Actualitate

❌
There are new articles available, click to refresh the page.
AlaltaieriRFI Presa românească
  • Florin Cîțu și-a amintit de certificatul verde când a realizat că pandemia nevaccinaților face ravagii (SpotMedia)
  •  

Florin Cîțu și-a amintit de certificatul verde când a realizat că pandemia nevaccinaților face ravagii (SpotMedia)

Florin Cîțu șia amintit de certificatul verde când a realizat că pandemia nevaccinaților face ravagii SpotMedia

După o lungă perioadă și o serie de amânări, Guvernul a decis să introducă certificatul verde ca instrument de acces la evenimente, întâlniri și activități sociale, în situația în care indicele de infectare trece de 3 cazuri la 1.000 de locuitori.

Prim-ministrul a anunţat că singura modalitate pentru a fi evitate noi restricții este introducerea documentului european, care atestă vaccinarea, testarea sau trecerea prin boală, pentru accesul la evenimente și activități sociale. Singura problemă e că s-ar putea să fie prea târziu, scrie jurnalistul Emilian Isăilă.

Marea problemă e că hotărârea se referă doar la situația unei rate de infectare de până la nivelul de 6 cazuri de infectare la 1.000 de locuitori.

Mai mulți specialiști care analizează datele anunță deja că în patru săptămâni există posibilitatea să se treacă de această bornă de 6/1000, dacă rata de multiplicare a virusului nu încetinește.

De exemplu, în data de 12 octombrie, București și alte 12 județe din țară ar putea trece de acest prag, conform proiecției făcute de medicul Octavian P. Jurma.

Pentru a opri acest proces care va aduce după el, inevitabil, noi suspendări de activități, reducerea programului de funcționare a magazinelor și restricții de circulație, pe lângă perturbarea activității școlare, ar trebui ca numărul celor care se vaccinează să crească la nivelul de 100.000 de persoane pe zi, înregistrat înainte de 15 mai, când au fost ridicate restricțiile, iar regulile asociate certificatului verde să se respecte. Dar e puțin probabil ca aceste două condiții să fie îndeplinite simultan.

Șeful CNCD: În analiza mea, nu există cadru legal pentru introducerea certificatului verde / Orice limitare se poate face doar prin lege adoptată de Parlament, nu prin HG și nici măcar prin OUG (HotNews)

Guvernul se pregătește să adopte o hotărâre prin care să condiționeze accesul în restaurante sau evenimente de certificatul verde COVID-19, dacă rata de infectare trece de 3 la mie. Șeful CNCD, Asztalos Csaba, susține însă, într-o declarație pentru HotNews.ro, că, din punctul său de vedere, o astfel de măsură nu poate fi introdusă printr-o hotărâre de Guvern, ci doar printr-o lege adoptată de parlament.

„Orice condiționare sau limitare a exercițiului drepturilor sau libertăților fundamentale trebuie să îndeplinească cerintele articolului 53 din Constituție, alineatele 1 si 2, respectiv a standardelor stabilite de CEDO. Prima condiție pentru a fi constituțională este ca această limitare/condiționare să fie adoptată prin lege. În acest moment, în analiza mea, nu există un cadru legal, respectiv o lege adoptata de parlament, care să stabilească aceste condiționări sau limitări. Ele nu pot fi adoptate prin Hotărâre de Guvern care este act administrativ al admistrației centrale și nici prin ordin de ministru. Legea 55 din 2020 nu reglementează aceste restricții în mod expres și nu poate constitui temei legal pentru adoptarea acestor restrictii sau condiționalități. Chiar și adoptarea ordonanței de urgență ar putea să ridice semne de neconstituționalitate”, a declarat pentru HotNews.ro, Asztalos Csaba.

El a precizat că în alte state, cum ar fi Franța sau Italia, aceste măsuri au fost expres reglementate prin lege și nu prin acte administrative cum sunt hotărârile de Guvern sau ordinele de ministru.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: Prețurile gazelor probabil vor scădea în câteva luni, dar cele din electricitate vor rămâne mari ani de zile (Bursa)

Preţurile din domeniul gazelor naturale probabil că vor scădea în câteva luni, dar la electricitate acestea vor rămâne mari ani de zile, opinează Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Conform domniei sale, creşterea preţurilor electricităţii are la bază taxa de poluare, precum şi tranziţia spre o energie verde.

"Trebuie să-i ajutăm pe cei care au absolută nevoie de ajutor, pentru ca acesta să nu devină foarte scump. Deciziile în acest sens le vor lua Parlamentul şi Guvernul, dar recomandarea mea va fi să ţintim ajutoarele pentru cei care sunt vulnerabili şi au nevoie de ele. Nu vom spune - «voi, furnizori, puneţi ce preţuri vreţi, că noi, statul, plătim diferenţa». Trebuie să încurajăm consumatorii să aleagă pe cei mai ieftini furnizori, iar statul va plăti o parte din factură, cel putin la consumatorii vulnerabili. În concluzie, vom vedea ce va fi în această iarnă, dar pe termen mediu şi lung ne vom limita doar la consumatorii vulnerabili".

Până când nu vom reuşi să facem trecerea de la cărbune catre energie regenerabilă, preţurile în toata Europa vor fi determinate de preţul carbunelui plus taxa de poluare, subliniază, printre altele, Bogdan Chiriţoiu, precizând că schemele referitoare la taxarea certificatelor de CO2 nu pare să fi fost foarte bine gândite în România, scrie Bursa.

