Actualitate

❌
There are new articles available, click to refresh the page.
Ieri — 18 September 2021Darabaneni
  • Profesorul Constantin Martiniuc a trecut la cele veșnice
  •  

Profesorul Constantin Martiniuc a trecut la cele veșnice

Profesorul Constantin Martiniuc a trecut la cele veșnice
Învățământul dărăbănean este, din nou, în doliu. Profesorul de fizică Constantin Martiniuc, cel care a slujit școala dărăbăneană peste patru decenii, a trecut la cele veșnice.
Constantin Martiniuc s-a născut pe 28 februarie 1954, în comuna Santa Mare, pe malul Prutului. A fost student al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în anul 1978 a predat primele lecții de fizică la Liceul din Darabani. A fost poate, unul dintre cei mai fideli profesori ai liceului, pe care l-a condus și în calitate de director între anii 1999-2001, predând doar la această unitate de învățământ până când a ieșit la pensie, în anul 2019. A fost un profesor foarte iubit de elevi, respectat, lipsit de ranchiună, mereu cu zâmbetul pe buze. Însă, o boală necruțătoare l-a luat de lângă cei dragi.
Profesorul Constantin Martiniuc va fi condus pe ultimul drum duminică,19 septembrie, la prânz. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • 2500 de participanți la Zilele Nordului ”Viitorul rămâne deschis” GALERIE FOTO & VIDEO
  •  

2500 de participanți la Zilele Nordului ”Viitorul rămâne deschis” GALERIE FOTO & VIDEO

2500 de participanți la Zilele Nordului Viitorul rămâne deschis GALERIE FOTO amp VIDEO
3 zile de festival, 2 de rupere de nori și 2500 de participanți la cele 50 de concerte și evenimente ale Zilelor Nordului din acest an.
Organizatorii, membrii Asociației Nord, anunță că line-up-ul musical de anul viitor va fi unul internațional, va fi reconstruită la Darabani  prima școală de stat sătească din Moldova și ne ”amenință” cu noi ateliere și teme în premieră.
„În vremuri de pandemie, sub ploi torențiale, aceasta a fost prima ediție integral pe bilete. Nu au fost auspicii grozave, dar, datorită echipei, invitaților și publicului, atmosfera a fost excelentă, discuțiile la fel, iar viitorul rămâne deschis. ZN a fost din nou locul de reîntâlnire de care mulți aveam nevoie. Acum ne mutăm atenția către reconstrucția Primei Școli sătești de stat din Moldova și pregătirea următoarei ediții a ZilelorNordului”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.
Concerte în Poiana Teioasa, la Conacul Balș și  Casa de Cultură
Subcarpați și Zdob și Zdub au adunat câte 1.000 de oameni în Poiana Teioasa, în pofida vremii nefavorabile. Pe scena din Poiană au mai urcat The Kryptonite Sparks, Baba Dochia, Melting Dice, Sea Section și DJ-ii Spacenoodles și Amza b2b Alinescu. La Conacul Balș au concertat Doru Trăscău și Andrei Zamfir de la The Mono Jacks, iar concertele cu Dan Byron și Mircea Baniciu au fost mutate, din cauza ploii, la Casa de Cultură, desfășurându-se la capacitatea maximă a sălii.
2500 de participanți la Zilele Nordului Viitorul rămâne deschis GALERIE FOTO amp VIDEO
Teatru, filme, conferințe, ateliere
Conacul Balș și Casa de Cultură au găzduit patru reprezentații de teatru cu trupele independente Texte bune în locuri nebune, Atelierul de Teatru, Drama Club și Frilensăr, iar serile din oraș s-au încheiat cu proiecțiile a trei filme premiate în acest an pe cele mai mari scene internaționale:  Încă un rând (Oscarul pentru cel mai bun film străin), Privește către cer (Premiul FIPRESCI la Berlinale) și Succes de public (Comedia anului la European Film Awards).
Întâlnirile, conferința anuală a festivalului, i-a adus în acest an în fața publicului pe poeta Svetlana Cârstean, actrița Diana Buluga, scriitorul Lucian Dan Teodorovici și muzicianul DoruTrăscău, într-o dezbatere pe tema din acest an a festivalului: infinitindefinit - cum se schimbă identitatea noastră și a micilor comunități în lumea în schimbare alertă de azi.
Artiști și manageri culturali din toată țara au susținut ateliere creative adresate elevilor din regiune: video mapping cu Andrei Cozlac, educație vizuală cu Ioana Brăilescu, educație muzicală cu IzabelaVieriu, scriere și creativitate cu Florentina Toniță, incubatorul de lectură cu Svetlana Cârstean, film cu Raluca Bugnar, film documentar cu Sorin Florea, atelier de teatru cu Ela Nistor, ateliere de patrimoniu cu Mihai Bulai. Atelierele sunt susținute prin programul „În Stare de Bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Sport și călătorii
Probele de MTB și Trail din cadrul Maratonului Nordului din acest an s-au desfășurat în condiții meteo dificile, dar au adunat câte 200 de participanți la Pomârla și Teioasa, inclusiv câțiva sportivi din afara țării.

Ediția din 2021 a festivalului a propus participanților șase Tururi ale Nordului în regim self-drive (Nordul Extrem, Enescu 140, Eminescu să ne judece, Bucovină, plai cu flori, Vechile capitale, Orașul Domnițelor) și două organizate și ghidate de către Asociația Nord în parteneriat cu Iași Travel (Descoperă Nordul și Darabani City).

Planuri pentru 2022

Ediția a 8-a a Zilelor Nordului este organizată în parteneriat cu Banca Transilvania, Iulius Mall, Primăria Darabani, Primăria Pomârla și Radio Guerrilla, cu sprijinul: Darex Auto, Aqua Carpatica, Cadasplan Solutions, Piatra Chiș, Pirania, Sagrod, Gecor Group, Old School Pub, Carpatis, Miracom, Voronskaya, Power Line, Casa Andrei.

Ediția a noua a Zilelor Nordului va avea loc între 12 și 14 august 2022. Organizatorii anunță că line-up-ul musical va fi unul internațional, iar agenda de ateliere și activități pentru participanți se va îmbogăți cu subiecte și școli de vară noi.

2022 este și anul dedicate clăcilor pentru reconstrucția Primei Școli sătești de stat din Moldova, pe care Asociația Nord le pregătește împreună cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala Nord-Est, și cu Primăria Darabani. Școala, înființată la Darabaniîn 1841, va fi reconstruită folosind exclusiv tehnici și materiale tradiționale, urmând să devină parte a Muzeului Nordului dedicată istoriei învățământului rural din Moldova și hub educațional pentru școlile din regiune.

Despre

Asociația Nord mobilizează comunitățile mici din Moldova pentru regenerare și dezvoltare locală prin cultură, educație, turismși sport. Înființatăîn 2014, Asociația a creat Muzeul Nordului, a reabilitat Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare, a contribuit la renovarea Școlii vechi de la Darabani, a Școlii Românești de Arte de la Cernăuți și a Casei Enescu de la Mihăileni și a derulat mai multe campani ipentru stimularea sportului în regiunea de Nord, pentru îngrijirea animalelor fără stăpân și pentru echiparea spitalelor din Botoșani cu materialele necesare în timpul stării de urgență pandemică.

Proiectul fanion al Asociației este festivalul Zilele Nordului, organizat la Darabani, cel mai Nordic oraș din România, și în alte 20 de comunități mici din regiune.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Trupa Subcarpați a făcut show la Darabani GALERIE FOTO & VIDEO
  •  

Trupa Subcarpați a făcut show la Darabani GALERIE FOTO & VIDEO

Trupa Subcarpați a făcut show la Darabani GALERIE FOTO amp VIDEO
Rapperii de la Subcarpați au încălzit atmosfera de după ploaie în prima zi a celei de-a 8-a ediții a festivalului Zilele Nordului.
Mai puțini spectatori în prima zi de concerte la Darabani datorită vremii capricioase, puțini dar buni, cei prezenți fiind încălziți de ritmurile hip-hop cu influențe etno și riffurile hardcore ale trupei Subcarpați. Cei prezenți au cântat împreună cu MC Been & Co, dovedindu-se buni cunoscători ai versurilor îndrăgitei formații. Muzicienii au apreciat prestația publicului de la Darabani, i-au felicitat pe organizatori, și nu au părăsit scena fără să se încline în fața celor prezenți.  
”Înainte de a fi o trupă, suntem o gașcă de prieteni a cărui numitor comun este muzica. Și chiar mai înainte de asta suntem un manifest, nu o trupă pentru care profitul este mai important decât pasiunea pentru lucrul bine făcut” afirmă membrii trupei Subcarpați pe pagina lor oficială. Liderul lor, MC Bean, a afirmat că practică cea mai frumoasă meserie din lume și i-a cucerit definitiv pe cei prezenți prin interpretarea sa la caval.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
AlaltaieriDarabaneni
  • 2500 de participanți la Zilele Nordului ”Viitorul rămâne deschis” GALERIE FOTO & VIDEO
  •  

2500 de participanți la Zilele Nordului ”Viitorul rămâne deschis” GALERIE FOTO & VIDEO

2500 de participanți la Zilele Nordului Viitorul rămâne deschis GALERIE FOTO amp VIDEO
3 zile de festival, 2 de rupere de nori și 2500 de participanți la cele 50 de concerte și evenimente ale Zilelor Nordului din acest an.
Organizatorii, membrii Asociației Nord, anunță că line-up-ul musical de anul viitor va fi unul internațional, va fi reconstruită la Darabani  prima școală de stat sătească din Moldova și ne ”amenință” cu noi ateliere și teme în premieră.
„În vremuri de pandemie, sub ploi torențiale, aceasta a fost prima ediție integral pe bilete. Nu au fost auspicii grozave, dar, datorită echipei, invitaților și publicului, atmosfera a fost excelentă, discuțiile la fel, iar viitorul rămâne deschis. ZN a fost din nou locul de reîntâlnire de care mulți aveam nevoie. Acum ne mutăm atenția către reconstrucția Primei Școli sătești de stat din Moldova și pregătirea următoarei ediții a ZilelorNordului”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.
Concerte în Poiana Teioasa, la Conacul Balș și  Casa de Cultură
Subcarpați și Zdob și Zdub au adunat câte 1.000 de oameni în Poiana Teioasa, în pofida vremii nefavorabile. Pe scena din Poiană au mai urcat The Kryptonite Sparks, Baba Dochia, Melting Dice, Sea Section și DJ-ii Spacenoodles și Amza b2b Alinescu. La Conacul Balș au concertat Doru Trăscău și Andrei Zamfir de la The Mono Jacks, iar concertele cu Dan Byron și Mircea Baniciu au fost mutate, din cauza ploii, la Casa de Cultură, desfășurându-se la capacitatea maximă a sălii.
2500 de participanți la Zilele Nordului Viitorul rămâne deschis GALERIE FOTO amp VIDEO
Teatru, filme, conferințe, ateliere
Conacul Balș și Casa de Cultură au găzduit patru reprezentații de teatru cu trupele independente Texte bune în locuri nebune, Atelierul de Teatru, Drama Club și Frilensăr, iar serile din oraș s-au încheiat cu proiecțiile a trei filme premiate în acest an pe cele mai mari scene internaționale:  Încă un rând (Oscarul pentru cel mai bun film străin), Privește către cer (Premiul FIPRESCI la Berlinale) și Succes de public (Comedia anului la European Film Awards).
Întâlnirile, conferința anuală a festivalului, i-a adus în acest an în fața publicului pe poeta Svetlana Cârstean, actrița Diana Buluga, scriitorul Lucian Dan Teodorovici și muzicianul DoruTrăscău, într-o dezbatere pe tema din acest an a festivalului: infinitindefinit - cum se schimbă identitatea noastră și a micilor comunități în lumea în schimbare alertă de azi.
Artiști și manageri culturali din toată țara au susținut ateliere creative adresate elevilor din regiune: video mapping cu Andrei Cozlac, educație vizuală cu Ioana Brăilescu, educație muzicală cu IzabelaVieriu, scriere și creativitate cu Florentina Toniță, incubatorul de lectură cu Svetlana Cârstean, film cu Raluca Bugnar, film documentar cu Sorin Florea, atelier de teatru cu Ela Nistor, ateliere de patrimoniu cu Mihai Bulai. Atelierele sunt susținute prin programul „În Stare de Bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Sport și călătorii
Probele de MTB și Trail din cadrul Maratonului Nordului din acest an s-au desfășurat în condiții meteo dificile, dar au adunat câte 200 de participanți la Pomârla și Teioasa, inclusiv câțiva sportivi din afara țării.

