developer & Contractor SA (“IMP”) sunt cotate la categoria Premium a Bursei de Valori București, compania având o capitalizare bursieră de 1.140.555.592,18 lei (la data de 26.07.2022). Societatea utilizează cele mai bune practici de guvernanță corporativă, transparență, responsabilitate şi comunicare cu investitorii, obținând ratingul 10 la evaluarea VEKTOR realizată de către Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România. Misiunea IMPACT Developer & Contractor este de a dezvolta comunități, prin proiecte sustenabile, la standarde de calitate BREEAM Excellent, certificate nZEB, atât în București, cât și în marile orașe ale țării. Printre proiectele de referință ale dezvoltatorului se numără GREENFIELD Băneasa și LUXURIA Residence, acesta din urmă fiind singurul proiect rezidențial din București cu certificare BREEAM Excellent. Ca parte a strategiei de extindere la nivel național, în 2020 IMPACT a demarat în Constanța construcția proiectului rezidențial Boreal Plus, proiect mixt format din vile și blocuri de apartamente, iar anul acesta va demara construcția proiectului rezidențial GREENFIELD Copou, în Iași.

articolul original.

Ce a spus Viktor Orban la Tușnad. DISCURSUL

27 July 2022 at 09:10

Q Magazine prezintă integral discursul premierului Viktor Orban, susținut în cadrul taberei de vară de la Tușnad, duminică 24 iulie, lăsând cititorii să facă propria analiză. Traducerea discursului a fost prezentată de agenția Rador.

Deceniul pericolelor, războiului şi nesiguranţei

Bună ziua, doamnelor şi domnilor, mă bucur că vă văd. Zsolt Németh m-a invitat aici azi dimineaţă cu avertismentul să vorbesc exact jumătate din cât am vrut. Jumătate este un cuvânt bun în limba maghiară. Odată a fost întrebat şi Papa despre câţi lucrează la Vatican, la care a răspuns că „jumătate”. Aşadar, încerc să prezint concis ceea ce am de spus. Nu va fi uşor de ascultat până la capăt, deoarece am multe de spus şi văd că va fi şi cald, dar un miel sănătos îşi suportă blana.

Școala de vară de la Tușnad ajunsă la a 30-a ediție Foto Facebook Viktor Orban

Ultima dată ne-am întâlnit în 2019, acum trei ani. Este bine că putem fi din nou împreună, putem sta la terasă liberi, împreună cu prietenii şi putem bea un şpriţ. Avem un motiv bun pentru a bea un şpriţ-FIDESZ, ceea ce înseamnă două treimi/o treime şi chiar şi de aici se vede că ceva este etern.

De când ne-am întâlnit ultima oară, lumea s-a schimbat foarte mult. În 2019 am fost participanţii unei tabere deosebit de optimiste şi încrezătoare, însă deceniul care s-a deschis în faţa noastră, după cum se vede bine, va fi deceniul pericolelor, războiului şi nesiguranţei. Ceea ce este bine exemplificat şi de scenele de aici. (se aud în fundal fluiere, la care premierul a reacţionat, spunând: „la fel de politicos ca poliţia din Budapesta cu toxicomanii de pe poduri” – n.n.).

Deci, am intrat în epoca pericolelor, iar acum se fisurează aceşti piloni ai civilizaţiei occidentale pe care îi credeam indistructibili. Voi aminti aici trei asemenea zdruncinări. Anterior am crezut că trăim sub un scut protector al ştiinţei, dar a venit COVID-ul.

Am crezut că în Europa nu mai poate fi război, dar acum avem război în vecinătatea Ungariei. Am crezut că războiul rece nu se mai întoarce, dar foarte mulţi lideri ai lumii acţionează în direcţia organizării vieţii noastre într-un bloc. Acestea sunt evoluţii pe care în 2019 nu le-am evocat deloc. Acestea ne învaţă să fim mai modeşti, deoarece posbilităţile noastre de anticipare sunt serios limitate. Acest fapt este valabil şi pentru cei care vorbesc despre viitor.

Mulți participanți au dorit să-și facă fotografii împreună cu premierul ungar Foto Facebook Viktor Orban

În 2019 nu am vorbit nici despre pandemie, nici despre războiul din Europa, nici despre o victorie de două treimi, nici despre reîntoarcerea la putere a stângii în Germania şi nici despre faptul că îi vom învinge pe englezi acasă cu 0-4 (la fotbal). Deci, dacă cercetez viitorul, cel mai important fapt este modestia şi supunerea. Nu poţi să iei pâinea de la gura Domnului.

Lumea pare un loc din ce în ce mai bun, însă noi simțim contrariul

Dragi prieteni, vin de departe aici, în Ţinutul Secuiesc. Ceea ce este uluitor când priveşti lumea este că în lumina datelor care ne sunt prezentate, lumea pare un loc din ce în ce mai bun. În timp ce noi simţim contrariul. Speranţa de viaţă a ajuns la 70 de ani, în Europa este de 80 de ani. În ultimii 30 de ani mortalitatea infantilă a scăzut cu o treime. Gradul de subnutriţie în lume, care în anii 1950 era în jur de 50%, azi este de 15%, rata celor care trăiesc în sărăcie, care în 1950 era de 70% în lume, în 2020 a scăzut la 15%, procentul acelora care ştiu să scrie a ajuns la 90%, numărul orelor de lucru pe săptămână, care în 1950 era de 52 de ore, azi este de 40 de ore, iar numărul orelor libere a crescut de la 30 de ore la 40 de ore. Şi aş putea continua.

Atmosfera generală este, totuşi, că lumea este un loc tot mai rău. Tonalitatea ştirilor este tot mai sumbră şi există un fel de aşteptare a sfârşitului lumii, care este în creştere. Întrebarea este dacă milioane de oameni înţeleg greşit ce se întâmplă cu ei? Interpretarea mea a acestui fenomen este aceea că o parte din indispoziţia noastră este generată de sentimentul occidental al vieţii. Ceea ce provine din faptul că forţa, performanţa, prestigiul şi capacitatea de acţiune a civilizaţiei occidentale este în scădere, la care occidentalii nativi dau din mână, spunând că nu este aşa, deoarece şi Spengler a scris că Occidentul este în declin şi încă este aici, iar pe copiii noştri nu îi trimitem la facultate în Est, ci în Vest. În acest sens nu există o mare problemă.

Dar realitatea este că atunci când, în urmă cu 100 de ani, s-a vorbit despre declinul Occidentului, atunci s-a vorbit despre un regres spiritual şi demografic. Însă ceea ce vedem azi este regresul lumii occidentale din punct de vedere material şi al puterii. Despre acest aspect trebuie să vorbesc câteva cuvinte pentru ca noi să înţelegem exact situaţia în care ne aflăm.

Este important să înţelegem că şi celelalte civilizaţii s-au modernizat. Civilizaţia din China, India – să le numim civilizaţii ortodoxe -, ba mai mult, şi islamul în sine.

Vedem că civilizaţiile rivale au preluat tehnologia occidentală şi au învăţat şi sistemul financiar occidental, dar nu au preluat şi valorile occidentale, ba mai mult, nici prin cap nu le trece să le preia. În pofida acestui fapt, Occidentul vrea să îşi răspândească propriile sale valori, ceea ce este simţit drept umilitor de ceilalţi, iar noi înţelegem acest fapt pentru că şi noi simţim la fel. Amintesc aici aventura ministrului de externe, Péter Szijjártó, care a avut loc în jurul lui 2019, în timpul administraţiei americane anterioare, când un reprezentant al Guvernului american care a efectuat o vizită aici a împins o foaie, într-un mod neglijent, şi a spus doar că la aceste puncte trebuie modificată Constituţia Ungariei şi atunci vom fi din nou prieteni.

Aşadar, noi înţelegem această rezistenţă care porneşte din celelalte părţi ale lumii faţă de răspândirea şi exportul valorilor occidentale.

Occidentul a pierdut controlul asupra resurselor energetice

Ba mai mult, bănuiala mea este că celelalte părţi ale lumii şi-au dat seama că tocmai de aceea trebuie să se modernizeze, deoarece numai astfel se pot opune exportului valorilor occidentale, străine pentru ele. Cel mai dureros, în acestă pierdere materială şi a puterii, este că noi, adică Occidentul, am pierdut controlul asupra resurselor energetice.

În 1990, 90% din petrol, gaze naturale şi cărbune erau deţinute de Statele Unite şi Europa. Acest procent a scăzut la 85% în 1995, iar azi situaţia este următoarea: SUA şi Europa împreună deţin în total 35%, SUA deţine sub control 25%, iar noi, europenii, 10%, ruşii 20%, iar Orientul Mijlociu 30%. Situaţia este similară şi în cazul materiilor prime.