Perlele statului din energie fac profituri de vis într-un an cu scumpiri de coşmar: Hidroelectrica, 600 milioane de euro, Nuclearelectrica, 160 milioane de euro (Ziarul Financiar)

Cei mai mari producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ambii de stat, se îndreaptă spre rezultate istorice, profiturile acestora putând fi folosite pentru compensarea facturilor.

De la Hidroelectrica statul ar putea lua din profitul de anul acesta sume cuprinse între 200 şi 400 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului, iar la Nuclearelectrica sumele ar putea fi cuprinse între 60 şi 110 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului, scrie ZF.

Realizatorii documentarului “România sălbatică” te învață cum să te îndrăgostești de natura neștiută (Adevărul)

Dan Dinu și Cosmin Dumitrache povestesc cu pasiune despre aventura de zece ani a realizării documentarului “România sălbatică”, o capodoperă care redă fața mai puțin știută a biodiversității de la noi. Filmul, rezultatul a mii de kilometri parcurși și a zeci de ore de filmat în condiții nu mereu prietenoase cu omul, are premiera oficială în cinematografele din toate țara pe 17 septembrie.

Florin Cîțu șia amintit de certificatul verde când a realizat că pandemia nevaccinaților face ravagii SpotMedia

Florin Cîțu șia amintit de certificatul verde când a realizat că pandemia nevaccinaților face ravagii SpotMedia

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Avertisment: În curând, numărul de noi infectări cu Covid-19 îl va depăşi pe cel al noilor vaccinaţi (Ziarul Financiar)
  •  

Avertisment: În curând, numărul de noi infectări cu Covid-19 îl va depăşi pe cel al noilor vaccinaţi (Ziarul Financiar)

Avertisment În curând numărul de noi infectări cu Covid19 îl va depăşi pe cel al noilor vaccinaţi Ziarul Financiar

Avertisment: În curând, numărul de noi infectări cu Covid-19 îl va depăşi pe cel al noilor vaccinaţi. România a ajuns pe penultimul loc, în faţa Bulgariei, ca procent din populaţie vaccinată (Ziarul Financiar)

Noile cazuri de infectare cu COVID-19 au crescut de la o zi la alta până la peste 4.000 de români raportaţi ieri, însă vaccinarea nu ţine pa­sul cu situaţia sanitară din ce în ce mai greu de con­trolat.

Astfel, datele oficiale arată că zilnic se vaccinează între 8.000 – 10.000 de oameni, fără variaţii semnificative în sus, în timp ce numărul persoanelor nou infectate are un ritm mult mai rapid de creştere, dublându-se chiar marţi faţă de luni.

În plus, a fost declarată transmi­tere comunitară susţinută la nivel naţional a variantei delta, mult mai contagioasă, care provoacă forme mai grave ale bolii. La nivelul judeţelor, în cazul celor cu cea mai mică rată de vaccinare, incidenţa cazurilor de infectare cu COVID la mia de locuitori în ultimele două săptămâni a trecut de 1 la mie, cum este cazul judeţului Suceava, cu doar 16% din populaţie vaccinată, Giurgiu, cu 17% din populaţie vaccinată sau Botoşani, cu 18% din populaţie imunizată.

La polul opus, nici judeţele cu rate mari de vac­cinare nu sunt ocolite de noile infectări, cum este Bucureşti, cu 43% din populaţie vaccinată, unde înci­denţa noilor cazuri este de 1,8 la mie, Cluj, unde 40% din populaţie e vacci­nată, dar judeţul are o incidenţă de 1,6 la mie.

Mai multe, aici.

Tătaru propune premierului o mişcare decisivă: Vaccinare gratuită sau testare pe banii proprii în „sectoarele esenţiale“ (Adevărul)

Autorităţile ţintesc creşterea ratei de vaccinare anti-COVID prin măsuri coercitive. Angajaţii din sectoarele esenţiale vor avea de ales între vaccinarea gratuită, testarea din propriul buzunar sau căutarea unui alt loc de muncă.

În opinia fostului ministru al Sănătăţii, profesorii intră în categoria celor care desfăşoară activităţi esenţiale, dar şi poliţiştii, pompierii şi jandarmii. „În această categorie intră tot ce înseamnă persoane vârstnice, HIV/SIDA, bolnavi oncologici, transplantaţi, imunodeprimaţi“, a completat consilierul. În cazul în care o persoană ar refuza atât vaccinarea, cât şi testarea, Tătaru e de părere că interzicerea dreptului la muncă ar fi o variantă: „În măsura în care reprezintă un pericol, având în vedere şi situaţia din localitatea respectivă, factorii care pot duce la o transmitere în comunitatea respectivă, putem să ne gândim şi la acest lucru. Trebuie să înţelegem că binele sau beneficiul comun este mai important decât binele individual“.

Pe larg, aici.

Din miile de dosare penale pentru ”zădărnicirea combaterii bolilor”, la instanțe au ajuns 23. În șapte cazuri, acuzații au fost achitați pe fond (G4Media)

Unul dintre punctele-forte ale controlului populației în pandemie – întocmirea de dosare penale pentru cei acuzați de ”zădărnicirea combaterii bolilor” – se dovedește a fi fost, în final, doar un exercițiu de amenințare în masă care, însă, a mobilizat resurse importante ale Poliției și Parchetelor.

