Actualitate

❌
There are new articles available, click to refresh the page.
Ieri — 18 September 2021Ziarul Vaii Jiului
  • Petrosani / „Adunarea Momarlanilor”
  •  

Petrosani / „Adunarea Momarlanilor”

Petrosani  Adunarea Momarlanilor

de Corneliu BRAN

De când cu brandul turistic „Ținutul Momârlanilor”, după o idee binevenită și acceptată în mod oficial de toate primăriile din Valea Jiului, Târgul Tradițional de Produse Tradiționale organizat de primărie și consiliul local la Petroșani de mulți ani încoace în luna octombrie, a devenit de anul acesta „Adunarea Momârlanilor”.

Chiar dacă nimeni n-a spus oficial de schimbarea aceasta, am dedus din ceea ce a avut de transmis primarul Petroșaniului, joi 16 septembrie, vorbindu-ne de tradiții, obiceiuri, meșteșuguri, muzică și dansuri specifice momârlanilor și care cităm:„se vor împleti armonios în cadrul unei manifestări ce va avea loc la Petroșani, denumită simbolic Adunarea Momârlanilor”. Plus că așa cum era și la târgul de produse, așa va fi și acum, în sensul că vor veni cu produse la expunere și vânzare producători locali, iar cu sprijinul primăriei va fi servită și o masă cu bucate tradiționale pentru petroșeneni, alături de spectacole de muzică populară.

„Un eveniment dedicat în principal păstrării tradițiilor, organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Petroșani, în colaborare cu SC Media Press Event, în perioada 1-3 octombrie, în zona Centrului Civic din Petroșani.

Este o inițiativă prin care dorim să susținem micii fermieri și meșteșugari, precum și produsele locale. De asemenea, dorim să promovăm și să păstrăm tradițiile comunității noastre, întrucât acestea ne definesc ca oameni, ca societate, iar păstrarea și respectarea lor reprezintă un omagiu adus înaintașilor noștri și trecutului comunității în care trăim.

Pe parcursul celor trei zile vor avea loc o serie de conferințe, va fi dezbătută tema Momârlanii din Valea Jiului, urmașii geto-dacilor și, totodată, se vor organiza spectacole de muzică populară susținute de artiști locali și din alte zone pastorale ale României. De asemenea, va fi preparată și distribuită mâncare tradițională, dar vor exista și comercianți care vor vinde produse tradiționale, preparate din lapte, carne, produse de panificație, etc.

La „Adunarea Momârlanilor” sunt invitați să participe producători din întreaga Vale a Jiului, dar și din alte zone ale țării”, a transmis primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Petrosani  Adunarea Momarlanilor

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
AlaltaieriZiarul Vaii Jiului
  • Uricani / Dezamagirea lui Danut Buhaescu
  •  

Uricani / Dezamagirea lui Danut Buhaescu

Uricani Dezamagirea lui Danut Buhaescu

de Gheorghe OLTEANU

Miercuri, în jurul orei douăsprezece, secretara i-a adus lui Dănuț mapa cu actele pe care trebuia să le semneze. Printre acestea se afla și o adresă de la Societatea de Închideri Mine - Valea Jiului. Fără să mai stea pe gânduri, primarul i-a parcurs imediat conținutul.

Documentul era

răspunsul conducerii societății amintite la cel al Primăriei Uricani, legat de Complexul Sportiv „Minerul”. Stadionul, tribunele și clădirea aferente fuseseră ale Exploatării Minei Uricani, dar, după dispariția acesteia, trecuseră în patrimoniul celor de la Închideri. Ca atare, pe adresa acestora a fost expediată solicitarea primăriei, interesată să achiziționeze tot ce ține de acest complex sportiv.

Dănuț Buhăescu a rămas

oarecum dezamăgit după ce a citit răspunsul SÎMVJ.  Mai ales când a văzut că suma de aproximativ 329.000 de lei nu include și TVA. Nu s-a așteptat să i se ceară atâta amar de bani. Asta, în condițiile în care, dacă nu ar fi fost solicitarea primăriei, clădirea ar fi urmat să fie făcută una cu pământul. „Ar fi putut să ne-o dea moca”, a fost de părere Dănuț Buhăescu, mai ales că, ulterior, este nevoie de muncă și de bani, pentru a pune la punct tot ce-i acolo. ”„E o procedură atipică, a adăugat primarul mai mult pentru el, dar, totuși, trebuie să cumpărăm clădirea. O să vedem cum, eventual în rate. Sper ca SÎMVJ să fie de acord cu asta!”.

Uricani Dezamagirea lui Danut Buhaescu

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Mihai Malaimare lanseaza doua volume
  •  

Mihai Malaimare lanseaza doua volume

Mihai Malaimare lanseaza doua volume

de Ziarul Vaii Jiului

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Editura RAO din București, organizează în ziua de 23 septembrie 2021, ora 1700, la Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, un eveniment cultural de excepție: întâlnirea cu actorul și omul de teatru Mihai Mălaimare, care își va lansa cărțile Caleașca aurită și Statuia vivantă, ambele apărute în acest an la Editura RAO.  

Actor, regizor, profesor, director și fondator de teatru, Mihai Mălaimare s-a născut în anul 1950 la Botoșani, unde a urmat liceul. În 1969 a fost admis la IATC, secţia Actorie, absolvită în 1973, ca șef de promoţie. A ales apoi TNB, unde a jucat între anii 1973 și 1990. În 1990, împreună cu Anca Dana Florea, a fondat Teatrul Masca, pe care l-a și condus până în 2015. Este și absolvent al secţiei Regie teatru, promoţia 1984, doctor în istoria teatrului din 1995, iar între anii 1984 și 1989 a fost profesor de Actorie în cadrul IATC. S-a remarcat, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și TV, și într-o serie de filme. Între 2000 și 2008 a fost deputat în Parlamentul României, din partea PSD, membru al CNA (2008–2013) și membru al Consiliului de Administraţie al TVR (1998–2000). A publicat volumele Maidane cu teatru (1998), Demisia (2004) și Şansa (2007).

Volumul intitulat, metaforic, Caleașca aurită cuprinde pagini care evocă adolescența și anii de studenție la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, actuala Universitate de Artă Teatrală și Cinematografică.

Mihai Mălaimare rememorează cu multă nostalgie, sinceritate și umor perioada 1969-1973, atmosfera acelor ani, despărțirea de Botoșaniul natal și întâlnirea cu lumea teatrului, cu marii actori ai scenei românești din acei ani, profesori de mare prestigiu care i-au fost mentori: Moni Ghelerter, George Dem. Loghin, Dem Rădulescu, Zoe Anghel Stanca. Cu aceeași nostalgie sunt evocați colegii de institut care, asemenea lui, au devenit slujitori ai scenei românești. Mihai Mălaimare a absolvit institutul ca șef de promoție, împreună cu actrița Olga Delia Mateescu. Toți aceștia, profesori și studenți, par a se fi urcat într-o caleașcă aurită care i-a purtat în lumea plină de farmec a teatrului, iar titlul cărții a fost inspirat de această metaforă.

„Au fost cei mai interesanți cinci ani din viața mea. În totalitate. Un timp care nu se divide, curge pur și simplu, ca un fluviu care a adunat în drumul său tot ce se putea și acum se aruncă nebunește în mare”, mărturisește Mihai Mălaimare.

A doua carte, Statuia vivantă, este o pledoarie pentru această formulă teatrală, pentru extraordinara bogăție de semnificații și mesaje pe care le poate transmite statuia vivantă, această „cheie de boltă a teatrului stradal”, cum o consideră autorul cărții.

Întâlnirea cu omul de teatru Mihai Mălaimare va oferi publicului prezent prilejul de a face cunoștință cu una dintre marile personalități ale teatrului românesc contemporan.

Ioan Sebastian BARA

Mihai Malaimare lanseaza doua volume

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Si la Deva, / Zilele Artei Bizantine 2021
  •  

Si la Deva, / Zilele Artei Bizantine 2021

Si la Deva Zilele Artei Bizantine 2021

de Corneliu BRAN

Prin intermediul Episcopiei Devei și Hunedoarei și cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop Gurie, a fost adus la cunoștința protopopiatelor ortodoxe hunedorene și prin acestea preoților, slujitorilor și enoriașilor că „Zilele Artei Bizantine” vor cuprinde anul acesta și evenimente deosebite în județul nostru, mai exact în ultima zi, pe data de 27 septembrie la Deva.

