Pentru prima dată businessul ia poziţie şi cere majorarea salariilor profesorilor: Creşterea salariilor profesorilor este o investiţie strategică în viitorul ţării (Ziarul Financiar)

Greva profesorilor şi situaţia actuală din sistemul de învăţământ au stârnit reacţii şi din partea mediului de business. Astfel, pentru prima dată, companii private au luat poziţie şi au cerut majorarea salariilor profesorilor. Cea mai importantă resursă pentru business, resursa umană, scade de la an la an, companiile acuză constant lipsa de forţă de muncă calificată, astfel că sistemul de educaţie joacă un rol important în dezvoltarea viitoare a mediului privat.

„Salariile adecvate pentru profesori vor atrage şi menţine talentele în sistemul educaţional. Vrem să vedem profesori motivaţi şi bine pregătiţi“.

„O societate fără profesori bine pregătiţi şi un sistem sanitar solid nu este o societate care să se poată dezvolta sănătos“.

Degradarea condiţiei profesorului durează de peste 30 de ani. Sute de mii de tineri excepţionali au plecat din România din cauza salariilor foarte mici din învăţământul public. Culmea, politicienii s-au năpustit în aceeşi perioadă ca o haită pe titlurile de doctori, deci onorurile sunt bune, dar profesorii să se descurce cum pot.

Felul cum îşi tratează o ţară corpul profesoral arată atitudinea faţă de viitor a societăţii. Din păcate, niciun guvern nu a venit cu o strategie reală pentru a readuce resursele alocate pentru educaţie la nivelul necesar.

Mişcarea curajoasă care s-a făcut în 2018 cu salariile medicilor din sistemul public trebuia continuată şi la profesori.

Salariile profesorilor sunt o datorie amânată cu anii şi nerecunoscută. Pentru jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF, întrebarea este de ce dacă vin 80 miliarde de euro de la Bruxelles pentru dezvoltare, dezvoltarea nu înseamnă şi salarii mai bune pentru profesori?

Lista risipei de bani publici. Ce cheltuieli ar putea tăia Guvernul pentru a majora salariile profesorilor (Economedia)

Guvernul spune că nu are „un sac de bani” pentru a majora salariile profesorilor, însă numeroase exemple relatate de-a lungul timpului de Economedia și G4Media arată că Executivul poate găsi bani rapid doar dacă reduce din risipa banilor publici.

Economedia a identificat câteva soluții imediate, dincolo de măsurile care pot fi luate pe termen lung, respectiv: tăierea pensiilor speciale, interdicția cumulului pensiei cu salariul, tăierea primelor acordate nejustificat de către companiile de stat chiar și atunci când au pierderi, reducerea armatei de funcționari publici, scăderea lefurilor de mii de euro din companiile de stat, desființarea tuturor comitetelor și agențiilor ale căror membri au salarii de mii de euro, reducerea armatelor de șoferi și a parcurilor auto ale ministerelor, instituțiilor și companiilor de stat, eliminarea excepțiilor fiscale, reducerea sau tăierea subvențiilor de zeci de milioane de euro date partidelor, care ajung să bage acești bani în presă.

Un profesor debutant are un salariu de 2.400 lei, iar un profesor cu 40 de ani vechime câștigă 4.100-4.200 de lei.

Cine scoate profit pentru AUR: poza lui Klaus Iohannis, Dan Puric și bătaia la fund de la Academia Română (SpotMedia)

George Simion și ideologul Sorin Lavric nu ar fi fost în stare să obțină pentru AUR ce i-au adus zilele astea academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, președintele României și unul dintre oamenii „de cultură” care intoxică spațiul public, în numele „sufletului românesc”, de inspirație rusească.

La pupitrul Academiei Române, Constantin Bălăceanu-Stolnici, pe care nici măcar deconspirarea colaborării cu dictatura comunistă nu l-a rușinat, a ținut un discurs retrograd, în care a înfierat, într-un autentic stil sovietic, Occidentul depravat.

S-a plâns de calitatea școlii, care nu mai înțelege virtutea bătăii la fund, așa cum se întâmpla în vremurile glorioase. Tot atunci, deși preoții curajoși erau întemnițați, Biserica nu era, spune academicianul, umilită….

Puțin mai încolo, președintele Klaus Iohannis și-a dorit o fotografie triumfalistă, cu elevii din Sibiu, chiar în ziua în care profesorii au ieșit în stradă.

Președintele Iohannis a demonstrat în al doilea mandat că este prin excelență inadecvat cu agenda socială, urmărind strict maximizarea profitului politic personal și pentru partid, dar acum a făcut un pas mai mare înspre stadionul unde liderii populiști se fotografiază cu copiii țării. Un gest de frondă, în stilul acelui „ghinion!” cu care a intrat în instituția prezidențială.