O analiză G4Media arată că, din miile de dosare înregistrate de procurori pentru acest tip de infracțiune, doar 23 au ajuns pe masa judecătorilor, iar în aproape o treime, inculpații au fost achitați în primă instanță.

În același registru, amenzile primite de sute de mii de români în pandemie, pentru încălcarea restricțiilor impuse de starea de urgență, au fost declarate neconstituționale.

Cancerul din PIB: 3% doar din ”cohorta de pacienți” a unui singur an. Cifrele șocante ale oncologiei în România (Curs de guvernare)

Lipsa prevenției, a investițiilor în medicație eficientă și sistemul anchilozat de depistare a bolii produc două efecte devastatoare: pacienții ies din economie – de cele mai multe ori definitiv – iar la asta se adaugă costurile cu medicamentele scumpe, menite să încerce salvarea pe ultima sută de metri: dacă se mai adaugă și costurile familiei – mari, în România – cu îngrijirea bolnavului și medicația proprie – se ajunge la 3% din PIB pentru pacienții care intră în boală într-un singur an. ”Aproximativ 88% din pacienții români cu cancer care se aflau în tratament în 2019 au decedat într-un an de zile”, a declarat Adela Cojan, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Citiți mai multe pe portalul Curs de Guvernare.

Alegeri interne în USR-PLUS. Tabăra lui Dan Barna a trimis mii de link-uri de vot unor persoane plecate din partid (SpotMedia)

La câteva ore de la începerea votului electronic, acesta a fost întrerupt în urma protestelor venite din filiale, dar și de la foști membri de partid.

În jur de 48.000 de persoane, membri de partid la momentul fuziunii USR cu PLUS, sunt chemate să aleagă între Dan Barna și Dacian Cioloș.

Dan Barna e favorit pe hârtie pentru că USR are un număr de membri mai mult decât dublu față de PLUS.

Stoparea votului “nu a fost o situație normală”, a spus un reprezentant al alianței.

În acest scrutin se confruntă un lider moderat, extrem de rezistent, dar fără prea multă charismă, cu un fost prim-ministru care are o solidă reputație la Bruxelles, fost comisar european pe Agricultură și care conduce al doilea grup politic din Parlamentul European.

Continuarea, aici.

Avertisment În curând numărul de noi infectări cu Covid19 îl va depăşi pe cel al noilor vaccinaţi Ziarul Financiar

Avertisment În curând numărul de noi infectări cu Covid19 îl va depăşi pe cel al noilor vaccinaţi Ziarul Financiar

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • România, septembrie 2021: radiografia unui impas (Contributors)
  •  

România, septembrie 2021: radiografia unui impas (Contributors)

România septembrie 2021 radiografia unui impas Contributors

"Septembrie 2021 este, în România, momentul unui alt impas istoric. Scenele de pugilat din Parlament, isteria mediatică, confuzia guvernamentală, toate acestea sunt simptomele unei crize dramatice, ce pune în chestiune viabilitatea unui întreg regim politic. Succesiunea de eşecuri din România devine cu adevărat neliniştitoare.

Impasul în care ne aflăm putea fi anticipat, în măsura în care orbirea partizană nu anulează spiritul critic. Suprapunerea dintre competiţia internă din PNL şi primul an de guvernare s-a dovedit a fi fatală. Ceea ce ar fi trebuit să fie un an al reformelor, oricât de modeste, a devenit un an al rivalităţilor fratricide. Cât despre Premier, ambiţia acestuia de a fi deţinător al puterii supreme îl conduce în postura de a prezida la un dezastru de proporţii. Fantomatică, puterea sa este aceea a unui Superman de mucava.

Impasul cu care ne confruntăm este şi efectul unei viziuni prezidenţiale care se rezumă la susţinerea intransigentă a Primului-Ministru: dincolo de aceasta nu se mai află nimic.

Impasul actual este mai mult decât o criză pasageră. Căci el dezvăluie însăşi condiţia unui stat incapabil să îşi îndeplinească misiunile sale legitime. Dincolo de starea de alertă, prelungită automat, spre a deveni noua normalitate,se află o justiţie anesteziată şi o administraţie ineptă, dominată de clientelism. 

Ce poate naşte acest impas? În cele din urmă,o repetare a anului 2016, cu al său triumf al PSD. Supravieţuitor şi tenace, una cu acest stat parazitat şi prădător, PSD nu are decât să aştepte, răbdător, scena cea din urmă a acestei lamentabile reprezentaţii dramatice. Victoria îi este garantată de către înşişi competitorii săi".

Ioan Stanomir este profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Articolul integral pe site-ul Contributors.

Din culisele prograamului economic PNRR de 29 mld. Euro: Facilitățile fiscale pentru construcții dispar, iar cele pentru microîntreprinderi se reduc (Ziarul Financiar)

În culisele programului PNRR de 29 miliarde euro, negociat de Guvern cu UE, se discută îndeplinirea mai multor condiţii de către autorităţile române în următorii ani, începând de la reducerea graduală a facilităţilor şi a stimulentelor fiscale, inclusiv a celor din construcţii, din 2024-2025, schimbarea formulei de calcul al pensiei şi de indexare a acesteia, modificarea pensionării anticipate, anunță Ziarul Financiar.