La începutul anilor ’90, SUA, Marea Britanie şi Germania deţineau majoritatea materiilor prime necesare industriei moderne. După al Doilea Război Mondial au intrat în calcul şi sovieticii, iar azi vedem că aceste materii prime sunt deţinute de Australia, Brazilia şi China, dar la modul în care 50% din resursele Africii sunt importate de China.

Nici viitorul nu arată prea bine, deoarece materiile prime necesare industriei moderne erau stăpânite în mare parte de SUA şi Uniunea Sovietică, iar acum chinezii produc de cinci ori mai mult decât americanii şi de 60 de ori mai mult decât Rusia. Aceasta însemnă că Occidentul pierde bătălia pentru materii prime. Dacă vrem să înţelegem situaţia Occidentului în lume, trebuie să pornim de la faptul că majoritatea resurselor lumii se află în afara civilizaţiei occidentale.

Situaţia Europei este de două ori mai dificilă. Cauza este că SUA au strategia pe care o au.

2013 este un an pe care nimeni nu l-a remarcat şi nu l-a reţinut. A fost anul în care americanii au introdus noile tehnologii în extracţia de materii prime, printre care metoda fracturării, şi au anunţat o nouă doctrină privind politica de securitate. Această nouă tehnologie înseamnă o poziţie mai puternică în ceea ce priveşte promovarea şi atingerea obiectivelor noastre în domeniul securităţii internaţionale. Cu alte cuvinte, americanii nu au ascuns faptul că vor utiliza energia ca armă de politică externă. Faptul că îi acuză pe alţii de acest fapt nu trebuie să ne inducă în eroare. De aici rezultă că americanii utilizează o politică de sancţiuni mai curajoasă – asta se vede în lumina războiului ruso-ucrainean – şi îşi stimulează aliaţii, printre care şi pe noi, să achiziţioneze energie provenită din SUA. Acest fapt funcţionează, deoarece americanii ştiu să îşi impună voinţa, ei nu depind de resursele energetice ale altora, sunt capabili să exercite presiune, deoarece dispun de reţeaua financiară necesară politicii de sancţiuni şi sunt capabili să exercite presiuni „prieteneşti”, cu alte cuvinte, îi pot convinge pe aliaţi să cumpere de la ei.

La început, această politică nu a fost atât de puternică. Când preşedintele Trump a vizitat Polonia, el a vorbit doar despre „free gas”,( gaze gratis) dar acum, în 2022, această strategie a fost completată prin politica sancţiunilor. Aşa stăm acum şi nu m-ar mira dacă în acest cerc ar fi incluse uraniul şi energia atomică. Europenii au răspuns, noi, europenii, am răspuns. Nu am dorit să fim dependenţi de americani.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat, după discursul lui Viktor Orban, că a existat o înțelegere prin care liderii maghiari prezneți la Tușnad s-au angajat să se abțină de la declarații „provocatoare și insinuante” la adresa României Foto Facebook Viktor Orban

Europa a încercat să apere axa Germania – Rusia, adică să aducem energie şi din Rusia. Acum, poliţia internaţională tocmai distruge această axă. După toate acestea, am dat un nou răspuns, prin conducerea Germaniei: să trecem la surse de energie regenerabile, dar deocamdată asta nu funcţionează, deoarece tehnologia este scumpă.

Şi energia produsă astfel este scumpă. Mai mult de atât, trecerea la această tehnologie nouă nu merge de la sine, ci numai impusă de sus, iar presiunea vine din partea Comisiei de la Bruxelles, chiar dacă aceasta încalcă grav interesele unor state membre ale UE.

Deschid o paranteză, ca să vorbesc şi despre valorile europene. Un exemplu este decizia privind reducerea cu 15% a consumului de gaze. Nu văd cum poate fi impusă. Dacă în cazul unor ţări membre această reducere nu va fi suficientă, atunci gazele vor fi luate de le cei care le au. Comisia Europeană nu spune Germaniei să nu oprească cele două-trei centrale nucleare care mai funcţionează şi care produc energie electrică ieftină, ci lasă Germania să le închidă, şi vor lua gaze de la noi, cei care am reuşit să înmagazinăm.

În concluzie, doresc să spun că sentimentele negative din ţările occidentale provin din faptul că energia şi materiile prime nu se mai află în mâinile Occidentului. Ce se află în mâinile acestuia sunt puterea militară şi capitalul. Întrebarea este: ce ne facem cu acestea în actualele condiţii?

Dacă nu va interveni o schimbare, atunci Ungaria ne va fi furată

Acum, permiteţi-mi să spun câteva cuvinte despre noi, maghiarii. Care sunt întrebările, în ce ordine şi care sunt mijlocele prin care Ungaria trebuie să răspundă la aceste chestiuni. Acestea arată ca un tort Doboş, cu mai multe straturi. Cele mai grele sunt jos, la bază, iar cele mai uşoare şi mai bune sunt deasupra. Prima şi cea mai importantă provocare este, în continuare, evoluţia demografică. Adevărul este că în continuare, avem mai multe înmormântări decât botezuri. Ne place sau nu, popoarele lumii pot fi încadrate în două grupuri. Sunt popoare care sunt capabile să se autoîntreţină în mod biologic. Noi facem parte din celălalt grup, al acelora care nu sunt capabile de aşa ceva.

Situaţia noastră s-a îmbunătăţit, dar nu am ajuns la un punct de cotitură. Aici se află miezul problemei. Dacă nu va interveni o schimbare, atunci Ungaria ne va fi furată, Bazinul Carpatic ne va fi furat.

A doua provocare este migraţia. Putem să o numim un schimb de populaţie sau invazie.

Zilele trecute, în Ungaria a apărut o carte excelentă, scrisă în 1973, în Franţa, Tabăra sfinţilor, pe care vă recomand să o citiţi dacă doriţi să înţelegeţi procesele sufleteşti care stau în spatele neputinţei occidentalilor. Migraţia a împărţit Europa în două. Una din jumătăţi este o lume în care trăiesc europeni şi oameni din afara Europei. Aceste ţări nu mai sunt naţiuni. Acestea sunt conglomerate de popoare. Acestea nu mai sunt Occidentul, ci post-Occidentul.

În jurul anului 2050 se va întâmpla, conform legilor matematicii, cotitura demografică definitivă, iar ponderea neeuropenilor în marile oraşe va fi de peste 50%.

Şi mai suntem noi, cealaltă jumătate, Europa Centrală, cealaltă parte a Occidentului. Pot să spun că aici, în Europa Centrală, este Occidentul, iar dincolo a rămas doar post-Occidentul. Între cele două se duce o bătălie. Noi am venit cu o propunere de toleranţă, să fim lăsaţi în pace, fiecare să decidă cu cine doreşte să trăiască, dar ne-au refuzat şi duc o bătălie împotriva Europei Centrale, în scopul de a ne face la fel ca ei. Acum se pomeneşte mai puţin despre migraţie, dar credeţi-mă că nimic nu s-a schimbat. Bruxellesul, împreună cu trupele lui Soros, doreşte să ne oblige să îi primim pe imigranţi. Ne-au dat şi în judecată pentru sistemul de apărare a frontierei şi chiar am fost condamnaţi.

Dacă nu ar fi fost criza din Ucraina, atunci această condamnare ar fi fost pusă în practică. Dar după ce a izbucnit războiul din Ucraina, să îi primim pe refugiaţi e o chestiune care a fost pusă deoparte, dar nu şi luată de pe ordinea de zi. Aceşti oameni bravi din Occident, din post-Occident, nu pot accepta că au pierdut.

Suntem dispuşi să ne amestecăm între noi, dar nu dorim să devenim o rasă amestecată

Noi nu dorim să le amintim acest fapt în fiecare zi, ci doar să le spunem să nu ne oblige să avem o soartă pe care noi o considerăm o fatalitate pentru o naţiune. Totodată, avem de-a face cu „o şmecherie” ideologică. Stânga ultranaţionalistă afirmă că în Europa trăiesc popoare multirasiale. Afirmaţia este o păcăleală de ordin istoric şi semantic.

Desigur, există lumea în care popoarele europene se amestecă cu popoarele care vin din afara Europei. Aceasta este o lume amestecată rasial. Şi suntem noi, unde s-au amestecat popoare din interiorul Europei, oameni care circulă, muncesc şi se mută dintr-un loc în altul. În Bazinul Carpatic nu suntem o combinaţie de rase, ci o combinaţie de popoare care trăiesc la ele acasă. Şi, când avem noroc, aceste popoare se amestecă într-un „sos hungaro-panonic” şi creează o cultură europeană specifică. Pentru asta am luptat mereu.

