Actualitate

❌
There are new articles available, click to refresh the page.
  • Premieră în istoria filmului românesc
  •  

Premieră în istoria filmului românesc

John Malkovich îl va interpreta pe Sergiu Celibidache în filmul biografic “Cravata Galbenă”, se arată într-un comunicat de presă al Oblique Media remis Q Magazine.

Pentru prima oară în istoria filmului românesc, un actor internațional, nominalizat la Oscar, va interpreta rolul unei personalități românești.

John Malkovich, nominalizat de două ori la premiile Oscar, îl va juca pe Sergiu Celibidache, marele dirijor român, în coproducția româno-britanică “Cravata Galbenă”.

Filmul este produs de Oblique Media și Celi Films. Producătorii sunt Adela Vrînceanu Celebidachi, Cristina Dobrițoiu, Titi Radoaie și James Olivier.

”Cravata Galbenă” este un film biografic în care se prezintă viața unuia dintre cei mai mari dirijori ai lumii. Celibidache a fost un dirijor controversat, extrem de exigent, iubit și detestat în același timp, considerat un geniu de mulți. Viața sa este prezentată în acest film începând cu copilăria sa, până aproape de finalul vieții – de la obscuritate și sărăcie până la succes internațional pe tot mapamondul.

Sunt încântat și onorat să am oportunitatea să îl interpretez pe dirijorul Sergiu Celibidache. Un talent unic, el este considerat unul dintre cei mai mari vizionari ai muzicii clasice din ultimul secol. Să îl joc pe Celibidache în ultimii ani ai vieții sale va fi o provocare și o călătorie fascinantă.”, a declarat John Malkovich.

Celibidache s-a născut în Roman, Neamț, a trăit la Iași și a fost alungat de acasă de tatăl său când și-a declarat dragostea pentru muzică.

Premieră în istoria filmului românesc

“După ce a trăit pe străzile Bucureștiului, a ajuns la Berlin în grija compozitorului Heinz Tiessen și a devenit cel mai tânăr dirijor al filarmonicii din Berlin. Și-a continuat cariera pe cele mai mari scene ale lumii fiind considerat un simbol al secolului XX. Refuzul de a face înregistrări, cât și temperamentul său au stârnit nenumărate controverse” mai transmite comunicatul.

Malkovich, un iubitor al muzicii clasice, îl va juca pe Celibidache în anii maturității. Des Hamilton, câștigător al premiului BAFTA pentru cel mai bun casting în 2011 pentru filmul “Top boy” și câștigător al Casting Society of America în 2019 pentru filmul Jojo Rabbit, este directorul de casting al filmului “Cravata Galbenă”.

Cravata Galbenă se va filma în România, în primăvara- vara anului 2022, în regia lui Serge Ioan Celebidachi, fiul dirijorului, după un scenariul scris de el și de către James Olivier.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Inocențiu Voinea. În spatele sportivilor
  •  

Inocențiu Voinea. În spatele sportivilor

Cărțile lui nu sunt doar despre Olimpiada de la Tokyo și despre antrenamentele prin sufragerii sau garaje ale sportivilor noștri, în pandemie. Ele povestesc drumul de la vis la medalie. Un interviu pentru Q Magazine, după Jocurile Olimpice.

ÎN SPORTUL ROMÂNESC SE FACE DE MULTĂ VREME SPORT ÎN EPRUBETĂ

Ce sentiment vă domină acum, la finalul Jocurilor Olimpice de la Tokyo? Ce simțiți mai acut, mai profund?

Uimirea. Nu mi-a trecut încă. Pe deoparte, uimirea față de ce mi-a fost dat să trăiesc într-o țară cu o altă cultură, cu o altă mentalitate asupra ordinii lucrurilor, asupra vieții, iar pe de altă parte față de pretențiile unora de a fi venit acasă cu tolba plină de medalii, când noi avem orașe întregi care nu au baze sportive câte sunt pe o stradă din Tokyo.

Totodată, am și un sentiment acut de tristețe, nu pentru că m-am întors acasă, căci abia așteptam, mi se făcuse tare dor, ci pentru că am regăsit aceeași atitudine față de sport, tratat în orice strategie de dezvoltare la „și altele”, și care știu că va fi greu de schimbat.

Va trebui multă voință și putere de muncă pentru a convinge autoritățile că avem nevoie de sport, pentru a conștientiza și noi, societatea civilă, și pentru a acționa în vreun fel, pentru a investi acel leu în domeniul respectiv, care salvează, care economisește trei lei în sistemul de sănătate publică.

Inocențiu Voinea În spatele sportivilor
Ancuța Bodnar și Geanina Radiș au cucerit prima medalie de aur a României la Jocurile Olimpice de la Tokyo

Ne-am clasat pe locul 46, fiind depășiți de țări precum Belarus, Uganda, Ungaria, Cehia etc… Am tot căzut din 1984 încoace în „salturi mortale”. Cum explicăm această prăbușire a sportului românesc?

Sport de performanță fără sport de masă e un fel de acvariu în care ne propunem să reproducem oceanul.

Poți avea, un  timp, un obiect decorativ frumos, dar dacă uiți să dai drumul aparatului de oxigen la timp sau nu verifici zilnic și nu ajustezi parametrii fizici și chimici ai apei rămâi imediat fără pești. În plus, în acvarii nu încap balene!

Sigur, pare o glumă această alegorie, dar asta e realitatea: în sportul românesc se face de multă vreme sport în eprubetă: culegem un copil talentat, și gata, ne facem socoteli de medalii pe seama lui.

Or, rețeta nu aceasta este, ci crearea unor școli, în sensul larg al termenului, în care experiența unor ani de eforturi susținute să ducă la apariția nu a unuia, ci a trei‐patru alergători de garduri de nivel mondial, a trei-patru aruncători de suliță apropiați ca valoare, a trei-patru săritori de înălțime și așa mai departe, la toate sporturile individuale, la care se obțin rezultate și medalii dacă există echipe.

Ce să faci la ciclism de șosea cu un sportiv? E perdant din start, fără coechipieri care se susțin unii pe alții și se potențează reciproc în curse.

Când semifondul feminin românesc se afirma, să nu uităm că aveam mai multe atlete de aceeași valoare. La Seoul, în 1988, Paula Ivan a luat aurul olimpic, defilând pentru că adversarele n-au crezut în evadarea sa din pluton, erau concentrate pe cursa Doinei Melinte, considerată favorită. Și acum, la Tokyo, am văzut podiumuri cu doi atleți din aceeași țară, cum aveam noi odinioară la gimnastică. Revenind la întrebarea dumneavoastră, după părerea  mea, cauza aceasta este: abandonarea bazei piramidei, bază fără de care nu putem avea un vârf stabil.

Inocențiu Voinea În spatele sportivilor
Marius Cozmiuc, vicecampion la Tokyo în proba dublu rame masculin, a declarat că el şi colegul său de barcă, Ciprian Tudosă, sunt „băieţii de aur cu medalii de argint”
ACUM, DOAR CU TALENT NU MAI AJUNGI ÎN VÎRF

De ce libertatea, democrația, privatizarea, lumea liberă, în general, au însemnat mai puțină performanță pentru sportivii noștri decât în perioada comunistă?

S-au schimbat datele problemei. Și vremurile au luat‐o înaintea mentalităților care se schimbă mai greu. Au apărut noi oportunități de petrecere a timpului liber pentru copii, tehnologia, digitalizarea, circulația informației, internetul, toate au adus schimbări de comportament.

Or, dacă noi nu făceam sport ca o obișnuință, baza de selecție pentru sportul de performanță se diminuează în ritm accelerat.

În plus, nu e un secret că regimul comunist a văzut în sport o modalitate accesibilă prin care să afirme superioritatea orânduirii socialiste, adică, „omul nou” care se proiecta avea să fie „mai rapid, mai înalt, mai puternic” decât sportivii din țările capitaliste, retrograde, cum erau catalogate de teoreticienii ideologiei comuniste.

Și, ca atare, s-au alocat fonduri, s-au construit baze, s-a adus Universiada la București, care a creat o nouă emulație, a atras mai mulți copii la sport. Cluburile sportive școlare chiar funcționau, aveau bani de echipamente, de cantonamente.

Apoi s-au deschis granițele și, treptat, cei mai buni tehnicieni au plecat pe pachete salariale nevisate în România. Cei rămași s-au blazat, n-au ținut pasul cu industria, căci sportul a devenit între timp o adevărată industrie, în care știința are un rol determinat. Acum, doar cu talent nu mai ajungi în vârf. Talentul e necesar, dar nu suficient! Or, noi aici am rămas mult în urmă.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român a înființat, relativ recent, Centrul Olimpic de Testare și Asistență Științifică. I-ar mai trebui vreo două milioane de euro pentru a ajunge la nivelul la care sunt cele din țările dezvoltate. Și gândiți-vă că în acele țări toate cluburile care se respectă au așa ceva, nu doar unul pentru tot sportul românesc, cum avem noi. Pentru aceasta, și pentru încă multe altele, nu mai răzbim în sportul de performanță.

Inocențiu Voinea În spatele sportivilor
O parte din TEAM ROMANIA la JO 2021
SE OFERĂ SUROGATE DE MODELE

Ce societate este aceea în care sportivii români sunt eroi de o zi, dar vedete de show-uri televizate, manechine, influenceri, bucătari, pițipoance și maneliști devin modele aspiraționale?

O societate derutată. Una care nu mai are o scară a valorilor, crescută sub îndemnul „ai tupeu cu proteveu”. Se oferă surogate de modele, scurtături de trasee.

De ce să muncesc zece ani într-o sală de sport pentru a afla lumea de mine de la televizor, în momentul intonării imnului, când, cu un tatuaj fistichiu, făcut într-o zi, pot atrage atenția pe TikTok peste noapte.

Căci și-așa la televizor nu prea se mai uită lumea, nu?

Dar s-a uitat în loc să citească o carte, s-a uitat în vremea în care „cu televizorul s-a mințit poporu`”…

De ce România nu își iubește și nu își prețuiește cum ar trebui sportivii de performanță?