Ediția din 2021 a festivalului a propus participanților șase Tururi ale Nordului în regim self-drive (Nordul Extrem, Enescu 140, Eminescu să ne judece, Bucovină, plai cu flori, Vechile capitale, Orașul Domnițelor) și două organizate și ghidate de către Asociația Nord în parteneriat cu Iași Travel (Descoperă Nordul și Darabani City).

Planuri pentru 2022

Ediția a 8-a a Zilelor Nordului este organizată în parteneriat cu Banca Transilvania, Iulius Mall, Primăria Darabani, Primăria Pomârla și Radio Guerrilla, cu sprijinul: Darex Auto, Aqua Carpatica, Cadasplan Solutions, Piatra Chiș, Pirania, Sagrod, Gecor Group, Old School Pub, Carpatis, Miracom, Voronskaya, Power Line, Casa Andrei.

Ediția a noua a Zilelor Nordului va avea loc între 12 și 14 august 2022. Organizatorii anunță că line-up-ul musical va fi unul internațional, iar agenda de ateliere și activități pentru participanți se va îmbogăți cu subiecte și școli de vară noi.

2022 este și anul dedicate clăcilor pentru reconstrucția Primei Școli sătești de stat din Moldova, pe care Asociația Nord le pregătește împreună cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala Nord-Est, și cu Primăria Darabani. Școala, înființată la Darabaniîn 1841, va fi reconstruită folosind exclusiv tehnici și materiale tradiționale, urmând să devină parte a Muzeului Nordului dedicată istoriei învățământului rural din Moldova și hub educațional pentru școlile din regiune.

Despre

Asociația Nord mobilizează comunitățile mici din Moldova pentru regenerare și dezvoltare locală prin cultură, educație, turismși sport. Înființatăîn 2014, Asociația a creat Muzeul Nordului, a reabilitat Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare, a contribuit la renovarea Școlii vechi de la Darabani, a Școlii Românești de Arte de la Cernăuți și a Casei Enescu de la Mihăileni și a derulat mai multe campani ipentru stimularea sportului în regiunea de Nord, pentru îngrijirea animalelor fără stăpân și pentru echiparea spitalelor din Botoșani cu materialele necesare în timpul stării de urgență pandemică.

Proiectul fanion al Asociației este festivalul Zilele Nordului, organizat la Darabani, cel mai Nordic oraș din România, și în alte 20 de comunități mici din regiune.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Trupa Subcarpați a făcut show la Darabani GALERIE FOTO & VIDEO
  •  

Trupa Subcarpați a făcut show la Darabani GALERIE FOTO & VIDEO

Trupa Subcarpați a făcut show la Darabani GALERIE FOTO amp VIDEO
Rapperii de la Subcarpați au încălzit atmosfera de după ploaie în prima zi a celei de-a 8-a ediții a festivalului Zilele Nordului.
Mai puțini spectatori în prima zi de concerte la Darabani datorită vremii capricioase, puțini dar buni, cei prezenți fiind încălziți de ritmurile hip-hop cu influențe etno și riffurile hardcore ale trupei Subcarpați. Cei prezenți au cântat împreună cu MC Been & Co, dovedindu-se buni cunoscători ai versurilor îndrăgitei formații. Muzicienii au apreciat prestația publicului de la Darabani, i-au felicitat pe organizatori, și nu au părăsit scena fără să se încline în fața celor prezenți.  
”Înainte de a fi o trupă, suntem o gașcă de prieteni a cărui numitor comun este muzica. Și chiar mai înainte de asta suntem un manifest, nu o trupă pentru care profitul este mai important decât pasiunea pentru lucrul bine făcut” afirmă membrii trupei Subcarpați pe pagina lor oficială. Liderul lor, MC Bean, a afirmat că practică cea mai frumoasă meserie din lume și i-a cucerit definitiv pe cei prezenți prin interpretarea sa la caval.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ștefan Teișanu: ”Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles”
  •  

Ștefan Teișanu: ”Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles”

Ștefan Teișanu Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles
De opt ani, în România se vorbește despre Nord. De opt ani, sfârșitul verii adună în Nord turiști din toate zările. Concerte, conferințe, ateliere, ciclism, tenis, teatru, filme, tur ghidat, campanii de răsunet național, istorii și perspective, lansări de carte și recuperări culturale…Cultura este liantul care unește comunitatea, indiferent de componentele pe care ea le implică, de la limbă, religie și educație la tehnologie, cultură materială, tradiții sau estetică. Însă, pentru ca toate aceste elemente să fie identificate și valorifficate în comunitate, este nevoie de strategii de politici culturale, este nevoie de antreprenoriat cultural, de o maturitate socială și de responsabilitate economică.
Festivalul Nordului a ajuns la a opta ediție. Ediția 2021 vine după un an 2020 care a pus la grea și dificilă încercare toate sectoarele economice, sociale, educaționale. Iar cultura nu a făcut excepție. Supraviețuirea înseamnă, din această perspectivă, să nu renunți, chiar dacă miza se modifică, chiar dacă spectacolul își mai încetinește forța pentru a face loc unei prudente manifestări, unei mature și necesare asumări într-un timp al transformărilor de tot soiul.
Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, organizator alături de fratele său, Alexandru, al celor opt ediții ale Zilelor Nordului, rămâne constant în optimism și în determinarea cu care se întoarce de fiecare dată în Darabaniul natal.

Caruselul promisiunilor, fie că ele, promisiunile, se nasc în curți administrative sau în discursuri politice, așteptările rostogolite în uitare chiar înainte de a fi răspicat rostite, lipsa oricărei strategii culturale, oportunismul politic, absența minimei contribuții și revendicarea meritelor închipuite sunt doar câteva dintre piedicile care se așază în fiecare an în fața unui astfel de festival. Un eveniment de anvergură și de notorietate națională, privit mai degrabă ca un ”bun care se cuvine”, nu și drept unul care impune implicare și asumare.

Cum au fost cele șapte ediții și ce se află înaintea celei de a opta, cum se vede Festivalul Nordului din perspectiva antreprenorului cultural, despre comunități și generații, dar și despre ”marile speranțe și micile bucurii”, într-un interviu realizat de Florentina Toniță cu Ștefan Teișanu pentru Botoșăneanul.ro. 

”Trăim din micile bucurii și din marile speranțe”

 -Gândul care stă înaintea acestei întâlniri este unul al scotocirilor prin cele 7 spre 8 ediții. Festivalul Nordului a fost și este un angrenaj cultural, social, cu implicații economice și turistice care de la un an la altul se amplifică și pare că devine un mecanism de sine stătător. Dacă ar fi să trasăm, matematic, o distanță de la A la B - de la ediția 1 până la cea care stă să înceapă -, ce fel de linie am vedea: o linie dreaptă, una curbă sau frântă? (zilele trecute mi-a ieșit în față o zicere -Maria Lassing-, iată că acum o și aduc aproape: ”Linia dreaptă e calmă, linia curbă e îndrăgostită, linia în zig-zag e nervoasă”).

Ștefan Teișanu: Dacă linia curbă e îndrăgostită, atunci cu siguranță și linia vieții de până acum a ZN e la fel.

În acești primi șapte ani am avut de toate: și bucurii, și greutăți, și amintiri, și suferință. Ne-a fost și bine și ne-a fost și rău. Probabil că nu se poate altfel sau poate nu știm noi să facem lucrurile altfel, dar se pare că așa merg toate cele ale sufletului: privirea înainte, încredere în viitor și multă muncă zi de zi pentru a ține toate rotițele împreună, în mișcare. Trăim din micile bucurii și din marile speranțe. Din ceea de se vede acolo în zare.

-Străbatem un timp în care facerea de bine înseamnă: mâncare și adăpost pentru nevoiași, echipamente pentru spitale la fel de nevoiașe, ghiozdane pentru copii săraci și exemplele ar putea continua. Festivalul Nordului a venit de la început cu un alt fel de facere de bine: un bine cultural, comunitar. Un bine care te învață și te dezvoltă, care te determină să te ajuți singur și să stai bine în propria talpă. Din această perspectivă, cum privești astăzi, ca antreprenor, către edițiile care s-au scurs (cele 7 cel puțin).

-Mai întâi aș vrea să apăr puțin cuvântul „antreprenor”, care în România e puternic asociat cu afacerile, cu profitul. Nimic în neregulă cu afacerile și cu profitul, bineînțeles, dar e important să clarificăm că antreprenoriatul nu își propune în mod obligatoriu profitul, ci își propune în mod obligatoriu rezultatul, atingerea unei ambiții, onorarea unei promisiuni. De aceea antreprenoriatul se manifestă la fel de natural și în context cultural sau social, acolo unde miza nu e profitul, ci impactul.

Ne uităm împăcați în urmă după acești 7 ani: am creat Muzeul Nordului, am reabilitat Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare, am sprijinit Școala Românească de Arte de la Cernăuți, Școala Veche de la Darabani și Casa Enescu de la Mihăileni, am făcut campanii pentru spitalele din Botoșani în timpul stării de urgență pandemică, campanii pentru animalele fără adăpost, campanii pentru promovarea sportului în comunitățile mici. Am făcut zeci și zeci de ateliere și conferințe de educație, școli de vară de tot felul. Am lucrat cu peste 1000 de tineri voluntari, în circa 20 de comunități mici din Nord. Putem merge liniștiți mai departe. ”Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă”

-Revenind: componenta culturală a festivalului din Nord a fost evidentă chiar de la început. Acum, după șapte ediții consumate deja, cât de dificil a fost de așezat povestea asta într-un județ care, deși unul cu declarativ brand cultural, este privit mai degrabă ca pol al sărăciei? Care a fost cea mai mare, mai dificilă piedică: mentalitatea, rigiditatea autorităților etc.?