Suntem dispuşi să ne amestecăm între noi, dar nu dorim să devenim o rasă amestecată. De aceea am luptat la Belgrad, de aceea i-am oprit pe turci la porţile Vienei şi de aceea, la vremea respectivă, francezii i-au oprit pe arabi. Civilizaţia islamică care se mişcă spre Europa şi-a dat sema că drumul prin Ungaria nu este tocmai potrivit. Va veni timpul când va trebui să ne apărăm nu numai la Sud, ci şi dinspre Vest, când va trebui să îi primim pe creştinii care se vor refugia de acolo şi să îi oprim pe aceia pe care nu vom dori să îi lăsăm să intre în Ungaria. Schengen, ne-Schengen, va trebui să ne protejăm graniţa vestică. Dar aceasta nu este sarcina noastră, ci a copiilor noştri. Sarcina noastră este să îi pregătim.

Aşa cum a spus László Kövér, trebuie să avem grijă ca vremurile bune să nu educe oameni slabi pentru vremuri grele.

Armata lui Soros trebuie să accepte că la noi tatăl este bărbat, mama este femeie

Stimat auditoriu, demografie, migraţie, urmează al treilea strat: ideologia „gender”. Noi o numim legea protecţiei copilului. Şi în acest caz am fost trimişi în judecată. Aştepăm sentinţa. Singurul fapt pe care l-am obţinut, mai ales mulţumită doamnei ministru Judit Varga, este să disjungem disputa pe tema gender de disputele privind fondurile europene.

Poziţia noastră, un fel de propunere pentru toleranţă, este: noi nu le spunem cum să trăiască, ci doar le cerem să accepte că la noi tatăl este bărbat, mama este femeie, iar copiii noştri să fie lăsaţi în pace, iar acest fapt să fie acceptat şi în rândul „armatei” lui George Soros.

Este important să se înţeleagă că în Ungaria, în această parte a Europei, această chestiune nu este una ideologică, ci cea mai importantă problemă a vieţii. Niciodată această „nebunie” occidentală nu se va bucura de o susţinere majoritară în acest colţ al lumii.

Aşa ceva nu intră sub pielea maghiarilor sau a fiilor altor popoare. Avem acum transnaţionale, transgender, dar noi putem să pronunţăm cel mult Transilvania, care în maghiară se numeşte Erdély. Vă rog să nu vă lăsaţi păcăliţi. Avem război, avem o criză energetică, însă acestea sunt un paravan între noi şi problemele pe care le reprezintă migraţia şi ideologia gender. În realitate, acestea sunt problemele de care depinde viitorul nostru. Bătălia istorică este demografia, migraţia şi ideologia gender. Aceasta este şi miza luptei între stânga şi dreapta. Există o ţară vecină, o ţară prietenă,(n.r. Slovenia) unde a câştigat stânga. Printre primele măsuri adoptate au fost demolarea gardului de la graniţă, iar a doua a fost adoptarea legislaţiei gender, inclusiv recunoaşterea căsătoriei între persoane de acelaşi sex şi dreptul acestor cupluri de a adopta copii.

Să nu ne lăsăm păcăliţi, viitoru nostru depinde de cum vom şti să ne apărăm. În primul rând prin determinere, iar în al doile rând vom căuta aliaţi.

Un exemplu este cooperarea în cadrul V4. Importanţa Grupului de la Visegrád este că am reuşit să „defilăm” împreună în aceste chestiuni. Nu este întâmplător că post-occidentalii au făcut tot posibilui să destrame V4. Pe de asupra, a venit războiul, care a zdruncinat cooperarea între Polonia şi Ungaria, axul principal al V4. Interesele Poloniei şi Ungariei în privinţa războiului sunt aceleaşi. Şi ei doresc ca ruşii să nu vină mai aproape. Doresc păstrarea suveranităţii Ucrainei, ca în Ucraina să fie democraţie. Ambele ţări doresc aceste obiective, totuşi războiul pune în dificultate relaţiile cu prietenii noştri. Diferenţa este că noi considerăm acest război un conflict între două popoare slave, la care noi nu dorim să participăm, iar plonezii se simt parte în acest război,

Pacea, singura soluție

De aceea trebuie să salvăm tot ce se poate din relaţiile ungaro-poloneze pentru vremurile de după război. Mai sunt prieteni noştri slovacii şi cehii, dar acolo s-au schimbat guvernele şi se pune în avantaj lumea post-occidentală. Cehia şi Slovacia nu îşi asumă un conflict cu Bruxelles-ul şi adună puncte. Este ca şi cum ţi-ai mâna caii într-un grajd în flăcări. Le doresc succes.

A patra chestiune este cea a războiului. Orice război poate fi privit din mai multe puncte de vedere. Dar, principalul punct de vedere este că mamele îşi plâng copiii, iar copiii îşi pierd părinţii.

Această abordare trebuie să fie deasupra tuturor lucrurilor, chiar şi în politică. Pentru Guvernul Ungariei aceasta înseamnă că principala obligaţie este ca părinţii maghiari şi copiii maghiari să nu ajungă într-o astfel de situaţie. Menţionez că există ţări care ne critică pentru că nu suntem suficient de apropiaţi faţă de ucraineni.

Însă, aceste ţări sunt departe şi acordă cel mult sprijin financiar sau în armament, dar maghiarii sunt singurii care mor alături de ucraineni în acest război. Potrivit datelor pe care le deţinem, în acest război au murit 86 de maghiari, iar cei care ne critică nu au pierdut nicio picătură de sânge.

De aceea, ca ţară vecină, Ungaria are dreptul să spună că pacea este singura soluţie, este singura soluţie pentru salvarea vieţii oamenilor şi antidotul pentru inflaţie şi pentru criza economică. Cum ne vom poziţiona pe viitor faţă de acest război? Ne vom menține opinia că nu este războiul nostru. Ungaria este membră a NATO si pornim de la ideea că NATO este mult mai puternică decât Rusia. Niciodată Rusia nu va ataca NATO.

Afirmaţia că ruşii nu se vor opri în Ucraina este o propagandă de înţeles, dar slabă, a ucrainienilor.

Îi înţeleg, pentru că scopul lor este să ne atragă în acest război, să atragă cât mai multe ţări, dar afirmaţia nu are nicio bază reală. Totodată, fiind membri ai NATO, nu dorim să intrăm în război, dar am ajuns într-o situaţie delicată.

Chiar dacă NATO şi UE au decis să nu devină părţi beligerante, au hotărât să livreze armament şi au impus sanţiuni severe, devenind de facto, nu de jure, părţi în acest conflict. Suntem în situaţia periculoasă de a îi ajuta pe ucraineni fără ca puterea de la Moscova să considere că NATO şi EU au intrat în război. Astfel UE şi NATO şi-au asumat riscuri uriaşe.

Dacă mai aveţi răbdare, aş dori să spun cum va fi acest război şi care sunt cauzele acestuia, de ce Rusia a atacat Ucraina, amintind că dacă cineva înţelege un fapt, este un pas pentru a îl accepta. Chiar dacă a înţelege nu înseamnă a accepta.

Ruşii au formulat o cerere de securitate foarte clară, pe care au trimis-o în scris americanilor şi Alianţei Nord-Atlantice, fapt rar întâlnit în diplomaţie. Au solicitat ca Ucraina să nu devină niciodată membră a NATO, au solicitat ca NATO să garanteze acest fapt şi au cerut ca pe teritoriul Ucrainei să nu fie amplasate arme care să atingă teritoriul Rusiei. Occidentul a respins această propunere, nici măcar nu a vrut să discute pe această temă. Ocidentalii au afirmat că NATO este o structură deschisă, oricine poate solicita să adere, iar „noi vom decide pe cine primim şi pe cine nu”.

Sancțiunile nu vor destabiliza Moscova

Acest refuz a avut drept consecinţă faptul că ruşii doresc să obţină pe calea armelor garanţiile de securitate pe care anterior doreau să le obţină pe calea negocierilor.

Dacă am fi fost mai norocoşi, iar preşedintele SUA ar fi fost Donald Trump și cancelarul Germaniei Angela Merkel, atunci acest război nu ar fi izbucnit niciodată.

Dar, nu am avut noroc, astfel încât ne aflăm în acest război. Strategia Occidentului se bazează pe patru piloni. Primul este că Ucraina, nu singură, ci cu instructori anglo-saxoni şi cu armement NATO poate câştiga războiul cu Rusia. Al doilea este că sancțiunile vor slăbi Rusia şi vor destabiliza conducerea de la Moscova. Al treilea pilon este bazat pe faptul că vom fi în stare să gestionăm efectele sancţiunile economice, cu alte cuvinte pe ruşi îi va durea mai tare decât pe noi. Al patrulea element este că toată lumea va fi de partea noastră, deoarece noi avem dreptate.

Ca urmare a acestei strategii „de excepţie” situaţia este ca şi cum ne-am afla într-o maşină care a făcut pană de cauciuc la toate cele patru roţi. Este evident că aşa nu putem câştiga războiul.

Ucrainenii nu vor câştiga niciodată războiul împotriva Rusiei cu ofiţeri instructori americani şi cu armament american. Pur și simplu pentru că ruşii au o superioritate asimetrică.

