Castravetii ocupa un loc important in alimentatia omului o mare parte din an si, mai ales, in perioadele cand alte legume se afla in cantitati inca reduse.

Prin extinderea continua a culturii castravetilor in sere, rasadnite si adaposturi din material plastic, consumul lor devine posibil aproape in tot cursul anului. 

Din totalul consumului de legume pe un locuitor, castravetii ocupa circa 2,4% in lunile de iarna-primavara si 3% in lunile de vara-toamna, iar din totalul consumului de legume proaspete pe un locuitor, aproximativ 3,5% il ocupa castravetii in stare proaspata si conservata, revenind in medie 4 kg pe un locuitor. 

Desi valoarea lor alimentara este inferioara altor legume ce se pot consuma in stare proaspata, castravetii sunt foarte apreciati si larg raspanditi in hrana tuturor popoarelor de pe toate continentele, datorita insusirilor lor gustative, fragezimei si aromei lor particulare.

Castravetii se folosesc in hrana omului din cele mai vechi timpuri. Originar din India, s-au raspandit in decursul celor 3.000-4.000 de ani de cand se folosesc, in toata lumea, ocupand un loc important in sortimentul de legume proaspete, in industria conservelor, in export si chiar in industria farmaceutica si cosmetica.

In tara noastra, cultura castravetilor ocupa in jur de 15% din suprafata cu legume cultivate in camp si 30% din suprafata de sere si rasadnite. 

Desi este o planta nerezistenta la conditii de clima racoroasa, cultivata cu precadere in zonele cu clima mai blanda, totusi, cultura castravetilor s-a extins mult spre nord, pana peste latitudinea de 60˚, fiind cultivati pe suprafete mari in rasadnite si sere, in U.R.S.S., Olanda, Anglia si alte tari nordice, unde conditiile naturale sunt nefavorabile acestei culturi. 

La noi, cultura castravetilor in camp ocupa suprafete mai mari in sortimentul de legume cultivate, in vestul tari, in Transilvania si nordul Moldovei si este cel mai putin raspandita in Dobrogea si Oltenia. 

Pentru cultura castravetilor in camp, zonele cele mai potrivite sunt regiunile al caror climat este suficient de cald si umed, cu temperatura anuala de 10-11˚C si cu ultimele brume la sfarsitul lunii aprilie.

Avantajul este ca, spre deosebire de alte plante, castravetii amari se pot cultiva cu succes in toate regiunile tarii, in rasadnite, solarii si sere, unde se pot crea conditiile cerute de plante. Ei se cultiva pe suprafete mari in rasadnite si sere in preajma marilor orase si centre muncitoresti. 

Cel mai mic venit si beneficiu la hectar il aduce cultura castravetilor in camp, iar cel mai mare, cultura in sere. Acest fapt se datoreaza in primul rand epocii la care se pot face aceste culturi (cea mai timpurie, in sere si cea mai tarzie, in camp), ceea ce are ca urmare preturi de desfacere cu atat mai ridicate si implicit venituri mai mari (cu cat cultura este mai timpurie cu atat productia se obtine mai devreme).

Contribuie de asemenea in mare masura productia sporita a culturilor adapostite care dau unitatii de suprafata productii foarte mari si de o calitate superioara. 

Desi cheltuielile de productie sunt cu mult mai mari la culturile in sere si rasadnite, aceste cheltuieli se recupereaza, rezultand in final beneficii importante.

Consumatorii de castraveti amari se impart in doua categorii, la fel ca in cazul majoritatii plantelor exotice. Sunt cei care nu cunosc deloc planta si cei care stiu de ea, fie de la televizor, fie de la medici sau din farmaciile naturiste.

Cerere este foarte mare pe piata pentru castravetele amar, in primul rand pentru ca numarul bolnavilor de diabet in tara noastra este foarte mare, insa, sansele ca acest lucru sa se schimbe sunt limitate de faptul ca in Romania nu este dezvoltata cultura gustului amar. Noi preferam sa consumam alimente dulci, iar acest lucru duce la problemele pe care le stim deja. 

Castravetele amar este cel mai bun remediu, combinat cu miscarea fizica, pentru a combate aceasta boala. 

De asemenea, cercetatorii americani au descoperit ca momordica este si antitumorala si intrerupe alimentarea tumorilor. De asemenea este un panaceu si ajuta pancreasul, ficatul si fierea. Totusi si oamenii sanatosi ar trebui sa consume astfel de fructe, preventiv.

Un fermier roman spune ca a gasit in farmaciile naturiste pastile pe baza de momordica si chiar a luat legatura cu acestia, dar ei importa medicamentele direct din China si nu s-au aratat interesati sa achizitioneze fructe pentru a le face ei.

Formatul Stories va disparea in curand complet de pe Youtube. Acest format este imprumutat de multe platforme sociale de la Snapchat.

Youtube anunta ca formatul Stories nu va mai fi disponibil din data de 26 iunie. Orice postare in format Stories facuta de acum si pana pe 26 iunie va disparea din cadrul platformei la sapte zile dupa publicare.

Platforma detinuta de Google se va concentra pe formatul vertical, a carui popularitate a crescut in ultima perioada. 

In 2017, Youtube a inceput sa testeze formatul Stories. La acea vreme, platforma il numea Reels - nume la care a renuntat un an mai tarziu.

Formatul Stories a fost facut celebru de Snapchat si a fost copiat de numeroase alte platforme online. In afara de Youtube, Facebook si Instagram, formatul a fost folosit si de Twitter si LinkedIn. 

TikTok testeaza un chatbot, pe care-l numeste Tako. Acesta poate fi folosit pentru cautare si navigare.