-Da, e destul de rău ce se întâmplă în Botoșani în termeni de politici publice în cultură. Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă. De exemplu, în ultimii doi ani finanțarea nerambursabilă pentru proiecte culturale a fost sistată de către Consiliul Județean, nu că înainte de a fi sistată ar fi fost foarte mare sau strategică în vreun fel. Pentru mine, ca manager cultural, faptul că județul Botoșani, municipiul Botoșani și orașele mai importante din județ nu au nicio strategie culturală, nicio legătură strategică, logică între cultură și dezvoltarea locală și teritorială, faptul acesta este de neînțeles. Cultura poate produce atât de multă valoare socială și economică în Botoșani, are un potențial uriaș, clădit mai ales pe istoricul nostru comun, istoric pe care însă îl cităm găunos în discursul politic și nimic mai mult, din păcate.

Când am pornit festivalul, ne-am propus să organizăm cel puțin 25 de ediții și să tragem concluzii despre schimbarea de mentalitate numai atunci, după ce vom fi fost lucrat cu 25 de generații de elevi și tineri. Câte 200-300 de tineri din regiune sunt voluntari la ZN în fiecare an. Am lucrat cu peste 1000 deja și se vede: impactul lor direct în festival e major, impactul lor indirect, prin discursul influențat în familiile și în cercurile lor de prieteni se vede și el. În 25 de ani vom avea 5000 de colegi în ZN. Vom schimba o generație întreagă atunci.

-#7deAcasă a fost Festivalul Nordului de anul trecut. În pandemie, cu bariere și restricții. Cum a fost experiența 2020 și care au fost lecțiile (dacă au fost) unui astfel de eveniment?

-Nu știu dacă anul trecut, primul de pandemie, au fost mai mult de 10 festivaluri de muzică în țară. Faptul că Zilele Nordului a fost unul dintre ele a fost nu numai o mare realizare pentru noi toți, ci și o declarație de iubire și de curaj: ne-am purtat de parcă toată speranța lumii noastre de acasă era în mâinile noastre. Cultura e purtătoare de mesaj - contează dacă transmiți oamenilor că mergi mai departe sau că ești învins. Diferența e semnificativă. Așa că ne-am făcut curaj și am continuat să muncim pentru Nord.

Efortul de anul trecut a fost mare: am lucrat în condiții de restricții dure, de subfinanțare record, de riscuri și pericol iminente. Rezultatele însă au fost pe măsură: am descoperit o comunitate capabilă să se adune împreună în vreme de criză, oameni care au venit înspre noi din proprie inițiativă, doar ca să ne sprijine în nebunia noastră. Pe lângă festivalul în sine, anul trecut am reușit împreună și să derulăm o campanie care a dus mii de echipamente medicale, inclusiv un ventilator, în spitalele din județ.

Am învățat că avem dreptate să credem în oameni. Și mergem înainte cu încă și mai multă încredere decât înainte de criza pandemică.

”Turiștii iau de la noi poveștile Nordului și le duc mai departe”

-Festivalul Nordului a pornit cu o mână de oameni, cei mai mulți din Cluj, și a devenit o comunitate. Dacă astăzi și-ar completa o ”declarație de bogăție”, cum ar arăta aceasta? În ce fel a crescut Festivalul, pe cine a strâns în juru-i? Ce a câștigat și ce a pierdut pe drum?

-Cel mai mare câștig sunt, cu siguranță, miile de tineri care au lucrat și lucrează la fiecare ediție de ZN. Acest nou Nord care se formează aici din mâinile și din mințile lor iese. Apoi, am descoperit oameni extraordinari în administrații locale, în școli, în mediul de afaceri. Dacă cei de felul lor ar reuși să rămână adunați în jurul unor vise comune pentru comunitățile lor, lumea ar fi, simplu, mai bună.

Sute de turiști din afara regiunii vin în Nord în fiecare ediție. Ei sunt un câștig real pentru noi toți, atât prin banii pe care îi lasă aici, la pensiuni, restaurante, furnizori de servicii de tot felul, producători locali, cât mai ales prin cele emoționale pe care le tranzacționează cu noi toți: turiștii iau de la noi poveștile Nordului și le duc mai departe către alții, iar în schimb ne lasă poate un pic mai multă încredere în noi, poate câteva idei bune în plus, poate un rest de mentalitate mai constructivă, mai deschisă, mai optimistă.

De pierdut nu cred că am pierdut mare lucru. Bani, atâta tot. Poate mici fărâme din noi, mai ales în primii ani, atunci când ideea festivalului nu a fost așa de bine primită de către mulți oameni care nu puteau înțelege ideea că cineva ar putea face ceva pro bono pentru comunitatea sa. Din fericire, mulți și-au schimbat perspectiva acum, iar cei care încă mai cred la fel vor deveni curând o minoritate.

-Ce v-ați dorit să se întâmple în cele șapte ediții care au trecut și, oricât ați încercat, nu s-a concretizat niciodată până acum?

-Ne-ar fi plăcut să deschidem festivalul către alte țări, să avem un line-up și invitați internaționali și turiști de peste tot. Ne-ar fi plăcut să dezvoltăm mai multă infrastructură sustenabilă în regiune: infrastructură de ospitalitate, de servicii. Ne-ar fi plăcut să reușim să atragem mai multă susținere financiară de la mediul de afaceri din regiune pentru a nu mai trebui ca echipa noastră să lucreze pro bono. Ne-ar fi plăcut să fi dezvoltat aici un hub cultural și de tineret. Ne-ar fi plăcut să creștem o platformă de colaborare între ONG-urile și grupurile civice din regiune.

Dar nu e timpul trecut, trebuie să ajungem la 25 de ediții ca să tragem concluzii.

”Am primit înfricoșător de multe solicitări de invitații gratuite”

 -Ediția 2021 pare mai îndrăzneață ca oricând. Oameni noi, muzică la superlativ, tururi ghidate, teatru, adolescență, ateliere diverse, sport. Care este cea mai mare provocare în acest an, în calitate organizator?

-Suntem în al doilea an consecutiv când nu mai primim susținere de la Consiliul Județean, deși suntem poate cel mai important produs cultural al județului, în termeni de notorietate națională și de public adus din afara județului. Și tot în al doilea an când încercăm să ne finanțăm inclusiv prin vânzarea de bilete, cu mențiunea că ediția din 2020, prima pe bilete, a fost de mult mai mică anvergură.

Această nouă trecere necesară la capitolul mentalității (de la „e gratis și mi se cuvine” la „cineva muncește, e firesc să plătesc”) e cea mai mare provocare a anului. Deocamdată am vândut sute de bilete și am primit înfricoșător de multe solicitări de invitații gratuite din partea unor oameni de la care ne-am fi așteptat să înțeleagă că prietenia s-ar traduce acum în susținere prin cumpărarea de bilete, nu prin felicitări pentru organizare.

-In(de)finit... Oricum și oricât ne-am roti în jurul acestui cuvânt, viitorul sună bine! Cum va fi 2022?

-Infinit indefinit, da, e tema ediției din acest an. Chestionăm dacă permanenta schimbare în care locuim cu toții e ceva ce ar trebui să ne înfricoșeze sau, dimpotrivă, e lucrul pe care ne putem baza cel mai mult. Vrem să vedem care poate fi soarta micilor comunități din care pleacă atât de mulți tineri, cum se decantează identitatea lor prin timp și ce se alege de identitatea tinerilor înșiși. Ai cui suntem, mai contează de unde venim, știm încotro ne ducem - întrebări la care ne tot străduim să răspundem. O să încercăm să o facem și prin festivalul din acest an.

Iar la anul vom fi tot aici, cu alte întrebări, sigur mai multe decât răspunsurile. Sperăm să ridicăm la anul #PrimaȘcoală, cea mai veche școală sătească de stat din Moldova, pe care o reconstruim cu mâinile noastre, folosind numai tehnici și materiale tradiționale. Sperăm să trecem granițele țării la anul, atât în materie de artiști și invitați, cât și de public participant. Sperăm să începem lucrul la cele care ne-au rămas încă nefăcute și să continuăm munca la cele bune de până acum.

Intuim deja care vor fi temele următoarelor două ediții și ce obiective am vrea să ne asumăm împreună pentru Nord. Dar viața are multe de zis când vine vorba de planuri, așa că ne luăm în serios și nu prea. Așteptăm ca timpul să-și mai spună și el cu părerea și oamenii din Nord la fel.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • 50 de concerte și evenimente la ZILELE NORDULUI VEZI programul festivalului
  •  

50 de concerte și evenimente la ZILELE NORDULUI VEZI programul festivalului

50 de concerte și evenimente la ZILELE NORDULUI VEZI programul festivalului

Vineri, 27 august, începe a 8-a ediție a festivalului Zilele Nordului, cu 50 de concerte și evenimente anunțate în agendă. Festivalul are loc la Darabani, cel mai nordic oraș al României, și în mai multe localități din Nordul Moldovei.  Între momentele de vârf anunțate pentru week-end sunt concertele Subcarpați și Zdob și Zdub din Poiana Teioasa, competițiile de MTB și Trail din cadrul Maratonului Nordului și proiecțiile filmelor Another Round, What do you see when you look at the sky și Un Triomphe, premiate la Gala Oscar, la Berlinale și la European Film Awards.