Vă prezentăm mai jos informarea și invitația făcută de Episcopia Devei și Hunedoarei prin intermediul coordonatorului sectorului cultural pr. Radu Trifon și a secretarului eparhial pr. Sergiu Succurro, care prevede și Programul acestui eveniment național de înaltă ținută:

„În conjunctura etosului nostru creștin, valorile promovate prin Zilele Artei Bizantine au fost principii de bază ale viețuirii de zi cu zi a părinților noștri, motiv pentru care avem datoria și cinstea de a le aduce în atenția oamenilor ca mod de trăire. Acest eveniment este ideat și materializat sub îndrumarea domnului lect.univ.dr. Sorin Albu, cadru didactic la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, coordonator al grupului de muzică, artă și cultură bizantină Sfântul Ioan Damaschin din Cluj-Napoca, împreună cu care își propune să arate ethosul bizantin în lumea secolului XXI. Evenimentul, început în 2005, a adus în fiecare an în atenție teme de interes din tradiția bizantină, dintre care amintim arta icoanei, arhitectura, muzica, educația, filosofia, vestimentația și altele, oferind publicului posibilitatea de a învăța prin conferințe, cursuri și ateliere de lucru susținute de invitați de seamă din domeniile prezentate.  Școala de cultură și civilizație bizantină propune iubitorilor de autentic o abordare de ansamblu, care cuprinde doar o mică parte din patrimoniul bizantin. Evenimentul din acest an aduce în atenția publicului din cinci orașe expoziții inedite, care vor cuprinde icoane și lucrări pavimentare realizate în tehnica mozaicului de către studenții secției de Artă Sacră a Facultății de Teologie din Alba-Iulia.

În prima zi, joi, 23 septembrie, de la ora 08:00, va avea loc Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, iar seara, de la ora 18:00, va fi slujba Vecerniei, răspunsurile fiind date de Corul Sfântul Ioan Damaschin.

A doua zi, 24 septembrie, de la ora 09:00 va avea loc la Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea din Cluj-Napoca un atelier de mozaic, unde cei interesați pot vedea etapele și modalitatea realizării unei lucrări în mozaic, iar de la ora 16:00, la Galeriile Byzantia din subsolul Bisericii Învierea Domnului de pe strada Viilor nr. 33, va avea loc o expoziție de artă.

Sâmbătă, 25 septembrie, de la ora 08:00, în Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime din Sibiu, va avea loc Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, cu participarea  Corului Sfântul Ioan Damaschin. De la ora 17:00, la Primăria Municipiului Mediaș va avea loc o expoziție de artă bizantină.

Duminică, 26 septembrie, de la ora 09:00, va avea loc Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Încoronării din Alba-Iulia, răspunsurile fiind date de Corul Sfântul Ioan Damaschin. De la ora 14:00, la Liceul de Arte Regina Maria, va avea loc un atelier de mozaic, iar de la ora 16:00, la Museikon va avea loc o expoziție de artă, urmată de slujba Vecerniei și Paraclisul Maicii Domnului la Catedrală, de la ora 18:00.

În ultima zi a evenimentului, luni, 27 septembrie, de la ora 08:00 va avea loc la Deva, la Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae”, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urmată de un atelier de mozaic la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, de la ora 11:00. Apoi, de la ora 16:00 va avea loc, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane, o expoziție de artă, urmată de un concert de muzică bizantină. Această manifestare artistică dorește să fie o împărtășire din tradiția autentică a Bisericii, ca temelie a vieții în Imperiul Bizantin, care își păstrează în Hristos caracterul atemporal și imaterial. Un Bizanț, așadar, însăși împărăție și icoană a împărăției eshatonului. Vă așteptăm cu drag!”.

Si la Deva Zilele Artei Bizantine 2021

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Petrosani / „Adunarea Momarlanilor”
  •  

Petrosani / „Adunarea Momarlanilor”

Petrosani Adunarea Momarlanilor

de Corneliu BRAN

De când cu brandul turistic „Ținutul Momârlanilor”, după o idee binevenită și acceptată în mod oficial de toate primăriile din Valea Jiului, Târgul Tradițional de Produse Tradiționale organizat de primărie și consiliul local la Petroșani de mulți ani încoace în luna octombrie, a devenit de anul acesta „Adunarea Momârlanilor”.

Chiar dacă nimeni n-a spus oficial de schimbarea aceasta, am dedus din ceea ce a avut de transmis primarul Petroșaniului, joi 16 septembrie, vorbindu-ne de tradiții, obiceiuri, meșteșuguri, muzică și dansuri specifice momârlanilor și care cităm:„se vor împleti armonios în cadrul unei manifestări ce va avea loc la Petroșani, denumită simbolic Adunarea Momârlanilor”. Plus că așa cum era și la târgul de produse, așa va fi și acum, în sensul că vor veni cu produse la expunere și vânzare producători locali, iar cu sprijinul primăriei va fi servită și o masă cu bucate tradiționale pentru petroșeneni, alături de spectacole de muzică populară.

„Un eveniment dedicat în principal păstrării tradițiilor, organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Petroșani, în colaborare cu SC Media Press Event, în perioada 1-3 octombrie, în zona Centrului Civic din Petroșani.

Este o inițiativă prin care dorim să susținem micii fermieri și meșteșugari, precum și produsele locale. De asemenea, dorim să promovăm și să păstrăm tradițiile comunității noastre, întrucât acestea ne definesc ca oameni, ca societate, iar păstrarea și respectarea lor reprezintă un omagiu adus înaintașilor noștri și trecutului comunității în care trăim.

Pe parcursul celor trei zile vor avea loc o serie de conferințe, va fi dezbătută tema Momârlanii din Valea Jiului, urmașii geto-dacilor și, totodată, se vor organiza spectacole de muzică populară susținute de artiști locali și din alte zone pastorale ale României. De asemenea, va fi preparată și distribuită mâncare tradițională, dar vor exista și comercianți care vor vinde produse tradiționale, preparate din lapte, carne, produse de panificație, etc.

La „Adunarea Momârlanilor” sunt invitați să participe producători din întreaga Vale a Jiului, dar și din alte zone ale țării”, a transmis primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Petrosani Adunarea Momarlanilor

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Aninoasa / Scandal intre primar si A.U.R. pe tema poluarii cu deseuri
  •  

Aninoasa / Scandal intre primar si A.U.R. pe tema poluarii cu deseuri

Aninoasa / Scandal între primar și A.U.R. pe tema poluării cu deșeuri

Aninoasa Scandal intre primar si AUR pe tema poluarii cu deseuri

de Corneliu BRAN

Primarul Aninoasei Nicolae Dunca a primit în ultima perioadă, după cum ni s-a plâns joi, 16 septembrie, o serie de controale pe linie de Mediu, toate survenite în urma unor reclamații aduse de opozanți pe linie politică. Din câte ne-a spus primarul, nu aceste controale îl deranjează, că în fond cei de la Apele Române sau de la Garda de Mediu își fac treaba, ci faptul că 90% din aceste reclamații sunt false sau exagerate, punând astfel pe drumuri pe acești reprezentanți ai instituțiilor specializate în a efectua astfel de acțiuni de control.

Primarul acuză: cei de la A.U.R. reclamații peste reclamații, nefondate, la Garda de mediu, legate de poluarea mediului în Aninoasa

Mai mult, primarul ne-a dat cu subiect și predicat cine sunt „realizatorii” acestor reclamații periodice, invitându-i totodată pe aceștia să participe mai des, nu doar din umbră, la acțiunile ecologice pe care le întreprinde primăria, ultima de acest gen fiind chiar sâmbăta care vine.

„De ceva vreme se fac tot felul de sesizări de anumiți cetățeni, unii nici măcar nu au domiciliul în orașul Aninoasa. Se dovedesc a fi de-a dreptul răuvoitori, pentru că sesizările lor sunt de-a dreptul lipsite de realitate și de realism, neavând nimic de-a face cu simțul civic sau apărarea Mediului. Aceste persoane sunt într-un anumit partid politic, care încearcă să se afirme la nivel local sau național. Dar cu astfel de metode nu e în regulă și oamenii văd că nu-i normal să se procedeze așa. Mă rog, nu intru în detalii, dar pot să spun că sesizările acestea de care vorbesc sunt făcute de unii de la A.U.R. Într-adevăr, pe lângă punctele gospodărești unii cetățeni mai aruncă unele și altele, moloz sau mai știu ce, dar a doua zi oamenii primăriei merg pe teren și curăță sau identifică cine a aruncat; deși e foarte greu să supraveghem aceste puncte din tot orașul 24 de ore din 24. Ei bine, acești reclamanți ce fac în tot acest timp? Merg la primele ore ale dimineții, fac poze și apoi le trimit rapid la cei de la Garda de Mediu, reclamând că la Aninoasa e mizerie și câte și mai câte! Ba chiar îi beștelesc pe comisari că nu-și fac datoria, spunând că nici poliția nu și-o face și nici primarul, adică eu. Nu este nimic adevărat, doar pun pe drumuri pe cei de la Garda de Mediu, pentru că spun, să se știe: noi facem curățenie zilnic, dacă nu la două zile! Repet, cetățenii mai aruncă și în mod necorespunzător gunoiul menajer sau provenit din construcții, dar să ne înțelegem, cazurile sunt rare. Uneori îi identificăm pe făptași, alteori nu, dar întotdeauna curățăm acolo unde e cazul și în Aninoasa gunoi mai mult aruncat aiurea nu stă mai mult de o zi, maxim două. Iar de asta nu suntem noi vinovați, primăria, primarul sau altcineva dintre funcționari, și nici poliția sau comisarii de la Garda de Mediu! Astăzi, cei de la Garda de Mediu au venit din nou să verifice o sesizare, a nu știu câta în ultima perioadă! Au verificat, și la final chiar ne-au felicitat că e curat, că nu sunt probleme la aceste puncte gospodărești, cum li se prezentaseră imagini trimise pe internet de către acești reclamanți profesioniști. Și, da, ca să închei, repet, mai sunt cetățeni în Aninoasa care aruncă necontrolat deșeuri, inclusiv în Pârâul Aninoasa, iar pe aceștia îi rog și pe această cale să nu mai facă treaba asta. Dar asta nu se întâmplă tot timpul, iar la Aninoasa nu e mai rău din acest punct de vedere ca în localitățile țării, că peste tot există, din păcate, astfel de cetățeni”, a declarat pentru ZVJ primarul Aninoasei.