Nu numai sportivii, ci nici oamenii de cultură, de știință și dascălii… De ce? Pentru că nu se pune preț pe cultură, pe cercetarea științifică, nici pe educație și nici pe sport!

Inocențiu Voinea În spatele sportivilor
POVEȘTILE DIN CĂRȚILE MELE POT DA ARIPI UNUI TÂNĂR

Ați dedicat câteva cărți eroilor din sportul românesc, ultima Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Ce v-a determinat să scrieți și cum ar putea ajunge aceste cărți în bibliografia unui tânăr?

Nu am pretenția să fiu recomandat ca bibliografie, dar acest tip de literatură, care spune romanțat povești adevărate, motivaționale, pot da aripi unui tânăr, nu doar pentru a face sport, ci pentru a-și propune să reușească în viață, pentru a avea curajul să viseze și să înțeleagă faptul că tot ceea ce îți propui depinde într-o măsură determinantă doar de tine.

Despre Tokyo 2020, „Olimpiada cea mai lungă”, am început să scriu în ziua în care am aflat că ceremonia aprinderii Flăcării Olimpice se va desfășura în condiții speciale impuse de pandemia care răvășise de ceva timp omenirea. A urmat amânarea cu un an, în care sportivii calificați și‐au continuat pregătirea în condiții speciale, cum au putut, prin sufragerii de apartament, prin curțile părinților, la țară, prin garaje transformate în săli de forță…

Despre toate acestea, dar și despre cum am trăit noi, cu toții, primul an al pandemiei am scris într‐un prim volum, care a apărut cu o săptămână înainte de plecarea spre Japonia.

Vreau să cred că lecturarea acestor pagini va invita la alte lecturi pe cei curioși, căci am făcut multe paranteze, povestea trecând tangent pe lângă multiple domenii, de la cultură la știință, de la mitologie la artă, de la matematică la cinematografie, sau chiar de la teologie la filosofie.

După „Pandemia”, urmează alte două volume, „Chinovia”, care va cuprinde povești din bula în care au fost obligați să stea sportivii înainte de plecarea spre Japonia, și „Frenezia”, în care voi încerca să redau toată agitația riguros planificată de la Tokyo 2020, precum și emoțiile tuturor componenților Team Romania trăite în arenele olimpice.

Aș vrea să cred că tot ceea ce am adunat în suflet, în inimă, și voi așterne pe hârtie, va putea inspira tinerii frumoși și liberi, cărora le doresc să trăiască fericiți.

Ce trebuie sa facă un tânăr sportiv care vrea să urce pe podiumul olimpic? Ce nu trebuie să facă?

Nimic din ceea ce nu-i place. Dacă nu simți o bucurie când ajungi în sala de antrenament sau pe stadion, atunci drumul se va opri undeva, înainte de finiș. Deci, în primul rând, pasiunea. Apoi munca, acel cărat al pietrei în vârful muntelui în fiecare dimineață, zi de zi, cu răbdare. Iar când îi vine să renunțe, să strângă din dinți și să meargă mai departe.

Mulți fac asta, dar tot nu ajung pe podium. Ei bine, și acestora trebuie să le acordăm respectul cuvenit, pentru tot efortul lor, pentru toată truda, nici măcar răsplătită prin minutul de glorie supremă, minutul în care simți că inima îți iese de sub medalia care îți atârnă pe piept și se urcă la cer.

Când toți acești truditori, performeri care nu ajung campioni, pentru că alții, la fel de buni, i-au întrecut cu un vârf de deget, vor fi respectați și ei, atunci vom avea și medalii mai multe la Jocurile Olimpice…

E important ce fac ei, dar la fel de însemnat e ceea ce facem și noi, societatea, spectatorii, cei care vrem medalii de la aceștia pentru că, nu-i așa?, un pic – un pic, simțim că sunt și ale noastre atunci când auzim imnul național, și toată lumea se ridică în picioare!

ȘI DACĂ AM AVEA BANI, NU MAI AVEM TEHNICIENI

Vi se pare drept, just, onest, ca fotbaliștii să fie vedetele absolute ale salariilor nebune? Tocmai ce Messi s-a transferat la PSG pentru 29 de milioane de euro pe sezon. În câte vieți ar putea câștiga un înotător sau un atlet acești bani?

Viața, să recunoaștem, nu e întotdeauna dreaptă. Iar sportul face parte din viață. Salariile fotbaliștilor sunt legate de banii care se învârt în jurul fotbalului datorită popularității sale.

Messi primește o parte din banii pe care prezența lui sub un anumit tricou îi aduce din publicitate, din vânzarea drepturilor de imagine, din biletele plătite pentru a-l vedea pe teren.

Fotbalul este un business care funcționează după regulile economiei de piață, iar fotbaliștii devin produse comerciale, devin brand-uri ale firmelor, adică ale cluburilor.

Acest fapt se întâmplă și cu alte sporturi care au niveluri de popularitate similar sau apropiat în anumite țări: fotbalul american, baschetul masculin din liga profesionistă nord-americană, chiar și golful, și în general sporturile la care spectatorii sunt asimilați ca public țintă pentru publicitate și, ca atare, firmele dau bani pentru ca mesajul lor publicitar să ajungă să fie văzut pe stadioane, pe tricourile de joc. Nu ai spectatori, atunci nu ai public țintă pentru advertising și, în consecință, nu vin bani din mediul privat.

Totul rămâne la mâna statului. Iar statul îți dă sau nu îți dă, în funcție de cât înseamnă sportul, de ce preț se pune pe sport într-o țară sau alta. La noi, acum, nu prea…

Se simte lipsa Marianei Bitang și a lui Octavian Belu de la lotul național de gimnastică? Ce aveau ei în plus care ducea la performanțe ce ne clasau mereu pe podium la toate edițiile Jocurilor Olimpice sau la concursurile internaționale ale acestei discipline?

Se simte lipsa antrenorilor profesioniști, a atitudinii și a modului profesionist de abordare a antrenamentelor în ziua de azi, în care sportul a evoluat pe baze științifice. Aici nu doar la gimnastică suferim, în general, aceasta e cea mai mare problemă a sportului românesc, mai mare chiar decât subfinanțarea. Să spunem că mâine am avea banii necesari, statul ar face din sport o politică publică, dar cu cine facem, unde sunt tehnicienii capabili să ducă sportivii pe culmile performanței? Nu sunt.

Cei care ar putea fi sunt peste hotare. Belu și Bitang au avut aluat bun, drojdie bună pe care au știut a o frământa bine. Au creat o școală, preluând ceea ce Bélla Károli făcuse cu generația Nadiei. Între timp, gimnastica s-a schimbat, exercițiile sunt altfel concepute, s-a renunțat la folosirea forței fizice și s-a trecut la folosirea propriei greutăți, a balansului, a elasticității aparatelor. La paralele, de exemplu, zecele se ia acum pentru alt tip de execuții pe care gimnastele noastre nu le mai fac.

Nu am ținut pasul cu schimbările, ne-am cantonat în ceea ce știam că ne-a adus rezultate fără a privi ce se întâmplă în jur. Și, uneori, am fost și orgolioși, ca să nu spun… fuduli. Rezultatul?

Inocențiu Voinea În spatele sportivilor
Problemele de la gleznă au obligat-o pe Larisa Iordache să se retragă din finala de la bârnă

O singură gimnastă la Jocurile Olimpice cu oarece șanse la o medalie, dar cu probleme medicale mari, peste care n-a putut trece, cu toată voința și ambiția pe care, să  recunoaștem și să apreciem, le-a avut.

N-AM VĂZUT MITINGURI LA CARE SĂ SE SOLICITE SĂLI DE SPORT

Actualul ministru este un fost sportiv. Cu performanțe. Vedeți o ameliorare a sportului de la venirea lui în funcție?

Nici vorbă. Iar asta pentru că ameliorarea nu are cum să vină de la un singur om, oricât de priceput ar fi. Am mai avut sportivi și mai mari în fruntea ministerului și tot nu s-a întâmplat mare lucru pe termen mediu și lung, pentru că asta ține de voința întregii clase politice și, în general, de atitudinea societății față de sport!

Or, eu n-am văzut niciun miting în care să se solicite săli de sport, piste, bazine. La mitinguri se cer salarii, pensii, se cere „Jos guvernu’!”…

Inocențiu Voinea În spatele sportivilor

Sigur, povestea Novak poate crea emoție, el ar putea sensibiliza și atrage puțin atenția asupra importanței sportului, a faptului că, iată, cum a fost cazul lui, poate fi cel care salvează un destin, care dă motivația să depășești obstacole ale vieții oricât de grele ar fi. Dar un ministru, oricât de bun ar fi, de unul singur nu poate face multe.

Apropo: Ana Brânză, mă rog, Ana Maria Popescu, a refuzat să dea mână nu cu Eduard Novak, ci cu întreaga clasă politică, eu așa am interpretat gestul său, pentru că nu doar actualul ministru e răspunzător pentru declinul sportului românesc.

Or, dacă vrem o schimbare, aceasta trebuie să înceapă cu noi, cu toții. Cu noi, cei care ne dorim de la sportivi medalii olimpice, pentru a ne simți, cum spuneam, puțin campioni!

Cine este INOCENȚIU VOINEA

Inocențiu Voinea a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București ca șef de promoție, publicându-și apoi lucrarea de licență având ca temă un domeniu încă nestudiat în Romania: analiza de conținut. Preocupările sale nu s-au cantonat în sfera cercetării academice, ci au revenit la un domeniu drag lui încă din copilărie, sportul, pe care l-a practicat ca atlet de performanță, în perioada liceului, după ce școala primară și gimnazială le-a petrecut în lumea muzicii, ca elev al Liceului de Muzică nr.1 din București.

După un debut în presa generalistă, unde a lucrat ca reporter special la Curierul Național, a ajuns la Gazeta Sporturilor alături de corifeii presei sportive românești, Ioan Chirilă, Radu Urziceanu, Eftimie Ionescu, Ioan Cupen și mulți alții care l-au remarcat și promovat la publicist comentator și, mai apoi, secretar general de redacție. A condus suplimentul săptămânal Sport Magazin, editat de prestigioasa publicație, iar mai apoi departamentul Sport al cotidianului Ziua.