De asemenea, se discută despre o nouă politică de salarizare în sistemul public şi mandate limitate pentru ocuparea poziţiilor de conducere din administraţia publică.

În plus, printre punctele negociate se află şi situaţia în care, dacă ponderea pensiilor în PIB creşte, Guvernul trebuie să vină cu măsuri de creştere a veniturilor.

Unele dintre măsuri au fost până acum discutate public, altele apar pentru prima dată.

Se întorc restricțiile? Valul patru lovește România în plin (SpotMedia)

În urmă cu un an, în data de 15 septembrie, se înregistrau 1.111 cazuri de infectare cu coronavirus, un an mai târziu, în data de 14 septembrie, s-au anunțat 3.929, aproape de patru ori mai mult.

Ne confruntăm cu o răspândire accelerată și uniformă a virusului, iar asta va crea o presiune suplimentară pe sistemul sanitar.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, consideră că estimările în ce privește răspândirea variantei Delta au fost mult prea optimiste.

În guvern se lucrează la măsuri de impunere a vaccinării, anunță Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății.

Rămâne de văzut dacă un guvern care se confruntă cu o profundă criză de încredere va reuși să impună măsuri de accelerare a vaccinării astfel încât să se evite măsurile restrictive care afectează economia.

E o cursă în care virusul e mult în fața autorităților. Mai mult, varianta Delta îmbolnăvește persoane mult mai tinere decât variantele anterioare.

Din cele 96 de decese raportate în ziua de marți, 9 dintre ele au fost ale unor persoane cu vârsta între 20 și 49 de ani, iar 6 dintre pacienții decedați nu au prezentat comorbidități, conform datelor furnizate de Guvern.

"Marea problemă e că mulţi oameni nu mai au încredere în cei care administrează criza. Au făcut prea multe promisiuni fără acoperire, iar confruntarea politică a rupt orice legătură dintre lideri și cetățeni. Furtuna a ajuns în România și, din nou, ne-a luat prin surprindere", scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe SpotMedia.

Simona Halep se căsătorește astăzi cu Toni Iuruc. 300 de invitați la petrecerea organizată într-un local de lux din Mamaia (Libertatea)

Jucătoarea de tenis Simona Halep, 29 de ani, se căsătorește miercuri, 15 septembrie, la Constanța cu omul de afaceri Toni Iuruc, cu care trăiește o poveste de dragoste de doi ani. Bărbatul a cerut-o de soție în această vară, iar acum urmează oficializarea căsătoriei. 300 de persoane au fost invitate la ceremonia de la Oficiul Stării Civile, programată la ora 16.00, după care va urma o petrecere la un local de lux din stațiunea Mamaia.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost invitat la cununia civilă a Simonei Halep și ar putea participa la eveniment, scrie Libertatea astăzi.

Invitaţii nu au voie să vină la petrecere cu telefoane mobile sau cu alte dispozitive de înregistrat. Mirii le-au mai solicitat invitaților ca la petrecere să nu vină cu daruri în bani sau cadouri.

Sportiva îşi va schimba şi numele. Fostul lider mondial va fi în acte Simona Halep-Iuruc.

România septembrie 2021 radiografia unui impas Contributors

România septembrie 2021 radiografia unui impas Contributors

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Supereroii guvernării Cîțu și uraganul prețurilor din toamnă (Adevărul)
  •  

Supereroii guvernării Cîțu și uraganul prețurilor din toamnă (Adevărul)

Supereroii guvernării Cîțu și uraganul prețurilor din toamnă Adevărul

Realitatea lor. Liderii țării au “pilotat” prima zi de școală: educația – prezentată prin proiecții de viitor, în școli de excepție. Totul – sub umbrela României educate, care nu e gata / La guvern, câțiva copii au manifestat pentru lucrurile de bază care lipsesc din școli (EduPedu)

Președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, au profitat luni de decizia luată în august, ca, în pofida înrăutățirii situației epidemiologice, școlile să poată organiza festivități de început de an școlar. Dacă lipsa acestor evenimente, pe motiv de Covid-19, a fost o problemă în ajunul alegerilor de acum un an, astăzi ei au recuperat cu băi de mulțime în mai multe unități de învățământ nu de elită, ci de excepție: unele care vor desfășura programe-pilot, unele cu rezultate ieșite din comun sau care au furnizat un erou olimpic. În careurile-gazdă, clase întregi au fost adunate să asculte alocuțiunile oficiale, despre lucruri care vor fi, dar nu sunt încă, sau dacă sunt, ele reprezintă o excepție. Totul, sub umbrela României Educate, care iarăși va fi, dar nu e încă. Între timp, în fața guvernului o mână de elevi au organizat un protest în care au cerut socoteală echipei Cîțu pentru “eșecurile educației” și au solicitat lucruri de bază care ar fi trebuit să fie, dar nu sunt, decât tot prin excepție: masă caldă, servicii de consiliere, ore remediale.

Citiți mai mult pe pagina de internet EduPedu.

Primăria din Ciugud, unde funcționează singura școală smart din mediul rural, acuză că nici un demnitar al statului nu a făcut vreo vizită în localitate (G4Media)

Președintele Iohannis, premierul Cîțu, ministrul Educației și alți responsabili din domeniu au ignorat invitația de a vizita singura școală SMART din mediul rural.