Sâmbătă, cu mic cu mare toată Aninoasa este așteptată la curățenia orașului!

La finalul discuției, primarul Dunca ne-a spus și de acțiunea ecologică de la nivel național organizată sâmbătă de Let`s Do It România, unde se anunță o participare record a românilor:

„Închei prin a mai spune încă ceva. Primăria a făcut și anul acesta, ca în fiecare an, acțiuni periodice de curățenie a cursurilor de apă și a spațiilor verzi. Pe cei care reclamă, nu i-am văzut pe la aceste acțiuni. Sunt curios dacă vor veni la acțiunea de sâmbătă, 18 septembrie, o acțiune de nivel național la care se estimează că vor participa în toată țara aproape 2 milioane de voluntari, intitulată sugestiv Împreună pentru o țară mai curată!, organizată de Let`s Do It România. Ne-am înscris și noi, Primăria Orașului Aninoasa, cu 100 de voluntari. Dacă vor fi mai mulți voluntari, cu atât mai bine! Să vedem în cele din urmă câți dintre cei care comentează că sunt gunoaie prin oraș sau pe cursurile apelor vor participa la această acțiune. Dar să participe efectiv, nu doar cu privirea… Îi asigur că le vom pune la dispoziție saci și mănuși, iar eu, personal, așa cum am fost de fiecare dată, alături de funcționari din primărie și angajați, voi participa activ, alături și de copii din ciclul doi de la școală și de cetățenii din oraș care vor să participe voluntar. Toți ne dorim un oraș curat, un mediu plăcut, de aceea îi invit pe toți cei care doresc să participe sâmbătă la acțiune.

Așteptăm și punctul de vedere al celor de la A.U.R. Aninoasa dacă vor dori să o facă. Nu s-au dat nume, dar s-a pomenit numele partidului și așa e corect.

Aninoasa Scandal intre primar si AUR pe tema poluarii cu deseuri

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Relatarea unui alpinist petrosenean, care a urcat in sandale de trekking  pana la 3.830 m altitudine
  •  

Relatarea unui alpinist petrosenean, care a urcat in sandale de trekking  pana la 3.830 m altitudine

Relatarea unui alpinist petroșenean, care a urcat în sandale de trekking  până la 3.830 m altitudine

Relatarea unui alpinist petrosenean care a urcat in sandale de trekking pana la 3830 m altitudine

de Ziarul Vaii Jiului

Cum a început

Povestea a început încă de acum câteva luni când mi-a venit ideea să urc pe Matterhorn și să fac o traversare integrală a crestei (creasta Leone+ Hornligrat). După o discuție cu un prieten alpinist, am ajuns la concluzia că trebuie să încep un program de antrenament, că va fi nevoie de câteva luni de cățărare în regim alpin/ de iarnă, însă călătoria nu stă în destinație, ci în drumul parcurs.

Planul nostru inițial pentru a urca Matterhorn a fost în jurul a 12 septembrie, când am făcut prima rezervare la refugiul Carrel, ca să avem timp să ne aclimatizăm și să facem o încălzire pe câteva vârfuri mai ușoare în săptămâna de dinainte.

Cu telecabina spre ghețar

După două zile de condus, ajunși în Italia, forțați de cele două zile rămase din fereastra de vreme bună, am luat decizia să urcăm atunci, cu plecare către refugiul Carrel ziua ulterioară, urmând să urcăm pe vârf și să facem traversarea după o noapte petrecută la refugiu.

În consecință, am luat rapid o telecabină care ne-a dus pe ghețar, la cota 3548, ca să facem o scurtă aclimatizare.

După aproximativ 3 ore petrecute între 3500 și 4000 de metri, am coborât cu aceeași telecabină în Cervinia.

În sandale de trekking

Următoarea zi, în jurul orei 12, am plecat din Cervinia cu telecabina până la cota 2500 m.

Am început ascensiunea în sandale de trekking și am continuat așa până la refugiul Carrel (3.830 de metri altitudine). Odată ajunși acolo, am fost felicitați pentru dârzenia noastră de a urca în sandale până la refugiu de niște alpiniști care se pregăteau să urce vârful ziua următoare.

Gânduri de noapte la refugiu

Noaptea petrecută la refugiu a fost groaznică. Nu am reușit să dorm deloc, auzeam cum plecau avalanșele de bolovani și tot felul de gânduri: că nu avem aclimatizarea făcută, că nu am reușit să termin tot programul de antrenament, că vin după o accidentare și o pauză de 2 săptămâni etc.

Echiparea și la drum!

Puțin după ora 3 noaptea, ne-am ridicat din paturi, ne-am echipat, am mâncat două batoane proteice și colegul meu a spus: trebuie să plecăm repede, ca să nu pierdem timp așteptând după ei. Colegul meu vorbea de celelalte 4-5 echipe din cămăruța aceea mică care se echipau și ele să urce pe vârf.

Emoții

După ce am ieșit din refugiu, starea mea de rău (probabil din cauza unui cumul de factori, printre care cei mai importanți fiind: lipsa aclimatizării și a somnului) s-a accentuat dând ochii cu gigantul perete de stânca. I-am zis colegului meu că nu cred că pot să fac asta. M-a încurajat, deși nici el nu se simțea grozav după un somn destul de prost și a zis glumind el: „Hai să vedem ce iese! Avem Solvay-ul pe coborâre în caz de urgență”.

Spusele lui accentuau ideea că nu ne abatem de la planul inițial, și o să facem întreaga traversare, nu doar vârful.

Bivuacul Solvay este o construcție pe partea elvețiană a crestei, la altitudinea de 4000 de metri cu regim de confort minim, gândit pentru adăpostirea alpiniștilor în cazul unor condiții neprevăzute.

Cățărarea

După o oră și jumătate de cățărare, am început să mă simt mult mai bine. Programul nostru presupunea să atingem vârful în cel mult 5 ore. Pe partea italiană, în pasajele mai dificile, sunt corzi fixe si cățărarea se poate face pe ele. Ai nevoie de brațe puternice pentru asta.

La un moment dat, simțind cum îmi alunecau mănușile, mi le-am dat jos și mi-au înghețat mâinile imediat. Am hotărât să îmi pun mănușile înapoi.

Deși m-am antrenat mult în ultima vreme, au fost porțiuni în care nu m-am simțit deloc bine, deoarece eram foarte expus, posibilitatea de asigurare era redusă și nu aveam voie să cad.

Când a răsărit soarele, eram chiar în penultima lungime și aproape că simțeam vârful, nu-mi venea să cred că visul meu devenea realitate.

Ora 7,16: ceasul victoriei!

Ne-am mișcat cu o precizie de ceas elvețian și chiar mai bine decât ne-am propus, la ora 7 și 16 minute am ajuns pe vârf. URAAAA!

Colegul meu m-a privit în ochi și a spus: „Nu te bucura prea mult, greul cu adevărat abia acum începe!”.

Traversarea crestei

Ne-am echipat cu colțari și piolet și am plecat mai departe să facem traversarea crestei, care s-a prezentat în condiții excelente, dar trebuia parcursă cu mare grijă, deoarece în stânga și în dreapta se afla un gol de 1500 de metri.

Descățărarea

După ce am făcut traversarea și am ajuns pe partea elvețiană, trebuia să descățărăm. Aici s-a văzut lipsa mea de antrenament. Mă uitam în jos și vedeam cum lucea efectiv gheața și nu prea puteai să asiguri, fiindcă pioletul nu intra mai mult de 3-4 cm în gheață.

Fiecare pas era sfânt, deoarece orice mică greșeală ne-ar fi putut costa viața.

Coborâre fără nici un rapel

Coborârea a fost mai lentă, durând aproximativ 6 ore. Suntem mândri că nu am făcut nici un rapel pe coborâre, descățărând toate pasajele până la Hornlihute (3260 metri altitudine).

La refugiul Hornli ne-am dat jos echipamentele de pe noi, bocancii din picioare și am început lungul drum până în Zermatt, în sandale.

Totul e bine, când se termină cu bine

Îi mulțumesc partenerului meu de coardă, pe care l-aș urma peste tot în lume, profesorului Roman Cornel care mi-a deschis ochii către acest sport și apropiaților si prietenilor mei care m-au susținut și încurajat tot timpul.

Alexandru Emilian POPESCU

Relatarea unui alpinist petrosenean care a urcat in sandale de trekking pana la 3830 m altitudine

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • De „Ziua Crucii” / Schitul Straja si-a sarbatorit hramul
  •  

De „Ziua Crucii” / Schitul Straja si-a sarbatorit hramul

De Ziua Crucii Schitul Straja sia sarbatorit hramul

de Corneliu BRAN

La 22 de ani de când familia Părău din Lupeni a construit bisericuța de lemn și cele câteva chilii din apropierea Crucii Eroilor, marți 14 septembrie, de Ziua Înălțarea Sfintei Cruci, Schitul de lemn și-a sărbători hramul (mai există și un al doilea hram în ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena).