A participat la înființarea primului ziar de sport color din România, Sport XXI, apoi a coordonat secția Sport a cotidianului Jurnalul Național, al cărui redactor-șef a devenit după ce, împreună cu Marius Tucă, a transformat publicația în primul ziar tabloid românesc realizat după modelul Sun. Ulterior, a răspuns invitației lui Adrian Păunescu de a se alătura echipei care preluase cotidianul Sportul Românesc, fiind o vreme redactor-șef adjunct, iar mai apoi a înființat propria publicație săptămânală, Sport Magazin, avându-l alături pe Cristian Țopescu.

Inocențiu Voinea În spatele sportivilor

Pentru o vreme a revenit la presa generalistă, unde a înființat și a condus ca director editorial cotidianul Realitatea Românească. Între timp a deschis mai multe companii care activează în domeniul media marketing și publicitate, implicându-se în organizarea unor evenimente, în principal sportive, de anvergură.

Relativ recent, a revenit din nou la prima dragoste, sportul, acceptând provocarea de a concepe și realiza revista premium Magazin Olimpic, al cărei redactor-șef este. Trilogia Olimpiada cea mai lungă, care a debutat cu volumul Pandemia, căreia îi vor urma în curând celelalte două, Chinovia și Frenezia, dedicate Jocurilor Olimpice Tokyo 2020, nu reprezintă prima încercare de acest gen, Inocențiu Voinea fiind autor și al altor cărți inspirate din lumea sportului: Un veac pe jumătate, o iubire pe de-a’ntregul, Vrăjitorii arenelor și Povestea noastră.

Etichete:ana maria popescu, ancuța bodnar, Bianca Ghelber, ciprian tudosă, comitetul olimpic si sportiv roman, Cosmin Pascari, David Popovici, eduard novak, featured, il fenomeno, in spatele jocurilor, inocentiu voinea, japonia, JO, jocurile olimpice, Jocurile Olimpice de Vară de la Tokyo, larisa iordache, MARELE BAL MASCAT OLIMPIC, marius cozmiuc, medalia de argint în proba individuală feminină de spadă, ministrul Sportului, Mugurel Semciuc, natatie, Olympic Village, patru medalii olimpice, q magazine, romania, satul olimpic, simona radiș, stadionul olimpic, Ștefan Berariu, team romania, tokyo 2020, Vasile Țigănescu
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
AlaltaieriQ Magazine
  • Guvernul a decis: certificatul verde obligatoriu devine realitate
  •  

Guvernul a decis: certificatul verde obligatoriu devine realitate

Guvernul a decis certificatul verde obligatoriu devine realitate

Guvernul a aprobat vineri, prin hotărâre, obligativitatea certificatului verde COVID pentru accesul la anumite activităţi în localităţile unde rata de incidenţă a infectărilor cu SARS-CoV-2 este mai mare de 3 la mia de locuitori şi mai mică sau egală cu 6 la mia de locuitori.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în judeţele/localităţile în care incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori se instituie o serie de norme de protecţie sanitară pentru desfăşurarea anumitor activităţi economice, permise doar cu participarea următoarelor categorii de persoane:

– vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de imunizare;

– care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore;

– care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Obligaţia de a prezenta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore, sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore nu se aplică în cazul copiilor care au vârsta mai mică sau egală cu 6 ani, prevede actul normativ.

Normele adoptate sunt următoarele:

– în spaţiile închise sau deschise, competiţiile sportive se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de minimum 1 metru între persoane şi cu purtarea măştii de protecţie;

– organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie;

– organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri etc.) cu un număr de participanţi de maximum 200 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de cursuri de instruire şi workshopuri pentru adulţi, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, este permisă cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în interior şi de maximum 200 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii;

– organizarea de conferinţe este permisă cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului Sănătăţii;

– în condiţiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri şi demonstraţii este permisă cu un număr de maximum 100 de participanţi;

– activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 – 2,00;

– activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 – 2,00;

– activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

– activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

– activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00 – 24,00;

– activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 – 2,00;

– activităţile sportive şi recreative în aer liber sunt permise cu participarea a maximum 10 persoane care nu locuiesc împreună, în condiţiile care vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Culturii şi ministrului Tineretului şi Sportului.

Hotărârea de Guvern mai prevede că în cazul judeţelor/localităţilor cu incidenţa cuprinsă între 4 şi 6 la mia de locuitori, operatorii economici care desfăşoară activităţi cu publicul în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness pot funcţiona fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană.

Organizatorii/operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit HG nr. 932/2021(referitoare la prelungirea stării de alertă) au obligaţia de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 folosind secţiunea „Verificare reguli interne” din aplicaţia mobilă „Check DCC” pentru verificarea autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reţine niciun fel de date sau informaţii din certificatul verificat.

Totodată, persoanele fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau documente compatibile cu aceste certificate fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul unui document pe suport de hârtie sau în format electronic emis de respectivul stat.

Hotărârea aprobată vineri intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Excepţie fac prevederile care vizează atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul aplicaţiei mobile „Check DCC” care vor intra în vigoare la data de 20 septembrie.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Parchetul condus de Kovesi, blocat de… Comisia Europeană
  •  

Parchetul condus de Kovesi, blocat de… Comisia Europeană

Parchetul condus de Kovesi blocat de Comisia Europeană

Publicația EuObserver scrie că Parchetul European nu poate angaja experți pentru a urmări fluxurile internaționale de criminalitate din cauza fondurilor blocate de Comisia Europeană.

Potrivit unei surse citate de EUObserver care și-a păstrat anonimatul, CE nu permite Parchetului condus de Laura Codruța Kovesi să cheltuiască bani de la buget pentru angajarea acestor experți.

Informația a fost confirmată pentru EUObserver de președintele comisiei pentru buget din Parlamentul European, Monika Hohlmeier.

„Comisia nu a fost de acord ca Parchetul European să angajeze specialiști care să permită Parchetului să-și îndeplinească misiunea. Nu înțeleg și nici nu încerc să înțeleg orice justificare pentru acest comportament din partea Comisiei”, a declarat Hohlmeier, citată de EUObserver.

Publicația mai scrie că, fiind un instrument nou, fondurile urmând să fie distribuite în mare viteză pe perioada crizei, există un mare risc în ce privește alocarea banilor.

Prin urmare, ar putea fi o eroare refuzul de a accepta angajarea experților fiscali de către Parchetul European, deoarece este singura agenție care poate investiga fraudele internaționale cu fonduri europene.

„Am primit mai mulți bani, dar n-am primit aprobarea de a angaja mai mulți oameni. Prin urmare, ce să facem cu ei, să cumpărăm flori pentru birou? Nu, ar trebui să cheltuim acești bani într-un mod înțelept. Trebuie să folosim acești bani pentru a angaja mai mulți oameni, deoarece avem nevoie de mai mulți oameni. Așa că sunt acum în situația de a returna ceva fonduri înapoi Comisiei, deoarece nu avem aprobarea de a angaja mai mulți oameni”, a declarat pentru Wall Street Journal, într-un interviu publicat în 18 iunie 2021, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Europarlamentarul Dragoş Pîslaru anunță că, „informal”, PNRR este un plan deja aprobat
  •  

Europarlamentarul Dragoş Pîslaru anunță că, „informal”, PNRR este un plan deja aprobat

Europarlamentarul Dragoş Pîslaru anunță că informal PNRR este un plan deja aprobat

Europarlamentarul Dragoş Pîslaru (USR PLUS) a scris pe pagina sa de Facebook că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru România este, în mod informal, „un plan deja aprobat”.

„Informal, PNRR este în acest moment un plan deja aprobat. Data de lansare coincide, de obicei, cu anunţul unei vizite a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ţara respectivă. Pe data de 27 septembrie este anunţată această vizită (în România – n.r.). Un semnal potrivit căruia Comisia Europeană nu se amestecă în nicio bătălie politică”, a scris el pe Facebook.

Dragoș Pîslaru apreciază că prefinanţarea de 1,9 miliarde de euro va veni în acest an.

„Comisia Europeană este deja pregătită cu sumele din prefinanţare. Începând cu acest moment, în calitate de co-raportor şi membru în grupul de lucru de monitorizare al Parlamentului European pentru implementarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă – MRR, urmăresc modul în care planul nostru aprobat este şi respectat”, a adăugat el.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la Bucureşti pe 27 septembrie.

„Pot confirma că finalizăm evaluarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă depus de România. Vom încheia acest proces în următoarele zile şi preşedinta va fi la Bucureşti pe 27 septembrie. Vă vom da detalii suplimentare în acea perioadă. Ne aşteptăm ca analizarea planului să se fi încheiat până atunci”, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvânt adjunct al Executivului comunitar, Dana Spinanţ.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Schitul Prodromu infirmă existenţa unui focar de Covid în Muntele Athos: Sunt manipulări care urmăresc dezbinarea și ura bazate pe minciună și discriminare
  •  

Schitul Prodromu infirmă existenţa unui focar de Covid în Muntele Athos: Sunt manipulări care urmăresc dezbinarea și ura bazate pe minciună și discriminare

Schitul Prodromu infirmă existenţa unui focar de Covid în Muntele Athos Sunt manipulări care urmăresc dezbinarea și ura bazate pe minciună și discriminare

Schitul Românesc Prodromu a transmis, astăzi, 17 septembrie, un comunicat oficial prin care dezminte existenţa unui focar de COVID în Muntele Athos.

„Toți monahii români cu care ne-am consultat, dar și cei de alte naționalități, au afirmat că nimeni nu este bolnav de COVID-19”, a declarat Arhim. Atanasie Prodromitul, stareţul aşezământului monahal.

Redăm în continuare comunicatul oficial:

„Dezmințire

Ca drept răspuns față de materialul apărut în data de 15 septembrie 2021, la televiziunea Digi Tv, intitulat Focar de COVID pe Muntele Athos. Peste 1.000 decălugări, adică mai mult de jumătate din câți locuiesc în cele 20 de mănăstiri de acolo, s-au infectat cu coronavirus, iar 8 dintre ei au murit facem următoarele precizări:

Am aflat cu îngrijorare că în presa din România circulă informații despre îmbolnăvirea în masă a călugărilor nevaccinați de pe Sfântul Munte, iar ca urmare pelerinii din țară și nu numai, ne contactează îngrijorați, iar unii își anulează pelerinajele către Sfântul Munte din acest motiv.