O a doua constatare este că sancţiunile nu vor destabiliza Moscova.

În al treilea rând, Europa se află într-o criză economică, dar şi politică. Guvernele se prăbuşesc precum în jocul de domino. De la începutul războiului, au căzut guvernele Marii Britanii, Italiei, Bulgariei şi Estoniei, şi încă suntem departe de toamnă.

Efectele creşterii uriaşe a preţurilor se vor vedea abia de acum încolo. În ultimul rând, lumea nu este cu noi chiar şi în mod demonstrativ.

Capacitatea americanilor de a alege care este „imperiul răului” şi de a solicita lumii să se alinieze de partea „binelui istoric” – asta pe noi ne deranjează puţin pentru că şi comuniştii spuneau la fel – nu mai există.

Vladimir Putin și președintele Iranului Ebrahim Raisi Foto Presidency of Iran

Lumea nu se mai aliniază în mod demonstrativ. China, India, Brazilia, Africa de Sud, lumea arabă şi mare parte a Africii nu sunt dispuse să se implice în război, şi nu pentru că dreptatea nu este de partea Occidentului, ci pentru că au propriile probleme pe care doresc să le învingă.

Se poate ca acest război să pună capăt în mod demonstrativ avantajului pe care îl are Occidentul, capacității sale de a crea o unitate la nivel mondial. În limbajul de lemn al politicii, aceasta se numeşte ordinea mondială multipolară.

Dacă vorbim despre război, atuci există o singură întrebare importantă: Şto delati? (Ce să facem? în rusă – n.r.). Armata Ungariei nu pare una mare, comparativ cu altele. PIB-ul Ungariei, comparativ cu cel al SUA sau al marilor ţări europene, este modest. Se poate ca noi să vedem bine situaţia, să avem idei excelente în ce priveşte războiul, să avem clarviziune cu privire la strategie, dar în privinţa războiului toate aceste contează prea puţin, deoarece războiul este un joc al celor puternici.

Decisiv este cuvântul aceluia care este mai puternic. Ungaria nu are de ce să îşi facă iluzii că va putea inflenţa evenimentele războiului şi strategia Occidentului, prin sfaturi bune. Cu toate acestea, consider ca o chestiune de onoare şi morală a ne spunem punctul de vedere şi în a-i convinge pe occidentali să eleboreze o strategie nouă. Dacă avem pană, atunci trebuie să schimbăm roata.

În centrul acestei strategii nu trebuie să se afle câştigarea războiului, ci tratativele de pace şi o propunere bună privind pacea. Acum, treaba Uniunii Europene nu este să se poziţioneze de partea ruşilor sau a ucrainenilor, ci să se interpună între Rusia şi Ucraina. Aceasta ar trebui să fie esenţa unei noi strategii.

Ce se va întâmpla? Ruşii vorbesc o limbă veche, de parcă am auzi voci din trecut. Când îl ascult pe domnul Lavrov, parcă aş auzi ceva de acum trei zeci de ani. Asta nu înseamnă că ceea ce spun nu are sens. Are sens şi merită luat în serios.

Acum două zile, un oficial rus a declarat că vor înainta în Ucraina până când vor ajunge într-un punct de unde armele pe care le deţin ucraininenii nu vor mai putea lovi ţinte aflate pe teritoriul Rusiei. Astfel, cu cât NATO va livra ucrainienilor arme mai moderne, cu atât mai mult ruşii vor împinge mai departe linia frontului, pentru că interesul lor este să nu poată fi loviţi de pe teritoriul Ucrainei. Ne place sau nu, ceea facem acum este să prelungim războiul.

Totodată, trebuie să ne împăcăm cu ideea că tratative de pace ruso-ucrainene nu vor avea loc. Cine se aşteaptă la aşa ceva, aşteaptă degeaba. Ca urmare a faptului că Rusia doreşte garanţii de securitate, războiul va putea fi încheiat numai prin negocieri între ruşi şi americani. Până când nu vor avea loc aceste negocieri, nu va exista pace.

Propunerea UE de a modifica sistemul decizional al Europei în privinţa politicii externe, periculoasă

Aş putea remarca faptul că aici suntem noi, europenii. Din păcate, ne-am irosit şansele de a influenţa situaţia. Le-am irosit după 2014, când a fost semnat Acordul de la Minsk, din care i-am exclus pe americani şi am preferat garanţii franco-germane. Acest acord ar fi trebuit implementat, dar din păcate, noi, europanii, mai exact cei care ne-au reprezentat, germanii şi francezii nu l-au putut impune.

Acum, ruşii nu mai vor să discute cu noi, ci cu acela care îi poate obliga pe ucraineni să respecte ce s-a convenit. Europa este din nou, după cel de-al Doilea Război Mondial, în situaţia în care decizia aparţine Americii şi Rusiei.

Aici trebuie să fac o remarcă. Cât de periculoasă este propunerea UE de a modifica sistemul decizional al Europei în privinţa politicii externe, astfel încât să se renunţe la principiul consensului, iar deciziile să poată fi adoptate prin votul majorităţii. Experienţa Ungariei ne arată că dacă unei ţări i se impune o politică externă pe care nu o doreşte asta se numeşte imperialism, chiar dacă decizia este adoptată cu o majoritate de două treimi.

Argumentul potrivit căruia în caz contrar Europa nu poate deveni un factor care să influenţeze politica mondială este o nouă păcăleală. Europa nu poate deveni un factor decisiv în politica mondială pentru că nu poate să îşi facă ordine în propria ogradă.

Cel mai bun exemplu este războiul ruso-ucrainean. Dar pot să dau şi alte exemple. Cel al croaţilor din Bosnia, ale căror solicitări, prind alegera propriilor reprezentanţi, nu sunt luate în considerare. Croaţii amintesc de această problemă la toate consfătuirile Consiliului European, Ungaria îi susţine, însă UE nu este în stare să rezolve această situaţie. Mai este şi protejarea frontierelor Europei. Singurul care a încercat a fost Salvini, dar a fost dat în judecată şi unii doresc să îl vadă în puşcărie. Mai există şi chestiunea extinderii spre Balcanii de Vest. Grecia este membră a UE, Ungaria de asemenea, iar între aceste două ţări există o mare gaură neagră, ţările din Balcanii de Vest, care ar trebui admise din considerente geopolitice şi economice. UE nu este în stare să facă ceva în acest sens.

Demografie, migraţie, gender, război. A cincea mare provocare le reprezintă energia şi economia. Sunt chestiuni complicate. Întrebarea este cine are de profitat de pe urma războiului? Răspunsul este: acela care are resurse energetice proprii.

Au de câştigat ruşii. Am calculat greşit în momentul în care am crezut că, dacă nu vom achiziţiona energie din Rusia, atunci ruşii vor avea încasări mai mici. Calculele au fost greşite, deoarece încasările depind nu numai de cantitatea vândută, ci şi de preţul mărfii. Acum situaţia este că ruşii vând mai puţină energie, dar au încasări mai mari. Importurile Uniunii Europene au scăzut cu 23%, dar încasările Gazprom au crescut de două ori în ultima perioadă.

Au avut de câştigat chinezii. China era dependentă de ţările arabe, achiziţionând din acea zonă toţi agenţii energetici. Acum, de când noi nu mai luăm de la ruşi, respectiva cantitate s-a îndreptat către China, care nu mai este dependentă din punct de vedere energetic.

Şi desigur, au de câştigat marile companii americane. Conform datelor pe care la deţin, profitul EXXON a crescut de două ori în 2022, cel al companiei Chevron, de patru ori, al ConconoPhillips, de şase ori.

Ştim cine are de câştigat, dar cine pierde? Are de pierdut Uniunea Europeană, deoarece deficitul în ceea ce priveşte energia a crescut de trei ori, iar acum acesta este de minus 189 de miliarde de euro.

Dilema maghiară

Cum a afectat această situaţie Ungaria?

Este vorba despre ceea ce noi am numit reducerea cheltuielilor pentru întreţinere (utilităţi publice – n.r.). Care este viitorul acestei reduceri în Ungaria? Ieri l-am ascultat pe şeful UDMR şi am înţeles cum se face asta în România, mai exact cum sunt ajutaţi oamenii să reziste în condiţiile unor preţuri atât de mari. Noi am preferat o altă soluţie.

Încă din 2010 am implementat un sistem care, în opinia mea, este un uriaş test politic şi un succes social deosebit. Comparativ cu veniturile familiilor, preţul de piaţă al energiei era foarte mare şi de aceea o mare parte din veniturile lor este cheltuită pentru existenţă, adică pentru utilităţi.