La slujba religioasă specială dedicată acestei zile Sfinte pentru toți creștinii-ortodocși au fost prezenți peste 100 de credincioși. Emil Părău, ctitorul de bază al acestei splendide mănăstiri de lemn din vârf de munte, de la peste 1.400 de metri, a fost prezent, rugându-se cu evlavie ca de fiecare dată când pășește în curtea unei mănăstiri sau biserici, dar și stând ca o gazdă bună alături de cei prezenți, cum an de an se întâmplă nu doar la cele două hramuri, ci și duminica la Sfânta Liturghie sau în zilele de sărbătoare când se țin slujbe.

Starețul mănăstirii din Straja, Dimitrie, a oficiat slujba alături de un invitat special, iubit de credincioșii din Valea Jiului și de gazdele din Lupeni, starețul Mănăstirii Lainici, Ioachim Pârvulescu.

Vremea foarte bună a permis ca slujba să poată fi ținută afară, oamenii putându-se bucura astfel de slujbă, dar și de soarele călduț de septembrie și priveliștea superbă ce se vede de jur-împrejurul lăcașului de cult.

Fiind Ziua Crucii, firește că nu putea lipsi nici Crucea de dimensiunile Crucii Mântuitorului, de peste 100 kg, adăpostită în Straja până în Săptămâna Patimilor, în Vinerea Patimilor, atunci când ea este mutată în centrul Lupeniului și readusă prin procesiune de mulțimea de oameni și preoți, cale de peste 10 km și 14 popasuri, atât cât le-a făcut și Mântuitorul în drumul său cu Crucea în spate pe Muntele Golgota. Crucea mare de lemn, încrustată cu Sfinte Moaște și bucăți originale din Crucea Mântuitorului, aduse cu multă evlavie și prețuire de către același Emil Părău, a fost scoasă afară din bisericuță, iar în timpul slujbei cei prezenți au putut să se închine și să se roage pentru sufletele lor și ale familiilor lor, într-un gest suprem de iubire de Dumnezeu și de cele Sfinte.

Trebuie remarcat la final că Starețul Mănăstirii Lainici are o legătură foarte mare cu ceea ce înseamnă Schitul din Straja și familia Părău. Scriam demult faptul că la Cabana Montana, în 1996, deci cu trei ani să apară bisericuța de lemn, flama unui bec făcută de filamentul acestuia a imprimat pe sticlă o cruce. Dacă acest bec a fost spart din greșeală, la al doilea bec la care s-a petrecut tot așa, chiar de Sfinții Împărați Constantin și Elena semnele i-au dat serios de gândit lui Emil Părău. Astfel, după ce s-a gândit ce să facă și ce-i cu aceste semne, mai cu seamă că aflase că în acele locuri din Straja muriseră în Primul Război Mondial, în lupte, peste 800 de soldați, Emil Părău s-a dus să se consulte și să ceară sfatul starețului de la Mănăstirea Lainici de pe Defileul Jiului. „Semnele dumnezeiești de pe becuri”, cum au fost numite acele cruci ulterior de călugări, l-au făcut pe stareț să-i dea sfatul de a ridica o Cruce. Astfel a apărut Crucea Eroilor și apoi, Schitul din Straja, prin voia lui Dumnezeu și în cinstea Sa! O istorie mai mult decât frumoasă și interesantă a ceea ce numim noi azi ansamblul monahal din Straja și Crucea Eroilor!

Dumnezeu să ne ajute pe toți în mare mila Sa!

De Ziua Crucii Schitul Straja sia sarbatorit hramul

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Trei pasarele pietonale peste DN 66 si calea ferata dubla si o serie de piste de biciclete vor fi realizate de primarie la Petrosani in perioada urmatoare cu bani europeni!
  •  

Trei pasarele pietonale peste DN 66 si calea ferata dubla si o serie de piste de biciclete vor fi realizate de primarie la Petrosani in perioada urmatoare cu bani europeni!

Trei pasarele pietonale peste DN 66 și calea ferată dublă și o serie de piste de biciclete vor fi realizate de primărie la Petroșani în perioada următoare cu bani europeni!

Trei pasarele pietonale peste DN 66 si calea ferata dubla si o serie de piste de biciclete vor fi realizate de primarie la Petrosani in perioada urmatoare cu bani europeni

de Corneliu BRAN

Printr-o informare de presă, miercuri 15 septembrie, Primăria municipiului Petroșani arată că „municipiul Petroșani are șansa reală de a se dezvolta cu fonduri europene”, în condițiile în care un proiect al primăriei pentru realizarea a trei pasarele pietonale peste DN 66 și calea ferată dublă, precum și a unor piste de bicicletă și a creării unor centre de închiriere de biciclete, a fost selectat pentru finanțare de către ADR Vest, urmând să fie semnat și contractul de finanțare.

Municipiul Petroșani „are șansa reală de a se dezvolta cu fonduri europene”, după cum precizează cei din primărie. Un proiect al Primăriei Municipiului Petroșani, care vizează întocmirea documentațiilor tehnico - economice pentru realizarea pasarelelor pietonale peste DN 66 și calea ferată dublă, precum și amenajarea unor piste de biciclete și a centrelor de închiriere a bicicletelor, a fost selectat pentru finanțare de către ADR Vest, iar următorul pas este semnarea contractului de finanțare!

„Municipiul Petroșani a fost inclus în acest proiect mare al ADR Vest, al cărui obiectiv specific este tocmai creșterea capacității autorităților publice locale de a pregăti documentațiile tehnico - economice pentru proiectele investiționale ce vor fi depuse pentru finanțare, și vizează dezvoltarea mobilității urbane în municipiul Petroșani”.

Valoarea aferentă elaborării documentațiilor tehnico - economice este de 1.087.155 lei cu TVA, ceea ce reprezintă aproape 3 procente din valoarea estimată a investiției totale. Bugetul eligibil estimat al investiției: 8.010.396,53 euro.

ADR Vest a depus deja cererea de finanțare către AM POAT, iar următorul pas este semnarea contractului de finanțare.

Din informarea făcută miercuri de către Primăria municipiului Petroșani, am extras câteva date referitoare la acest proiect.

  • Pasarela 1 va fi amplasată în zona Stadionul „Jiul” și va avea o lungime de 110 m;
  • Pasarela 2 va fi amplasată în Cartierul Aeroport (zona Complex „Parângul”), și va avea o lungime de 51 m;
  • Pasarela 3 va fi amplasată în Cartierul Aeroport, în apropiere de zona industrială Livezeni=Parângul (la intersecția DN 66 cu str. Cucului) și va avea o lungime de 32 m;

În ceea ce privește amenajarea unor piste de biciclete, acestea vor fi realizate pe următoarele trasee:

  1. Traseul 1: Str. Aviatorilor - Str. 1 Iunie - Str. Independenței - Str. Oituz - Str. 1 Decembrie 1918 - Str. Nicolae Bălcescu (legătura cu Str. Avram Iancu, unde există deja o asemenea pistă, realizată tot printr-un proiect european) - Piața Victoriei, lungime 4,2 km;
  2. Traseul 2: Str. Ion Creangă - Str. 1 Decembrie 1918 (DN 66) - Piața Victoriei, lungime 1,5 km
  3. Traseul 3: intersecția Str. Ion Creangă cu Str. 1 Decembrie 1918 (DN 66) - sens giratoriu Kaufland, lungime 3,3 km

Proiectul mai prevede înființarea a 5 centre de închiriere pentru biciclete în zonele: zona centrală (parcarea Liceului Teoretic și Piața Victoriei), zona pieței agroalimentare, la capetele traseelor pistelor (Str. Aviatorilor și Kaufland).

Trei pasarele pietonale peste DN 66 si calea ferata dubla si o serie de piste de biciclete vor fi realizate de primarie la Petrosani in perioada urmatoare cu bani europeni

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Vulcan / Pus la punct de catre viceprimar
  •  

Vulcan / Pus la punct de catre viceprimar

Vulcan Pus la punct de catre viceprimar

de Gheorghe OLTEANU

„În mandatul trecut spitalul mergea spre închidere, dar, iată, acum e cu totul o altă situație!”. Remarca îi aparține consilierului local liberal Dănuț Anghel și a fost făcută în ședința ordinară din iulie.

Atunci când

George Bălțatu, managerul Spitalului municipal Vulcan, a venit, ca să-și susțină și să informeze despre intenția conducerii instituției spitalicești, în vederea organizării secțiilor de oncologie și psihiatrie. În speță de transformarea unor posturi deja existente în altele, cu specificarea că „rămâne numărul de posturi aprobate” inițial de către consiliul local. Demersul managerului a fost bine primit de către aleșii locali.