„Accesul la festival se face pe bază de bilet însoțit de dovada vaccinării, anticorpilor sau testării PCR în ultimele 72 de ore. De asemenea, în prețul biletelor am inclus și posibilitatea testării antigen la intrarea în festival, pentru cei care au nevoie. Bilete de zi costă 60 de lei pentru Conac, 80 de lei pentru Poiană și 120 de lei pentru ambele, iar Full Pass-urile de festival costă 190 de lei. Toate tipurile de bilete sunt disponibile pe www.iabilet.ro/bilete-zilele-nordului, în mai multe cafenele din Iași, Suceava, Botoșani și Darabani și vor putea fi, de asemenea, achiziționate la intrarea în festival”, declară Alex Teioșanu, directorul Zilelor Nordului.
Camping, sport și tururi în regiune
Pensiunile din Darabani sunt deja ocupate pentru perioada festivalului, dar organizatorii au pregătit două campinguri pentru participanți, unul la Darabani, aproape de scenele Poiană și Conac, și celălalt în comuna Pomârla, amenajat special pentru sportivii înscriși la Maratonul Nordului. Accesul în camping-uri este gratuit pentru participanții la Maratonul Nordului și pentru posesorii de abonamente Full Pass. Posesorii de bilete de zi pot achiziționa acces în campingul din Darabani la prețurile de 30 de lei pe zi sau 50 de lei pentru întregul festival. Campingurile sunt dotate cu dușuri, toalete și vestiare, sunt împrejmuite, luminate și păzite și au parcarea inclusă.
200 de sportivi vor participa sâmbătă la Maratonul Nordului MTB Pomârla și alți 200 la Maratonul Nordului Teioasa Trail, duminică în Darabani. Doritorii se mai pot înscrie în cele două competiții și la start, la prețul de 150 de lei per probă. În fiecare zi de festival sunt disponibile Tururile Nordului, 8 trasee de explorare a regiunii de Nord. 6 dintre ele sunt gândite în regim self-drive, doritorii primind recomandări de călătorie din partea organizatorilor, iar alte 2 sunt organizate cu autocare ZN, cu ghidat asigurat de către Iași.Travel. Detaliile celor 8 tururi (Nordul Extrem, Enescu 140, Eminescu să ne judece, Bucovină, plai cu flori, Vechile capitale, Orașul Domnițelor, Darabani City și Descoperă Nordul) sunt disponibile pe www.zilelenordului.ro.
Conferințe, teatru și ateliere
Sâmbătă după-amiază are loc conferința anuală Întâlnirile Nordului, care în acest an îi aduce în fața publicului pe poeta Svetlana Cârstean, pe actrița Diana Buluga de la Teatrul Național din Cluj-Napoca, pe scriitorul Lucian Dan Teodorovici și pe Doru Trăscău, solistul trupei The Mono Jacks. Dezbaterea va fi moderată de către Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, și va aborda tema schimbărilor de identitate prin care trec comunitățile mici din lumea de azi.
Mai multe ateliere creative adresate în special elevilor școlilor din regiune sunt susținute pe durata festivalului de către artiști și manageri culturali din toată țara: video mapping cu Andrei Cozlac, educație vizuală cu Ioana Brăilescu, educație muzicală cu Izabela Vieriu, scriere și creativitate cu Florentina Toniță, incubatorul de lectură cu Svetlana Cârstean, film cu Raluca Bugnar, film documentar cu Sorin Florea). #AteliereleNordului este un proiect derulat de Asociația Nord și finanțat prin programul „În Stare de Bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Scena Conac găzduiește în fiecare zi de festival câte un spectacol de teatru: vineri „O poveste foarte simplă” (Drama Club), sâmbătă „Antisocial” (Atelierul de Teatru) și duminică „Gewalt la Darabani” (Texte bune în locuri nebune), iar spectacolul „Hei tu, vecine” al Asociației Frilensăr este programat pentru duminică după-amiază în Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare.
Ediția a 8-a a Zilelor Nordului este organizată în parteneriat cu Banca Transilvania, Iulius Mall, Primăria Darabani, Primăria Pomârla și Radio Guerrilla, cu sprijinul: Darex Auto, Aqua Carpatica, Cadasplan Solutions, Piatra Chiș, Pirania, Sagrod, Gecor Group, Old School Pub, Carpatis, Miracom, Voronskaya, Power Line, Casa Andrei.

Programul detaliat al festivalului Vineri Activități 09:00 – 16:00    Tururile Nordului 10:00 – 16:00    Ateliere (muzică, teatru, film documentar) 10:00 – 20:00    Turneu Nordul Joacă Tenis

Conac 19:00 – 20:00    Teatru: O poveste foarte simplă (Drama Club Botoșani) 20:30 – 21:45    Muzică: Concert Dan Byron 22:00 – 00:00    Film: Încă un rând

Poiană 20:45 – 22:00    Muzică: Concert Sea Section 22:00 – 23:15    Muzică: Concert Baba Dochia 23:15 – 00:30    Muzică: Concert Subcarpați 00:30 – 02:00    Muzică: After Party cu Amza b2b Alinescu

Sâmbătă Activități

07:00 – 15:00    Maratonul Nordului MTB Pomârla 09:00 – 16:00    Tururile Nordului 10:00 – 16:00    Ateliere (film, scriere creativă, teatru, documentar, creativitate)

Conac 17:00 – 18:30    Conferință: Întâlnirile Nordului 19:00 – 20:00    Teatru: Antisocial (Atelierul de Teatru) 20:30 – 21:45    Muzică: Concert Doru Trăscău și Andrei Zamfir (The Mono Jacks) 22:00 – 00:00    Film: Privește către cer

Poiană 18:00 – 20:00    Muzică: Modular Synth cu Spacenoodles 20:45 – 22:00    Muzică: Concert Melting Dice 22:00 – 23:15    Muzică: Concert The Kryptonite Sparks 23:15 – 00:30    Muzică: Concert Zdob și Zdub 00:30 – 02:00    Muzică: Progressive Deep House After Party cu Spacenoodles

Duminică Activități 07:00 – 15:00    Maratonul Nordului Teioasa Trail 09:00 – 16:00    Tururile Nordului 10:00 – 16:00    Ateliere (fotografie, video mapping, film, scriere creativă) 15:00 – 16:00 Teatru: Hei tu, vecine (Frilensăr)

Conac 12:00 – 13:00    Vizită: Colecția Dumitru Haha (Muzeul Nordului) 19:00 – 20:00    Teatru: Gewalt la Darabani (Texte bune în locuri nebune) 20:30 – 21:45    Muzică: Concert Mircea Baniciu 22:00 – 00:00    Film: Un triomphe

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Dau în chirie garsonieră în Darabani
  •  

Dau în chirie garsonieră în Darabani

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ateliere de educație prin cultură pentru copiii din Darabani și Botoșani
  •  

Ateliere de educație prin cultură pentru copiii din Darabani și Botoșani

Ateliere de educație prin cultură pentru copiii din Darabani și Botoșani
Asociația Nord organizează în lunile august și septembrie 15 ateliere educative prin cultură susținute de artiști din toată țara și adresate copiilor și adolescenților din Daraban și Botoșani. O parte dintre aceste ateliere vor avea loc în perioada 27-29 august, în cadrul festivalului Zilele Nordului, ajuns la ediția cu numărul 8. #AteliereleNordului este un proiect derulat de Asociația Nord și finanțat prin programul „În Stare de Bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Copiii și adolescenții se pot înscrie gratuit printr-un formular la unul dintre atelierele de arte vizuale, artele spectacolului, scriere și creativitate, patrimoniu și meșteșuguri, video mapping sau muzică. Ateliere Nordului vizează implicarea a 150 de copii - copii rămași acasă din orașul Darabani, copiilor aflați în situație de risc, copiilor romi din centrul istoric al Botoșaniului și comunităților din care aceștia fac parte.

Printre trainerii care vor susține ateliere se numără scriitoarea Svetlana Cârstean, jurnalista Florentina Toniță, actorii Mirela Nistor, Ioana Brăilescu și Ionuț Caras, lectorul universitar Mihai Bulai, compozitoarea Izabela Vieriu.

Atelierele au scopul de a facilita dialogul între tineri și reprezentanți ai organizațiilor civice și autorităților publice. Participanții la ateliere au șansa de a participa  la o dezbatere pe tema exodului tinerilor și identității individuale și colective în perioada 27 - 29 august 2021, contribuind astfel la creșterea gradului de înțelegere și conștientizare a problemelor cu care se confruntă.

Atelierele Nordului contribuie la dezvoltarea expresiei creative a participanților și îmbunătățirea stării de bine, prin dezvoltarea încrederii, a capacităților cognitive (memoria, limbajul, atenția, gândirea), reducerea excluziunii sociale, a decalajelor – sociale, culturale – dintre beneficiari indiferent de contextul familial, socio-economic sau etnie.

#InStareDeBine #implicareafacediferenta #kaufland #fdsc

Proiect derulat de Asociația Nord și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a programului „În stare de bine”.

Despre Asociația Nord
Asociația Nord contribuie la dezvoltarea prin culturală a regiunii de Nord: Botoșani – Suceava – Iași – Cernăuți – Chișinău. Credem în capacitatea transformatoare a culturii, care poate schimba în bine orice comunitate. Misiunea noastră este de a contribui la dezvoltarea regiunii de Nord prin stimularea spiritului civic și proactiv al tinerilor din Nord, prin întărirea, pentru localnici, a sentimentului de apartenență la o comunitate vie și valoroasă și prin promovarea acestui spațiu ca nod cultural și turistic între cele trei frontiere (România, Republica Moldova, Ucraina). Organizăm evenimente culturale care mobilizează comunități, creștem capacitatea sectorului cultural și de tineret, precum și a administrațiilor locale, de a construi, prin cultură, dezvoltare durabilă.
Despre Programul ”În stare de bine”
Programul În stare de bine este un program de finanțare ce oferă anual granturi nerambursabile în valoare totală de 1 milion de euro organizațiilor neguvernamentale din România. Programul este susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Obiectivul programului este creșterea calității vieții locuitorilor din comunitățile rurale și urbane, prin sprijinirea inițiativelor care au un impact pozitiv în domeniile cultură, sport sau viaţă sănătoasă şi care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile. Pentru mai informații, accesați www.instaredebine.ro.
Despre Kaufland România
Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 7 țări și o rețea de 126 de magazine în România. Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Crezul companiei constă în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia, de aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială. Cea mai mare parte a proiectelor CSR ale companiei sunt desfășurate în parteneriat cu asociații nonguvernamentale regionale sau naționale și urmăresc implementarea de programe sociale complexe ce se adresează unor grupuri mari de beneficiari. Pentru mai multe informații, vizitați www.kaufland.ro.
Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) este o organizație neguvernamentală, independentă, înființată în anul 1994, la inițiativa Comisiei Europene. FDSC promovează o societate civilă puternică și sustenabilă, care contribuie la apărarea valorilor democratice, prin sprijinirea actorilor societății civile, mobilizarea de resurse, încurajarea unui mediu favorabil  și întărirea cooperării cu celelalte sectoare. Pentru mai multe informații, accesați www.fdsc.ro.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ștefan Teișanu: ”Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles”
  •  

Ștefan Teișanu: ”Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles”

Ștefan Teișanu Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles
De opt ani, în România se vorbește despre Nord. De opt ani, sfârșitul verii adună în Nord turiști din toate zările. Concerte, conferințe, ateliere, ciclism, tenis, teatru, filme, tur ghidat, campanii de răsunet național, istorii și perspective, lansări de carte și recuperări culturale…Cultura este liantul care unește comunitatea, indiferent de componentele pe care ea le implică, de la limbă, religie și educație la tehnologie, cultură materială, tradiții sau estetică. Însă, pentru ca toate aceste elemente să fie identificate și valorifficate în comunitate, este nevoie de strategii de politici culturale, este nevoie de antreprenoriat cultural, de o maturitate socială și de responsabilitate economică.
Festivalul Nordului a ajuns la a opta ediție. Ediția 2021 vine după un an 2020 care a pus la grea și dificilă încercare toate sectoarele economice, sociale, educaționale. Iar cultura nu a făcut excepție. Supraviețuirea înseamnă, din această perspectivă, să nu renunți, chiar dacă miza se modifică, chiar dacă spectacolul își mai încetinește forța pentru a face loc unei prudente manifestări, unei mature și necesare asumări într-un timp al transformărilor de tot soiul.
Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, organizator alături de fratele său, Alexandru, al celor opt ediții ale Zilelor Nordului, rămâne constant în optimism și în determinarea cu care se întoarce de fiecare dată în Darabaniul natal.

Caruselul promisiunilor, fie că ele, promisiunile, se nasc în curți administrative sau în discursuri politice, așteptările rostogolite în uitare chiar înainte de a fi răspicat rostite, lipsa oricărei strategii culturale, oportunismul politic, absența minimei contribuții și revendicarea meritelor închipuite sunt doar câteva dintre piedicile care se așază în fiecare an în fața unui astfel de festival. Un eveniment de anvergură și de notorietate națională, privit mai degrabă ca un ”bun care se cuvine”, nu și drept unul care impune implicare și asumare.