Aceasta funcționează din 2019, la Ciugud (județul Alba).

Clădirea unității de învățământ, construită în anul 1938, a fost reabilitată în întregime și reorganizată pentru ca aici să poată învăța toți elevii din comună, de la clasa pregătitoare, până la clasa a VIII-a. În total aproape 130 de copii.

Proiectul a presupus refacerea acoperișului, zidăriei, înlocuirea ușilor și a tâmplăriei, montarea unei pardoseli moderne în clase și pe holuri dar mai ales implementare unor soluții inteligente pentru iluminat și climatizare.

Cu ajutorul unei aplicații instalate pe telefonul mobil, se poate controla clădirea școlii în cele mai mici detalii. Dar în general nu este nevoie de intervenția cuiva, pentru că toată treaba o fac senzorii.

De exemplu, în cazul iluminatului senzorii aprind sau opresc lumina când sesizează prezența în clasă și o reglează apoi în funcție de lumina diurnă astfel încât să nu afecteze ochii copiilor.

Temperatura în clase este de asemenea atent controlată. În timpul nopții, căldura este redusă și generează economii importante la funcționarea clădirii, față de sistemele clasice.

La clasă, elevii folosesc table interactive, chrome-book-uri și softuri educaționale.

Cum arată școala din Ciugud vedeți pe site-ul G4Media.

Supereroii guvernării Cîțu și uraganul prețurilor din toamnă (Adevărul)

Calculele politice privind variantele de continuare a guvernării Cîțu pot fi interesante ca exercițiu intelectual, dar sunt inutile din punct de vedere practic, scrie jurnalistul Ion M. Ioniță în editorial.

Liberalii au intrat în criză în cel mai prost moment posibil. Nu numai din punct de vedere al configurației parlamentare și al imposibilității găsirii unei alte majorități. Ci pentru că toate semnalele arătau încă din vară că sfârșitul anului va aduce un uragan al prețurilor care se va combina cu valul patru al pandemiei....

Cum vor rezolva supereroii guvernării Cițu gravele probleme economice și sociale ce stau să izbucnească? Vor liniști apele alegerile din PNL, se va ieftini energia după 25 septembrie?

Din contră. Situația din PNL se degradează din ce în ce mai mult, iar principalii competitori nu mai țin cont de nimic în lupta oarbă pentru putere. După cum evoluează lucrurile, 25 septembrie ar putea însemna și momenul scindării partidului. Deja se vorbește despre metode de control al votului și despre lupte corp la corp pe scena congresului. Ce ar mai putea liberalii să livreze după un asemenea spectacol? Prosperitate economică și reforma statului? Cu o guvernare fără majoritate și cun partid rupt în două? Poate, dar numai în filmele cu supereroi. În realitate, drumul duce la coșul de gunoi al istoriei, conchide ziaristul.

Cum se alege praful de bibliotecile de la sat (Recorder)

Oficial, în România sunt 1.877 de biblioteci comunale, dar nimeni nu știe câte mai sunt cu adevărat funcționale.

Teoretic, statul român se îngrijește de soarta bibliotecilor comunale, iar în 2002 a adoptat o lege specială care le protejează. Aceasta spune că bibliotecile nu pot fi închise decât dacă se desființează localitatea însăși și obligă primarii să angajeze bibliotecari și să investească în achiziția de cărți și calculatoare.

În realitate, primarii sunt liberi să facă ce vor și cei mai mulți dintre ei încalcă legea fără ca cineva să-i sancționeze. În ultimii zece ani, s-au închis peste 700 de biblioteci comunale. Altele au fost lăsate în paragină și angajații obligați să îndeplinească alte sarcini din primărie. Asta în timp ce alte țări au transformat bibliotecile rurale în adevărate „hub”-uri unde tinerii de la sate au acces la cărți, la presă, la internet, dar și la programe de dezvoltare extra-școlare.

Echipa Recorder a mers în zeci de comune din mai multe județe ca să vadă cum arată rețeaua de biblioteci publice și cât de mult le pasă autorităților de soarta singurelor instituții culturale din satul românesc.

Topul celor mai puternice judeţe în funcţie de fondul de salarii: Bucureşti, Cluj şi Timiş sunt responsabile de jumătate din valoarea totală a salariilor plătite în România (Ziarul Financiar)

Companiile din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 miliarde de lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România, de 28 de miliarde de lei pe lună. Cel mai mic fond de salarii este în Mehedinţi, de numai 130 de milioane de lei pe lună.

Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul Produsului Intern Brut din fiecare zonă, explică Ziarul Financiar.

La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi“ taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor.

Top secret (Gazeta Sporturilor)

Ziarul sportiv a intrat în posesia contractelor celor mai tari antrenori din LIga 1: Dan Petrescu, Laurențiu Reghecampf și Edward Iordănescu.

"Bursucul" câștigă din salariu (25.000 de eruo) aproape cât ceilalți doi la un loc și are și cele mai consistente bonusuri.