Ținem să-i liniştim și să le mulțumim pentru grija pe care ne-o poartă, însă această știre este una falsă, transmisă de posturile de televiziune anticreștine, dar și de presa de larg consum.

Ştirea a fost preluată de pe un site vaccinist din Grecia, preluat de un altul de limbă engleză.

Toți monahii români cu care ne-am consultat, dar și cei de alte naționalități, au afirmat că NIMENI nu este bolnav de COVID-19, nimeni nu se află internat la terapie intensivă și nimeni nu a decedat.

În acelaşi timp se vorbeşte despre un număr de 1.000 de monahi infectați, dar nici de departe acest lucru, pentru că asta ar însemna 50% din părinți, ceea ce ar fi necredibil.

Vrem doar ca opinia publică să fie informată corect, iar presa și televiziunile să transmită mesajele nealterate, iar nu prin intermediul panicii și al fricii, afectând emoțional spectrul larg de auditori.

Acest lucru nu este de la Dumnezeu.

În concluzie, acestea sunt manipulări grosolane care urmăresc dezbinarea și ura în poporul Lui Dumnezeu, nefiind bazate pe Adevăr care este Hristos, ci pe minciună și discriminare.

Bunul Dumnezeu să ne ajute tuturor!

Stareț

Arhim. Atanasie Prodromitul”

Documentul transmis de Schitul Românesc Prodromu poate fi vizualizat aici.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • AUR: Dorim oprirea exploatărilor la scară industrială de către companii din alte state membre UE
  •  

AUR: Dorim oprirea exploatărilor la scară industrială de către companii din alte state membre UE

AUR Dorim oprirea exploatărilor la scară industrială de către companii din alte state membre UE

Regizorul și jurnalistul Mihai Dragolea, care filma un documentar internațional despre tăierile ilegale de păduri din România, a fost bătut crunt de circa 20 de indivizi într-o pădure de pe raza comunei Coșna (jud. Suceava), se arată într-un comunicat al Greeenpeace România.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cere Guvernului „să pună capăt complicității cu mafia pădurilor și să ia măsuri pentru identificarea și sancționarea tuturor vinovaților”.

„Tot mai mulți activiști implicați în depistarea cazurilor de tăieri ilegale de păduri și de transport ilegal de lemn, dar și pădurari, sunt victime ale complicității dintre instituțiile statului, parlamentari și companii străine.

De data aceasta, activistul de mediu Tiberiu Boșutar şi doi jurnalişti au ajuns la spital, după ce au fost atacaţi în Vatra Dornei de un grup de 20 de persoane, în timp ce filmau un documentar internațional despre jaful din pădurile noastre. În fieful liberalului Gheorghe Flutur, mafioții fac legea, iar ministrul de Interne Bode se face că plouă”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, co-președinte AUR.

„Acest caz foarte grav ne determină să reiterăm ferm solicitările noastre. Cerem sancționarea grupurilor mafiote organizate care taie ilegal lemnul, uneori până la ras, protejarea fondului forestier, creșterea suprafețelor împădurite, monitorizarea reală a tăierilor și a transporturilor de masă lemnoasă, precum și interzicerea proceselor tehnologice excesiv de poluante utilizate de marile companii de prelucrare a lemnului care operează în România.

De asemenea, dorim oprirea exploatărilor la scară industrială de către companii din alte state membre UE, care au interzis defrișările pe propriul teritoriu, și protejarea comunităților locale și întreprinderilor mici și mijlocii care folosesc lemnul ca sursă principală de combustibil sau materie primă”, a transmis deputatul George Simion, co-președinte AUR.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Reacția lui Dacian Cioloș după ce a fost acuzat la Digi24 de parteneriat cu „un partid antivaccinist, antieuropean, xenofob”
  •  

Reacția lui Dacian Cioloș după ce a fost acuzat la Digi24 de parteneriat cu „un partid antivaccinist, antieuropean, xenofob”

Reacția lui Dacian Cioloș după ce a fost acuzat la Digi24 de parteneriat cu un partid antivaccinist antieuropean xenofob

Dacian Cioloș a participat, miercuri seara, în emisiune la Digi24, unde moderatorul Cosmin Prelipceanu l-a acuzat de parteneriat politic cu „un partid antivaccinist, antieuropean, antioccidental, xenofob, neo fascist”, făcând referire la faptul că parlamentarii USR PLUS au semnat alături de cei de la AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu.

„Nu suntem parteneri cu un astfel de partid”, a fost răspunsul lui Cioloş.

„Nu sunteţi parteneri cu AUR, cu care aţi semnat o moţiune de cenzură?”, a continuat Prelipceanu.

„Nu, nu am semnat niciun acord, nu avem obiective politice comune”, a replicat fostul premier.

„Aveţi un obiectiv comun, să daţi jos Guvernul. Sunt partenerii dumneavoastră”, a insistat moderatorul Digi24 pe tot parcursul emisiunii.

Cioloș a explicat că demersul moțiunii de cenzură împotriva premierului Cîțu este o procedură parlamentară: „colegii din Parlament lucrează cu formațiunile care au intrat în parlament pe proceduri parlamentare”.

„Un parteneriat înseamnă altceva, să ai programe comune, noi avem parteneriat cu UDMR și cu PNL”, a adăugat el.

Moderatorul Digi24 a insistat, citind un comunicat AUR referitor la introducerea pașaportului de vaccinare pe teritoriul României pentru accesul la evenimente publice: „Această măsură este în mod clar îndreptată împotriva cetățenilor români, și nu în sprijinul lor. Și nu oricum, ci cu ură, pentru că 7 din 10 români au refuzat să se vaccineze…”, cerându-i lui Cioloș „să răspundă dacă e de acord cu ceea ce zice AUR”.

„Tocmai v-am spus că eu nu sunt de acord. Am fost cel care am susținut în Parlamentul European ca certificatul verde să fie implementat în toate statele membre (….) Noi nu avem proiecte comune cu AUR”, a fost răspunsul copreședintelui USR PLUS.

După emisiune, Dacian Cioloș a scris pe contul său de Facebook că a participat la „un interogatoriu interesant” și că „sper că s-au auzit și răspunsurile”. Videoclipul poate fi vizionat AICI.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Sorin Cîmpeanu: Nu susțin vaccinarea obligatorie!
  •  

Sorin Cîmpeanu: Nu susțin vaccinarea obligatorie!

Sorin Cîmpeanu Nu susțin vaccinarea obligatorie

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat astăzi că nu a susţinut şi nu susţine vaccinarea obligatorie.

„Vaccinarea obligatorie nu a fost niciodată susţinută de mine în calitate de ministru al Educaţiei. Nu este susţinută nici acum. Îndemnul la vaccinare este cu totul altceva, dar nu vaccinare obligatorie”, a spus Cîmpeanu.

În opinia sa, testarea este un element necesar pentru asigurarea protecţiei sanitare în şcoli şi universităţi, astfel încât cursurile să poată să se desfăşoare cât mai mult cu prezenţă fizică.

Cîmpeanu a afirmat că funcţionarea şcolilor şi universităţilor este reglementată de către ordinul comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii.

„Hotărârea CNSU nu reglementează funcţionarea şcolilor şi universităţilor. Funcţionarea şcolilor şi universităţilor este reglementată de către ordinul comun al ministrului Educaţiei şi ministrului Sănătăţii. Hotărârea CNSU reglementează o serie de activităţi care pot fi permise în anumite condiţii, precizate de CNSU. (…) Reglementează o serie de activităţi, nu şi cele din domeniul învăţământului. Cele din domeniul învăţământului sunt reglementate de ordinul comun de ministru. În momentul în care vom fi nevoiţi să adoptăm alte decizii, vă asigurăm că ele vor face obiectul consultării cu cei implicaţi direct şi apoi anunţate public. Acum nu este cazul”, a arătat ministrul Educaţiei.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Un activist de mediu și doi jurnaliști, bătuți crunt cu furci și topoare de mafia pădurilor
  •  

Un activist de mediu și doi jurnaliști, bătuți crunt cu furci și topoare de mafia pădurilor

Un activist de mediu și doi jurnaliști bătuți crunt cu furci și topoare de mafia pădurilor

Regizorul și jurnalistul Mihai Dragolea, care filma un documentar internațional despre tăierile ilegale de păduri din România, a fost bătut crunt de circa 20 de indivizi într-o pădure de pe raza comunei Coșna (jud. Suceava), se arată într-un comunicat al Greeenpeace România.

Alături de Dragolea se aflau realizatorul Radu Constantin Mocanu și activistul de mediu Tiberiu Bosutar. Potrivit Greenpeace, echipamentul și toate înregistrările i-au fost distruse.

Activistul de mediu Tiberiu Boșutar a povestit prin ce a trecut celor de la News Bucovina.

„Am fost în fond forestier cu un cameraman, chemat de un localnic. Am sunat un agent forestier să cheme silvicultorul de la cantonul unde am ajuns că avem o suspiciune. E silvicultorul care ne-a mai atacat de câteva ori. Au venit zeci. Aproape toți aveau topoare și răngi”, a povestit Boșutar, care a declarat că unul dintre jurnaliști a căzut într-o râpă, reușind astfel să fugă și să anunțe la 112 incidentul.

Activistul a mai spus: „Nu reclam un pădurar. Reclam un sistem depășit de situație. Nu mor eu din asta și nu mă las. (…) E interesant că proprietarul nu a spus nimic. Singurii care ne-au bătut au fost pădurarii”.

Acesta mai povestește că că persoana care l-a bătut i-a spus polițistului că data viitoare îl leagă de mașină și îl trage până rămâne doar piciorul.