Cum au fost cele șapte ediții și ce se află înaintea celei de a opta, cum se vede Festivalul Nordului din perspectiva antreprenorului cultural, despre comunități și generații, dar și despre ”marile speranțe și micile bucurii”, într-un interviu realizat de Florentina Toniță cu Ștefan Teișanu pentru Botoșăneanul.ro. 

”Trăim din micile bucurii și din marile speranțe”

 -Gândul care stă înaintea acestei întâlniri este unul al scotocirilor prin cele 7 spre 8 ediții. Festivalul Nordului a fost și este un angrenaj cultural, social, cu implicații economice și turistice care de la un an la altul se amplifică și pare că devine un mecanism de sine stătător. Dacă ar fi să trasăm, matematic, o distanță de la A la B - de la ediția 1 până la cea care stă să înceapă -, ce fel de linie am vedea: o linie dreaptă, una curbă sau frântă? (zilele trecute mi-a ieșit în față o zicere -Maria Lassing-, iată că acum o și aduc aproape: ”Linia dreaptă e calmă, linia curbă e îndrăgostită, linia în zig-zag e nervoasă”).

Ștefan Teișanu: Dacă linia curbă e îndrăgostită, atunci cu siguranță și linia vieții de până acum a ZN e la fel.

În acești primi șapte ani am avut de toate: și bucurii, și greutăți, și amintiri, și suferință. Ne-a fost și bine și ne-a fost și rău. Probabil că nu se poate altfel sau poate nu știm noi să facem lucrurile altfel, dar se pare că așa merg toate cele ale sufletului: privirea înainte, încredere în viitor și multă muncă zi de zi pentru a ține toate rotițele împreună, în mișcare. Trăim din micile bucurii și din marile speranțe. Din ceea de se vede acolo în zare.

-Străbatem un timp în care facerea de bine înseamnă: mâncare și adăpost pentru nevoiași, echipamente pentru spitale la fel de nevoiașe, ghiozdane pentru copii săraci și exemplele ar putea continua. Festivalul Nordului a venit de la început cu un alt fel de facere de bine: un bine cultural, comunitar. Un bine care te învață și te dezvoltă, care te determină să te ajuți singur și să stai bine în propria talpă. Din această perspectivă, cum privești astăzi, ca antreprenor, către edițiile care s-au scurs (cele 7 cel puțin).

-Mai întâi aș vrea să apăr puțin cuvântul „antreprenor”, care în România e puternic asociat cu afacerile, cu profitul. Nimic în neregulă cu afacerile și cu profitul, bineînțeles, dar e important să clarificăm că antreprenoriatul nu își propune în mod obligatoriu profitul, ci își propune în mod obligatoriu rezultatul, atingerea unei ambiții, onorarea unei promisiuni. De aceea antreprenoriatul se manifestă la fel de natural și în context cultural sau social, acolo unde miza nu e profitul, ci impactul.

Ne uităm împăcați în urmă după acești 7 ani: am creat Muzeul Nordului, am reabilitat Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare, am sprijinit Școala Românească de Arte de la Cernăuți, Școala Veche de la Darabani și Casa Enescu de la Mihăileni, am făcut campanii pentru spitalele din Botoșani în timpul stării de urgență pandemică, campanii pentru animalele fără adăpost, campanii pentru promovarea sportului în comunitățile mici. Am făcut zeci și zeci de ateliere și conferințe de educație, școli de vară de tot felul. Am lucrat cu peste 1000 de tineri voluntari, în circa 20 de comunități mici din Nord. Putem merge liniștiți mai departe. ”Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă”

-Revenind: componenta culturală a festivalului din Nord a fost evidentă chiar de la început. Acum, după șapte ediții consumate deja, cât de dificil a fost de așezat povestea asta într-un județ care, deși unul cu declarativ brand cultural, este privit mai degrabă ca pol al sărăciei? Care a fost cea mai mare, mai dificilă piedică: mentalitatea, rigiditatea autorităților etc.?

-Da, e destul de rău ce se întâmplă în Botoșani în termeni de politici publice în cultură. Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă. De exemplu, în ultimii doi ani finanțarea nerambursabilă pentru proiecte culturale a fost sistată de către Consiliul Județean, nu că înainte de a fi sistată ar fi fost foarte mare sau strategică în vreun fel. Pentru mine, ca manager cultural, faptul că județul Botoșani, municipiul Botoșani și orașele mai importante din județ nu au nicio strategie culturală, nicio legătură strategică, logică între cultură și dezvoltarea locală și teritorială, faptul acesta este de neînțeles. Cultura poate produce atât de multă valoare socială și economică în Botoșani, are un potențial uriaș, clădit mai ales pe istoricul nostru comun, istoric pe care însă îl cităm găunos în discursul politic și nimic mai mult, din păcate.

Când am pornit festivalul, ne-am propus să organizăm cel puțin 25 de ediții și să tragem concluzii despre schimbarea de mentalitate numai atunci, după ce vom fi fost lucrat cu 25 de generații de elevi și tineri. Câte 200-300 de tineri din regiune sunt voluntari la ZN în fiecare an. Am lucrat cu peste 1000 deja și se vede: impactul lor direct în festival e major, impactul lor indirect, prin discursul influențat în familiile și în cercurile lor de prieteni se vede și el. În 25 de ani vom avea 5000 de colegi în ZN. Vom schimba o generație întreagă atunci.

-#7deAcasă a fost Festivalul Nordului de anul trecut. În pandemie, cu bariere și restricții. Cum a fost experiența 2020 și care au fost lecțiile (dacă au fost) unui astfel de eveniment?

-Nu știu dacă anul trecut, primul de pandemie, au fost mai mult de 10 festivaluri de muzică în țară. Faptul că Zilele Nordului a fost unul dintre ele a fost nu numai o mare realizare pentru noi toți, ci și o declarație de iubire și de curaj: ne-am purtat de parcă toată speranța lumii noastre de acasă era în mâinile noastre. Cultura e purtătoare de mesaj - contează dacă transmiți oamenilor că mergi mai departe sau că ești învins. Diferența e semnificativă. Așa că ne-am făcut curaj și am continuat să muncim pentru Nord.

Efortul de anul trecut a fost mare: am lucrat în condiții de restricții dure, de subfinanțare record, de riscuri și pericol iminente. Rezultatele însă au fost pe măsură: am descoperit o comunitate capabilă să se adune împreună în vreme de criză, oameni care au venit înspre noi din proprie inițiativă, doar ca să ne sprijine în nebunia noastră. Pe lângă festivalul în sine, anul trecut am reușit împreună și să derulăm o campanie care a dus mii de echipamente medicale, inclusiv un ventilator, în spitalele din județ.

Am învățat că avem dreptate să credem în oameni. Și mergem înainte cu încă și mai multă încredere decât înainte de criza pandemică.

”Turiștii iau de la noi poveștile Nordului și le duc mai departe”

-Festivalul Nordului a pornit cu o mână de oameni, cei mai mulți din Cluj, și a devenit o comunitate. Dacă astăzi și-ar completa o ”declarație de bogăție”, cum ar arăta aceasta? În ce fel a crescut Festivalul, pe cine a strâns în juru-i? Ce a câștigat și ce a pierdut pe drum?

-Cel mai mare câștig sunt, cu siguranță, miile de tineri care au lucrat și lucrează la fiecare ediție de ZN. Acest nou Nord care se formează aici din mâinile și din mințile lor iese. Apoi, am descoperit oameni extraordinari în administrații locale, în școli, în mediul de afaceri. Dacă cei de felul lor ar reuși să rămână adunați în jurul unor vise comune pentru comunitățile lor, lumea ar fi, simplu, mai bună.

Sute de turiști din afara regiunii vin în Nord în fiecare ediție. Ei sunt un câștig real pentru noi toți, atât prin banii pe care îi lasă aici, la pensiuni, restaurante, furnizori de servicii de tot felul, producători locali, cât mai ales prin cele emoționale pe care le tranzacționează cu noi toți: turiștii iau de la noi poveștile Nordului și le duc mai departe către alții, iar în schimb ne lasă poate un pic mai multă încredere în noi, poate câteva idei bune în plus, poate un rest de mentalitate mai constructivă, mai deschisă, mai optimistă.

De pierdut nu cred că am pierdut mare lucru. Bani, atâta tot. Poate mici fărâme din noi, mai ales în primii ani, atunci când ideea festivalului nu a fost așa de bine primită de către mulți oameni care nu puteau înțelege ideea că cineva ar putea face ceva pro bono pentru comunitatea sa. Din fericire, mulți și-au schimbat perspectiva acum, iar cei care încă mai cred la fel vor deveni curând o minoritate.

-Ce v-ați dorit să se întâmple în cele șapte ediții care au trecut și, oricât ați încercat, nu s-a concretizat niciodată până acum?

-Ne-ar fi plăcut să deschidem festivalul către alte țări, să avem un line-up și invitați internaționali și turiști de peste tot. Ne-ar fi plăcut să dezvoltăm mai multă infrastructură sustenabilă în regiune: infrastructură de ospitalitate, de servicii. Ne-ar fi plăcut să reușim să atragem mai multă susținere financiară de la mediul de afaceri din regiune pentru a nu mai trebui ca echipa noastră să lucreze pro bono. Ne-ar fi plăcut să fi dezvoltat aici un hub cultural și de tineret. Ne-ar fi plăcut să creștem o platformă de colaborare între ONG-urile și grupurile civice din regiune.

Dar nu e timpul trecut, trebuie să ajungem la 25 de ediții ca să tragem concluzii.

”Am primit înfricoșător de multe solicitări de invitații gratuite”

 -Ediția 2021 pare mai îndrăzneață ca oricând. Oameni noi, muzică la superlativ, tururi ghidate, teatru, adolescență, ateliere diverse, sport. Care este cea mai mare provocare în acest an, în calitate organizator?

-Suntem în al doilea an consecutiv când nu mai primim susținere de la Consiliul Județean, deși suntem poate cel mai important produs cultural al județului, în termeni de notorietate națională și de public adus din afara județului. Și tot în al doilea an când încercăm să ne finanțăm inclusiv prin vânzarea de bilete, cu mențiunea că ediția din 2020, prima pe bilete, a fost de mult mai mică anvergură.

Această nouă trecere necesară la capitolul mentalității (de la „e gratis și mi se cuvine” la „cineva muncește, e firesc să plătesc”) e cea mai mare provocare a anului. Deocamdată am vândut sute de bilete și am primit înfricoșător de multe solicitări de invitații gratuite din partea unor oameni de la care ne-am fi așteptat să înțeleagă că prietenia s-ar traduce acum în susținere prin cumpărarea de bilete, nu prin felicitări pentru organizare.

-In(de)finit... Oricum și oricât ne-am roti în jurul acestui cuvânt, viitorul sună bine! Cum va fi 2022?

-Infinit indefinit, da, e tema ediției din acest an. Chestionăm dacă permanenta schimbare în care locuim cu toții e ceva ce ar trebui să ne înfricoșeze sau, dimpotrivă, e lucrul pe care ne putem baza cel mai mult. Vrem să vedem care poate fi soarta micilor comunități din care pleacă atât de mulți tineri, cum se decantează identitatea lor prin timp și ce se alege de identitatea tinerilor înșiși. Ai cui suntem, mai contează de unde venim, știm încotro ne ducem - întrebări la care ne tot străduim să răspundem. O să încercăm să o facem și prin festivalul din acest an.