Supereroii guvernării Cîțu și uraganul prețurilor din toamnă Adevărul

Supereroii guvernării Cîțu și uraganul prețurilor din toamnă Adevărul

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Totul despre începerea școlii: scenariile și regulile de funcționare, măsurile sanitare obligatorii, lista școlilor unde se începe online (HotNews)
  •  

Totul despre începerea școlii: scenariile și regulile de funcționare, măsurile sanitare obligatorii, lista școlilor unde se începe online (HotNews)

Totul despre începerea școlii scenariile și regulile de funcționare măsurile sanitare obligatorii lista școlilor unde se începe online HotNews

Luni, 13 septembrie, circa 3 milioane de elevi și preșcolari încep un nou an școlar marcat de pandemia de Covid-19, cu un set de reguli de funcționare publicate în urmă cu o săptămână în Monitorul Oficial. Masca este obligatorie în școală și rămâne distanța de 1 metru recomandată între elevi, acolo unde este posibil. Școlile vor fi deschise până la rata de infectare de 6 la mie într-o localitate, iar după această rată se trece la școala online.

Potrivit ministrului Educației, în 12 localități din țară - 6 din Satu Mare, 2 din județul Arad, una din Teleorman, una din Sibiu, una din Sălaj și una din Dolj - se va începe școala online, întrucât rata de infectare depășea 6 la mie vineri.

De asemenea, există școli cu probleme de infrastructură unde copiii vor începe online. 8 astfel de unități sunt din Capitală.

Potrivit ordinului comun care reglementează deschiderea și funcționarea școlilor, festivitățile pot avea loc doar dacă durează maxim o ora și jumătate și exclusiv afară, cu masca obligatorie.

Odată cu începerea școlii pe 13 septembrie, elevii de peste 12 ani, dar și părinții sau angajații școlilor se vor putea vaccina și la școală, existând însă doar 476 de cabinete medicale dotate corespunzător pentru vaccinare în toată țara. Celelalte două posibilități puse la dispoziție sunt echipele mobile sau vaccinarea la centre de vaccinare de lângă școală.

Minorii se pot vaccina doar cu prezența părinților și doar după exprimarea consimțământului informat printr-un formular.

Pentru prima doză, campania începe pe 13 septembrie și se încheie pe 15 noiembrie.

Pe larg, aici.

Evită școala fizică dacă poți, în primele două săptămâni, mai ales dacă nu ai copiii vaccinați. Școala va fi adevăratul festival de infectare în perioada următoare (Republica)

"Aproximativ 80% dintre părinți vor să meargă copiii lor fizic la școală, dar 70% din populație refuză să se vaccineze, iar majoritatea părinților refuză să își vaccineze sau testeze copiii, pentru a contribui la fondul de siguranță colectivă din clasă.

Este cel mai strident exemplu de mentalitate mioritică", notează medicul și cercetătorul Octavian Jurma.

"De mentalitatea profesorilor care preferă să își infecteze elevii decât să se vaccineze nici nu mai vorbesc.

Despre mentalitatea autorităților e suficient să menționez eliminarea adeverinței de intrare în comunitate care ar fi putut asigura un minim de triaj epidemiologic în cel mai intens val de infectări din istoria pandemiei în România, cu o tulpinaă de două ori mai periculoasă pentru copii decât cele precedente.

Ei bine, nu le putem avea pe toate, normalitatea în pandemie este infectarea, așa încât să ne pregătim să culegem ce am semănat.

Concluzie, evită școala fizică dacă poți în primele două săptămâni, mai ales dacă nu ai copiii vaccinați. Școala va fi adevăratul festival de infectare în perioada următoare. După aceea, dacă nu a fost deja închisă din cauza focarelor sau incidenței, mediul va fi mult mai sigur".

Integral, aici.

Avertisment: Curând, valul 4 de COVID-19 va deveni avalanşă! (Adevărul)

Numărul mare de infecţii din ultimele zile va continua să crească periculos. Reprezentanţii breslei profesioniştilor din sănătate atrag atenţia că medicii sunt obosiţi.

Faţă de valul 3 al pandemiei de COVID-19, acum avem la îndemână un remediu eficient şi anume vaccinul. Cu condiţia să-l şi folosim, a subliniat dr. Raed Arafat, directorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, DSU. „Arma este la noi. Faci vaccinul cu Johnson&Johnson şi, în 10 zile, eşti imunizat. Faci cu Pfizer sau cu Moderna, în 20 şi ceva de zile, 30 de zile eşti imunizat. Deci în ambele situaţii devii imunizat şi scapi de posibilitatea de a ajunge la Terapie Intensivă, sau chiar internat în spital. Asta vreau să se înţeleagă. Faţă de valul trecut avem armă. Dar nu o folosim, asta e singura problemă”, a punctat Arafat. El a dat exemplul Danemarcei, ţară care a ridicat majoritatea restricţiilor pentru că a atins 80% din populaţie vaccinată.

Ultimele date oficiale arată că duminică, 12 septembrie, s-au depistat 2.255 de noi cazuri de coronavirus din circa 32.000 de teste efectuate şi s-au înregistrat 29 de decese. Numărul total al pacienţilor internaţi este de 4.813, din care 600 la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 141 sunt minori, 132 fiind internaţi în secţii şi 9 la ATI.

Colegiul Medicilor Bucureşti atrage atenția că trebuie luate măsuri urgente pentru a evita riscul epuizării şi chiar ajungerii în burnout a personalului medical aflat în spitalele bucureştene.