Incidentul nu este izolat, mafia pădurilor acționând după propriile-i legi. Defrișările ilegale și jaful din păduri au ajuns să fie printre cele mai grave probleme cu care se confruntă România. Autoritățile par a nu fi în stare să pună punct acestei situații. Lipsa de reacție a acestora poate fi echivalată cu o crimă.

În această dimineață, cinci dintre cei implicați în incidentul de aseară sunt audiați de poliţiştii din Vatra Dornei.

„La sediul Poliţiei Municipiului Vatra Dornei sunt deja cinci persoane care au fost implicate în altercaţia de aseară, care sunt supuse activităţilor procedurale, respectiv sunt audiate cu privire la eveniment. (…) Am constituit din oficiu dosarul de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi distrugere şi continuăm activităţile procedurale. Sperăm noi ca după efectuarea acestor audieri şi sub coordonarea procurorului de caz, bineînţeles şi cu administrarea celuilalt material probator pe care îl vom identifica în cadrul cercetărilor, să fie şi destule motive pentru a se dispune şi măsuri procesuale”, a declarat la Digi 24, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, comisarul şef Ionuţ Epureanu.

El a confirmat că printre persoanele conduse la audieri se numără şi proprietarul pădurii în care a avut loc incidentul, precum şi un inginer silvic, dar cercetările continuă pentru identificarea tuturor persoanelor implicate.

„Vrem să stabilim cu exactitate şi numărul acestora (…) şi calitatea pe care au avut-o în ducerea la îndeplinire a rezoluţiei infracţionale, să vedem cu exactitate care dintre persoane a fost implicată, gradul de implicare şi individualizarea vinei fiecăruia şi ulterior să poată fi dispuse şi măsurile legale faţă de aceştia”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava.

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Până la „România educată”, s-ajungem la România alfabetizată
  •  

Până la „România educată”, s-ajungem la România alfabetizată

Programul „România educată” nu trebuie atacat. În țara în care, de mai mult de treizeci de ani, clasa politică reduce noțiunea de progres și modernizare doar la autostrăzi, drumuri și podețe, apariția conceptului de educație ca factor al progresului țării trebui să fie apreciată și ferită de criticile politicianiste. Chiar dacă se reușește – cu dificultate – implementarea lui, scopul său este atât de nobil și de generos încât merită să fie sprijinit la nivel național.

Întârzierea istorică pe care o are România

Din punctul meu de vedere, reușita programului „România educată” nu depinde esențial de finanțarea sa și nici de capacitatea instituțională și managerială a factorilor de decizie și de execuție. De asemenea, principala problemă a programului este cea a acomodării sale cu tendințele și condițiile concrete ale evoluției mediului economic și politic nu doar la nivel național, ci și global.

Un prim aspect al acestei probleme este evaluarea corectă a situației concret istorice în care se află nivelul actual de educație a populației României.

Educația – o categorie fundamentală a pedagogiei – este definită încă de la Platon ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native ale indivizilor”.

Prin educație se dorește dezvoltarea conștientă a potențialului biopsihic al omului și formarea unui tip de personalitate solicitat de condițiile prezente și de perspectiva dezvoltării societății.

Studiile recente, între care L’Éducation transforme la vie. Cadre d’action (FFA) d’Éducation 2030 consideră că „educația are următoarele caracteristici: pune accent pe generația tânără, urmărește dezvoltarea unor calități umane în direcția creării capacității de înțelegere și explicare a fenomenelor și situațiilor lumii înconjurătoare, este orientată predominant spre pregătirea pentru viață, are în vedere, cu precădere, întrebări asupra existenței, vizează  dezvoltarea unei stări de emulație în vederea atingerii unor obiective viitoare ale dezvoltării personale, creează capacității de îmbinare a viziunii pe termen scurt cu cea pe termen lung.”

Citându-l pe Immanuel Kant, „educația contribuie la valorificarea naturii umane în folosul societății”, dar și pe Émile Durkheim, care spunea, la rândul său, că „educația constă într-o socializare metodică a tinerei generații, un bestseller american „Handbook of the Sociology of Education”, publicat de Maureen T. Hallinan în 2000, concluzionează că educația este „cel mai important instrument de creare a cetățeanului”. Așadar, a „acelui membru al societății care înțelege  normele și  principiile vieții sociale, le respectă și le promovează în colectivitatea sa în sensul obținerii  consensului necesar îmbinării interesului individual cu cel colectiv”.

Întârzierea istorică pe care România o are în dezvoltare față de marea majoritate a țărilor europene apare și în cazul educației, concepută în spiritul celor prezentate mai sus. Cu toată considerația și  respectul  pentru neamul din care fac parte trebuie să recunosc că, la nivelul marii mase a populației țării noastre, „educația” – în sensul spiritului și atitudinii cetățenești – este încă departe de a fi o trăsătură constantă a comportamentului românesc.

Exemplele nu lipsesc, dar nu este acum momentul potrivit prezentării lor.

Explicația nu este greu de găsit dacă analizăm fazele sau stadiile pe care specialiștii le enumeră pe parcursul obținerii procesului educațional. Astfel, în opinia pedagogului german Johann Friedrich Herbart, citat în Handbook of the Sociology of Education, „educația este împărțită în trei subdiviziuni: guvernarea în sensul infrastructurii unităților și instituțiilor din domeniul învățământului și educației; învățământul, în sensul calității programelor  școlare și al calității personalului didactic; educația morală și cetățenească, în sensul existenței unui mediu prielnic cunoașterii și respectării cutumelor, normelor și legislației specifice la un moment dat unei colectivități de rang local sau național”.

Până la România educată sajungem la România alfabetizată
Situația precară a sistemului educațional de la noi

În anul de grație 2021, România, țară membră a Uniunii Europene, nu reușește să prezinte nici una din cele trei subdiviziuni ale educației ca fiind realizate cel puțin la nivelul mediu al UE.

Evenimentul începerii școlii în acest an a adus în atenția generală nu doar dificultățile legate de pandemie, ci și neajunsurile infrastructurii rețelei școlare.

Doar 6% din cele aproape 30.000 de clădiri școlare din România au fost expertizate din punct de vedere seismic. În urma verificărilor, 101 au risc seismic I și 474 – risc seismic II. Dintr-un total de 25.539 de clădiri în care funcționează unități școlare, peste 17.500 nu au autorizație din partea inspectoratelor pentru situații de urgență în caz de incendiu, iar încălzirea nu este asigurată în 574 de școli. Pe parcursul anului școlar 2019-2020, doar 3% din unitățile școlare rurale au fost racordate la sistemul de canalizare.

Cea de-a doua subdiviziune, aceea a calității învățământului, plasează România pe ultimul loc în UE.

Indicatorii care marchează rata analfabetismului funcțional arată că rezultatele României sunt de două ori mai slabe decât media europeană.

Până la România educată sajungem la România alfabetizată

Conform declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, „Pe partea de citire, țara noastră a realizat, în anul 2015, 38,7% – aceasta fiind, practic, rata de analfabetism funcțional. În anul 2018, rata a crescut la citire la 40,8%, la matematică de la 39,9% la 46,6%, iar la științe – de la 38,5% la 43,9%. Deci, practic, între anii 2015 și 2018 sistemul românesc de învățământ s-a deteriorat, în condițiile în care, pe toate cele trei probe, media Uniunii Europene este de: 22% la citire – adică jumătate din procentajul elevilor care nu au reușit să treacă această probă în România -, 22,9% la matematică – mai puțin de jumătate față de România – și de 22,3% la științe.”

Numai 36,7% din copiii care locuiesc în comunele și satele României merg la școală.

În ultimii ani, sistemul de educație din România s-a confruntat cu un fenomen nefavorabil: scăderea numărului de absolvenți cu diplomă de bacalaureat. Ratele de succes în învățământul liceal abia depășesc 60%. La nivel individual, fenomenul are puternice influențe asupra elevilor aflați în această situație, însă acesta se propagă la nivelul societății și economiei naționale, prin impactul pe care îl are asupra pieței forței de muncă.

În ceea ce privește subdiviziunea a treia, educația morală și cetățenească, este de ajuns să amintim că parcurgem o perioadă în care nerespectarea legislației și încălcarea normelor constituționale a devenit o practică permanentă a clasei politice, anihilând orice posibilitate de promovare a unor atitudini și comportamente morale din punctul de vedere al educației cetățenești.

Realitatea situațiilor enumerate mai sus ne determină să ne întrebăm dacă actuala Românie este pregătită să ofere condițiile minime necesare realizării „educației” pe care și-o dorește programul „România educată”?

Șarjând, am putea spune că în aceste condiții ar fi mai indicat ca programul să se numească „România școlarizată” sau chiar „România alfabetizată”.

Un alt aspect al problemei pe care o identific în posibilitatea reușitei programului „România educată” este acela al raportului dintre nivelul educației și cel al dezvoltării economice. Altfel spus, actualul nivel de dezvoltare economică al României permite succesul programului?

Desigur, putem face apel la cunoscutul dicton „toate trec prin stomac” sau îl putem cita pe Andre Malraux, care spunea: „Avant toute education c’est la bouffe” pentru a susține că doar o anumită stare a economiei poate asigura o stare corespunzătoare a educației.

Până la România educată sajungem la România alfabetizată
Deci, ce e mai întâi: educația sau dezvoltarea?

Experiența internațională demonstrează că raportul este biunivoc, dar cu o variație a efectelor în timp.

De regulă, un anumit nivel al dezvoltării economice, caracterizat printr-un PIB/locuitor între 8000-10.000 dolari, permite lansarea unui program cu caracter educativ. Acesta, după aproximativ un deceniu, generează o accelerare a dezvoltării prin efectele sporului de valoare adăugată, produs de o forță de muncă cu un nivel „educațional” mai ridicat (istoria economică citează cazul Finlanda, Irlanda, Coreea de Sud).

În mod normal, România poate lansa un astfel de program educațional depășind nivelul de 10.000 dolari/locuitor, sperând la succesul acestuia după o anumită perioadă prin suplimentarea valorii adăugate produse prin implementarea acestuia, dar situația actuală trebuie privită ca pe un factor advers.