Iar la anul vom fi tot aici, cu alte întrebări, sigur mai multe decât răspunsurile. Sperăm să ridicăm la anul #PrimaȘcoală, cea mai veche școală sătească de stat din Moldova, pe care o reconstruim cu mâinile noastre, folosind numai tehnici și materiale tradiționale. Sperăm să trecem granițele țării la anul, atât în materie de artiști și invitați, cât și de public participant. Sperăm să începem lucrul la cele care ne-au rămas încă nefăcute și să continuăm munca la cele bune de până acum.

Intuim deja care vor fi temele următoarelor două ediții și ce obiective am vrea să ne asumăm împreună pentru Nord. Dar viața are multe de zis când vine vorba de planuri, așa că ne luăm în serios și nu prea. Așteptăm ca timpul să-și mai spună și el cu părerea și oamenii din Nord la fel.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • 50 de concerte și evenimente la ZILELE NORDULUI VEZI programul festivalului
  •  

50 de concerte și evenimente la ZILELE NORDULUI VEZI programul festivalului

50 de concerte și evenimente la ZILELE NORDULUI VEZI programul festivalului

Vineri, 27 august, începe a 8-a ediție a festivalului Zilele Nordului, cu 50 de concerte și evenimente anunțate în agendă. Festivalul are loc la Darabani, cel mai nordic oraș al României, și în mai multe localități din Nordul Moldovei.  Între momentele de vârf anunțate pentru week-end sunt concertele Subcarpați și Zdob și Zdub din Poiana Teioasa, competițiile de MTB și Trail din cadrul Maratonului Nordului și proiecțiile filmelor Another Round, What do you see when you look at the sky și Un Triomphe, premiate la Gala Oscar, la Berlinale și la European Film Awards.

„Accesul la festival se face pe bază de bilet însoțit de dovada vaccinării, anticorpilor sau testării PCR în ultimele 72 de ore. De asemenea, în prețul biletelor am inclus și posibilitatea testării antigen la intrarea în festival, pentru cei care au nevoie. Bilete de zi costă 60 de lei pentru Conac, 80 de lei pentru Poiană și 120 de lei pentru ambele, iar Full Pass-urile de festival costă 190 de lei. Toate tipurile de bilete sunt disponibile pe www.iabilet.ro/bilete-zilele-nordului, în mai multe cafenele din Iași, Suceava, Botoșani și Darabani și vor putea fi, de asemenea, achiziționate la intrarea în festival”, declară Alex Teioșanu, directorul Zilelor Nordului.
Camping, sport și tururi în regiune
Pensiunile din Darabani sunt deja ocupate pentru perioada festivalului, dar organizatorii au pregătit două campinguri pentru participanți, unul la Darabani, aproape de scenele Poiană și Conac, și celălalt în comuna Pomârla, amenajat special pentru sportivii înscriși la Maratonul Nordului. Accesul în camping-uri este gratuit pentru participanții la Maratonul Nordului și pentru posesorii de abonamente Full Pass. Posesorii de bilete de zi pot achiziționa acces în campingul din Darabani la prețurile de 30 de lei pe zi sau 50 de lei pentru întregul festival. Campingurile sunt dotate cu dușuri, toalete și vestiare, sunt împrejmuite, luminate și păzite și au parcarea inclusă.
200 de sportivi vor participa sâmbătă la Maratonul Nordului MTB Pomârla și alți 200 la Maratonul Nordului Teioasa Trail, duminică în Darabani. Doritorii se mai pot înscrie în cele două competiții și la start, la prețul de 150 de lei per probă. În fiecare zi de festival sunt disponibile Tururile Nordului, 8 trasee de explorare a regiunii de Nord. 6 dintre ele sunt gândite în regim self-drive, doritorii primind recomandări de călătorie din partea organizatorilor, iar alte 2 sunt organizate cu autocare ZN, cu ghidat asigurat de către Iași.Travel. Detaliile celor 8 tururi (Nordul Extrem, Enescu 140, Eminescu să ne judece, Bucovină, plai cu flori, Vechile capitale, Orașul Domnițelor, Darabani City și Descoperă Nordul) sunt disponibile pe www.zilelenordului.ro.
Conferințe, teatru și ateliere
Sâmbătă după-amiază are loc conferința anuală Întâlnirile Nordului, care în acest an îi aduce în fața publicului pe poeta Svetlana Cârstean, pe actrița Diana Buluga de la Teatrul Național din Cluj-Napoca, pe scriitorul Lucian Dan Teodorovici și pe Doru Trăscău, solistul trupei The Mono Jacks. Dezbaterea va fi moderată de către Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, și va aborda tema schimbărilor de identitate prin care trec comunitățile mici din lumea de azi.
Mai multe ateliere creative adresate în special elevilor școlilor din regiune sunt susținute pe durata festivalului de către artiști și manageri culturali din toată țara: video mapping cu Andrei Cozlac, educație vizuală cu Ioana Brăilescu, educație muzicală cu Izabela Vieriu, scriere și creativitate cu Florentina Toniță, incubatorul de lectură cu Svetlana Cârstean, film cu Raluca Bugnar, film documentar cu Sorin Florea). #AteliereleNordului este un proiect derulat de Asociația Nord și finanțat prin programul „În Stare de Bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Scena Conac găzduiește în fiecare zi de festival câte un spectacol de teatru: vineri „O poveste foarte simplă” (Drama Club), sâmbătă „Antisocial” (Atelierul de Teatru) și duminică „Gewalt la Darabani” (Texte bune în locuri nebune), iar spectacolul „Hei tu, vecine” al Asociației Frilensăr este programat pentru duminică după-amiază în Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare.
Ediția a 8-a a Zilelor Nordului este organizată în parteneriat cu Banca Transilvania, Iulius Mall, Primăria Darabani, Primăria Pomârla și Radio Guerrilla, cu sprijinul: Darex Auto, Aqua Carpatica, Cadasplan Solutions, Piatra Chiș, Pirania, Sagrod, Gecor Group, Old School Pub, Carpatis, Miracom, Voronskaya, Power Line, Casa Andrei.

Programul detaliat al festivalului Vineri Activități 09:00 – 16:00    Tururile Nordului 10:00 – 16:00    Ateliere (muzică, teatru, film documentar) 10:00 – 20:00    Turneu Nordul Joacă Tenis

Conac 19:00 – 20:00    Teatru: O poveste foarte simplă (Drama Club Botoșani) 20:30 – 21:45    Muzică: Concert Dan Byron 22:00 – 00:00    Film: Încă un rând

Poiană 20:45 – 22:00    Muzică: Concert Sea Section 22:00 – 23:15    Muzică: Concert Baba Dochia 23:15 – 00:30    Muzică: Concert Subcarpați 00:30 – 02:00    Muzică: After Party cu Amza b2b Alinescu

Sâmbătă Activități

07:00 – 15:00    Maratonul Nordului MTB Pomârla 09:00 – 16:00    Tururile Nordului 10:00 – 16:00    Ateliere (film, scriere creativă, teatru, documentar, creativitate)

Conac 17:00 – 18:30    Conferință: Întâlnirile Nordului 19:00 – 20:00    Teatru: Antisocial (Atelierul de Teatru) 20:30 – 21:45    Muzică: Concert Doru Trăscău și Andrei Zamfir (The Mono Jacks) 22:00 – 00:00    Film: Privește către cer

Poiană 18:00 – 20:00    Muzică: Modular Synth cu Spacenoodles 20:45 – 22:00    Muzică: Concert Melting Dice 22:00 – 23:15    Muzică: Concert The Kryptonite Sparks 23:15 – 00:30    Muzică: Concert Zdob și Zdub 00:30 – 02:00    Muzică: Progressive Deep House After Party cu Spacenoodles

Duminică Activități 07:00 – 15:00    Maratonul Nordului Teioasa Trail 09:00 – 16:00    Tururile Nordului 10:00 – 16:00    Ateliere (fotografie, video mapping, film, scriere creativă) 15:00 – 16:00 Teatru: Hei tu, vecine (Frilensăr)

Conac 12:00 – 13:00    Vizită: Colecția Dumitru Haha (Muzeul Nordului) 19:00 – 20:00    Teatru: Gewalt la Darabani (Texte bune în locuri nebune) 20:30 – 21:45    Muzică: Concert Mircea Baniciu 22:00 – 00:00    Film: Un triomphe

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Dau în chirie garsonieră în Darabani
  •  

Dau în chirie garsonieră în Darabani

Dau în chirie garsonieră în Darabani
Închiriez garsonieră 32mp complet utilată, în Darabani. Relații la adresa de e-mail
Agheorghita53@yahoo.it
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ateliere de educație prin cultură pentru copiii din Darabani și Botoșani
  •  

Ateliere de educație prin cultură pentru copiii din Darabani și Botoșani

Ateliere de educație prin cultură pentru copiii din Darabani și Botoșani
Asociația Nord organizează în lunile august și septembrie 15 ateliere educative prin cultură susținute de artiști din toată țara și adresate copiilor și adolescenților din Daraban și Botoșani. O parte dintre aceste ateliere vor avea loc în perioada 27-29 august, în cadrul festivalului Zilele Nordului, ajuns la ediția cu numărul 8. #AteliereleNordului este un proiect derulat de Asociația Nord și finanțat prin programul „În Stare de Bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Copiii și adolescenții se pot înscrie gratuit printr-un formular la unul dintre atelierele de arte vizuale, artele spectacolului, scriere și creativitate, patrimoniu și meșteșuguri, video mapping sau muzică. Ateliere Nordului vizează implicarea a 150 de copii - copii rămași acasă din orașul Darabani, copiilor aflați în situație de risc, copiilor romi din centrul istoric al Botoșaniului și comunităților din care aceștia fac parte.

Printre trainerii care vor susține ateliere se numără scriitoarea Svetlana Cârstean, jurnalista Florentina Toniță, actorii Mirela Nistor, Ioana Brăilescu și Ionuț Caras, lectorul universitar Mihai Bulai, compozitoarea Izabela Vieriu.

Atelierele au scopul de a facilita dialogul între tineri și reprezentanți ai organizațiilor civice și autorităților publice. Participanții la ateliere au șansa de a participa  la o dezbatere pe tema exodului tinerilor și identității individuale și colective în perioada 27 - 29 august 2021, contribuind astfel la creșterea gradului de înțelegere și conștientizare a problemelor cu care se confruntă.

Atelierele Nordului contribuie la dezvoltarea expresiei creative a participanților și îmbunătățirea stării de bine, prin dezvoltarea încrederii, a capacităților cognitive (memoria, limbajul, atenția, gândirea), reducerea excluziunii sociale, a decalajelor – sociale, culturale – dintre beneficiari indiferent de contextul familial, socio-economic sau etnie.

#InStareDeBine #implicareafacediferenta #kaufland #fdsc

Proiect derulat de Asociația Nord și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a programului „În stare de bine”.