Fiecare dintre aceste gesturi, singular, ar putea trece ca fiind inofensiv. Puse laolaltă, însă, cu dozări diferite și țintind publicuri diferite, ele duc mesajele AUR și acolo unde Simion și flăcăii lui nu ajung.

AUR nu crește pentru că e capabil de o ofertă politică, ci pentru că oamenii sunt asmuțiți și țintiți în scenarii naționalist-retrograde sau convinși, acum chiar de președintele țării, că între guvernare și cetățeni reprezentarea nu există, scrie jurnalista Magda Grădinaru.

Integral pe SpotMedia.

Ce vor mesajele legionare de pe străzile Bucureștiului? Să ne antagonizeze (Contributors)

La anul avem alegeri și zgomotul politic deja a început, notează Gelu Duminică, profesor asociat la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala de la Universitatea din București. 

Zilele trecute, povestește el, a avut ceva treabă în campusul Universității Politehnice din București și în cel din Regie. Fără să vreau a observat că pe un stâlp, într-o zonă extrem de vizibilă pentru oricine, erau afișate niște abțibilduri cu simbolul Gărzii de Fier și a figurii lui Corneliu Zelea Codreanu.

Studenții au spus că, de ceva vreme, campusul universitar este împânzit de mesaje naționaliste și fasciste. Mai mult, dacă încearcă să le dea jos, ziua următoare apar la loc și riscă să fie hărțuiți și amenințați din cauză că le-au dezlipit.

Poate nu întâmplător aceste mesaje sunt lipite fix lângă însemnele unui partid politic care a intrat în parlament în 2020 și care a devenit celebru ca urmare a intoxicărilor de tip fake-news pe care le-au promovat în spațiul on-line.

Surprinde pasivitatea Universității Politehnice din București și, la modul general, a statului român.

În aceste cazuri nu este vorba despre opinii diferite și libertate de expresie, legea interzicând în mod explicit afișarea simbolurilor și însemnelor legionare (Legea 217/2015), ci este vorba despre un reviriment al extremismului și urii tratat cu o toleranță generată de ignorare.

Citiți mai mult pe portalul Contributors.

Marian Neacșu (PSD), secretarul general al guvernului, a declarat miercuri la finalul negocierilor cu sindicatele din educație că ”oferta finală” a guvernului pentru profesori e acordarea unui card cu 1.000 de lei în iunie și 1.500 de lei în octombrie. Neacșu a mai spus că în acest moment ”nu poate fi vorba despre o creștere salarială sau acordări de sporuri”.

Reacția inițială a sindicatelor e de respingere a ofertei, dar un răspuns final va fi dat în jurul prâznului. Astăzi, 25 mai, este a patra zi de grevă generală în învățământ și 15.000 de profesori sunt așteptați la un protest în fața Guvernului.

Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, a declarat miercuri după negocierile cu sindicatele că PNRR nu permite creșteri de salarii sau sporuri la profesori. Realitatea este că în PNRR nu apare nici o interdicție legată de majorări salariale, iar guvernul și Parlamentul au mărit constant în 2023 veniturile diferitelor categorii de bugetari.

– Martie 2023: Toți bugetarii care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri printr-o Ordonanță de urgență a guvernului Ciucă.

– Aprilie 2023: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25 la sută și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani.

– Mai 2023: Parlamentul a votat salarii cu până la 50% mai mari și creșterea numărului de angajați la Administrația Fondului pentru Mediu, în plină grevă a profesorilor care cer majorări de salarii.

Pe larg, pe pagina G4Media.

Principala cauză a stării jalnice a învăţământului românesc: nimeni şi nimic nu măsoară prestaţia profesorilor la clasă (Adevărul)

Profesorii reprezintă singurul segment al angajaţilor din România la care nimeni şi nimic nu evaluează prestaţia pentru care sunt salarizaţi. Cine ar trebui să-i evalueze? Directorii, inspectorii şcolari sunt numiţi politic, cu sarcina de a nu supăra votanţii partidelor care i-au numit. Chiar dacă învăţământul românesc este ultimul din Europa, conform ultimelor teste PISA.

Rezultatul grav este că profesorii foarte buni şi conştiincioşi sunt trataţi la „grămadă” cu profesorii chiulangii care nu-şi fac orele sau nu depun eforturi ca elevii să înţeleagă materia predată. Când aceşti profesori merituoşi, iau acelaşi salariu cu cei chiulangii, ce motivaţie mai au să-şi facă cu pasiune meseria?

Conducerea ministerului Educaţiei este şantajata cu greva de către şefii sindicatelor şi nu emite ordinele necesare pentru schimbarea acestei stări de fapt. Faţă de acum zeci de ani, dispunem de aplicaţii informatice, care pot măsura în mod obiectiv progresul şcolar al elevilor, bază a salarizării profesorilor. Nimeni nu ia această decizie, probabil de frica sindicatelor sau de lene, scrie Ștefan Vlaston în Adevărul.