În pofida unei redresări mai rapide decât alte state europene, România riscă intrarea unei crize economice caracterizată prin efectul inflației galopante generate în mare măsură de creșterea prețului energiei. Veniturile populației nu avansează în ritmul inflației, ceea ce va conduce la o scădere importantă a puterii de cumpărare.

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu un leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câștigul salarial mediu nominal net a avansat cu patru lei (+0,1%), până la 3.545 lei.

Cu toate acestea, în contextul unei inflații anuale crescute până la 4,95% la finele primelor șapte luni din 2021, avansul puterii de cumpărare a salariului față de aceeași lună a anului anterior a coborât la +0,1%, cea mai redusă valoare din ultimii ani, și se îndreaptă spre domeniul negativ.

Trendul de scădere a devenit evident în al doilea trimestru al anului curent. Urmare a politicii bugetare care urmărește reducerea ponderii cheltuielilor cu personalul la stat, salariile medii au scăzut în toate cele trei sectoare principale de stat, sănătatea, administrația și învățământul s-au plasat toate puternic pe minus ca evoluție a puterii de cumpărare (aproape opt procente la primele două și -14,8% în cazul învățământului).

Este de așteptat ca, atât la nivelul bugetului național, cât și la nivelul bugetelor de familie, să apară limitări ale sumelor destinate educației sub diferitele ei forme, de la cele prezentate ca obiective în programul „România educată”, până la cele considerate necesare la nivelul cetățeanului și a familiei sale.

Până la România educată sajungem la România alfabetizată
Non educația globală

Un alt aspect al problemei posibilului succes al „României educate” este modul cum se raportează la dinamica procesului educațional pe plan mondial.

Educația românilor nu poate face abstracție de trendul educațional global care, conform unor aprecieri recunoscute la nivel academic internațional, este într-un moment de cotitură „dramatică” spre o zonă ce se poate numi de „non educație” datorită negării unor importante valori morale, așa cum remarcăm în Journals Open Edition, Les tendances actuelles en ​éducation comparée en Europe, publicat în 2018.

Se consideră că doi factori stau la baza acestei tendințe: comportamentul consumerist și social media.

Aceștia acționează și în România, chiar dacă acum au o putere de influență mai mică, însă previzibil în creștere.

Rămâne de văzut cum și dacă va reuși acest program să transforme analfabeții funcționali din mall-uri și de pe social media în „cetățeni”.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Certificatul verde va deveni obligatoriu în România
  •  

Certificatul verde va deveni obligatoriu în România

Certificatul verde va deveni obligatoriu în România

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, printr-o nouă hotărâre, propunerea privind obligativitatea certificatului verde COVID pentru accesul la activităţi economice din anumite domenii în localităţile unde rata de incidenţă este mai mare de 3 la mia de locuitori şi mai mică sau egală cu 6 la mia de locuitori.

Decizia finală privind această măsură va fi luată într-o şedinţă de guvern.

Astfel, prin Hotărârea nr. 70 a CNSU se stabileşte permiterea desfăşurării unor activităţi din anumite domenii economice, dacă incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, doar pentru persoanele vaccinate, testate sau trecute prin boală, în următoarele condiţii:

– competiţiile sportive organizate în spaţii închise sau deschise se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu purtarea măştii de protecţie şi asigurarea unei distanţe de minimum 1 metru între spectatori;

– activitatea în cinematografe, instituţii de spectacole şi/sau concerte se poate desfăşura cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu purtarea măştii de protecţie;

– organizarea şi desfăşurarea în spaţii deschise a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale se pot realiza cu participarea a cel mult 1.000 de spectatori, cu purtarea măştii de protecţie;

– evenimentele private în spaţii închise (nunţi, botezuri), în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente pot avea loc cu participarea a maximum 200 de persoane, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de cursuri de instruire şi workshop-uri poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane în spaţii închise, respectiv maximum 200 de persoane în spaţii deschise, cu purtarea măştii de protecţie şi asigurarea unei suprafeţe de cel puţin 2 mp pentru fiecare persoană.

– organizarea de conferinţe în spaţii închise poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane, cu purtarea măştii de protecţie şi asigurarea unei suprafeţe de cel puţin 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de mitinguri şi demonstraţii poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea anumitor măsuri:

– activitatea restaurantelor şi cafenelelor, în spaţii închise, se poate desfăşura în intervalul orar 5,00 – 2,00 până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

– activitatea sălilor de sport/fitness în spaţii închise – cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei suprafeţe de cel puţin 7 mp pentru fiecare persoană;

– activitatea operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc poate fi realizată cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

– activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise poate fi realizată în intervalul orar 5:00 – 24:00 până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

– activitatea piscinelor interioare poate fi realizată până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului.

Totodată, prin HCNSU nr.70 se stabileşte permiterea desfăşurării unor activităţi din anumite domenii economice, dacă incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, doar pentru persoanele vaccinate, în anumite condiţii:

– activitatea în baruri, cluburi şi discoteci poate fi realizată în intervalul orar 5:00 – 2:00 până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului;

– activitatea sălilor de jocuri poate fi realizată în intervalul orar 5:00 – 2:00 până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Istoria necenzurată a proiectului Băncii de Dezvoltare
  •  

Istoria necenzurată a proiectului Băncii de Dezvoltare

Înființarea Băncii de Dezvoltare a devenit în ultima perioadă un subiect important pe agenda zilei, chiar și pentru actuala guvernare.

Este o „soluție miraculoasă” pentru revigorarea economică, pentru utilizarea fondurilor europene, dar și pentru resuscitarea mediului privat. Sau, cel puțin, aceste idei încearcă actualul Guvern să ni le transmită.

Însă, ideea nu este nouă, ci chiar concurează cu vechimea unui vin relativ bun.

În 2014, am prezentat public ideea ca România să aibă o bancă de dezvoltare, instituție care să fie un instrument eficient și în atragerea fondurilor europene.

La vremea respectivă, o vedeam construită pe scheletul uneia dintre cele două bănci deținute de stat: CEC Bank sau Eximbank.

Istoria necenzurată a proiectului Băncii de Dezvoltare
CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție pe piața din România. Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul ei acționar.

Eminamente de origine social democrată, ideea a evoluat în timp și s-a concretizat prin mai multe proiecte de acte normative, unele promovate activ de mine.

Cel mai elocvent exemplu și cel mai recent: Proiectul de Lege pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România, pe care l-am depus în Senatul României, în calitate de inițiator, în noiembrie 2019 și care a fost adoptat de Senat în ședința din 9 martie 2020.

Între proiectul adoptat de Senat în martie 2020 și cel propus acum, cu multă fală, de Ministerul Finanțelor, nu există diferențe majore: Banca de Dezvoltare este deținută de stat, prin Ministerul Finanțelor, funcționează în baza autorizației acordate de Banca Națională a României și nu are dreptul de a atrage depozite de la populație.

Activitate descrisă: implementează şi/sau administrează instrumente financiare finanțate din fondurile Uniunii Europene – este aproape identică în ambele proiecte. Diferențele țin de formă, nu de problematica de fond.

Motivul declarat în ambele proiecte de acte normative pentru înființarea Băncii de Dezvoltare este tras la indigo.

În proiectul adoptat de Senat în 2020, acesta este: „Băncile de dezvoltare din România au ca scop sprijinirea antreprenoriatului, dezvoltarea socio-economică şi regională în România prin promovarea investiţiilor şi facilitarea accesului la finanţare pentru beneficiarii eligibili în acele sectoare în care au fost identificate disfuncţionalităţi ale pieţei financiare şi decalaje de finanţare, în baza unei analize independente ex-ante, în scopul atenuării şi reducerii lor prin desfăşurarea de activităţi de dezvoltare, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi cu actul constitutiv al fiecărei bănci de dezvoltare”.

Istoria necenzurată a proiectului Băncii de Dezvoltare
Ministerul de Finanțe a lansat, joi, 19 august, în dezbatere publică, un proiect de ordonanță care creează cadrul legal pentru înființarea băncilor de dezvoltare, primul pas pentru crearea Băncii Naționale de Dezvoltare. Acesta este primul proiect lansat de noul ministru al Finanțelor, Dan Vîlceanu, la numai câteva ore de când a preluat mandatul.

În noua formă, propusă de guvernul Cîțu, singurele diferențe se rezumă la câteva cuvinte la plural, la final: „(…) și cu actele constitutive ale băncilor de dezvoltare”.

Diferă, într-o oarecare măsură, aranjarea textului în pagină. Ca un mic detaliu, de culoare: dacă forma inițiată de mine și adoptată de Senatul României în martie 2020 prevedea la art. 5, alin 13):

„Băncile de dezvoltare nu pot finanța direct sau indirect niciun partid politic sau campanie electorală”, acum, proiectul publicat de Ministerul Finanțelor propune exact aceeași prevedere, dar la art. 5, alin. 16): „Băncile de dezvoltare nu pot finanța direct sau indirect niciun partid politic sau campanie electorală”.

Nicio diferență?!

Proiectul propus vine cu unele detalii organizatorice și descrieri ale unor pași ce trebuie urmați. Dar și cu posibilitatea unor „CADOURI”, reglementate tocmai prin faptul că posibilitatea existenței lor nu mai este anulată din start, încă din primul act care stă la temelia Băncii de Dezvoltare.

Proiectul inițiat de mine prevedea în mod expres: „Membrii organelor de conducere, funcționarii și personalul fiecărei bănci de dezvoltare sunt persoane APOLITICE, orice activitate având caracter politic fiind incompatibilă cu statutul acestora”. În proiectul publicat de MF, această prevedere a … dispărut!

Suplimentar, o mică atenție pentru funcționarii care se vor ocupa de activitățile necesare constituirii și autorizării de funcționare a Băncii de Dezvoltare: dacă eu precizam clar că NU vor fi remunerați, actualul proiect stabilește că vor fi plătiți!

Argumentele mai mult sau… mai puțin politicianiste din actuala propagandă pălesc dacă sunt analizate faptele, sau… actele, la rece!