Despre Asociația Nord
Asociația Nord contribuie la dezvoltarea prin culturală a regiunii de Nord: Botoșani – Suceava – Iași – Cernăuți – Chișinău. Credem în capacitatea transformatoare a culturii, care poate schimba în bine orice comunitate. Misiunea noastră este de a contribui la dezvoltarea regiunii de Nord prin stimularea spiritului civic și proactiv al tinerilor din Nord, prin întărirea, pentru localnici, a sentimentului de apartenență la o comunitate vie și valoroasă și prin promovarea acestui spațiu ca nod cultural și turistic între cele trei frontiere (România, Republica Moldova, Ucraina). Organizăm evenimente culturale care mobilizează comunități, creștem capacitatea sectorului cultural și de tineret, precum și a administrațiilor locale, de a construi, prin cultură, dezvoltare durabilă.
Despre Programul ”În stare de bine”
Programul În stare de bine este un program de finanțare ce oferă anual granturi nerambursabile în valoare totală de 1 milion de euro organizațiilor neguvernamentale din România. Programul este susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Obiectivul programului este creșterea calității vieții locuitorilor din comunitățile rurale și urbane, prin sprijinirea inițiativelor care au un impact pozitiv în domeniile cultură, sport sau viaţă sănătoasă şi care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile. Pentru mai informații, accesați www.instaredebine.ro.
Despre Kaufland România
Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 7 țări și o rețea de 126 de magazine în România. Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Crezul companiei constă în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia, de aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială. Cea mai mare parte a proiectelor CSR ale companiei sunt desfășurate în parteneriat cu asociații nonguvernamentale regionale sau naționale și urmăresc implementarea de programe sociale complexe ce se adresează unor grupuri mari de beneficiari. Pentru mai multe informații, vizitați www.kaufland.ro.
Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) este o organizație neguvernamentală, independentă, înființată în anul 1994, la inițiativa Comisiei Europene. FDSC promovează o societate civilă puternică și sustenabilă, care contribuie la apărarea valorilor democratice, prin sprijinirea actorilor societății civile, mobilizarea de resurse, încurajarea unui mediu favorabil  și întărirea cooperării cu celelalte sectoare. Pentru mai multe informații, accesați www.fdsc.ro.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Numărăm orele până la startul festivalului ZILELE NORDULUI
  •  

Numărăm orele până la startul festivalului ZILELE NORDULUI

Numărăm orele până la startul festivalului ZILELE NORDULUI
Subcarpați, Zdob și Zdub, Doru și Andrei de la The Mono Jacks, Dan Byron și Mircea Baniciu sunt între artiștii care urcă în acest an pe scenele Zilele Nordului, la ultimul festival al verii, în Darabani, cel mai nordic oraș din România. În perioada 27-29 august Scena Conac găzduiește în fiecare seară concerte acustice, spectacole de teatru și proiecții de film, iar Poiana Teioasa show-uri Subcarpați, Zdob și Zdub, Baba Dochia, The Kryptonite Sparks, Melting Dice și Sea Section, între sesiuni cu DJ-i.
Organizatorii au pus în vânzare bilete de o zi (Conac 60 lei, Poiană 80 lei, Combo 120 lei) și abonamente generale (190 lei). Toate abonamentele oferă acces gratuit în camping pe toată perioada festivalului, iar în prețul biletelor și a abonamentelor este inclusă testare antigen a participanților care nu pot face în alt fel dovada testării (test PCR de maxim trei zile), anticorpilor sau vaccinării.
Între opțiunile programului de zi sunt competițiile sportive din cadrul Maratonului Nordului (MTB Pomârla și Teioasa Trail), turneul Nordul Joacă Tenis, 7 tururi ghidate (Nordul Extrem, Țara de Sus, Vechile Capitale, Eminescu să ne judece, Orașul domnițelor, Bucovină plai cu flori și Darabani City) și 8 ateliere creative susținute de artiști din toată țara (arte vizuale, artele spectacolului, scriere și creativitate, patrimoniu și meșteșuguri, video mapping, muzică), parte a proiectului #AteliereleNordului finanțat prin programul „În Stare de Bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
În fiecare după-amiază festivalul găzduiește Întâlnirile, dezbateri în care invitații speciali ai festivalului discută cu publicul interesat subiecte legate de soarta comunităților mici de azi: „Tema ediției din acest an este in(de)finit sau infinit indefinit: vorbim despre identitatea comunităților mici și a oamenilor care le părăsesc an de an, ne întrebăm cine mai suntem azi, în lumea asta tot mai lipsită de granițe și de constrângeri, în era aceasta nouă în care pandemia a schimbat totul”, explică Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.
Între invitații Întâlnirilor se numără poeta Svetlana Cârstean, scriitorul Lucian Dan Teodorovici, dărăbăneanul Ciprian Gălușcă – șef de promoție al Academiei Forțelor Navale 2021 și alții.
Agenda festivalului mai conține spectacole de teatru: „O poveste foarte simplă” - Drama Club, „Antisocial” - Atelierul de teatru, „Gewalt la Darabani” - Texte bune în locuri nebune și proiecții de film: „Another Round”, câștigătorul Oscarului pentru Cel mai bun film străin,  „What do you see when you look at the sky?” câștigătorului Premiului FIPRESCI la Berlinale și „Un triomphe”, Comedia Anului la European Film Awards.
„În acest an am demarat lucrările de reconstrucție a primei școli sătești din Moldova. În parteneriat cu Primăria Darabani și Ordinul Arhitecților din România, Filiala Nord-Est, reclădim școala folosind numai tehnici și materiale tradiționale pentru a crea un hub educațional pentru școlile din regiune. La această ediție am demarat și o nouă campanie „Ai cumva o păturică”, pentru colectarea de hrană și materiale pentru animalele fără adăpost din regiune”, declară Alex Teioșanu, directorul executiv al Asociației Nord, organizatoarea ZN.
Ediția a 8-a a Zilelor Nordului este organizată în parteneriat cu Banca Transilvania, Iulius Mall, Primăria Darabani, Primăria Pomârla și Radio Guerrilla, cu sprijinul: Darex Auto, Aqua Carpatica, Cadasplan Solutions, Piatra Chiș, Pirania, Sagrod, Gecor Group, Old School Pub, Carpatis, Miracom, Voronskaya, Power Line, Casa Andrei. .
Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul zilelenordului.ro, iar biletele și abonamentele (Day Pass Conac 60 lei, Day Pass Poiană 80 lei, Day Pass Combo 120 lei, Full Pass ZN 190 lei) se găsesc pe IaBilet.ro: www.iabilet.ro/bilete-zilele-nordului
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ciprian Gălușcă: ”Iubesc marea, uniforma și tradiția marină”VIDEO
  •  

Ciprian Gălușcă: ”Iubesc marea, uniforma și tradiția marină”VIDEO

Ciprian Gălușcă Iubesc marea uniforma și tradiția marinăVIDEO     Dărăbăneanul Ciprian Gălușcă a terminat studiile la Academia Forțelor Navale ca șef de promoție și este proaspăt ofițer al Marinei Române. Acesta a fost visul său cel mai mare și a luptat pentru el. Acum privește spre viitor, vrea să devină un ofițer respectat și un om care, peste ani, să-i învețe pe alții tainele navigației pe mare. Am aflat povestea acestuia în cadrul unui interviu acordat ziarului Botoșăneanul.
Ciprian Gălușcă spune că apropierea de Marină s-a petrecut în copilărie. Dintotdeauna și-a dorit să fie ofițer în armată. Iar atunci când în perioada studiilor gimnaziale a studiat  câțiva ani al Constanța, a fost atras de această armă. A fost foarte aproape să urmeze studiile liceale la Câmpulung Moldovenesc, la liceul militar, însă acest lucru nu s-a realizat. Hotărârea de a fi militar a rămas, astfel că după ce a terminat liceul în Darabani, a dat admitere la Academia Forțelor Navale.  Dacă nu devenea ofițer de armată și-ar fi dorit să ajungă pompier, pentru că iubește să ajute oamenii.
Ciprian Gălușcă Iubesc marea uniforma și tradiția marinăVIDEOInstituțiile de învățământ ale Ministerului Apărării asigură studenților militari cazare, masă, uniforma și o mică soldă, astfel că, spune Ciprian Gălușcă, acomodarea din acest punct de vedere nu este foarte dificilă. Dat fiind că Academia Forțelor Navale este o instituție de învățământ militar, programul este unul specific. Trezirea se face la 5:30, stingerea la 23:00, iar ziua întreagă este încărcată cu ore de studiu, de instrucție, pregătire militară, de front. Ofițerul inginer este cel care la bordul navei coordonează activitatea maiștrilor militari, care au în subordine soldații gradați. Ofițerii sunt cei responsabili de conducerea navei și de organizarea activităților la bord.
Ciprian Gălușcă urmează să fie membru al echipajului de pe Fregata „Regele Ferdinand”. Visul său este să devină cel mai bun ofițer mecanic din marina română. Însă își dorește să continue și cu studiile de master și doctorat, urmând ca după ce va acumula experiența necesară, să se întoarcă la catedră pentru a pregăti la rândul lui alți ofițeri.
Ciprian a avut noroc să fie student la marină într-un moment aniversar pentru Nava școală „Mircea”. Marșul istoric făcut de această navă prin marile porturi ale Europei, în mai 2019 a rămas întipărit în sufletul tânărului ofițer ca cel mai frumos moment din anii de studenție. Tinerilor care se gândesc să urmeze o carieră în marină Ciprian Gălușcă le spune că acest lucru le oferă o multitudine de oportunități. Nu este obligatoriu ca toți să urmeze o carieră militară, pot deveni marinari civili, comandanți de navă, ingineri, piloți pe elicoptere marine.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Spațiu comercial de vânzare în Darabani
  •  

Spațiu comercial de vânzare în Darabani

Spațiu comercial de vânzare în Darabani
Spațiu compartimentat, 70 mp, parter, intrare separată, cu subsol uscat și separat, în zona centrală, vis a vis de Primăria Darabani. Două băi, centrală termica, racordare la curent electric 360kw. Spațiul este izolat exterior, acoperiș renovat, plus izolare.
Terenul de sub construcție este proprietate privată, 94 mp, canalizare separată de bloc. Este ideal pentru birouri, cabinete medicale, spațiu comercial. Valabil și pentru spațiu de locuit.
Relații la telefon 0745804217.
Spațiu comercial de vânzare în Darabani
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • DE VORBĂ CU BUNICII, proiect de suflet la Viișoara GALERIE FOTO
  •  