Primii și ultimii mei patru ani ca profesoară în România (Școala9)

Școala 9 publică detaliile unui caz specific care prezintă experiența unui cadru didactic tânăr și cu rezultate în activitatea sa pe care sistemul l-a pierdut nu doar din cauza salarizării, ci și a unei sume de provocări. Un studiu despre starea de bine a profesorilor realizat anul trecut arată că jumătate dintre cei care intră în sistem renunță să mai fie profesori în primii cinci ani.

În prima săptămână la catedră a vrut să-și dea demisia dintr-o școală unde, ca să chiulească de la ore, elevii o încuiau pe directoare în clasă. A rămas, gândindu-se la avantaje. A crezut că va avea mai mult timp liber, dar a ajuns să lucreze și în weekend. A întâlnit adesea părinți care veneau direct și îi cereau note mari pentru copiii lor, că „nu are oricum nevoie decât de diplomă”. Și directoarea școlii punea presiune pe ea să dea note mai bune. A devenit parte dintr-o anchetă DIICOT pentru descoperirea furnizorilor de substanțe care ajungeau la elevi. Este experiența a patru ani la catedră pentru o profesoară care a plecat în mediul privat. „Eu nu am putut să fiu profesor, psiholog, psihiatru, polițist, contabil, secretar și agent de pază simultan.”

Continuarea, pe pagina de internet Școala9.

Ciolacu nu prea vrea, Ciucă își ia jucăriile și pleacă. România caută prim-ministru (SpotMedia)

Greva profesorilor și lipsa de responsabilitate a liderilor politici au blocat rocada guvernamentală. Iohannis intervine și cere ca ea să se desfășoare conform protocolului, dar PSD se codește pentru că nu vrea să-și asume luare unor decizii nepopulare, iar PNL abia așteaptă să scape de poziția de premier.

Citiți articoul semnat de jurnalistul Emilian Isăilă pe Spotmedia.

Schița Guvernului Ciolacu - ultimele variante discutate de PNL și PSD (HotNews.ro)

Dincolo de declarațiile publice și vizitele oficiale la care participă Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis, interesul real, negociat în spatele ușilor închise este pentru împărțirea portofoliilor din viitorul Guvern.

Miza cea mare atât pentru PSD, cât și pentru PNL este obțină ministerele care vor anunța finalizarea unor proiecte , care gestionează banii publici și organizează alegerile electorale. În acest sens Ciolacu și Ciucă sub bagheta lui Klaus Iohannis și-au împărțit deja ministerele cheie, în timp ce UDMR va fi nevoit să se mulțumească cu ministere mai puțin importante sau să renunțe la guvernare.

Astfel, PSD va menține ministerul Transporturilor care în următoarea perioadă pre-electorală va anunța finalizarea unor tronsoane de drumuri și poduri, în timp ce PNL va opta pentru ministerul Dezvoltării Regionale care se ocupă cu gestionarea banilor europeni pentru proiectele la nivel local.

Mai multe despre numele vehiculate și împărțirea portofoliilor citiți pe HotNews.ro.

Mesajul de plecare al lui Eric Stab, şeful ENGIE România: Potenţialul acestei ţări este fenomenal. România poate ajunge în top 10 economii din UE (Ziarul Financiar)

Eric Stab, preşedinte şi CEO al ENGIE România, îi îndeamnă la final de mandat pe investitorii care se uită spre România să parieze pe mediul de business local. Iar pe cei care sunt aici îi încurajează să „treacă dincolo de zidurile corporaţiei“ şi să se implice în dezvoltarea mediului de afaceri românesc.

Din iunie, Eric Stab va prelua conducerea ENGIE Germania, păstrând funcţia de preşedinte al consi­liului de administraţie al ENGIE România, cel mai puternic jucător din domeniul furnizării şi distribuţiei de gaze naturale.

Continuarea în Ziarul Financiar.

Miza grevei profesorilor: 1,5 mld. euro pentru ca salariul unui profesor debutant să ajungă la media pe economie. Efortul bugetar ar fi de 0,5% din PIB (Ziarul Financiar)

Profesorii cer ca salariul unui debutant, în funcţie de care se calculează toate salariile din educaţie, să ajungă la salariul mediu brut pe economie, care este de circa 6.900 de lei, adică 4.300 lei „în mână“. Efortul bugetar, calculat tot de guvern, ar fi fost de 8 mld. de lei, adică puţin peste 1,5 mld. de euro. Profesorii cer, dar premierul Ciucă dă din umeri şi spune că nu sunt bani, aşa că greva şcolară continuă. Miercuri este a treia zi de grevă generală în şcoli şi profesorii spun că merg până în pânzele albe.