In prezent, AI chatbot pe care il are compania poate recomanda filmari in functie de comenzile date de utilizator. In acest moment, chatbot-ul poate fi invocat prin intermediul unei pictograme plasate in dreapta ecranului, deasupra imaginii de profil.

Tako ar putea schimba fundamental modul in care utilizatorii folosesc reteaua sociala. Cu ajutorul chatbot-ului, utilizatorii vor putea descoperi continut si vor putea naviga in cadrul retelei folosind comenzi scrise intr-o fereastra de chat.

Momentan nu se stie ce model lingvistic are la baza Tako. Putinii utilizatori care l-au folosit sunt de parere ca poate raspunde unui numar mare de intrebari.

Chatbot-ul va include sugestii de comenzi pe care utilizatorii sa le foloseasca fara a mai sta sa scrie manual intrebarile. Alaturi de un clip cu incoronarea regelui Charles III este sugerata intrebarea "Ce semnificatie are incoronarea regelui?".

Compania a confirmat testarea chatbot-ului si spune ca, deocamdata, acesta este disponibil doar in Filipine. Exista posibilitatea ca testul sa fie extins si la nivelul altor tari inainte de lansarea oficiala.

Testarea chatbot-ului vine la putina vreme dupa ce TikTok a obtinut un brevet pentru un "chatbot software". Acest fapt subliniaza ca platforma sociala are planuri cat se poate de serioase.

Cel mai mare retailer de bricolaj din tara noastra a realizat afaceri nete de peste 11 miliarde de lei in anul 2022. Rezultatul este cu 10% mai mare comparativ cu cel obtinut in anul 2021, potrivit datelor financiare ale companiei.

In anul 2022, Dedeman a realizat un profit net de 1,7 miliarde de lei, cu 1,45% mai mare fata de cel obtinut in 2021. Acesta este cel mai mare profit net raportat de firma de la infiintare pana acum, potrivit statisticilor. Ritmul de crestere anuala a profitului net scade semnificativ fata de perioada anterioara (in anul 2021 fata de 2020).

Profitul net obtinut in 2021 a crescut cu 15,38% comparativ cu cel raportat in 2020. 

In ceea ce priveste profitabilitatea neta a companiei, Dedeman a ajuns la 15,41% in anul 2022.

In cazul numarului de angajati, Dedeman a lucrat cu aproximativ 12.245 de oameni in cursul anului 2022, in plus cu 297 pe statele de plata fata de nivelul indicatorului din anul 2021.

Anul trecut, Dedeman a deschis doua noi magazine in Brasov si in Barlad. La finalul anului, compania inregistra la nivel national 59 de magazine, cinci centre logistice si un parc auto propriu.

In octombrie 2022, compania a deschis un magazin in Brasov, in care a investit 19 milioane de euro. De asemenea, a creat 202 de locuri de munca, potrivit informatiilor comunicate de companie.

La o luna dupa acest eveniment, Dedeman a deschis un magazin in Barlad cu o investitie de 14,5 milioane de euro, creand 137 de locuri de munca.

Activitatile economice bazate pe resursa de lemn contribuie cu 4,5% la Produsul Intern Brut al Romaniei. De asemenea, contributia directa, indirecta si indusa a acestui sector este de 3 miliarde de euro anual, potrivit datelor prezentate de catre presedintele Asociatiei Industriei Lemnului - Prolemn, Catalin Tobescu.

"Activitatile economice bazate pe resursa de lemn contribuie in prezent cu 4,5% la PIB, sau 9,86 miliarde de euro, anual, si sustin peste 330.000 de locuri de munca direct, indirect si indus. 

Totodata, impactul sectorului padure-lemn in combaterea schimbarilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 retinute sau evitate a fi emise prin efectele de substitutie. 

Contributia directa, indirecta si indusa la bugetul de stat este de 3 miliarde de euro, anual. Potrivit studiului PwC, Romania recolteaza un volum comercial de 33% din cresterea totala anuala a padurii, in timp ce media europeana se situeaza in jur de 63%, iar primele trei tari recolteaza peste sau aproape de 100%. Stocul de masa lemnoasa pe picior este de 2,3 miliarde metri cubi, iar suprafata padurilor este in crestere. 

Fiecare metru cub de lemn prelucrat aduce aproximativ 750 de euro in cifra de afaceri a operatorilor economici din sector, dintre care aproximativ 250 de euro ajung venituri la bugetul de stat", a subliniat Tobescu.

In cazul licitatiilor organizate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, preturile de adjudecare a lemnului pe picior au inregistrat cresteri semnificative in acest an.

"Rezultatele licitatiilor principale organizate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva au consemnat o crestere a preturilor de adjudecare a lemnului pe picior, pentru productia anului 2023, la 410 lei/mc, fata de un pret mediu de 268 lei/mc pentru productia anului 2022 si 147 lei/mc pentru productia anului 2021. 

Preturile lemnului industrial in Romania se mentin la niveluri mult peste nivelul pietelor europene, afectand competitivitatea industriei lemnului din Romania. 

Astfel, busteanul de gater de fag in Franta, sortat si livrat in fabrica, de calitate foarte buna, are un pret de 80 - 85 de euro/mc, practic acelasi pret cu masa lemnoasa achizitionata pe picior in Romania, volum brut, neexploatat si nesortat. Busteanul de gater de fag sortat, in Romania, are preturi de peste 120 de euro/mc", a transmis seful Prolemn.

De asemenea, acesta a mentionat ca industria lemnului din Romania activeaza intr-un mediu neprietenos "in primul rand prin riscul de contaminare a lanturilor de aprovizionare cu lemn fara provenienta legala".