Un sondaj care a inclus peste 30.000 de profesionişti din sănătate a arătat că cel puţin 1 din 5 prezintă simptome de depresie şi anxietate, iar cel puţin 4 din 10 se confruntă cu probleme de somn şi/sau insomnie. „Datele sunt îngrijorătoare, iar fără măsuri adecvate, situaţia în Bucureşti şi nu numai se poate dovedi şi mai gravă”.

Mai multe, aici.

Cât de pregătite sunt spitalele celor mai periculoas zone din drumurile morții (Libertatea)

În 20210 - 2020, pe DN1 și DN2 au avut loc 11.168 de accidente. Mii de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Șosele nu s-au modernizat. Dar măcar Ministerul Sănătății a realizat într-un deceniu că are o încărcare masivă de pacienți, unii cu traume grave, în aceste puncte fierbinți: Răspunsu este nu.

Pe DN1, zona mare de risc e Brașovul, pe DN2, cea mai periculoasă zonă este cea dintre Râmnicu Sărat și Obrejița, Vrancea, unde sunt 50 de cruci  pe cele două sensuri de mers.

În aceste condiții, Libertatea a vrut să afle cât de pregătite  sunt spitalele din aceste zone. La Râmnicu Sărat nu există Unitate de Primiri Urgențe, în timp ce la Brașov funcționează "în spațiu provizoriu".

Totul despre începerea școlii scenariile și regulile de funcționare măsurile sanitare obligatorii lista școlilor unde se începe online HotNews

Totul despre începerea școlii scenariile și regulile de funcționare măsurile sanitare obligatorii lista școlilor unde se începe online HotNews

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ce nu s-a văzut la TV în ziua când în Parlament s-a citit moțiunea anti-Cîțu (HotNews)
  •  

Ce nu s-a văzut la TV în ziua când în Parlament s-a citit moțiunea anti-Cîțu (HotNews)

Ce nu sa văzut la TV în ziua când în Parlament sa citit moțiunea antiCîțu HotNews

​​Într-o ședință plină de nervi, cu țipete și chiar îmbrânceli, moțiunea de cenzură anti-Cițu a fost citită în plenul Parlamentului, chit că stabilirea datei pentru a fi votată a fost respinsă cu voturile PNL și PSD. În timpul ședinței un parlamentar PSD a încercat să tergiverseze citirea moțiunii, un deputat AUR a adus Facebook-ul în sala de plen, un fost luptător de K1 s-a luat la harță cu un userist, iar un senator s-a îndeletnicit să deseneze pe o foaie statuia Bucovina Înaripată. Ah, și Florin Roman de la PNL a fost scos cu forța de la prezidiu. „Cine dracu e Florin Roman?”, a strigat un deputat din sală.

Vedeți aici un videoreportaj marca HotNews.ro cu imagini de la ședința parlamentului în care s-a citit moțiunea anti-Cîțu.

Ce s-ar petrece în România guvernată de AUR și USR Plus (Republica)

Dacă până acum liderii USR Plus încercau să spună că n-au făcut decât (!) să semneze o moțiune de cenzură împreună cu AUR, ieri, în Parlamentul României, alianța partidului dlor Barna și Cioloș cu „cămășile brune” ale lui Simion a apărut în toată splendoarea.

Vicepreședintele Camerei Deputaților și al PNL, dl Florin Roman, a fost pur și simplu umflat, luat de subțiori, de haidamacii AUR, i s-a smuls scaunul, s-a aruncat cu dosare în el, i s-a luat microfonul.

Potrivit regulamentului, ședințele comune ale Parlamentului sunt conduse alternativ de președintele Camerei și de cel al Senatului. Precedenta ședință comună a fost condusă de dna Dragu. Era, deci, rândul dlui Ludovic Orban. Acesta s-a dus să-și facă campanie electorală în teritoriu și l-a delegat, ca înlocuitor, pe dl Florin Roman. Care avea deci toată îndreptățirea să conducă ședința.

Dar, și dacă n-ar fi avut-o, poziția sa trebuia lămurită prin discuție, prin argumente, eventual prin vot de către parlamentarii prezenți. Nu prin intervenția SturmAbteilung, detașamentele de asalt ale AUR.

Nu pot decât să vă rog să vă gândiți ce s-ar petrece într-o Românie guvernată de AUR. Împreună cu USR Plus, scrie gazetarul Cristian Tudor Popescu.

Cum e afectată economia de criza din coaliție. Analist: „Investitorii vor specula și vor paria împotriva monedei naționale” (Libertatea)

Din cauza crizei politice, Guvernul nu are cum să se ocupe de principala problemă care frământă astăzi România: creșterea prețurilor la produsele energetice, spune analistul economic Petrișor Peiu, într-un interviu pentru Libertatea.

Legea consumatorului vulnerabil, „un paliativ” spune el.

Vor crește prețurile bunurilor și serviciilor și vor alimenta inflația. Pe termen mediu, asta înseamnă inhibarea creșterii economice, declară analistul.

Cât despre creșterea salariului minim, acest lucru înseamnă și creșterea șanselor de a-ți mai rămâne oameni în țară, să nu-ți plece toți. Înclin să cred că este o temă de pe agenda PSD, pentru că premierul nu avea această temă, dimpotrivă, era ferm poziționat împotriva creșterii salariului minim.