Efortul bugetar ar fi de 0,5% din PIB pentru ca salariul unui profesor debutant să ajungă la media pe economie scrie astăzi pe prima pagină Ziarul Financiar.

România lui Klaus Iohannis (SpotMedia)

După 8 ani de mandat al unui președinte profesor, al cărui proiect pilon a fost “România educată”, sunt adoptate legi ale educației profund retrograde care cultivă obscurantismul, inhibă gândirea liberă și critică, adâncesc inechitățile profunde între copiii cu bani și cei săraci, cultivă corupția și sistemul meditațiilor.

După 8 ani de mandat al unui președinte profesor avem o grevă generală în educație, prima după 18 ani, a cărei principală caracteristică nu este natura revendicărilor, ci faptul că punțile de încredere între guvernați și guvernanți sunt zdrobite, ceea ce duce la radicalism.

După 8 ani de mandat al unui președinte profesor, România are cel mai mic buget pentru educație din istoria ultimilor 33 de ani. Este pe locul trei în topul abandonului școlar din UE și jumătate dintre elevi români sunt analfabeți funcțional.

După 8 ani de mandat al unui președinte profesor, România este condusă de agramați, repetenți, împiedicați, sfertodocți, plagiatori, iar instituțiile statului, inclusiv din sistemul judiciar, lucrează din greu să-i spele. Dintre toți liderii actuali ai țării, singurul care vorbește impecabil limba română (gramatică și proprietatea termenilor) este președintele UDMR.

Integral, pe pagina SpotMedia.

Coaliția cântă pe voci diferite aria „Rotativa“ (Adevărul)

Partidele Coaliției încă șovăie privind schimbarea Guvernului în următoarea săptămână. PSD vrea garanții, însă toate privirile sunt îndreptate spre Klaus Iohannis, care se vede cu liderii Puterii joi.

În interiorul PNL, depunerea mandatului de către Nicolae Ciucă vineri este în continuare văzută ca prima opțiune. Surse politice din formațiune susțin însă că Nicolae Ciucă, deși ferm în depunerea mandatului, nu ar vrea ca acest lucru să aibă loc într-un climat de tensiuni sociale, generat de greva generală din Educație, dar și cu alte categorii socio-profesionale care protestează. „Nu ar fi nici corect, nici onest, nici principial să predau un mandat care să aibă probleme“, a afirmat premierul marți.

Surse din conducerea social-democraților susțin pentru „Adevărul“ că Marcel Ciolacu ar vrea ca mai întâi să fie desemnat premier de Klaus Iohannis, iar apoi să continue negocierile pe arhitectura Guvernului: număr de ministere și cum sunt împărțite acestea, fie între două partide, fie între trei partide, pentru că menținerea UDMR la Putere nu e garantată. Raționamentul social-democraților e că șeful PSD vrea un control cât mai mare asupra noului Executiv, mai ales dacă-l preia într-un context dificil.

Ce se întâmplă în Coaliție? Politologul Cristian Pîrvulescu: PSD vrea garanția de la Iohannis că PNL nu iese de la guvernare (Europa Liberă)

Negocierile privind rocada de la guvernare dintre PNL și PSD sunt în impas. PSD condiționează negocierile de rezolvarea grevei profesorilor și a reformei pensiilor speciale. De cealaltă parte, PNL cere o tranziție cât mai rapidă și invocă protocolul alianței. Care sunt mizele acestui aparent blocaj?

Europa Liberă a stat de vorbă cu politologul Cristian Pîrvulescu pentru a descifra care sunt mizele impasului din negocierilor pentru formarea noului guvern.

Principalele idei ale interviului:

• Reforma salariilor în Educație este imposibilă cu Guvernul în forma actuală. PSD se folosește de grevă și de pensiile speciale pentru a obține concesii maxime de la PNL;
• PSD vrea garanția președintelui Iohannis că PNL nu iese de la guvernare;
• PNL are foarte puține atuuri politice în confruntarea cu PSD și singura variantă este ca premierul Nicolae Ciucă să își depună mandatul fără amânări;
• Păstrarea UDMR la guvernare e foarte importantă pentru pacea etnică. Un UDMR în opoziție ar fi obligat să devină un partid naționalist.

Escrocheria „medicamentelor-minune”: cum sunt păcăliți românii / Dialog cu o operatoare care vinde, la reducere, un „preparat miraculos” (HotNews.ro)

Imaginea instituțiilor de presă din România este folosită de site-uri fantomă care promit „medicamente-minune” care te scapă de toate problemele. Site-urile fantomă sunt din țări din spațiul ex-sovietic, o spune chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care vorbește de „o înșelătorie”. Aceasta este minuțios construită: site-uri media din România sunt copiate, este folosită imaginea unor medici români foarte cunoscuți care apar cu interviuri inventate vorbind despre eficiența produselor și, pentru a fi și mai credibil, se folosește numele Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului.