În Ungaria am introdus un sistem, astfel încât, indiferent cât a costat pe piaţă energia, am garantat pentru toată lumea, la un preţ reglementat, furnizarea energiei electrice, a gazelor naturale, chiar şi termoficarea. Diferenţa dintre preţul reglementat pentru populaţie şi preţul pieţei a fost suportată de Guvern. Acesta a fost sistemul ungar, care a funcţionat bine timp de zece ani.

Problema este că acest sistem s-a dezechilibrat din cauza războiului, deoarece preţurile la energie sunt preţuri de război. Sarcina noastră este apărarea reducerii cheltuielilor cu utilităţile, şi cred că vom reuşi în aşa fel încât cei care înregistrează un consum mediu să plătească preţul anterior.

În România nu este aşa. În Ungaria pentru toată lumea va rămâne preţul diminuat anterior, pentru cei care au un consum mediu, iar dacă consumul este mai mare decât cel mediu, energia va fi plătită la preţul pieţei, care a fost publicat în aceste zile. Dacă vom reuşi să menţinem aceasta, putem vorbi despre un rezultat imens de politică socială.

Ca să aveţi idee, vă dau ordinul de mărime, adică ceea ce s-a schimbat: dacă iau ca punct de referinţă anul 2021, pot să spun că suma plătită de statul ungar a fost de 296 de miliarde de forinţi, ca urmare a diferenţei dintre preţurile reglementate şi cele de pe piaţă. Dacă până la sfârşitul anului 2022 vor rămâne preţurile actuale, atunci Guvernul va trebui să plătească nu 296 de miliarde de forinţi, ci 2.051 de miliarde, adică o sumă de şapte ori mai mare, sumă pe care economia ungară nu o poate suporta. Asta trebuie rezolvat. De aceea am decis că vom proteja consumul mediu peste care va funcţiona preţul pieţei. Din acest considerent am reconfigurat toate tipurile de investiţii, cele care nu au fost demarate nu le vom demara, însă vom finaliza investiţiile de stat începute, deoarece nimic nu poate să rămână distorsionat. Vom finaliza totul şi aici, dincolo de graniţele Ungariei, vom garanta, atât acasă, cât şi aici, funcţionarea unor investiţii, dar nu vom putea începe noi investiţii, deoarece nu pot garanta nici pentru dumneavoastră şi nici acasă că ceea ce va fi început acum, va putea fi și finalizat. Ar fi o iresponsabilitate şi de aceea trebuie să aşteptăm.

Școala de vară de la Tușnad ( organizată, inițial la Balvanosy) s-a dorit a fi un dialog interetnic româno-maghiar. Deși altădată participau chiar și președintele României, cum este cazul lui Emil Constantinescu sau al lui Traian Băsescu, în ultimii ani nu a mai fost prezent niciun oficial de rang înalt al statului român, lăsând această mișcare să fie confiscată exclusiv de maghiarii din Transilvania care se declară mai apropiați de Ungaria, decât de România Foto Facebook Vikotor Orban

Şi, în final, mai există o sarcină, şi anume trebuie să renunţăm la gaze naturale. Energia electrică este mai ieftină în Ungaria pentru că avem centrală nucleară şi avem şi energie solară. Dacă vom putea trece consumul de la gaze naturale, sau de la lemne, de exemplu, la curent electric, atunci această povară care ne apasă se va diminua. Această sarcină este sustenabilă pe lângă proiectele actualului buget.

O altă problemă care se află în faţa noastră, în domeniul economiei, este recesiunea. Aşa se spune elegant, dacă vrem să semnalăm că performanţa economiei va fi mai mică în următorul an faţă de anul precedent.

Întreaga Europă este îngrozită de recesiune. În Ungaria, la această problemă se adaugă şi deprecierea forintului atunci când cursul dolar-euro se schimbă, respectiv se apreciază dolarul. Suntem într-o epocă în care dolarul se apreciază constant faţă de euro, sau cel puţin se menţine nivelul înalt la care a ajuns, ceea ce înseamnă deprecierea automată a forintului.

Se mai pune şi întrebarea dacă performanţa economică va fi mai mică în următorul an în comparaţie cu anul acesta? Conform pronosticurilor din bugetul aprobat, nu se va întâmpla, ci economia noastră va creşte. Problema este că pretutindeni în Europa, sau cel puţin în marea majoritate a ţărilor europene, în mod cert se va înregistra un regres, ceea ce va produce destabilizare politică.

Grecii antici au susţinut că lumea se compune din două stări: sunt momente când lumea este în ordine, şi se numeşte Cosmos, şi sunt momente când nu este în ordine, şi se numeşte Haos. Azi economia europeană se îndreaptă spre această ultimă direcţie.

Dilema cu care noi, maghiarii, ne confruntăm este aceea că trebuie să găsim cheia de decriptare, care sună astfel: există o recesiune globală, dar trebuie găsită o excepţie pe plan local. Pentru următorii doi ani an stabilit drept obiectiv ca Ungaria să fie o excepţie locală în timpul unei crize globale. Este un scop ambiţios. Ceea ce înseamnă că în zadar am dori, după alegeri, să avem o predicție despre următorii patru ani, acest fapt fiind imposibil, pentru că aceşti patru ani se compun din doi ori doi ani.

În primii doi ani, 2022-2024, vor avea loc alegeri prezidenţiale în America, şi atunci se va dechide posibilitatea în mod serios – după părerea mea – pentru stabilirea păcii, după care urmează perioada de doi ani între 2024-2026.

Este nevoie de un proiect pentru primii doi ani, respectiv altul pentru ultimii doi. Se poate face din Ungaria o excepţie locală? Se poate. Cuvântul cheie sună astfel: a rămâne în afară.

Din punct de vedere economic, vom putea păstra succesele noastre dacă Ungaria va rămâne în afara războiului, a migraţiei, a nebuniei ideologiei gender, a impozitului global şi a recesiunii europeane generale. Este o veste bună faptul că în 2010 am reuşit să facem asta, la fel cum este o veste bună că am reuşit şi în 2020, în timpul pandemiei de coronavirus. Din fiecare criză am ieşit mai puternici decât eram înainte de a intra în criza respectivă. Şi în 2020 am depăşit PIB-ul pe cap de locuitor al Greciei şi al Portugaliei, chiar în timpul unei crize economice.

Problema este că în momentul în care am depăşit acest obstacol am primit o palmă şi în asemenea condiţii trebuie să ne menţinem pe linie. Consider ca este important ca, în interesul succesului, adaptându-ne noului context, nu numai în sens politic, dar şi din punct de vedere economic, să fim în stare să încheiem noi acorduri cu toţi factorii. Trebuie să încheiem un nou acord cu Uniunea Europeană. Negocierile financiare sunt în prezent în derulare. Vom ajunge la un consens. Trebuie să încheiem un nou acord cu ruşii.

Ungaria trebuie să încheie un nou acord cu chinezii, precum şi cu SUA – cu republicanii va fi mai uşor probabil, decât cu democraţii. Dacă vom reuşi să rezolvăm toate acestea, vom putea ajunge la un acord cu toată lumea, conform intereselor noastre naţionale. Atunci ne putem reveni, în 2024, pe vechiul trend de creştere şi de dezvoltare.

La final, să nu uităm că, în realitate, depunem eforturi pentru anul 2030. Acum am vorbit despre multe lucruri. Guvernarea ungară ne aminteşte de artiştii chinezi care dintr-o dată aruncă 20 de farfurii în aer şi niciuna nu are voie să se spargă. Aproximativ acestea sunt sarcinile noastre, dar între timp nu trebuie pierdut din vedere, în timpul aruncării farfuriilor, că în gândirea noastră cea mai importantă este linia orizontului, aflată în jurul anului 2030.

Potrivit analizelor noastre, până la aceea dată se vor acumula şi înmulţi problemele lumii occidentale. Va fi o criză serioasă în Statele Unite. Mai devreme v-am recomandat autorul francez. Recomand tuturor cartea unui analist american, Friedman, carte care a fost editată şi în limba maghiară, şi se numeşte Furtuna de dinaintea liniştii, în care autorul prezintă provocările cu care va trebui să se confrunte SUA, care vor atinge apogeul în jurul anului 2030.

Undeva, în acest interval de timp, vor apărea toate problemele zonei euro a căror esenţă va fi aceea că formele dezvoltării Sudului şi Nordului se vor deosebi unele de altele. Sudul este plin de datorii şi va trebui să finanţeze Nordul, ceea ce va crea o tensiune care, după un timp – dacă cei din Sud nu se vor reforma după modelul Nordului -, nu va fi sustenabilă şi nu manifestă disponibilitate pentru schimbarea culturii. De aceea datoriile de stat ale țărilor din Nord se află la un nivel de 150-180 de procente.

Şi tot în jurul anului 2030 vor fi în cadrul UE noi raporturi de forţă, pentru că cei din Europa Centrală, care sunt trataţi aşa cum suntem noi, central-europenii, vor deveni contribuabili net în jurul acestei date.