Istoria legislativă a proiectului de act normativ

2015 – Guvernul Ponta aprobă Memorandumul cu tema „Informare privind proiectul Băncii Naţionale de Dezvoltare”

2016 – Proiectul de lege privind funcționarea Băncii de Dezvoltare a României – EximBank S.A., inițiatori: 4 senatori PSD (Eugen Orlando Teodorovici, Viorel Arcaş, Leonardo Badea, Marius Sorin-Ovidiu Bota) este clasat

2017 – Inițierea Proiectului de Lege privind funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României – EximBank S.A. de patru deputați și senatori PSD (Eugen Orlando Teodorovici, Viorel Arcaş, Roxana-Natalia Paţurcă)

2019 – Proiectul de Lege pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România, inițiat de Eugen-Orlando Teodorovici, senator PSD, a fost adoptat de Senatul României în ședința din 9 martie 2020. Votul a fost unanim, inclusiv cu cel al senatorilor USR și UDMR prezenți, în condițiile în care cei 10 senatori PNL prezenți s-au abținut. NB: Premierul Cîțu era la vremea respectivă senator, dar nu a fost prezent la ședință.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • CCR va tranșa conflictul dintre Guvern și Parlament pe 29 septembrie
  •  

CCR va tranșa conflictul dintre Guvern și Parlament pe 29 septembrie

CCR va tranșa conflictul dintre Guvern și Parlament pe 29 septembrie

Curtea Constituțională va decide în privința conflictului dintre Guvern și Parlament, conflict generat de remanierea miniștrilor USRPLUS, după congresul PNL.

Într-un comunicat al CCR se arată că judecătorii au acordat părților termen până pe data de 29 septembrie pentru a formula puncte de vedere în acest caz.

„Referitor la cererea președintelui Senatului de soluționarea a conflictului dintre Guvern și prim-ministru, pe de o parte, și Parlamentul, pe de altă parte, s-a stabilit ca până la 29 septembrie părțile să își exprime punctul de vedere. Termenul pentru ședința de judecată se stabilește ulterior. Art. 34 -36 din Legea 47/1992” se arată în comunicatul Curții Constituționale.

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, transmite că a sesizat Curtea Constituţională asupra unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi prim-ministrul României, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte.

„Solicit instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi prim-ministrul, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligativitatea obţinerii acordului Parlamentului în cazul remanierii guvernamentale, efectuate după schimbarea compoziţiei politice a Guvernului. De asemenea, cer obligarea primului ministru la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului”, a arătat Dragu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Tudose: Guvernul trebuie să se apuce un pic de treabă, altfel deficitul de energie va fi mai mare
  •  

Tudose: Guvernul trebuie să se apuce un pic de treabă, altfel deficitul de energie va fi mai mare

Tudose Guvernul trebuie să se apuce un pic de treabă altfel deficitul de energie va fi mai mare

Vicepreședintele PSD, Mihai Tudose, a anunțat astăzi într-o conferință de presă că proiectul de lege privind plafonarea prețurilor la energie va fi depus astăzi sau mâine.

Mihai Tudose a precizat că soluția propusă de PSD prin acest proiect de lege este temporară, atrăgând atenția guvernului că trebuie „să se apuce un pic de treabă”.

„Atragem atenția Guvernului că aceasta este o soluție temporară, la adăpostul căreia Guvernul trebuie să se apuce un pic de treabă. Au lăsat piața liberă în cel mai prost moment cu putință, momentul în care producția este mult sub necesar. Ca orice piață, a luat-o razna, fiind bătaie pe materia primă. Atragem atenția în modul cel mai serios că dacă în câteva luni Guvernul nu se va apuca de investiții – să redeschidă complexul energetic de la Mintia, care produce 1.200 de MW, Iernutul, să facă investiții în Tarnița-Lăpușeni, cu stocarea de energie prin căderea liberă a apei. Atragem atenția că la anul ar trebui să intre în revizie cele două grupuri de la centrala nucleară. Deci deficitul de energie va fi cu atât mai mare”, a declarat Mihai Tudose la conferința de presă.

Plafonarea prețurilor la energie se face la nivelul mediu al perioadei martie- septembrie 2021, pentru o perioadă de șase luni.

În proiect este stipulată constituirea unui fond de compensare a pierderilor la furnizori și a compensării cu până la 50% a diferenței de preț înregistrate în ultimele 6 luni la consumatorii casnici.

Vă prezentăm textul proiectului de lege privind plafonarea prețurilor la energie, ce urmează a fi depus de PSD în aceste zile.

„Art. 1 – (1) Având în vedere creșterea exagerată a prețurilor la energie electrică și la gaze naturale, care afectează un număr foarte mare de consumatori, prețurile la energie electrică și la gaze naturale se plafonează la nivelul mediu al perioadei martie-septembrie 2021, pentru o perioadă de șase luni, pentru consumatorii casnici.

             (2) Plafonarea se aplică pentru consumatorii casnici și se stabilește prin Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 

Art. 2 – (1) Se constituie Fondul național pentru compensarea pierderilor la furnizori și a compensării cu până la 50% a diferenței de preț înregistrate în ultimele 6 luni la consumatorii casnici.

              (2) Finanțarea Fondului se asigură din taxarea cu 50% a profitului înregistrat de producătorii de energie electrică și gaze naturale precum și de la bugetul de stat.

Art. 3 – Ministerul Energiei controlează, prin personalul împuternicit, aplicarea prevederilor prezentei legi privind pierderile rezultate la furnizor și constituirea Fondului național pentru compensarea pierderilor.

Art. 4 – Prezenta lege se va aplica pe o perioadă de 6 luni de la momentul publicării în Monitorul Oficial, cu posibilitatea prelungirii termenului de aplicare.”

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Iohannis: Pandemia de COVID-19 nu este încheiată și vă solicit să acționați prompt în acest al patrulea val
  •  

Iohannis: Pandemia de COVID-19 nu este încheiată și vă solicit să acționați prompt în acest al patrulea val

Iohannis Pandemia de COVID19 nu este încheiată și vă solicit să acționați prompt în acest al patrulea val

Președintele Klaus Iohannis a participat, în această dimineață, la ceremonia prilejuită de aniversarea a 190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.

În alocuțiunea pe care a susținut-o, Iohannis a cerut cadrelor medicale implicare totală și acțiune promptă în acest al patrulea val al pandemiei.

Cu această ocazie, Klaus Iohannis a înmânat Spitalului Militar drapelul de luptă.

Vă prezentăm textul alocuțiunii președintelui Klaus Iohannis:

„Mă bucur să particip astăzi la acest moment solemn, prin care celebrăm activitatea Spitalului Militar Central, un pol de excelență al medicinei militare românești.

Prezentul acestei instituții prestigioase rămâne tributar eroismului și faptelor de vitejie ale înaintașilor, care au luptat pentru idealurile de independență și libertate națională.

Dumneavoastră, doamnelor și domnilor, sunteți cei care, cu multe sacrificii, duceți mai departe o prețioasă moștenire. Valorile Armatei Române – patriotismul, spiritul de sacrificiu, onoarea și curajul constituie fundamentul pe care Spitalul Militar Central și-a clădit evoluția. Sunt valori transmise mai departe, generație după generație, astfel că grija pentru pacienți, profesionalismul și dedicarea celor care lucrează aici reprezintă un standard de bune practici și pentru alte spitale.

Unitatea dumneavoastră este locul unde haina militară capătă o a doua valență, ghidată de Jurământul lui Hipocrate, de abnegație și luptă necontenită pentru salvarea de vieți.

Cei 190 de ani de existență ai acestei prestigioase instituții marchează repere importante ale dezvoltării ramurii medicinei militare și se leagă indisolubil de personalități de excepție, care au contribuit definitoriu la dezvoltarea Școlii de Medicină românești.

Astăzi, rolul Spitalului Militar Central rămâne unul fundamental, de continuator al tradiției militare și de asigurare a performanței actului medical.

Mobilizarea excepțională în răspunsul la pandemia de COVID-19, precum și implicarea dumneavoastră în campania de vaccinare demonstrează capacitatea exemplară de a garanta protejarea și apărarea cetățenilor noștri.

Pandemia de COVID-19 nu este însă încheiată și vă solicit atât dumneavoastră, cât și celorlalte unități sanitare direct implicate, să acționați prompt în acest al patrulea val. Știm deja care sunt măsurile care trebuie luate la nivelul spitalelor și sunt convins că veți depune toate eforturile pentru salvarea vieții semenilor noștri. Cea mai bună armă împotriva acestui virus rămâne însă vaccinarea. Imunizarea unui număr cât mai mare de persoane, comportamentul preventiv și respectarea măsurilor sanitare sunt soluțiile pentru a depăși cu bine și această nouă perioadă complicată din punct de vedere epidemiologic.

Sunt impresionat de eforturile dumneavoastră extraordinare, de dăruirea pe care atât conducerea unității, cât și personalul medical au dovedit-o din plin în aceste luni de grea încercare.

În semn de preţuire şi recunoştinţă pentru dificila, dar nobila dumneavoastră activitate, vă înmânez, în acest moment aniversar, drapelul de luptă.

Sunt convins că veți continua să faceți lucrurile la fel de bine și responsabil, purtând mai departe crezul înaintașilor și îndeplinind cu onoare misiunea ce v-a fost încredințată.

Viitorul depinde de oamenii prezentului, iar profesionalismul dumneavoastră, al celor care vă desfășurați activitatea aici, va scrie cu siguranță o filă de istorie în fața căreia generațiile viitoare se vor înclina cu mândrie și respect.

La mulți ani și multă sănătate!”

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Nu există hocus-pocus în economia mare
  •  

Nu există hocus-pocus în economia mare

Nu există hocuspocus în economia mare

O să explic ceva și sper să fie pe înțelesul tuturor: toată lumea cred că a înțeles că prețurile la energie au un efect de antrenare asupra întregii economii și societăți, iar creșterea lor creează efectul bulgărelui de zăpadă, „snowball effect”, antrenând majorări de prețuri în cascadă.

Evident, asta se traduce prin inflație care, la rândul ei, crește direct proporțional cu ritmul de majorare al prețurilor la energie (așa numitele prețuri administrate).

Ei bine, dacă ai doar un puseu de creștere al prețurilor la energie, vei avea un efect de bază, de antrenare, la celelalte prețuri ale bunurilor și serviciilor care se întinde pe o perioadă de până la un an, în funcție de ciclul de rotație al capitalului înglobat în acele bunuri și servicii care se valorifică.