Site-ul care folosea în mod fraudulos imaginea HotNews.ro promova un așa zis medicament pentru tensiune, numit „Tonerin”. Acesta însă nu este aprobat și înregistrat ca medicament în România. Tonerin nu este înregistrat oficial în România nici măcar ca supliment alimentar.

Pentru a afla cum funcționează „afacerea” jurnalista HotNews.ro a lăsat numele și numărul de telefon în formularul din site, singura variantă pentru a intra în contact cu firma și a putea face achiziția. În maximum 5 minute a sunat o femeie, cu puternic accent basarabean, care s-a recomandat Elena, „specialist Bayer”. Numerele afișate erau de fix, unul cu prefix de Iași, al doilea de Prahova, probabil generate online deoarece la un moment dat operatoare a spus că nu mai are internet cum trebuie si mă sună din nou, ceea ce a și făcut..

În timpul discuției femeia a spus că este clar vorba de un medicament, însă pe baze naturale, că trebuie o cură de 40 de zile care ar costa 795, dar se pot cumpăra și doar patru cutii la prețul de 636 de lei. A mai spus că așa-zisul medicament e făcut în Bulgaria și că poate face reducere la 512 lei. Întrebată dacă e din Moldova, Elena a spus că e din „Moldova de acolo de la dumneavoastră”.

Incredibila poveste a jurnalistei ruse care l-a înfruntat pe Putin. A scris o carte despre protestul de șase secunde care a făcut înconjurul lumii. Fragmente în exclusivitate (Libertatea)

„No war. Cum m-am opus mașinăriei de propagandă de la Kremlin” este numele cărții semnate de Marina Ovsiannikova, care urmează să fie lansată și în limba română, în cursul acestei săptămâni, la Bookfest.

Pe 14 martie 2022, la câteva săptămâni după ce Vladimir Putin ordona invadarea Ucrainei, Marina Ovsiannikova a devenit un nume cunoscut la nivel planetar. A întrerupt știrile în direct la televiziunea de stat Pervîi Canal, cea mai urmărită din Rusia, cu un protest față de război. „Opriți războiul!”, a strigat ea, și a afișat un banner cu mesajul: „Nu războiului. Opriți războiul! Nu credeți în propagandă. Aici sunteți mințiți”.

În cele 6 secunde cât a durat protestul în direct, Marina Ovsiannikova, 44 de ani, s-a transormat dintr-un producător la televiziunea apropiată Kremlinului într-un simbol al Rusiei care i se opune lui Putin.

A fost imediat arestată, interogată, apoi eliberată sub supraveghere și trimisă în judecată. Risca ani grei de pușcărie așa că a fost sfătuită să se salveze. Evadarea din Rusia alături de fiica ei de 11 ani, realizată cu ajutorul organizației Reporteri fără frontiere, este un subiect de roman în sine. „Am schimbat șapte mașini. Lângă graniță, ne-am blocat în noroi, pe câmp, și am luat-o pe jos. Ne-am orientat după stele”, a povestit jurnalista în vârstă de 44 de ani, născută dintr-o mamă rusă și un tată ucrainean.

Volumul autobiografic al Ovsiannikovei va apărea în curând și în limba română, la Editura Vellant, care a oferit în avanpremieră câteva fragmente în exclusivitate pentru cititorii Libertatea.

REPORTAJ. Într-un liceu din București doar 10 profesori din 130 sunt în grevă generală. „Mi se pare tardivă greva și este nedrept pentru elevi” (Școala9)

În Liceul Teoretic „Marin Preda” doar 10 din cei 130 de profesori au decis să intre în grevă generală. Școala 9 a vorbit cu o parte dintre aceștia și cu elevii care au venit la ore ca într-o zi normală. Cadrele didactice spun că susțin întru totul demersul colegilor lor, dar au vrut să continue pregătirea cu elevii care au examene. Cei din clasa a XII-a mai au doar două săptămâni de școală, pe 2 iunie deja ar trebui să aibă mediile încheiate și să înceapă numărătoarea inversă pentru Bac.

Profesoara de română Felicia Urucu face un mic sondaj și este unanimitate: ar vrea să le pice „Ion” la examen. Un curajos iese din rând: „Eu vreau «Riga Crypto»!” (poezie de Ion Barbu) Se râde.

Face și reporterul Școala9 un sondaj: cine vrea să fie profesor? Nimeni! „Să lucrăm cu copii ca noi? Nu, mulțumesc!”, glumește Mona.

„Pare super stresant, generațiile se strică pe zi ce trece și după cum vedeți, mai e și situația de față cu greva. Mi se pare că motivul lor cu salariile este respectabil, dar grevă în ultima săptămână e cam urât, mai ales că ne pun în pericol nu doar pe noi de-a doișpea, dar și pe cei de a opta, și universitățile, cam tot sistemul”, este opinia lui Denis.