Aşadar, va veni momentul în care, din cauza unei dezvoltări mai rapide faţă de ei, Ungaria nu va primi bani de la UE, ci va contribui. Va contribui cu mai mulţi bani decât primeşte. Cehii sunt foarte aproape de această situaţie. Dacă polonezii se vor dezvolta în ritmul actual şi ei vor ajunge aici în jurul anului 2030, şi vom şi noi acolo în jurul acestei date.

Asta înseamnă că vor exista noi raporturi de forţă. Cine plăteşte, comandă muzica. Toate acestea vor schimba şi raporturile noastre, vor fi create noi situaţii şi pentru noi în cadrul Uniunii Europene.

Dragi prieteni, în jurul anului 2030 trebuie să fim într-o formă superioară, atunci este nevoie de forţă de natură diplomatică, militară, spirituală şi economică.

Şi în final, urmând sfatul lui Zsolt, voi enumera doar acei factori care ajută Ungaria să devină o excepţie locală, pe care putem construi în timpul unei recesiuni globale.

Primul este acela că noi încă mai dispunem de protecţia graniţelor, al doilea este că societatea noastră este bazată pe familie, care semnifică un context serios pentru motivare şi garanţii. Tocmai acum suntem preocupaţi de marea dezvoltare în domeniul industriei militare şi a armatei, diversificăm sursele noastre de energie. Ceea ce vrea UE nu este diversificare. Diversificare înseamnă că nu eşti aservit, deoarece poţi să te aprovizionezi cu energie din diferite locuri.

Ceea ce fac ei, este echivalent cu sancţiuni şi scopul este de a nu te aproviziona cu energie de undeva. Aceasta este cu totul altă poveste. Noi nu vrem să ne fie interzis să procurăm energie din Rusia, vrem să împiedicăm să ni se dea voie să obţinem energie doar din America.

A cincea şansă a noastră este utilizarea tehnologiei. Dacă suntem destul de rapizi, putem câştiga mereu din schimbarea tehnologiei, un exemplu în acest sens fiind şi maşinile electrice.

În Ungaria facem mari investiţii pentru producerea acumulatoarelor şi noi vom fi foarte curând cel de-al treilea mare producător de acumulatoare din lume – în valoare absolută, nu în procente – şi al cincelea mare exportator din lume. Există, aşadar, aceste nişe unde putem intra.

A şasea şansă a noastră este afluxul de capital străin. Capitalul vine atât din Est, cât şi din Vest. În 2019 şi în 2020 cele mai multe investiţii au fost făcute de Coreea de Sud, în 2020 de China, iar în acest an tot Coreea de Sud, în timp ce avansează şi investiţiile germanilor. Tocmai ieri au anunţat construirea noii fabrici de maşini Mercedes, ceea ce este o investiţie de un miliard de euro.

Suntem o ţară de tranzit şi vrem să rămânem o economie de tranzit, iar în acest sens trebuie să menţionez că dacă lumea va deveni din nou un bloc şi va fi divizată în două părţi, Est şi Vest, atunci noi nu vom fi un punct de întâlnire, o ţară de tranzit, un loc de trecere, care va îngloba avantajele Estului şi Vestului, ci vom fi marginea, periferia a ceva. Şi atunci nu vom fi o Ungarie prosperă, ci o garnizoană prăfuită, avansată, de tip Jenő Rejtő.

De aceea, noi trebuie să fim împotriva creării oricărui bloc, numai aşa putând aduce beneficii ţării de tranzit şi economiei de tranzit.

Cea de-a șaptea posibilitate a noastră este stabilitatea politică. Avem o majoritate de două treimi în Parlament, un Guvern de două treimi nu poate fi răsturnat, nu avem dispute în cadrul coaliţiei pentru că nu avem coaliţie, ba mai mult, în ultima perioadă am avut şi o schimbare a generaţiei pe partea naţională – poate dumneavoastră aţi fost mai puţin atenţi la acest aspect. Să punem în paranteză faptul că oamenii de vârsta mea din Occident acum își încep cariera politică, însă în Ungaria este altfel, eu tocmai mă îndrept spre ieşirea din cariera politică. Trebuie să avem grijă ca şi generaţia care va veni după noi să aibă simţul conducerii la fel de angajat din punct de vedere naţional şi patriotic, aşa cum am avut noi pentru Ungaria. De aceea am făcut în linişte o schimbare de generaţie. În acest sens, un exemplu este faptul că, pe lângă un premier în vârstă de 60 de ani, se află un şef de stat în vârstă de 44 de ani, mamă a trei copii.

Şi dacă ne uităm la Guvern, observăm că acesta este compus de miniştrii care au vârsta în jur de 40 de ani, care vor fi capabili să asigure conducerea în Ungaria timp de 20-30 de ani. Desigur, schimbarea generaţiei nu este uşoară, deoarece nu este totuna că unii tineri sar din ham și alții trag căruţa. Cei care sar din ham, se pot regăsi în numere de circ, iar cei care trag căruţa trebuie incluşi în luarea deciziilor politice.

Cel de-al optulea punct în şansa unei strategii de excepţie locală îl reprezintă fundamentul spiritual.

Ungaria încă mai are o gândire naţională, sentiment naţional, are cultură şi o limbă adecvată pentru descrierea completă a lumii maghiare. Unul dintre aspectele care îi dă şansa la succes este ambiţia. Ungaria are ambiţii. Ungaria are ambiţii comunitare, ba mai mult, are ambiţii naţionale şi ambiţii europene.

În aceste vremuri grele, pentru a păstra ambiţiile noastre naţionale trebuie să rămânem împreună, trebuie să rămână împreună ţara-mamă, trebuie să rămână împreună Transilvania şi teritoriile locuite de maghiari din Bazinul Carpatic.

Şi această ambiţie – dragi prieteni – ne încălzeşte, ne conduce, acesta este combustibilul nostru. Considerăm că întotdeauna am dat mai mult lumii decât am primit, că în totdeauna au luat mai mult de la noi, decât ne-au dat nouă, că noi avem conturi nedecontate, că noi sutem mai buni, mai capabili, mai harnici, decât unde suntem acum şi aşa cum trăim, şi faptul că lumea este datoare faţă de noi -şi vrem să recuperăm şi vom recupera această datorie!- este cea mai puternică ambiţie a noastră.

Mulţumesc că m-aţi ascultat. Hai, Ungaria, hai maghiarii!

articolul original.

UE: Acord pentru reducerea consumului de gaz, la o zi după anunțul Gazprom

26 July 2022 at 12:18
image

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marţi, 26 iulie, un plan de reducere coordonată a consumului lor de gaz, pentru a diminua dependenţa faţă de Moscova, după o nouă scădere drastică a livrările ruseşti, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE.

„Nu a fost o misiune imposibilă! Miniştrii au ajuns la un acord politic privind reducerea cererii de gaz în pregătirea pentru iarna viitoare”, a anunţat preşedinţia cehă pe contul său de Twitter.

Comisia Europeană a semnalat marţi că decizia companiei ruse Gazprom de a reduce furnizările de gaze prin gazoductul Nord Stream este „motivată politic” şi nu ţine de motive tehnice.

„Ştim că nu este un motiv tehnic pentru a se reduce furnizarea de gaz Acesta este un pas motivat politic şi trebuie să fim pregătiţi în acest sens, şi, tocmai de aceea, diminuarea preventivă a cererii noastre de gaze este o strategie înţeleaptă”, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, la sosirea la reuniunea miniştrilor de resort din cele 27 de state membre.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce Gazprom a anunţat că, începând din 27 iulie, va reduce la jumătate fluxul actual, care era de 40% din capacitate, al furnizărilor de gaze prin Nord Stream, ceea ce înseamnă că prin această conductă vor ajunge doar 33 milioane mc pe zi.

Comisarul pentru Energie a dat asigurări că această măsură nu va schimba „perspectiva” Bruxelles-ului.

„Anunţurile de ieri ale Gazprom subliniază încă o dată că trebuie să fim pregătiţi pentru posibile opriri, în orice moment, ale furnizărilor de către Rusia şi pentru a fi pregătiţi trebuie să acţionăm acum, să avem grijă de stadiul pregătirilor, să abordăm această criză acum şi împreună”, a subliniat oficialul european.

Ea a adăugat că, făcând asta, UE „îşi va reduce în mod preventiv cererea şi asta va permite să fie continuate înmagazinările subterane de gaze, care se află în prezent la un nivel de 66%.

Ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE, a spus că se ştie că preşedintele rus, Vladimir Putin, va continua pe parcursul iernii să „şantajeze” în legătură cu furnizările de gaze, şi de aceea, a făcut apel la “pregătire şi protejare” a locuitorilor şi a economiei în faţa acestei situaţii.

El a adăugat că recentul atac rus asupra portului Odesa, element cheie pentru exporturile ucrainene de cereale, demonstrează că Moscova “nu este şi nu va fi niciodată un partener de încredere”.