DE VORBĂ CU BUNICII, proiect de suflet la Viișoara GALERIE FOTO

DE VORBĂ CU BUNICII proiect de suflet la Viișoara GALERIE FOTO
 Trăim într-o lume zbuciumată și parcă prea grăbită, așa încât, uneori, ignorăm faptul că sunt unele lucruri simple, care nu costă nimic și, cărora, dacă le-am da atenție, ne-ar face pur și simplu FERICIȚI. Mă refer la faptul că, din experiența de astăzi, pentru unii oameni deschiderea unei porți și un simplu ,,Bună ziua!” spus din inimă i-a făcut atât de fericiți încât le-au dat lacrimile de bucurie. Nu spun asta doar pentru a impresiona pe cineva, ci o spun pentru a împărtăși bucuria și fericirea pe care le-am trăit astăzi alături de colegii mei de proiect, proiect care a început să fie pus în practică în comuna Viișoara, ne transmite consilier educativ, prof. Cristina-Luminița Ceică. 
Proiectul se numește sugestiv ,,De vorbă cu BUNICII”  și ne dorim a fi mai mult un proiect de suflet, unul care cere implicare emoțională, psihică și fizică. Ca profesor nou în Școala Viișoara mă bucur că am găsit oameni, colegi care m-au înțeles și m-au primit cu brațele deschise, colegi cu care iată că pot realiza astfel de proiecte de suflet. Proiectul a venit la inițiativa Primăriei Viișoara, reprezentată de către d-na secretară Botez Alexandra și d-l primar Rîmbu Laurențiu Constantin. ,,De vorbă cu BUNICII”  este un proiect de voluntariat, de colaborare primărie - școală, care implică cadre didactice, copii, părinți și care are întreaga susținere a conducerii școlii. Dintre cadrele didactice care se implică în acest proiect menționăm pe Moscalu Maria, Epure Violeta, Hurmuz Despina, Bahrin Denise Layla, Ceică Cristina Luminița, iar dintre părinții care astăzi s-au implicat, pe lângă părinții copiilor prezenți la activitate, menționăm pe Chiorescu Giorgiana. De asemenea, din partea primăriei s-a implicat, trup și suflet, asistentul medical comunitar Alina Haldan.
Ne propunem să vizităm BUNICII singuri din diferite motive, fie că cei dragi au plecat la cele sfinte, fie sunt plecați departe de ei, pe alte meleaguri. Vrem să stăm de vorbă cu ei, să le ținem de urât pentru câteva ore, să le punem întrebări, să le ascultăm poveștile de viață, și dacă putem, să-i ajutăm la unele treburi (să le aducem o găleată de apă, să le cumpărăm o pâine, medicamente etc). Astăzi s-a desfășurat prima ,,vizită la BUNICI”  vizită care a fost deosebit de emoționantă. BUNICII au fost deosebit de încântați să vadă că le vin atât de mulți ,,musafiri” (pentru că așa am fost numiți de către ei), că le-am umplut curtea. Așa, ca la prima vizită, nu ne-am dus cu mâna goală, le-am dus și un mic pachețel. Au fost bucuroși că i-a vizitat d-l primar Rîmbu Laurențiu, dar la fel de încântați au fost și de prezența copiilor plini de curiozitate și dornici să le asculte istoria vieții lor. Cadrele didactice le-au fost alături și i-au îndrumat.
Prima vizită a fost realizată la 9 BUNICI din Viișoara Mare, având vârste cuprinse între 80 și 100 de ani, unii mai în putere, alții chiar imobilizați la pat.
A fost o zi ca o filă de poveste, însă o poveste adevărată, TRĂITĂ din plin și, împreună, de copii, părinți și, mai ales de BUNICI.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • RĂDĂCINI, turneul care aduce muzica românească mai aproape de tineri, vine și la Darabani
  •  

RĂDĂCINI, turneul care aduce muzica românească mai aproape de tineri, vine și la Darabani

RĂDĂCINI turneul care aduce muzica românească mai aproape de tineri vine și la Darabani
Asociația Klavier ART aduce muzica românească mai aproape de tineri prin turneul „Rădăcini”. Vor fi prezentate în primă audiție două lucrări inspirate din folclorul românesc, compuse anul acesta: Oltenisme la patru mâini și Rapsodia Moldavă,  de Marius Sireteanu. Turneul va avea loc în următoarele localități: Darabani (23 august a.c., ora 19:00),  București, Dorohoi, Fălticeni, Horodnic de Sus, Ipotești, Liveni, Putna, Rădăuți, Siret, Sinaia și Tescani. Darabaneni.ro este unul dintre partenerii media ai evenimentului. Intrarea este liberă.

 „Rădăcini” este turneul de concerte organizat de Asociația Klavier ART în perioada 30 iulie -29 august 2021, cu scopul de a aduce muzica românească mai aproape de tineri, într-o tonalitate contemporană.Mai mult decât atât, în cadrul turneului organizatorii își doresc să valorifice, pe lângă compoziții în primă audiție, o formulă camerală rar exploatată în România – vioară și pian la patru mâini. Proiectul, co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național, își dorește să contribuie la o mai bună înțelegere a fenomenului muzical clasic de către publicul tânăr aflat în zone ale țării mai îndepărtate de circuitul muzical curent, să reconecteze trecutul cu prezentul,care pare că tinde să își uite rădăcinile. George Enescu declara că, deși călătorise în lumea întreaga, el rămăsese „micul băiat duios și încăpățânat care văzuse lumina acolo, departe, pe șesurile României” și își exprima statornica dorință de a fi îndrumător, „ducând muzica în cartierele mărginașe, în provincie, la țară, prin serbări, sezători, societăți corale și instrumentale”. (Citate extrase din cartea „Amintirile lui George Enescu”, de Bernard Gavoty, Editura Muzicală, București, 1982, traducere din limba franceză de Romeo Drăghici și Nicolae Bilciurescu).

„Astfel, la ideea rădăcinilor am ajuns pornind de la câteva întrebări: Cum ar fi să ne cântăm rădăcinile? Oare așa s-a gândit și micul Jurjac (George Enescu)? Oare tinerii își cunosc rădăcinile muzicale? Prin urmare, am decis să-i conectăm pe tineri cu muzica românească arhaică într-o manieră contemporană și să ne cântăm rădăcinile pornind de la muzica populară și de la George Enescu, ceea ce a determinat compozițiile de anul acesta” a declarat Corina Răducanu, Membru Consiliul Director al Asociaţiei Klavier ART.
Tinerii soliști, Andrei Mihail Radu,  Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu,vor încânta publicul cu două lucrări în primă audiție, compuse anul acesta – Oltenisme la patru mâini și Rapsodia Moldavă de Marius Sireteanu, alături de unica lucrare pentru vioară și pian la patru mâini a lui George Enescu – Pastorală, Menuet trist și Nocturnă. Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu în proiect este integrată o expoziție a Muzeului Național „George Enescu” din București.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Calendarul turneului:

30iulie 2021 – Muzeul Național „George Enescu” București - Palatul Cantacuzino, ora 18 20 august 2021 – Casa Memorială „George Enescu” Sinaia, ora 12 21 august 2021 – Muzeul Național George Enescu – Secția „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu” Tescani, ora 17 22 august 2021 – Casa Memorială „George Enescu” Liveni, ora 12 22 august 2021 – Muzeul Memorial „George Enescu” Dorohoi, ora 18 23 august 2021 – Casa de Cultură „Theodor Balș” Darabani, ora 19 24 august 2021 – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” Ipotești, ora 18 25 august 2021 – Centrul Cultural „Mihai Teliman” Siret, ora 19 26 august 2021 – Sala „Draga Olteanu Matei” Fălticeni, ora 16:30 28 august 2021 – Casa de Cultură „Sf. Ioan Gură de Aur” Horodnic de Sus, ora 18 29 august 2021 – Casa de Cultură „Ștefan cel Mare” Putna, ora 12 29 august 2021 – Casa Municipală de Cultură Rădăuți, ora 19

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • 50 de concerte și evenimente la ZN8. Zdob și Zdub și Subcarpați revin în Poiana Teioasa
  •  

50 de concerte și evenimente la ZN8. Zdob și Zdub și Subcarpați revin în Poiana Teioasa

50 de concerte și evenimente la  ZN8 Zdob și Zdub și Subcarpați revin în Poiana Teioasa
150 de lei + taxe e prețul early bird pentru un Full Pass la Zilele Nordului, disponibil până în 17 iulie pe iabilet.ro. Din 18 iulie Full Pass-urile vor costa 190 + taxe de lei, iar bilete de zi se vor putea cumpăra numai la fața locului și numai în măsura în care vor mai rămâne locuri disponibile după vânzarea Full Pass-urilor, anunță organizatorii.
Ediția a 8-a a Zilelor Nordului are loc între 27 și 29 august la Darabani, cel mai nordic oraș al României, și în alte comunități din nordul țării. La concertele și evenimentele din agendă sunt așteptați 8000 de participanți din România și Republica Moldova.
Subcarpați, Zdob și Zdub, The Kryptonite Sparks, Baba Dochia și șase trupe din programul Rock Your Highschool vor concerta în Poiana Teioasa, iar Mircea Baniciu, Dan Byron, Doru Trăscău și Andrei Zamfir de la The Mono Jacks vor urca pe scena de la Conacul Balș. Agenda festivalului mai conține spectacole de teatru („O poveste foarte simplă” - Drama Club, „Antisocial” - Atelierul de teatru, „Gewalt la Darabani” - Texte bune în locuri nebune), proiecții de film („Another Round”, „What do you see when you look at the sky?”, „Un triomphe”), expoziții, școli de vară, dezbateri, conferințe și ateliere, tururi ghidate în regiune, clăci pentru reconstrucția celei mai vechi școli sătești din Moldova și competiții sportive (tenis, trail și MTB).
„După un an în care pandemia ne-a obligat să mutăm pe stadion scena mare a festivalului, în august revenim în Poiana Teioasa pentru concertele de vineri și sâmbătă. În deschiderea lor vor urca în premieră pe scenă trupele pe care le selecționăm și apoi antrenăm împreună cu partenerii noștri de la Overground Music în programul Rock Your Highschool, prin care descoperim și promovăm viitoarele mari trupe din România. Un alt reper al ediției din acest an este începerea ateleierlor pentru reconstrucția, folosind exclusiv tehnici și materiale tradiționale, a celei mai vechi școli sătești de stat din Moldova, viitor hub educațional pentru școlile din Nord”, declară Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.
În timpul zilei participanții la festival pot opta între participarea la competițiile din cadrul Maratonului Nordului (MTB, trail, tenis), la școlile de vară ale festivalului (platforma Cord pentru ONG-uri, Școala pentru Dezvoltarea Moldovei, programul Voluntar în Nord, seria Atelierele Nordului) sau la tururile ghidate în regiune (7 trasee culturale, naturale, de aventură sau agrement în regiune). În fiecare după-amiază au loc Întâlnirile Nordului, dezbateri cu invitații speciali ai festivalului, apoi la Conac încep spectacole de teatru, concerte acustice și proiecții de filme, iar în Poiană, în serile de vineri și sâmbătă, au loc concertele de pe scena mare. Programul festivalului va fi actualizat pe www.zilelenordului.ro, iar abonamentele pot fi deja achiziționate prin platforma www.iabilet.ro.
În prețul unui abonament Full Pass este inclusă camparea gratuită la Darabani pe toată durata festivalului. Între principalele locații de evenimente din festival organizatorii pun la dispoziție microbuze și autobuze pentru transport contra cost, iar masa se poate lua în food-court-ul festivalului, în camping sau la pensiunile din Darabani și din zonă.
Festivalul Zilele Nordului este organizat de către Asociația Nord în parteneriat cu Banca Transilvania, Primăria Darabani, Primăria Pomârla și Overground Music. Partener media principal: Radio Guerrilla. Susținut de: Cadasplan Solutions, Piatra Chiș, Pirania, Aqua Carpatica, VivaFm.
articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
❌