Cum se pot organiza examenele naționale pe timp de grevă (Adevărul)

Protestele declanșate ieri de profesori riscă să pericliteze buna desfășurare a examenelor de anul acesta. Oficial, negocierile continuă. În caz de nevoie, autoritățile dispun de pârghii necesare pentru a evita înghețarea anului școlar.

Potrivit expertului în educație Ștefan Vlaston, greva nu va ține mai mult de câteva zile. În primul rând, spune Vlaston, nu este cinstit față de elevii din clasele terminale, pentru că aceștia sunt lipsiți de orele de recapitulare a materiei chiar în buza examenelor naționale: „Îi lasă pe elevi singuri să recapituleze”. În opinia expertului, Ministerul Educației ar avea suficienți profesori să organizeze examenele naționale chiar dacă greva va continua și în perioada respectivă. „În comisii intră până în 10 profesori și găsesc ei acest număr într-o școală. Iar la supraveghere pot să aducă eventual alți profesori de la alte școli. Părerea mea este că nu vor întinde greva și în perioada examenelor, pentru că le vor sări părinții în cap. Greva se va opri în maximum o săptămână. Cum să nu meargă copilul mai departe la liceu sau la facultate după ce a muncit atâta? Nu vă dați seama că elevii și părinții sunt într-o situație cruntă?”, a punctat Ștefan Vlaston.

Legea educației în vigoare nu prevede condiții excepționale de desfășurare a examenelor, cel mai relevant caz fiind cel din timpul pandemiei când, pe legislația deja existentă, s-a recurs la ordonanțe de urgență și alte acte normative pentru ca examenele naționale să aibă totuși loc.

Potrivit surselor „Adevărul“, o altă variantă ar fi ca în baza prevederilor legii dialogului social nr. 367 din decembrie 2022, greva să fie atacată în instanță și declarată ilegală de instanța judecătorească.

Greva generală din învăţământ: degeaba creşte PIB-ul dacă salariul unui profesor este mai mic decât al unui muncitor de pe şantier. Acesta nu este decât drumul spre dezastru (Ziarul Financiar)

INS, în raportările lunare, arată că salariul mediu net al unui angajat din învăţământ este de 4.000 de lei net lunar, sub salariul mediu de 4.400 de lei lunar. Este o statistică falsă pentru că diferenţele sunt enorme. Un profesor universitar poate câştiga şi până la 10.000 de euro, pe luna, în vreme ce un profesor debutant, dintr-o şcoala generala, câştigă 2.400 de lei pe lună, adică 480 de euro pe lună, sub salariul garantat al unul muncitor de pe un şantier, plătit cu salariul minim.

Problema e simplă şi cumplit de complicată. Nu salariile la stat sunt foarte mari, ci veniturile statului sunt foarte mici şi de aici ponderea substanţială în PIB a salariilor şi a pensiilor. Şi acum statul, hai să-i zicem guvern, care s-a lăudat de i-a crăpat obrazul de bucurie că i-a crescut PIB-ul cu 4,7% anul trecut, se uită în portofelul gol şi zice: “Pai, n-avem!” “Păi cum n-aveţi? Nu a crescut economia cu 4,7% în 2022? Nu v-au crescut veniturile bugetare cu 21%, în vreme ce veniturile noastre reale s-au redus cu 25%, muşcate de inflaţia de care voi vă bucuraţi?”

Răspundeți domnilor Cică şi Colacu la această întrebare, îndeamnă din paginile ZF jurnalistul Iulian Anghel.

Va demisiona Ciucă pe 26 mai, așa cum stabilise cu Ciolacu? Ce se discuta în Coaliție, în spatele ușilor închise (HotNews.ro)

Negocierile pentru viitorul Guvern se poartă în continuare, liderii Coaliției având în cursul zilei de luni o discuție și cu președintele Klaus Iohannis, susțin sursele HotNews.ro. „Calendarul schimbării Guvernul se menține iar premierul urmează să demisioneze spre sfârșitul săptămânii”, susțin sursele citate.

Sistarea negocierilor până la rezolvarea grevei profesorilor este doar la nivel declarativ pentru a evita afectarea imaginii publice a liderilor din Coaliție care „se arată preocupați mai mult de împărțirea funcțiilor decât de rezolvarea grevei profesorilor”, spun sursele HotNews.ro.

Rezultatul negocierilor București-Bruxelles pe PNRR: nu se schimbă nimic, rămâne cum s-a stabilit (CursDeGuvernare)

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a comunicat luni rezultatele pe care le-a obținut România în urma negocierilor purtate la Bruxelles pe marginea PNRR și a fondurilor europene din exercițiul multianual anterior.