De asemenea, acesta a subliniat că anunţul Gazprom privind reducerea furnizărilor “a provocat imediat o majorare a preţurilor” şi a făcut, la rândul său, apel pentru reducerea dependenţei faţă de gazul rusesc “cât mai repede posibil”.

„Unitatea şi solidaritatea reprezintă cea mai bună armă pe care o avem împotriva lui Putin şi sunt destul de sigur că asta va fi ceea ce vom demonstra la finalul zilei de astăzi”, a afirmat Jozef Sikela, adăugând că toate ţările “au făcut un mare efort pentru a se alinia”.

„Nu am senzaţia că ar fi cineva care să nu vrea să fie parte din joc”, a punctat el.

articolul original.

38,5% dintre români alocă mai puțin de 3000 de lei pentru concediu

26 July 2022 at 10:48
image

Mai mult de un sfert dintre români (26,6%) nu vor pleca în vacanţă în acest an, iar dintre cei care totuşi plănuiesc un sejur 38,5% vor aloca un buget de maximum 3.000 de lei/familie, arată rezultatele unui sondaj realizat de CEC Bank, în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

Conform cercetării, 37,5% dintre respondenţi afirmă că şi-au redus bugetul pentru concedii în acest an, în timp ce 27% declară că sumele sunt similare cu anul trecut, iar doar 20% au în vara aceasta mai mulţi bani dedicaţi vacanţelor.

În acelaşi timp, circa 38,5% din totalul celor vor să meargă în concediu au buget de sub 3.000 lei pentru întreaga familie, iar dintre aceştia, aproape 11% se gândesc la o sumă mai mică de 1.000 de lei.

Ponderea celor care sunt mai generoşi cu bugetele de vacanţă şi alocă peste 3.000 de lei este de 35%, dintre care 21,1% plănuiesc să cheltuiască până în 6.000 de lei în vacanţă, 8,1% – între 6.000 şi 10.000 de lei şi doar 5,8% au un buget mai mare de 10.000 de lei pentru concediu.

Totodată, dintre cei care au planuri să plece în vacanţă, peste 49% aleg ca destinaţie România, cu o preferinţă mai ridicată pentru Litoral (26,2%). Aproximativ 20% preferă destinaţiile din străinătate, iar diferenţa (de circa 25%) dintre respondenţi spun că îşi vor face concediul acasă.

Potrivit sursei citate, peste trei sferturi (75,05%) dintre români au spus că au strâns din timp banii pentru concediu (îl vor plăti din economii), 16,5% folosesc tichetele de vacanţă şi primele de la angajator pentru plata unui sejur. La polul opus, 3,52% au în vedere creditele de la bănci pentru plata vacanţei, iar 5% împrumuturile de la prieteni.

Pentru a reduce costurile, 82,24% din totalul celor chestionaţi îşi fac singuri rezervările şi doar 17,76% apelează la o agenţie de voiaj. În plus, 74,84% dintre respondenţi îşi planifică vacanţa din timp şi 25,16% se bazează pe oferte de ultimă oră.

Ca metodă de plată, circa 38% dintre respondenţi se bazează pe plata cash în vacanţe, opţiune care a înregistrat cele mai multe răspunsuri, dar utilizarea cardurilor se află pe un trend crescător: 20,4% vor folosi atât numerar, cât şi carduri, iar peste 18% se bazează exclusiv pe carduri de debit şi credit.

Sondajul privind planificarea vacanţelor a fost realizat online, de FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna iunie 2022, pe un eşantion de 1.390 de respondenţi din toată ţara.

CEC Bank a fost fondată în anul 1864 iar în prezent are cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active ce au depăşit 50,4 de miliarde lei, la sfârşitul primului trimestru din 2022

articolul original.

Oficial francez: Majoritatea infectaților cu variola maimuței sunt homosexuali

26 July 2022 at 10:12
image

Ministrul francez al Sănătății, Francois Braun, a declarat luni că aproximativ 1.700 de persoane au fost infectate recent cu variola maimuței în Franța, transmite Reuters.

„Astăzi, aproximativ 1700 de persoane au fost contaminate cu variola maimuței în Franța. Profilul (pacienților) arată că sunt în principal bărbați care au avut relații sexuale cu alți bărbați, dar te poți infecta și prin contactul cu veziculele unui pacient”, a declarat Braun într-un interviu acordat postului de televiziune BFM TV.

Peste ocean, Casa Albă anunță că epidemia variolei maimuţei (”monkeypox”) poate fi eliminată” din Statele Unite printr-un număr cât mai mare posibil de teste de depistare şi vaccinuri disponibile.

„Planul este să eliminăm virusul în Statele Unite. Putem face asta”, a subliniat la emisiunea „Face The Nation”, la CBS News, coordonatorul luptei împotriva pandemiei Covid-19 la Casa Albă,  Ashish Jha.

Potrivit unei evaluări a Centrelor de prevenţie şi luptă împotriva bolilor (CDC), la 22 iulie se înregistrau 2.890 de cazuri.

Variola maimuţei se caracterizează prin febră, erupţii cutanate şi se vindecă în general în mod spontan, însă boala poate cauza dureri puternice.

Oraşul New York – unde se înregistrează aproximativ 800 de cazuri – a protestat faţă de lipsa vaccinurilor, iar un ales în Camera Reprezentanţilor, Adam Schiff, a apreciat că Guvernul federal „nu se află la înălţimea răspunsului necesar”.

De la începutul lui mai, când boala a fost descoperită în afara ţărilor din Africa, peste 16.836 de cazuri s-au înregistrat în 74 de ţări, potrivit CDC.

articolul original.

Zelenski continuă seria demiterilor

26 July 2022 at 07:55
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a înlocuit un important comandant militar în estul Ucrainei în urma pierderilor teritoriale majore suferite în faţa Rusiei.

Într-un decret, Zelenski l-a demis pe Hryhoriy Halahan din funcţie şi l-a numit în locul său pe Viktor Horenko.

General maior Halahan, în vârstă de 44 de ani, a condus forţele de operaţiuni speciale în regiunile Doneţk şi Lugansk din august 2020.

În urma invaziei Rusiei din 24 februarie, Ucraina a pierdut complet controlul asupra regiunii Lugansk.

Aproximativ 50% din regiunea vecină Doneţk este controlată de trupe ruse. Înainte de 24 februarie, puţin sub 30% din teritoriu fusese controlat de separatişti pro-ruşi.

Zelenski a afirmat recent că Kievul a pierdut controlul a 20% din teritoriul Ucrainei.

Între timp, statul major de la Kiev a raportat că unităţile ruseşti au avut au obţinut victorii la centrala electrică pe cărbune din Vuhlehirsk din Doneţk, care a fost atacată câteva zile.

Pe un front din apropiere însă, atacurile ruseşti în direcţia oraşelor Bakhmut şi Siversk au fost respinse, a anunţat armata ucraineană.

De asemenea, Zelșenski l-a demis pe prim-vicesecretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Ruslan Demcenko, pe seama căruia o investigaţie jurnalistică a pus un acord semnat în anul 2010 şi care a favorizat ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia.

Potrivit publicaţiei ucrainene The Kyiv Independent, decizia lui Zelenski are legătură cu respectiva investigaţie publicată în noiembrie de Radio Europa Liberă.

Consilierul principal al lui Zelenski, Mihailo Podoleak, afirmă însă că eliberarea din funcţie a lui Demcenko – aflat în acel post din iunie 2020 – este motivată de ”motive personale legate de starea de sănătate” şi nu are legătură cu ”vreo teorie a conspiraţiei”.

Conform acelei investigaţii jurnalistice, Ruslan Demcenko a susţinut în anul 2010 semnarea acordului cunoscut sub numele de Pactul de la Harkov, prin care Ucraina a extins Rusiei chiria instalaţiilor navale din Crimeea în schimbul achiziţiei de gaz natural rusesc în condiţii favorabile.

Noua destituire intră în şirul demiterilor ordonate recent de preşedintele Zelenski în sistemul instituţiilor de forţă ucrainene, cele mai notabile fiind cele ale lui Ivan Bakanov, şeful Serviciului de Securitate (SBU) şi prieten din copilărie al preşedintelui, şi ale procurorului general Irina Venediktova. 

articolul original.

Fiul judecătorului Ion Tudoran, trimis în judecată pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat

25 July 2022 at 12:43
image

Falsul avocat Alexandru Ion-Tudoran urmează să fie judecat penal de magistrații de la Judecătoria Ploiești după ce, săptămâna trecută, Tribunalul Prahova a respins ca nefondată contestaţia acestuia împotriva încheierii pronunţată de judecătorul de camera preliminară.