Doamna viceprimar

Malvine Socaci l-a felicitat pe George Bălțatu „pentru lărgirea paletei de asistență medicală” și a subliniat că „încet, încet, vom avea toate serviciile medicale”. La fel a considerat această intenție și domnul Pompiliu Barbu. În schimb, consilierul local Constantin Marinescu a considerat că trebuie „să fim mai des informați despre schimbările care au loc la spital”. Dumnealui a făcut referire la demisia doamnei Dorina Băncilă, fost director economic, care a plecat de bună voie din funcția pe care o deținea. „Am aflat pe Face Book despre asta”, și-a motivat el demersul. „Mi se pare total irelevant că nu ați știut de demisia doamnei Băncilă” , i-a tăiat elanul doamna Malvine Socaci, în condițiile în care subiectul proiectului de hotărâre discutat era cu totul altul.

Vulcan Pus la punct de catre viceprimar

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Calanul l-a surprins pe presedintele AJF Hunedoara
  •  

Calanul l-a surprins pe presedintele AJF Hunedoara

Calanul la surprins pe presedintele AJF Hunedoara

de Loredana JUGLEA

Campionatul Ligii a patra a început fulminant, cu rezultate surpriză. Cea mai plăcută surpriză a acestui început de campionat este Victoria Călan. Trupa care în trecut era ciuca bătăilor s-a reorganizat iar și își surprinde adversarii. În etapa trecută, Victoria a învins pe Inter Petrila. "Pot spune și eu că pentru mine surpriza acestui început de sezon vine de la Victoria Călan care are două victorii din două meciuri", a spus președintele AJF, Cristian Petrean. Pe de altă parte o altă trupă care s-a întărit și care este o amenințare pentru formațiile din Vale este Retezatul Hațeg. "Din punctul meu de vedere Hațegul are cel mai puternic lot. Dar în meciul cu ei noi am avut cele mai mari ocazii", a spus antrenorul lui CSM Vulcan, Dan Voicu. Hațegul și Vulcanul au remizat în etapa trecută.

Calanul la surprins pe presedintele AJF Hunedoara

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Comunicat de presa / Astazi incep sesiunile de training in Proiectul “Cetatenie vulcaneana”
  •  

Comunicat de presa / Astazi incep sesiunile de training in Proiectul “Cetatenie vulcaneana”

Comunicat de presă / Astăzi încep sesiunile de training în Proiectul “Cetățenie vulcăneană”

Comunicat de presa  Astazi incep sesiunile de training in Proiectul Cetatenie vulcaneana

de Ziarul Vaii Jiului

Astăzi debutează sesiunile de training din cadrul Proiectul “Cetățenie vulcăneană”, implementat de Asociația Academia pentru Democrație, Comunitate și Mediu, în parteneriat cu Primăria Municipiului Vulcan.

În cadrul proiectului, peste 100 de elevi ai Liceului Tehnologic  ”Mihai Viteazu” vor învăța ce înseamnă participarea publică și care sunt instrumentele acesteia. 

Iar astăzi vor avea loc primele sesiuni de training la care vor participa elevi ai liceului, ghidați fiind de oameni cu experiență în domeniu.

La finalul sesiunilor de training și al proiectului, tinerii își vor putea identifica un rol pe care să îl joace în comunitatea locală, putând să-și dezvolte o carieră. 

              Proiectul “Cetățenie vulcăneană” are ca obiective apropierea tinerilor din Municipiul Vulcan de comunitatea locală, creșterea competențelor tinerilor și creșterea ratei de angajare a acestora după finalizarea studiilor.

15.09.2021                                                                                                                             

Președinte,

 Nicu Tașcă

Comunicat de presa  Astazi incep sesiunile de training in Proiectul Cetatenie vulcaneana

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Hunedoara, / In asteptarea FCSB
  •  

Hunedoara, / In asteptarea FCSB

Hunedoara In asteptarea FCSB

de Loredana JUGLEA

Miscarea fotbalistică din județ fierbe la cote maxime. După ani și ani, o echipă din Liga 1 ne va călca pragul.

Stadionul echipei de fotbal Corvinul Hunedoara capătă și mai multă culoare zilele acestea, odată cu pregătirea meciului de Cupă cu FCSB. Detalii despre biletele pentru jocul din data de 22 septembrie, în curând, pe pagina de Facebook a Primăriei Hunedoara.

Corvinul este neînvinsă în Liga a II-a și are planuri de a promova în Liga secundă.

Reamintim că în șaisprezecimile Cupei României, CSM Jiul Petroșani a fost spulberată de hunedoreni cu 5-0.

Hunedoara In asteptarea FCSB

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Dupa doua infrangeri si un egal, / CSM Jiul Petrosani mai spera
  •  

Dupa doua infrangeri si un egal, / CSM Jiul Petrosani mai spera

Dupa doua infrangeri si un egal CSM Jiul Petrosani mai spera

de Loredana JUGLEA

Echipa de fotbal din liga a treia, CSM Jiul Petroșani, se va deplasa în Oltenia pentru meciul împotriva celor de la Viitorul Pandurii (2), într-un joc ce va conta pentru etapa cu numărul 4 a Ligii a 3- a, seria 7.

Vineri, 17 septembrie, de la ora 17: 00, se va desfășura Viitorul Pandurii(2) Tg Jiu - CSM JIUL, un joc de care pe care. Ambele echipe au obținut câte o remiză, neavând nicio victorie până acum.

Pentru CSM Jiul Petroșani cele trei puncte au o miză uriașă, dat fiind faptul că minerii sunt în căutarea primei victorii din acest campionat.

Dupa doua infrangeri si un egal CSM Jiul Petrosani mai spera

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Echipe putine in Liga a V-a
  •  

Echipe putine in Liga a V-a

Echipe putine in Liga a Va

de Loredana JUGLEA

Luni, 13 septembrie, CSM Dacia Orăștie a fost gazda organizării Ședinței Comitetului Executiv al Asociației Județene de Fotbal Hunedoara.

CSM Dacia Orăștie este un partener de baza în dezvoltarea fotbalului la nivelul județului Hunedoara.

În cadrul ședinței s-au pus bazele unor noi proiecte privind redresarea fotbalului în mediul rural. În acest sezon s-a stabilit un record negativ privind participarea în campionatul Ligii 5: doar 6 echipe!

„Apreciem prezența d-lui viceprimar al Municipiului Orăștie, Cristian Ovidiu HENDREA, la ședința Comitetului Executiv! Mulțumim d-lui Ștefan Marius, președintele CSM Dacia Orăștie, pentru găzduirea ședinței Comitetului Executiv”, se arată pe site-ul oficial al AJF HUNEDOARA. Liga a cincea va debuta pe data de 18 septembrie.

După o pauză foarte lungă cauzată de pandemia COVID-19, reprezentanții echipelor de Liga 5 prezente la Sesiunea de lucru de la Băcia au stabilit că primele meciuri ale echipelor de Liga 5 să se dispute în Cupa României etapa 1, programată pentru data de 12 septembrie 2021, urmând ca prima etapă a noului sezon de Liga 5 să se desfășoare în data de 18 septembrie 2021.

Cu un format competițional adaptat situației actuale, campionatul se va derula cu 10 etape în perioada de toamnă(tur-retur) si cu 10 etape în perioada de primăvară a anului 2022(tur-retur).

Echipe putine in Liga a Va

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Fotbal. Liga a IV-a / Vulcanul a remizat la Hateg, Uricaniul spulberata, Petrila a pierdut
  •  

Fotbal. Liga a IV-a / Vulcanul a remizat la Hateg, Uricaniul spulberata, Petrila a pierdut

Fotbal. Liga a IV-a / Vulcanul a remizat la Hațeg, Uricaniul spulberată, Petrila a pierdut

Fotbal Liga a IVa Vulcanul a remizat la Hateg Uricaniul spulberata Petrila a pierdut

de Loredana JUGLEA

Cea de a doua etapă din campionatul Ligii a IV-a, la fotbal, a adus rezultate previzibile, dar și o mulțime de goluri.

Derbiul etapei a fost jocul de la Hațeg, unde echipa locală, CSO Retezatul, una dintre grupările care și-au anunțat intenția de a lupta pentru pro­mo­varea în liga a treia, a primit replica unei alte echipe cu pretenții, CSM Mihai Viteazu Vulcan. Jocul s-a încheiat nedecis: 0-0. Rezultatul îi avantajează pe oaspeți, aflați după două etape pe locul al treilea în cla­sa­ment.

Minerul Uricani a pierdut din nou la scor mare, fiind învinsă, acasă, de Șoimul Băița.

Echipa din Vale are 15 goluri primite în două meciuri. Inter Petrila a pierdut la Victoria Călan, echipă care se anunță a fi revelația acestui început de campionat.

Rezultate

ACS Minerul Uricani - ACS Şoimul Băiţa: 0-7; CSM Dacia Orăştie 2010 - CSM Deva: 7-3; AS Victoria Călan - CS Inter Petrila: 2-0; CSO Retezatul Haţeg - CSM M. Viteazul Vulcan: 0-0; C.S. „Gloria” al Orașului Geoagiu-CS Hunedoara 8-3.

După două etape conduc în clasament, cu câte 6 puncte, Gloria Orașului Geoagiu și Victoria Călan, urmate de echipele din Vulcan și Hațeg.