Din datele transmise de minister rezultă că vești bune pentru guvernanți vin doar la acest ultim punct, România primind o nouă șansă să utilizeze fonduri europene alocate dar necheltuite în perioada 2014-2020.

În ceea ce privește PNRR, Comisia a rămas pe poziții, ceva concesii fiind făcute doar la alegerea proiectelor finanțate prin REPowerEU – au fost acceptate: un proiect pilot de irigații și un proiect pilot de finalizare a unei hidrocentrale.

Plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii se poate modifica numai cu reforme, scrie CursDeGuvernare.

România, țara în care ministrul Mediului urăște urșii. Cum pregătesc deja vânătorii partide la trofeu și cât costă să împuști un urs. Experiment PressOne (PressOne)

România se pregătește să dea liber la împușcat urși: ministrul Mediului, Barna Tánczos, e gata să dea un ordin care va facilita împușcarea preventivă a 426 de exemplare. Deși decizia nu e încă oficializată, administratorii fondurilor cinegetice de stat și private pregătesc deja partide de vânătoare la trofeu pe bani mulți.

Informația care a ajuns la vânători e clară: ordinul va fi dat cel târziu în 6-8 iunie, așa că asociațiile din țară fac listele cu clienții care vor să împuște urși și cerbi, în următoarele luni.

Prețul unui urs în România? De la 5 mii de euro în sus.

PressOne a testat sub acoperire două asociații de profil. Am pretins că reprezentăm un om de afaceri străin care are posibilități financiare consistente și care ar dori să vâneze sub o discreție totală urs brun în România, la final de iunie sau început de iulie.

În urma acestor dialoguri, PressOne a aflat că și vânătoarea de cerbi generează sume importante și interes uriaș din partea vânătorilor români și străini, mai ales că ministerul este pe cale să anunțe și cotele pentru această specie, respectiv câte exemplare pot fi eliminate pe fiecare fond cinegetic, administrat de stat sau privat. În schimbul unui avans de o mie de euro, reporterului PressOne i s-a propus un loc la partidele de vănătoare la cerb, în luna septembrie.

Cheia pentru stoparea grevei se află în buzunarul Guvernului, susțin sindicatele. Protestul nu este un moft al liderilor, ci este cerut de peste 70% dintre profesori, este mesajul acestora. Ministerul Educației a schimbat de urgență metodologia Evaluării Naționale.

Noi negocieri au avut loc duminică, la Palatul Victoria, între premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Depiutaților, Marcel Ciolacu, și sindicatele din Educație pentru a detensiona situația din învățământ. Greva generală pe durată nedeterminată care începe astăzi este cea mai mare acțiune de acest fel din ultimii 20 de ani. Momentul este unul prost ales, le-au spus autoritățile sindicaliștilor, pentru că afectează perioada de examene, iar munca elevilor va fi compromisă. Potrivit surselor „Adevărul”, premierul le-a cerut sindicaliștilor să fie raționali și așezați și să se gândească la familiile din România.

Actrița Maia Morgenstern face apel către societatea civilă să se alăture profesorilor, care luni încep prima grevă generală din istoria ultimilor 18 ani (EduPedu)

„Dragi înalte conștiințe civice! Dumneavoastră, pe care nu vă rabdă inima să tăceți în fața unei nedreptăți… Unde sunteți?

Profesorii îi formează pe copiii noștri. Ar trebui să le arătăm întreaga noastră prețuire, dragoste, respect”, transmite, printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, actrița Maia Morgenstern Directoarea Teatrului Evreiesc de Stat le-a spus profesorilor: „Vă sunt alături și vă susțin în revendicările voastre!”.

EduPedu preia postarea integrală și reamintește punctual care sunt revendicările sindicatelor din învățământ.

18 ani de la ultima grevă generală în învățământ. În 1999, protestele aproape au blocat examenul de Bac, în 2005 au durat o lună (Școala9)

Sindicaliștii cer, printre altele, majorarea salariilor, astfel încât, venitul unui profesor debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, adică de 6.789 de lei. În acest moment, un profesor abia intrat în sistem are un salariu între 2.322 și 2.576, în funcție de studii și grad didactic.

În weekend, sindicatele au fost invitați la discuții inclusiv de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Luni vor avea o întâlnire din nou la Guvern, la care vor participa și miniștrii Muncii și al Educației.

Școala9 ne spune cum au decurs grevele profesorilor de-a lungul anilor: ce au cerut și ce au obținut.

Ultima grevă generală în învățământ a avut loc în 2005. A durat trei săptămâni. Sindicatele au cerut din nou alocarea a 6% din PIB, salarii dublate până în 2007 și fonduri suplimentare pentru infrastructură.

Ministerul Educației a reclamat greva la Curtea Constituțională, acuzând că este ilegală, dar magistrații au fost de partea dascălilor.