Dacă apare al doilea puseu de creștere la energie, el generează un al doilea efect de bază care, la rândul său, se întinde cu încă un an, dar care se adaugă la primul. Și tot așa, fiecare puseu va genera efecte în lanț, adăugând implicit și la cele anterioare, iar inflația devine galopantă și aproape imposibil de controlat.

În prezent, ne aflăm în situația în care puseurile de creștere s-au transformat într-o creștere constantă a prețurilor la energie pe o perioadă care depășește 24 de luni de aici înainte, iar asta o poate observa oricine analizează bursele la termen.

La creșterea constantă se adaugă o serie de riscuri conjuncturale care se manifestă sau se vor manifesta, cel mai important aspect ținând nu de creșterea consumului – cum greșit se crede în multe analize (în general consumul de energie are caracter inelastic, iar cei care pică în capcana creșterii consumului se fac că nu observă sau nu au capacitatea de a observa că acest consum crește acum pentru că se compară cu perioada când a fost restricționat) -, ci de volatilitatea prețului de furnizare pe un întreg continent care a decis o politică verde fără a avea mai întâi o ofertă de energie verde.

Cu alte cuvinte, nu putem vorbi de conjunctural sau temporar când avem un trend și o serie de riscuri manifeste pe termen mediu de prognoză.

Se spune că ridicarea nivelului ratelor dobânzii de politica monetară ale unei Bănci Centrale are efect în temperarea vitezei de creștere a inflației.

Și, pe bună dreptate, chestiunea asta funcționează doar atunci când în inflație se resimte efectul de bază al unor cauze care au încetat să se manifeste.

Practic, scumpirea banilor (deoarece asta înseamnă creșterea ratelor de dobândă, ca să înțelegeți ușor) acționează asupra unui bulgăre de zăpadă în mișcare, încetinindu-i viteza de rotație pentru că elementele care îl compun devin mai greu de rostogolit. În schimb, dacă ridicarea nivelului dobânzilor intervine atunci când procesul de creștere a prețurilor se manifestă în continuare dinspre bază (adică nu dispare cauza care generează creșterea prețurilor) atunci efectul este foarte nociv pentru economie, pentru că, în loc sa reducă inflația, o ajută să crească (adaugă în efectul de antrenare, crescând costurile de finanțare, în fapt costul capitalului, factor economic determinant).

Aceasta este, de altfel, și una din cauzele pentru care Banca Națională a României nu a intervenit până acum, dincolo de nevoia de a lăsa lichiditate ieftină într-o piață în care statul presează prin deficite și datorii asupra lichidității curente a economiei.

Problema este că, în acest moment, în România avem efecte de tip bulgare de zăpadă în cascadă.

Pentru a domoli inflația BNR ar trebui sa crească dobânzile.

Dar pentru a crește dobânzile, statul ar trebui ca mai întâi să oprească șuvoiul creșterilor de preț la energie, care se manifestă ca o viitură. Pe termen scurt, nu există o altă soluție decât plafonarea prețurilor la energie.

Pe termen mediu și lung pot fi găsite și alte soluții.

Dar chiar și dacă ar interveni plafonarea prețurilor la energie, intervenția BNR pe dobânzi nu este bine să se facă imediat pentru ca efectul de antrenare din inflație al prețurilor de dinainte de plafonare are încă viteză prea mare, iar dobânzile ar accelera bulgărele de zăpadă (ar influența în sus inflația, prin creșterea costurilor capitalului înglobat în bunuri și servicii) în loc să acționeze ca un instrument de frânare.

Pe de altă parte, este un cerc vicios. Cât timp dobânzile sunt jos și lichiditatea crescută se naște un alt efect de antrenare în stimularea inflației.

Cu alte cuvinte, dacă lași prețurile să crească și ai și lichiditate mare în piață, ai cocktail Molotov pe inflație.

Dacă crești dobânda și diminuezi lichiditatea, dar prețurile de bază cresc, ai tot un cocktail Molotov cu efecte mult mai nocive decât inflația fiindcă riști stagflația prin crearea unei crize de lichiditate care îți face cererea agregată praf.

Dacă stopezi creșterea de prețuri și concomitent crești dobânzile diminuând lichiditatea, efectul pe inflație rămâne stimulativ, iar încetinirea ritmului de creștere începe de la un nivel superior celui la care erai când ai decis stoparea creșterii prețurilor bază.

Singura soluție fezabilă este stoparea creșterii prețurilor de bază, urmată de creșterea dobânzilor de referință numai după perioada îndeplinirii unui ciclu de rotație a capitalurilor pe termen scurt, astfel încât diminuarea lichidității dată de creșterea dobânzilor sa fie compensată de lichiditatea eliberată prin rotația bunurilor și serviciilor și de abia de atunci începe să se resimtă încetinirea ritmului de creștere al inflației (sau cum se mai spune, scăderea inflației).

Nu există hocus-pocus în economia mare.

Dezechilibrele macro nu se rezolva din pix.

Asta am vrut să știți și să înțelegeți.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ursula von der Leyen: Cea mai urgentă prioritate a noastră este să accelerăm vaccinarea la nivel mondial
  •  

Ursula von der Leyen: Cea mai urgentă prioritate a noastră este să accelerăm vaccinarea la nivel mondial

Ursula von der Leyen Cea mai urgentă prioritate a noastră este să accelerăm vaccinarea la nivel mondial

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a susținut în faţa Parlamentului European, discursul său anual privind Starea Uniunii Europene.

La începutul discursului său privind starea Uniunii Europene, Von der Leyen a subliniat că UE a luat decizia de a „merge împreună” în faţa celei mai mari crize sanitare pentru a se asigura că vaccinurile ajung în fiecare colţ al UE, precum şi pentru a acţiona în faţa recesiunii provocate de pandemie şi împotriva crizei climatice. „Robert Schuman a fost cel care a spus că Europa are nevoie de un suflet, de un ideal şi de un suflet politic care să servească acest ideal. Europa a dat viaţă acestor cuvinte în ultimele luni”, a declarat Von der Leyen.

De asemenea, ea a precizat că anul următor va fi un nou test de rezistenţă pentru Uniunea Europeană, vor exista noi provocări legate de pandemia de COVID-19, care vor genera fracturi tot mai adânci. Dar Uniunea Europeană va fi mai puternică dacă va semăna mai mult cu Next Generation, 

Dar „o pandemie este un maraton, nu un sprint”. „Trebuie să ne asigurăm că nu va deveni o pandemie a celor nevaccinaţi”, a spus Leyen afirmând că observă divergenţe îngrijorătoare între statele UE în materie de vaccinare, relatează Reuters.

Ursula von der Leyen s-a angajat să accelereze ritmul de vaccinare împotriva COVID-19 în întreaga lume, oferind încă 200 de milioane de vaccinuri pentru ţări din afara UE.

„Prima şi cea mai urgentă prioritate a noastră este să accelerăm vaccinarea la nivel mondial. Ne-am angajat deja să distribuim 250 de milioane de doze de vaccin. Pot anunţa astăzi că misiunea noastră va adăuga încă 200 de milioane de doze până la jumătatea anului viitor”, a declarat von der Leyen.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Anca Dragu: Cer obligarea primului ministru la a formula propuneri de miniştri
  •  

Anca Dragu: Cer obligarea primului ministru la a formula propuneri de miniştri

Anca Dragu Cer obligarea primului ministru la a formula propuneri de miniştri

Anca Dragu, președintele Senatului, secondată de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a anunțat că, pe lângă punctul de vedere către CCR cu privire la cererea premierului privind constatarea conflictului juridic întra Guvern și Parlament, a trimis către Curtea Constituțională o sesizare a unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament.

„Am trimis punctul de vedere către CCR cu privire la cererea premierului prin care solicită constatarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament. În acest punct de vedere, semnat de mine, în calitate de preşedinte al Senatului, arăt că nu se constituie motive pentru un astfel de conflict. Este, de fapt, un conflict de natură politică, pe care Guvernul îl doreşte transformat în unul de natură constituţională. 

Mai arătăm Curţii că este vorba de o cerere ce nu poate fi admisibilă. Este vorba de o serie de critici legată de depunerea moţiunii de cenzură, care este un instrument juridic constituţional al parlamentarilor, de control asupra activităţii Guvernului. Nu se constituie niciun fel de blocaj al activităţii celor două instituţii, numai un blocaj ar putea sta la baza unui conflict de natură constituţională. Repet, este vorba de un conflict politic, mai degrabă, care se doreşte a fi transformat în unul de natură constituţională”, a declarat Anca Dragu. 

Anca Dragu a precizat că, prin sesizarea făcută, a cerut Curții Constituționale obligarea prim-ministrului Florin Cîțu „la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului, în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului”.

„Pe de altă parte, trimit către CCR un al doilea document. Este o cerere de soluţionare a unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament. Solicit instanţei de contencios constituţional să constate acest conflict între Guvern şi Parlament, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligativitatea obţinerii acordului Parlamentului în cazul remanierii guvernamentale, obţinută după schimbarea compoziţiei politice a Guvernului. Cer obligarea prim-ministrului la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului, în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului. 

Pe data de 2 septembrie am asistat la demiterea ministrului Stelian Ion, iar pe 7 şi 8 septembrie şi-au dat demisiile celorlalţi miniştri USR PLUS şi a vicepremierului Dan Barna. Pe 8 septembrie, e o scrisoare a lui Dacian Cioloş şi Dan Barna către premier în care se atrage atenţia asupra schimbării compoziţiei politice la Guvern. Avem prevederile constituţionale, dar şi cele din Codul Administrativ, care cer ca în termen de cinci zile de la vacantarea funcţiilor să se transmită noile propuneri. Prin faptul că premierul nu transmite propunerile, împiedică Parlamentul să îşi dea acordul asupra noi structuri politice a Guvernului. Cum spuneam, pe data de 12 septembrie ar fi trebuit ca premierul să facă aceste propuneri către Parlament”, a declarat Dragu.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
❌