Fotbal Liga a IVa Vulcanul a remizat la Hateg Uricaniul spulberata Petrila a pierdut

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • De vorba cu un taran de pe Valea Jiului
  •  

De vorba cu un taran de pe Valea Jiului

De vorba cu un taran de pe Valea Jiului

de Marian BOBOC

Convorbirea de mai jos a fost publicată într-un serial de 11 episoade, sub titlul „De vorbă cu un ţăran de pe Valea Jiului”, în săptămânalul „Avântul”, în 1928 (intertitlurile îmi aparţin). Cel care-l intervievează este un anume „Dela Dunăre”. Un pseudonim redacțional, desigur nu foarte greu de descifrat, din moment ce directorul-proprietar al ziarului, V.B. Taloescu, a venit în Valea Jiului de pe malul Dunării, de la Drobeta Turnu Severin. Oare de ce redacția nu a titrat convorbirea „De vorbă cu un momârlan de pe Valea Jiului”? Oare de ce cuvântul „momârlan” (ca și „barabă) abia apare de vreo câteva ori în presa interbelică de limba română? Răspunsul la aceste întrebări îl găsim (astăzi) în DEX și (atunci) în societate. (M. BOBOC)

Badea Pătru Vasilie - un român sadea supărat, supărat...

M-am împrietenit cu badea Pătru Vasilie, modest crescător de vite din comuna B.... (probabil Bărbătenii de Sus/ Jos - n.a), astăzi (adică în 1928, n.r.) sunt patru ani de atunci. Mi-a spus, când l-am cunoscut pentru prima oară, că îi tare plac. Şi, drept să spun, şi el  mi-a devenit simpatic foarte repede, fiindcă am observat la badea Pătru agerime de minte, scânteieri sănătoase de idei şi, îndeosebi, o mare şi sfântă dragoste pentru petecul cinstit de glie ce i-a rămas de la părinţi. Şi cum se întâmplă îndeobşte, prietenia noastră reflectă, în acelaşi timp, identitatea de vederi ce-o avem amândoi despre aşezarea lucrurilor din această regiune.

În primul rând, am aflat de la el multe şi preţioase amănunte despre fapte petrecute mai demult în Valea Jiului, pe care nici un hrisov nu le pomeneşte şi poate că nici nu le va pomeni vreodată.

Mi-a citat badea Pătru chiar nume de oameni care trăiesc şi astăzi, având pentru unii simple, dar neaoşe, cuvinte de indignare.

- Dumneata, domnişorule, - începea badea Pătru convorbirile noastre - nici nu ştii câte nedreptăţi negre, tot atât cât sunt cărbunii de negri, am avut de îndurat noi românii, mai înainte, pe Valea aceasta a Jiului şi a noastră. Ce îndurăm, în aste timpuri, şi vezi şi d-ta, e prea puţin faţă de ceea ce a fost.

Un strajamegier din Surduc al naibii de rău şi de mânios pe români

Iată, eu m-am pomenit de mic copil, şi la fel şi tata şi bunicu’, pe plaiurile Parângului şi Retezatului, dar, până azi, la vârsta de 70 de ani, încă nu ştiu să ne fi făcut cineva cinstea de stăpâni adevăraţi ai pământului şi pădurilor, ce vezi d-ta cu ochii în jur. Ci, dacă ni-au preţuit... aşa cât ca să strice pe noi o vorbă negândită, preţ de timp, cât ţine aprinsul unei ţigări. Puteam noi a ne plânge cuiva? Ferit-a Sfântul! Pe cât ni-ar fi fost dreptatea de mare, pe atât de mare şi bătaia, ba şi “ştrăfuiala”. Şi, câteodată, mâncam bătaie de la jandarmi, aşa, numai fiindcă le venea lor poftă. Tiii! Era, domnişorule, la Surduc, colo lângă podul Jiului, un strajamegier, rău, Doamne, - Dumnezeu să-i poarte de grijă - rău şi mânios de gândiul   că l-a născut maică-sa într-un ciubăr cu paprică de Seghedin. Numai câtă bătaie a dat acela şi câtă avere ne-a mâncat nouă nouă!...

Stăpânii după dreptate - fără locuri de muncă.

Săcuii - îndestulaţi cu pită şi slană eftină

Căci, să vezi şi dumneata, lucru la Werk nu căpătam  noi, românii, fiindcă stăpânirea avea grijă să aducă la lucru vercesc numai săcui din partea cealaltă a Ardealului, pe care-i aşeza frumos în case de zid, şi pe care-i îndestulia cu slănină şi pită eftină, câtu-i lumea, de credeau bieţii săcui că, iaca, aici sunt cel puţin în mijlocul Raiului.

Iară noi, stăpânii după dreptate ai pământului acestuia, cuibăriţi în case făcute din lemn prăvălit de pe steiurile bătrâne ale Surducului, şi mâncând mămăligă amară, trebuia să ne mişcăm într-un chip ca să putem duce viaţa de la o zi la alta. Lucram, mai pe nimic, orice şi oricât. Ehe!, care dintre noi ajungea slugă la vreun domn, apoi acela era socotit tare norocos.

Contrabandă de nevoie. Finunţ cu pană de cocoş la pălărie

Şi aşa săraci şi prigoniţi cum eram, uşor ne înceluiau negustorii cu glasul lor de ghiavoli îmbrăcaţi în piele de îngeri. Ba cu un rachiu mai tare, ba cu doi trei florini strecuraţi în mână hoţeşte pe la spate. Ne făceau să primim a face pentru ei contrabandă de vite aduse de la regat prin munţi. Ştiau că nu suntem fricoşi şi că numai noi şi căprioarele cunoaştem - pentru mulţi - nebănuitele poteci ale munţilor, pe care n-a trecut vreodată picior de finunţ cu pană de cocoş la pălărie.

Şi-apoi mai era ceva: de ne prindeau, pe noi ne prindeau, şi vai şi-amar de pielea şi punga noastră era. Iar, în ăst timp, domnii negustori şedeau departe, la cafană, în Petroşani, neconturbaţi de nime, ca şi când nici usturoi n-ar fi mâncat, nici gura nu le-ar fi mirosit. Cum vezi dumneata, bună treabă: unii la primejdie şi alţii la cafană. Tare slabi mai eram! Şi spun drept - zău în Dumnezeu -, numai pe mine m-au prins de două ori, da’ bine. Tocmai când aduceam mai multe vite şi vreo douăzeci de porci. Chiar aşa. Mi-au confiscat vitele, m-au legat bine-ha, şi m-au purtat, bată-i vina jandarmi, pân vreo trei comune, pe unde aveam eu neamuri, ca pe-un “cevargău” , de-mi era silă să mai trăiesc!

De bătaie, nu-ţi mai povestesc, căci pe aceea o simt şi acum în oase, Doamne feri! Câtă ocară!

Necazul cu ştrăfuiala din primăvara anului 1890...

Acasă, nevasta, mai cu minte decât mine, după ce plânsese tot timpul, când m-a văzut intrând în ogradă, m-a primit cu vorbe aspre de ocară. Şi avea dreptate. Acuma m-au prins, m-au prins, şi gata. Să zic că bătaia nu m-a costat bani, dar a venit apoi ştrăfuiala. Acu’, năcaz mare. Eu, domnişorule, nu ştiu de-or fi mers toţi banii la stăpânire, doar atâta ştiu, că  mi-am vândut tot-tot, numai ca să scap de temniţa ce sta deschisă foarte cu bună voe pentru noi.

Aceasta s-a întâmplat prima oară în viaţa mea, în primăvara lui 1890. De-atunci, m-am liniştit eu pe câtăva vreme, dar mă rodia la inimă banii ce-am dat, şi mai mă rodia o întrebare de minune: cum de-au aflat atunci jandarmii de la Surduc că eu aduc vite chiar prin locul acela, şi, mai cu seamă, timpul?

Strajameşterul ungur spune adevărul despre negustorii jidovi ...

Şi a dat Dumnezeu de am aflat şi minunea aceasta. Nici că ţi-ar trece prin minte, domnişorule!

Aşadar, află d-ta că în mâinile jandarmilor cădeam numai din pricina acelor negustori jidovi, cari ne trimiteau să facem contrabandă. Când am aflat, m-a trăsnit pe loc durerea în moalele capului şi aş fi fost în stare să merg să le scot măruntaiele afară tâlharilor ce ne trimiseseră până atunci la faptă necinstită.

Dar vei întreba d-ta, ce folos trăgeau negustorii dacă ei  ne mânau şi tot ei ne pârau mai apoi? Iată şi tâlcul, pe care l-am aflat din pipărata gură a strajameşterului într-o seară, la cârciuma satului, după ce ungurul dăduse peste cap mai multă palincă decât îi era măsura. Râdea şarpele, ne înjura şi spunea: valah puturos şi prost! Veneau la noi domnii din Petroşani, din Aninoasa, din Vulcan, şi ne îmbiau cu negustoria blestemată. Făceam tocmeala laolaltă şi hotăram noaptea când vom aduce vitele. Nopţile le alegeam pe cele fără lună, înţelegi d-ta. Dădeau, mai apoi, mâna cu noi şi ne despărţiam cu pieptul umflat de mulţumire că pusesem bună treabă la cale. Noi plecam pe la căşile noastre, iar domnii negustori drept... la Surduc, la strajameşter! Îi povestiau aceluia, fir cu fir, tot ce vorbiseră cu noi mai devreme. Îi spuneau numele nostru, vitele ce vom aduce şi poteca pe care vom umbla. Şi la aşa chip, cădeam prinşi în ochiul laţului ca ştigleţii, fără multă trudă din partea ceangăilor. Când se ţinea, apoi, licitaţia pentru vânzarea vitelor de contrabandă, să întâmpla (!) să le cumpere tocmai negustorii noştri! Auzit-ai dumneata?