Mișcările de protest s-au încheiat după ce premierul de-atunci Călin Popescu Tăriceanu a promis alocarea a 4,8% din PIB pentru educație și o mărire salarială de aproape 12%. A fost cea mai substanțială reușită în privința finanțării educației de până acum.

Conform Legii Educației, educația ar trebui să primească 6% din produsul intern brut. Pentru 2023, procentul este de 2,1.

Greva care nu se poate termina bine pentru nimeni (SpotMedia)

Este firească reticența lui Marcel Ciolacu de a prelua șefia unei guvernări spre care nu numai că tranziția nu e deloc lină, dar care se și îndreaptă spre o furtună perfectă, pe care politicul nu a văzut-o venind, fiind prea ocupat să-și împartă hălcile de putere.

Situația este într-adevăr extrem de dificilă.

După ce ai împărțit bani cu nemiluita pentru clientelă, după ce ai majorat indemnizațiile parlamentarilor, salariile primarilor, ai creat noi categorii de speciali, nu ai reformat pensiile speciale, după ce ai clamat luni de zile că duduie economia și încasările la buget sunt foarte bune, când președintele călătorește cu avioane faraonice, cum să vii să spui că pentru profesori nu sunt bani?

Sigur că elevii sunt victime colaterale și momentul grevei este ales în așa fel încât presiunea să fie maximă. Dar până la această soluție extremă, guvernul, politicul în general, a ignorat total semalele din educație. Au fost ignorați și atunci când au mărșăluit în număr record.

Au fost bagați în seamă doar când au pus cuțitul la os.

Tot ceea ce se întâmplă acum și se va întâmpla în continuare este decontul incompetenței și nerușinării cu care se guvernează de ani de zile, dar mai ales în utimul an, scrie Ioane Ene Dogioiu.

Integral pe pagina SpotMedia.

Amintirea cooperativelor comuniste încă bântuie România. Eșecul unui program guvernamental de 3,5 milioane de euro (Europa Liberă)

Ministerul Agriculturii a cheltuit din 2018 până azi 3,5 milioane de euro pentru ca 10.000 de fermieri să afle cum să se asocieze. Trei ani și jumătate mai târziu, au rezultat opt cooperative, multe funcționale ca asociații doar pe hârtie. Cooperativele nu au mai mult de zece membri. Efectul e aproape de zero, la scara întregii țări.

În România sunt peste trei milioane de ferme mici și medii care lucrează sub cinci hectare de teren, așa cum reiese din datele Institututlui Național de Statistică. E adevărat, în acest calcul au intrat și gospodăriile de subzistență ale familiilor care dețin sub două hectare de teren și care produs pentru a se întreține.

Din cele 3,14 milioane de ferme, doar 100.000 produc și pentru a vinde. Proprietarii acestora evită să se asocieze în cooperative serioase de teama ca ferma lor să nu fie controlată de altcineva, așa cum era în perioada colectivizării comuniste de până în 1989.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

De la luciul apelor până la acoperişul caselor, UE vrea câte un panou solar peste tot. Ce prevede noua strategie solară europeană? (Ziarul Financiar)

Până la finalul anului 2025, planul UE este de a dubla capacitatea parcurilor solare aflate în funcţiune, până la nivelul de 320 GW, pentru ca la finalul anului 2030 puterea acestora să ajungă la 600 GW.

În 2020, energia produsă de panourile solare a reprezentat circa 5% din totalul EU, accelerarea investiţiilor în acest domeniu fiind cel mai ambiţios plan european din punct de vedere energetic, cu implicaţii semnificative în zona industrială, a forţei de muncă şi a redesenării sistemelor energetice din statele membre.

În România sunt instalaţi acum circa 1.300 MW în parcuri solare care anul trecut au avut o contribuţie nesemnificativă, de numai 1,7% în producţia de energie totală. „Pentru a atinge obiectivul pentru 2030 privind energia din surse regenerabile propus de Comisie, precum şi obiectivele planului REPowerEU, trebuie să accelerăm radical această evoluţie. În acest deceniu, UE va trebui să instaleze, în medie, aproximativ 45 GW pe an“, se arată în Strategia UE pentru energia solară publicată pe 18 mai, săptămâna trecută.

Astfel, se va limita la maximum trei luni durata eliberării autorizaţiilor pentru instalaţiile solare montate pe acoperişuri, inclusiv pentru cele mari. Instalaţiile pe acoperişuri pentru producţia de energie solară vor deveni obligatorii pentru toate clădirile publice şi comerciale cu o suprafaţă utilă mai mare de 250 m2. În plus, fiecare stat ar trebui să analizeze ce terenuri poate utiliza pentru energia solară. Rămâne însă un imens paradox legat de acest plan: panourile necesare sunt făcute în China, scrie Ziarul Financiar.