Trimis în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități (24 acte materiale) și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat (7 acte materiale), inculpatul Alexandru Ion-Tudoran a încercat să obțină tergiversarea propriului proces penal, potrivit cotidianului Național.

Niciodată înscris în vreun barou legal, fiul judecătorului Ion-Tudoran s-a folosit de acte false pretins a fi emise de structura numită Baroul Bota și a construit o adevărată schemă ilegală pentru a profesa ca avocat în România.

Cercetat prima dată penal în dosarul 341/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pentru a scăpa atunci de răspunderea penală Alexandru Ion-Tudoran a exprimat la acel moment „convingerea că respectă dispozițiile Legii 51/1995, iar structura din care face parte (Baroul Bota) a fost legal constituită și funcționează legal”. Procurorii l-au crezut, au arătat clemență și nu l-au trimis în judecată.

articolul original.

În ultimii trei ani, 50% din cazurile noi de infecție HIV/SIDA la nivel național sunt tineri

25 July 2022 at 12:37
image

Societatea Studenților Mediciniști Iași (SSMI) alături de Direcția de Sănătate Publică Iași și Consiliul Județean al Elevilor Iași vor pilota în România Programul Național Norvegian de Educație pentru Sănătate Sexuală și Reproductivă și Distribuire de Prezervative Gratuite. Pilotarea în România a Programului Național Norvegian de Educație pentru sănătate sexuală și reproductivă și distribuire de prezervative gratuite este gestionat de Asociația Semper Musica în parteneriat cu CPE- Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate și asociația norvegiană Sex & Society. 

Aproximativ 10.000 de tineri din județul Iași, în mod special cei localizați în mediul rural, vor avea acces la educație pentru sănătate sexuală și reproductivă realizată de specialiști și/sau studenți la medicină, pentru prevenirea HIV/infecțiilor cu transmitere sexuală și a sarcinilor neplanificate, și la 100.000 prezervative gratuite.

Dincolo de intervenția la nivelul tinerilor, coordonatorii și-au asumat și pregătirea asistenților medicali comunitari, din județul Iași, pe tema prevenirii HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală pentru a asigura o intervenție integrată.

În ultimii trei ani tinerii reprezintă aproximativ 50% din totalul cazurilor noi depistate cu infecția HIV/SIDA la nivel național. Este o cifră care ar trebui să așeze la masă toți actorii relevanți și să gândească cele mai eficiente intervenții astfel încât să putem garanta dreptul de sănătate/acces la sănătate.

La nivelul județului Iași există o creștere a numărului de cazuri noi de infecție HIV/SIDA, dacă în anul 2019 numărul acestora era de 29 de persoane, prima jumătate a acestui an vine deja cu 26 de persoane depistate seropozitive.

În luna aprilie 2022, ONG-urile, unitățile de învățământ, autoritățile publice și grupurile informale de tineri, inclusiv Consiliile Județene ale Elevilor, din București sau județele Constanța, Iași, Sibiu și Timiș au fost invitate să găzduiască pilotarea în România a Programului Național Norvegian de Educație pentru Sănătate Sexuală și Reproductivă și Distribuire de Prezervative Gratuite. În vederea pilotării, un singur județ a fost selectat pentru găzduire dintre următoarele București/Ilfov, Constanța, Iași, Sibiu și Timiș.

Considerăm necesar să găzduim acest program, deoarece după o scădere a incidenței în perioada pandemiei, datorată reducerii numărului de testări și a adresabilității la medic, în 2022 am revenit la incidența din 2019 a infectărilor cu HIV, fapt care ne alarmează. Accesul la materiale de protecție este limitat, în prezent neexistând niciun serviciu de acest tip și nicio organizație care să asigure acces la aceste materiale. Mai mult decât atât, conform unei statistici realizate de Salvați Copiii, în fiecare zi 2 nou-născuți sunt născuți de mame minore.declară Dr. Vasile Cepoi, director general DSP Iași

Nevoia unui astfel de program vine ca răspuns la ceea ce se întâmplă în România:

  • Din totalul de noi infecții cu virusul HIV înregistrate în 2021 – 559 cazuri -, 49,5% au fost identificate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani.
  • București a înregistrat 177 cazuri noi de HIV în 2021 iar județele Timiș, Iași, Constanța sunt în top 5 județe, la nivel național, din punct de vedere al numărului de noi infecții cu HIV: Locul 1: București, Locul 2: Cluj, Locul 3: Timiș, Locul 4: Iași, Locul 5: Constanța.
  • În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor. La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 sarcini), Dâmbovița (503 sarcini) și Prahova (483 de sarcini). În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290.
  • În contextul ţărilor Uniunii Europene, România este clasată printre primele două ţări cu cele mai mari rate ale naşterilor în rândul adolescentelor (numărul naşterilor la 1.000 de femei cu vârste cuprinse între 15-19 ani şi 15-17 ani). Concret, în 2016, România şi Bulgaria, au avut o rată a natalităţii de 34 şi, respectiv, 36,8 la 1.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene.
  • 6 din 10 mame minore nu au avut acces niciodată la informații privind la sănătatea reproducerii sau educație sexuală.
  • Tinerii din rural au fonduri proprii limitate pe care să le utilizeze pentru cumpărarea de contraceptive de urgență sau materiale de protecție sau să acceseze servicii de planificare familială, iar rata sărăciei, pe segmentul de vârstă 0-17 ani este de 32%, potrivit datelor din 2018 ale INS.

România nu are în prezent o strategie națională HIV/SIDA, o strategie națională pentru sănătate sexuală și reproductivă, o strategie de tineret sau o strategie națională de sănătate aprobată. În România, educația pentru prevenirea HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală, educația pentru prevenirea sarcinilor neplanificate sau cea pentru sănătate sexuală și reproductivă pot fi derulate sistematic în unitățile școlare, începând cu clasa a VIII, însă lipsesc specialiștii care să livreze aceste tipuri de sesiuni. Sunt realități ale căror efecte se resimt la nivelul tinerilor. Calitatea vieții acestora are de suferit pentru că lipsesc politicile publice care să faciliteze accesul real al tinerilor la educație pentru sănătate și servicii specifice. Noi, Semper Musica, dorim să aducem în țară programe care au demonstrat pe parcursul a zeci de ani că cifrele de mai sus pot fi schimbate, că sănătatea tinerilor poate fi asigurată de către guvern.susține Bogdan Istrate, manager proiect Asociația Semper Musica

De ce un program pilot după model norvegian?

În 2017, aproape 8 milioane de prezervative au fost distribuite prin programul național norvegian de distribuire gratuită de prezervative. Se presupune că aprox. 400.000 de tineri și persoane cu vulnerabilitate la infecții cu transmitere sexuală au beneficiat de prezervative gratuite. Acest lucru oferă potențialul de a preveni peste 4.700 de avorturi și 2.200 de cazuri de chlamydia. Economiile totale pot fi calculate la cca. 84 milioane NOK (8,266,581 euro)  în plus față de costurile sociale semnificative care pot fi evitate printr-o astfel de măsură preventivă.

Departamentul de Sănătate din Norvegia trimite prezervative gratuite la majoritatea școlilor secundare superioare, universități și colegii din Norvegia, pe lângă unele școli secundare superioare și foarte multe centre de sănătate pentru tineri și diverse organizații (printre care Crucea Roșie, MSO, Comitetul pentru sănătate, Procent, Sex and Society și Church City Mission).

Programul a fost demarat în 1999 cu distribuirea a 500.000 de prezervative gratuite către grupurile vulnerabile, urmând ca din anul 2000 să fie extins și către tineri, statisticile publice din Norvegia din 2001, 2003 și 2008 arătând o creștere a utilizării prezervativului în rândul acestora. Astfel, din 2000 și până în 2011 au fost distribuite 5,4 milioane de prezervative gratuite.

Programul național norvegian de distribuire gratuită a prezervativelor a fost cuprins în două planuri naționale de sănătate sexuală: Planul de acțiune pentru prevenirea sarcinilor nedorite (pentru a reduce numărul de întreruperi de sarcină) și Strategia pentru prevenirea HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală.

Rezultate notabile ale programului:

  • O cercetare de evaluare a programului norvegian, realizată în 2008, a arătat că trei din patru tineri au folosit programul de distribuire a prezervativelor gratuite;
  • În plus, 70% dintre tineri doresc să poată comanda prezervative gratuite online și mulți s-au declarat pro utilizării tonomatelor de prezervative;
  • Programul de distribuire a prezervativelor gratuite a fost o parte importantă a strategiilor autorităților pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, și a sarcinilor și avorturilor nedorite.

Programul pilot face parte din proiectul „Tânăr, 16 ani, din rural: În România, dreptul meu la sănătate este constant încălcat!” al Asociației Semper Musica în parteneriat cu CPE – Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate și asociația norvegiană Sex&Society, beneficiind de o finanțare în valoare de 243.481,80 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

articolul original.
❌