Doar socoata lor era foarte limpede: cumpărau cu pe jumătate preţ vitele noastre. Şi din aceşti bani muţumiau mai departe, domneşte, pe omul drept al stăpânirii! Cum vezi, d-ta cinstită hoţie.

Şi acum dacă am vorbi cu oameni cu mintea aşezată, trebue să mărturisim că nici noi n’am fost de omenie, de vreme ce primiam să facem asemenea isprăvi, dar nouă ni s-ar mai erta prostia ca unor ţărani fără carte şi fără multă minte. Şi în afară de aceata, noi plătiam cu bani buni vitele.

Numa’ ia-mi vezi cum câştigau banii domnii cu cocie în curte şi slugi, domnii cu botă aurită, ce jucau în cărţi cu fişpanii, cu birăii şi cu mărimile toate câte erau.

Ba, mă tem că unii ajungiau să fie aleşi de deputaţi la Peşta, să facă cinste ţării cu banii câştigaţi cum îţi povestii.

Aşa, zău. Unii trăesc şi astăzi, şi dacă nu mai pot face hoţia cu contrabanda, fac ei alte hoţii mai mari.

Că dacă mă uit eu bine, văd astăzi toate calfele prăpădite de altădată, mari neguţători, milionari, unternemeni toţi la werk, cu căşi mândre şi mari ca ale grofilor de altă dată. Şi Verkul îi românesc zice-se, dar cei de se îmbogăţesc pe urma lui nu-s “batâr” unui român.

Ce avea de a face fânul cu... cărbunele

Sunt oameni, domnişorule, cari ne iau drept glume spusele noastre. Şi au dreptate.... Oare sunt de crezut cele ce aflaşi de la mine? E de crezut când ţi-oi spune că odată    m-am dus la directorul ăl mare, la dl. Măria sa, să-i cer ceva de lucru, că n-aveam cu ce cumpăra nutreţ la vite, şi că mi-a răspuns: Bine bade, îţi dau lucru de săptămână, dar, în schimb, să cumperi fânul de la nevastă-mea. Bine. Ce avea a face fânul cu cărbunii, unde era el director şi cu nevastă-sa, pe care toată ziua o vedeam în “cocie” mândră? Iaca avea, şi ţi-oi spune.

Când un domn din ăştia mari ochia un locşor mai arătos şi bun de funăţ nu trecea mult şi ne pomeniam numai cu comişia că vine afară şi îl expropia după legea ungurească pe seama băii. Era locul de vreun folos pentru Werk? Da’ de unde... Era fânul bun şi era locul bine aşezat pe vreo coastă frumoasă unde îşi putea face Măria Sa  o filogorie mândră, din care să priviască cuprinsul jurului în zilele de vară cu soare cald. Şi până să vie rândul cărbunilor pe locul acela, cumpăram amarnic de la D-na Măria Sa fânul nostru de pe locurile noastre! Auzit-ai dumneata?

Curată mişelie! Şi mai trimitea D-na Măria Sa să-i dăm câteodată hoare şi ouă proaspete, iar bani nu mai căpătam neam şohan, că vezi, d-ta, săracii domni erau învăţaţi numai să primească bani nu şi să dea.

Domnii noştri şi ai lor...

Aşa a fost, aşa este şi astăzi. Eu voi închide mâine ochii, dar de schimbat nu voi vedea nici o schimbare. Şi doară astăzi, sunt la putere domnii noştri români, şi ar putea să fie o ţârucă mai de ispravă d-lor, să apuce buboiul bine de coarne că tare s-a nărăvit şi tot ei, străinii, sunt mai mari.

Dacă ai cerceta Valea întreagă, nu vei da peste un director cât de mic, care să fie român. Ferit-a sfântul! Apoi, aceasta e blăstămăţia mare pe capul nostru... Sunt ei câţiva şi români în slujba Werkului, dar cu putere atâta de mică, că mai mult îi încurci de nu ştiu ce să-ţi răspundă, când îi rogi pentru vreo îndreptare, decât le faci plăcerea să te ajute. Eu ştiu un lucru: au fost ungurii stăpâni, ei trebuiau să fie directori, sunt astăzi românii stăpâni, românii trebuie să fie directori.

Iată, eu nu ştiu ungureşte nici cât a uitat Pişta cocişul din secuime. Pas să ne înţălegem cu ungurii, când ei nu ştiu o frântură de vorbă românească. Şi altceva. Dacă-i directorul străin, el are să-şi ajute pe ai lui. Şi când n-o mai găsi de-ai lui prin Ardeal, are să-i aducă cu paşaport de peste graniţă, din Ungaria sau din Nemţia, ca să ne prindă nouă pâinea de la gură. Şi noi să fim pe mai departe slugi la cei de n-au pită în casă în ţara lor civilizată.

Retragerea nemţilor. Poduri aruncate în aer

Şi apoi, dumneata să nu înţelegi cumva din cele ce-ţi spun că aş fi câine la suflet. Să mă păzească Dumnezeu! Că de ce zic eu că ar fi cu dreptate să stee românii acum la puterea Werkului, aceasta e altă ceva cu mult mai cinstit decât ţi-ai închipui dumneata. Iată, văzuşi că oamenii de care ţi-am vorbit, şi-s domni mari prin Valea Jiului, ne-au fost duşmani de moarte. Unul din ei, căruia nu-i pot grăi numele că-i tare străin şi greu, ne-a aruncat podurile Jiului în aer ca să nu să poată apropia armata română de Ardeal, când a pornit către noi, în 1916. Alţii înjurau şi strângeau pumnii către românii de pe aici, grăind vorbe grele şi prinzându-se pe legământ că atunci când se vor întoarce ei vor toca pe toţi valahii, cum l-au tocat pe Horia.

Cum ştiţi prea bine, armata românească nici că a vrut să ştie de lucrurile acestea şi a venit frumos în Ardeal. Ba,   s-a mai dus până la Peşta, unde au ţinut steagurile noastre în tovărăşia opincilor pe casele stăpânirii ungureşti. Acestea toate au trecut şi lucrurile s-au potolit. Oamenii trebuiau să se apuce din nou de lucru. Cum o fi fost sau cum este prin alte părţi nu ştiu. Ce ştiu eu este că domnii cei buni de la Bucureşti nu s-au atins de nici unul din cei călăi din slujba ţării ungureşti. Au hotărât cu blândeţe să-i ţie în slujbă pe toţi ungurii dacă fac jurământ către ţară. Unii au primit. (Vai de jurământul ce l-au depus!). Alţii au fugit peste Tisa. Însă, cei mai dârzi au stat aici, dar n-au vrut să audă de statul nostru. Şi cu aceştia, ştii ce s-a întâmplat? I-a luat, domnul meu, Werkul, i-a făcut directori mari, şi le-a dat o dată pe lună atât - precum le dă şi astăzi - cât nu primeşte un general într-un an. Apoi, au ştiut ei ce trebuie să facă! Nu doară degeaba zic alţii că mai bine şovinist ungur şi director la Werk, cu plată de milioane, decât român cinstit şi suduit, cu plată de servitor prăpădit.

Casele mici sau mari ale ştaigherilor

Şi acum spune d-ta: te poţi duce la un asemenea domn să-i ceri loc pentru o bucată de pâine? Că ei s-au aşezat în locuri trainice, şi-şi apără pe-ai lor. Şi cum îţi spuneam, când nu mai au cui împărţi bunătăţile, cheamă aici pe cei ce au fugit în ’18 peste Tisa, ca să-şi îngraşe pântecele şi, mintenaş, să le trântească şi câte o casă, că de-ale lucrului, şi lemne şi celelalte se găsesc cât lumea în Valea Jiului şi cu bani şi mai ales fără bani.

Aşa, zău. Iată că vezi d-ta acum, cum de-au ajuns toţi ştaigării, cari au venit aici cu ştraiţa în spate, şi minerii - toţi străini - să-şi dureze câte o casă,  mai mare sau mai mică, fiecare după locul ce-l ocupa şi după numele ce-l purta.

Licăritul banilor. Plata în bucăţi a pământului

Noi, cum vezi, bogaţi de bani, nu suntem decât că avem pământ şi ceva vite, atât. Când dă Dumnezeu, luăm de pe loc fânul pentru vite, când nu, tot folosul ce-l tragem e taxa ce-o plătim statului!

Ba, încât când unul, când altul dintre noi, ne pomeneam, pe rând cu câte un străin, te miri de pe unde, care venia la noi şi ne spunea: “Uite bade, eu aş zice să-mi vinzi mie pământul că-i rău, şi îi aşa, şi d-ta nu tragi nici un folos de pe el. Dacă iei banii, apoi faci cu ei ce vrei d-ta! Şi cum se potrivea că se îmbiau la vânzare numai când era timpul rău şi scumpete mare. Ce dracu să faci? Ispita era mare, banii licăreau departe, ne gândeam că n-ar fi tocmai rău. Intra bietul om la tocmeală, mergea, apoi, la întabulare de scria sus număruşul pământului şi, apoi, mai departe, locul era dus pentru totdeauna din mâinile românului. Şi de aci, începea neguţătoria cea adevărată. Domnul ce prindea locul, îl făcea parcele, frumos, şi dădea de ştire la lume, pe la băi, că are spre vânzare loc de case. Vezi doar ca să nu înţelegem noi şi alţii cum că ei erau mai de cu vreme vorbiţi. Cât ai aştepta neamul din celălalt sat, parcelele erau gătate la vânzare şi câte unul, câte unul, veniau de se aşezau gazde străinii în vatra comunei. Da’ - ne-ntrebam noi - cum de au oamenii aceia atâţia bani să şi mănânce, să se şi îmbrace şi să mai cumpere şi pământ?

Apoi la aceasta să răspunzi  d-ta, care nu ştii, că de ţi-oi spune eu, ai să zici că-s flecar. Ei ziceau că-l plătesc în bucăţi. Şti-o dracul bucată cum plăteau ei!

Asta n-ar fi nimic, ş-apoi erau tare grăbiţi. În două săptămâni îşi tocmiau palancul; într-altă lună îşi făceau cărămida; apoi, aduceau lemnele de copiriş şi ţigla şi, dacă nu treceai prin părţile acelea trei luni, nu mai cunoşteai satul. Casele erau gata şi date în cartel. Că vezi, acum aveau ei case, dar locuiau tot într-ale Werkului, ca să-şi scoată câştig. De unde aduceau materialele, asta e o minune pentru mulţi. Ştiu doar că numai noaptea le aduceau şi se asemănau amarnic cu cele ale Werkului. Cum le căpătau, mai gândeşte-te şi d-ta că eşti mai cu carte decât mine.

Momârlanii trăiau cu urşii. Apariţia băilor

Cât a fost sălbăticiune pe aici doar dacă vedeam, din când în când, câte un domn cu slugi şi câini că bătea plaiurile de voe prea bună şi din lipsă de alt lucru.

Bordeiele noastre erau la mare depărtare unele de altele. Şi noi trăiam cu urşii, necercetaţi şi neîntrebaţi de nimeni. Cum s-au pornit băile (minele - n.r.), mai apoi, ne-am pomenit că vine peste noi atâta prăpăd de lume, şi pe lângă că ne-a cuprins pământurile cum aflaşi, ne-au mai împănat şi satele cu cele naţii. Eu cred, domnişorule, după cum îţi povesti şi aflaşi că aceasta a fost şi este o mare politică, tot pe atâta de proastă pentru noi!

Cărbunii din foalele Jiului...

Dreptu-i? De bună seamă că-i drept. Apoi, e mare păcat de la Dumnezeul acesta că am fost bătuţi şi am suferit pe pământul nostru, pe care-l cunoaştem fir cu fir. Şi când   s-a aflat că sub el zace munţii de cărbuni ai minunei, mi i-au cuprins averea străină, ba cu înşelătorii, ba cu Comisia de Expropiere Ungurească. Fără multă vorbă şi fără voia voastră. Ia vezi, e drept ce ne-au socotit pe noi?! Că astăzi, dacă găseşte cineva o comoară de aur sub pământul lui, în cuprinsul lui, o dă după lege Statului, şi cât e Statul  de amarnic la plată, tot îi dă şi omului o parte.  Nouă însă nici şivărul ce nu face un creiţar nu ni-l dă de cinste nimeni.  Perţente pentru ţăranii cu petrol în curte.

De vorba cu un taran de pe Valea Jiului

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Esti un impatimit al jocurilor de noroc? Petrece in propria locuinta si bucura-te de avantaje
  •  

Esti un impatimit al jocurilor de noroc? Petrece in propria locuinta si bucura-te de avantaje

Ești un împătimit al jocurilor de noroc? Petrece în propria locuință și bucură-te de avantaje

Esti un impatimit al jocurilor de noroc Petrece in propria locuinta si bucurate de avantaje

de Ziarul Vaii Jiului

Dacă ai fost privat de micile tale plăceri nevinovate pe timp de pandemie, e timpul să scoți asul de sub mânecă. Poate că restricțiile de călătorie te-au împiedicat să vizitezi destinațiile dorite, însă există un mod prin care poți aduce notoriul Sin City în propriul tău bârlog. Ești doar la un click distanță de o atmosferă tip Vegas, așa că invită-ți prietenii și profită de experiența incitantă a unui live casino. Nu ești convins pe deplin?

Iată care sunt principalele avantaje ale jocurilor de noroc online

Odată cu evoluția tehnologică, tot mai multe activități au fost transpuse și adaptate mediului digital, iar captivantele jocuri de noroc nu fac excepție. Pe lângă facilitarea accesului la aceste distracții prin intermediul dispozitivelor electronice, pariorii se bucură de diverse avantaje și beneficii atunci când se încumetă să dea o șansă cazinourilor online.

  1. Poți juca oriunde și oricând

Nu este nevoie să mergi fizic la sala de jocuri pentru a te distra după bunul plac, ci poți accesa foarte ușor astfel de servicii din confortul propriei case. Tot ce ai nevoie este o conexiune bună la rețeaua de internet.

  1. Este alegerea ideală pentru începători

Dacă nu ai trăit până acum experiența pariurilor, iar conceptele de ruletă sau Blackjack îți sunt complet străine, atunci ai putea lua în considerare o seară inedită de live casino. Crupierii online îți vor oferi toate informațiile necesare, în timp real, înainte de a începe jocul, astfel încât să te familiarizezi cu toate noțiunile de bază. S-ar putea ca lipsa de experiență să de descurajeze la început, mai ales atunci când rezultatul nu este cel dorit, dar important este să te distrezi și să ieși un pic din zona de confort.  

  1. Bonusuri și oferte speciale

Pariorii pot beneficia de numeroase oferte și avantaje atunci când aleg să joace în regim online. Pe site-uri de pariuri precum Sportingbet.ro, poți beneficia de rotiri gratuite, promoții constante, bonusuri de bun venit, de loialitate și multe altele.

  1. Un mediu de joc sigur și responsabil

Cazinourile online țin cont de măsuri riguroase de siguranță și lucrează cu prestatori de servicii financiare renumiți, așa că nu trebuie să-ți faci griji pentru banii tăi sau datele cardului. Mai mult decât atât, toate datele tale cu caracter personal sunt protejate datorită protocoalelor stricte de securitate implementate, așa că poți paria cu încredere pe astfel de platforme.

  1. Rezultate transparente

Nu trebuie să te îngrijorezi că jocurile tale ar putea fi măsluite. Totul se petrece exact ca într-un cazino adevărat, cu crupieri care interacționează cu tine în timp real, nefiind folosite aplicații de generare a unor numere aleatorii. Fie că vorbim de ordinea cărților din pachet sau de viteza mingii la ruletă, fiecare joc și rezultat este foarte transparent.

E timpul să-ți încerci norocul! Dacă nu ți s-a ivit în cale, nu e nevoie să fii negru de supărare, sau roșu de furie. În definitiv, ce-ar mai fi viața fără mici riscuri din când în când? 

Sursă foto: Shutterstock.com

Esti un impatimit al jocurilor de noroc Petrece in propria locuinta si bucurate de avantaje

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Vulcan / Reparatiile sunt luate in serios
  •  

Vulcan / Reparatiile sunt luate in serios

Vulcan  Reparatiile sunt luate in serios

de Gheorghe OLTEANU

Ieri dimineață, în drum spre școala 4, am rămas surprins de ceea ce am văzut la intersecția străzilor Nicolae Titulescu și Jiului. Mai exact, pe locul în care, cu o săptămână și ceva înainte, carosabilul a fost săpat de-a latul, pentru a fi introdusă noua conductă de canalizare. 

Un excavator  de mici dimensiuni brăzda din nou șoseaua, exact pe traseul care fusese acoperit cu pământ după ce conducta a fost îngropată. M-am mirat, iar primul meu gând a fost că, probabil, se pierduse ceva în momentul ultimei operațiuni. Dar nu era așa. Explicația pe care mi-a oferit-o băiatul care, cu o paletă de ping-pong, vopsită în roșu pe o parte și vede pe cealaltă, dirija autovehiculele care circulau pe acest tronson de drum.

Nu se pierduse nimic (nici măcar din vedere!), ci se refăcea carosabilul afectat de lucrările echipei de constructori cu canalizarea. E o lucrare serioasă care nu constă, pur și simplu, în așternerea unui strat de asfalt peste pământul aruncat inițial peste noua conductă. Se sapă din nou și, cum mi-a explicat tânărul, se pun două rânduri de balast de sorturi diferite. După care urmează un strat de beton și doar după aceea se toarnă asfaltul. La fel a procedat aceeași echipă și pe Aleea Trandafirilor. Pe o porțiune a căreia, așa cum am văzut eu însumi, mai e ceva de asfaltat.

Vulcan  Reparatiile sunt luate in serios

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
❌