Interviul , pe larg, în Libertatea.

Varianta Delta a SARS-CoV-2 readuce restricţiile în România (Adevărul)

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât joi prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă. Asta în timp ce valul al patrulea al pandemiei îşi accelerează progresia şi bagă în carantină, rând pe rând, localităţile României.

Bechet este primul oraş din România care revine la carantinare după ce rata de infectare cu SARS-CoV-2 depăşeşte 7 cazuri la mia de locuitori. Drept urmare, aici, în weekend, magazinele se închid la ora 18.00, iar de la ora 20.00 până la ora 5.00 dimineaţa sunt restricţii de circulaţie. În plus, au fost închise restaurantele, sălile de fitness, dar şi cele de jocuri de noroc, iar nunţile şi botezurile sunt interzise. Timp de 14 zile, localnicii sunt obligaţi să poarte masca în spaţiile publice deschise, acolo unde este aglomerat.

Pe de altă parte, trei focare de COVID-19 sunt active la Spitalul de Urgenţă din Focşani, în secţiile de Ortopedie, Chirurgie Generală şi Chirurgie Plastică. Zeci de pacienţi şi cadre medicale sunt infectate cu SARS-CoV-2.

Şi în apropierea Capitalei, localităţile intră pe rând sub zodia restricţiilor. După Chiajna, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov a decis impunerea de restricţii şi în comunele Snagov şi Ciorogârla, unde s-au înregistrat valori ale ratei de incidenţă cumulată calculată la 14 zile de 2,73/1.000 locuitori, respectiv de 2,14/1.000 locuitori.

Mai mult în Adevărul.

Nici în al 12-lea ceas ASF nu se grăbeşte să suspende subscrierea poliţelor City Insurance (Ziarul Financiar)

City Insurance, companie cu afaceri de 400 mil. euro şi lider al pieţei locale de asigurări, se îndreaptă cu paşi repezi spre faliment, dar deocamdată ASF nu se grăbeşte nici în al 12-lea ceas să suspende subscrierile poliţelor asigurătorului.

Miercuri, ASF a comunicat că în Consiliul ASF va fi analizată situaţia şi Consiliul va lua deciziile care se impun în conformitate cu prevederile legale. Contactaţi de ZF, reprezentanţii ASF nu au oferit detalii supli­men­tare. Deocamdată totul este în ceaţă. Iar până la deci­zia ASF privind acest asigurător, brokerii de asigurare vând în continuare poliţe RCA ale City Insurance, pentru că firma încă are licenţa intactă şi practică cel mai mic preţ din piaţă. Iar service-urile auto repară în conti­nuare maşini în baza poliţelor City Insurance.

Ce nu sa văzut la TV în ziua când în Parlament sa citit moțiunea antiCîțu HotNews

Ce nu sa văzut la TV în ziua când în Parlament sa citit moțiunea antiCîțu HotNews

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • EugenNicolicii PNL: cum să cenzurăm o moţiune de cenzură (Adevărul)
  •  

EugenNicolicii PNL: cum să cenzurăm o moţiune de cenzură (Adevărul)

EugenNicolicii PNL cum să cenzurăm o moţiune de cenzură Adevărul

Criza guvernamentală, ziua opt: O nouă ședință a Birourilor permanente reunite la ora 10, plen al Camerelor Parlamentului pentru citirea moțiunii de cenzură, la ora 16 (G4Media)

Plenul Parlamentului, convocat de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Anca Dragu şi Ludovic Orban, în care ar putea fi prezentată moţiunea de cenzură iniţiată de USR PLUS şi AUR, se întruneşte joi, de la ora 16,00.

De la ora 10,00 se vor reuni Birourile permanente pentru a stabili proiectului ordinii de zi şi a programului de lucru al şedinţei de plen reunit.

Premierul Florin Cîţu a anunţat, miercuri, că parlamentarii PNL vor fi mandataţi să nu participe la plenul reunit convocat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului sau la şedinţele Birourilor permanente reunite în care se va discuta calendarul moţiunii USR PLUS – AUR, până la verificarea legalităţii semnăturilor de pe moţiune, considerând că aceasta a fost depusă nelegal.

În acelaşi timp, premierul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură.

Moţiunea de cenzură intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!” a fost înregistrată în 3 septembrie la cabinetele preşedinţilor celor două Camere.

Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Integral, aici.

EugenNicolicii Partidului Naţional Liberal: cum să cenzurăm o moţiune de cenzură (Adevărul)

"Începuse să mi se facă dor de aberaţiile logico-juridice ale unui Eugen Nicolicea", scrie redactorul șef adjunct Adevărul, "dar iată - continuă jurnalistul Liviu Avram - "că Partidul Naţional Liberal a avut grijă să furnizeze Parlamentului cel puţin trei înlocuitori care, împreună, par să suplinească satisfăcător marele absent: Alina Gorghiu, Daniel Fenechiu şi Florin Roman.

Proba competenţei celor trei în materie de nicolicism a fost dată zilele acestea, odată cu încercarea lor de a bloca moţiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Cîţu. Ei pretind că o parte dintre semnăturile de susţinere a moţiunii, depuse vineri seara, ar fi false, întrucât unii semnatari, aflaţi în provincie, şi-ar fi scanat semnătura originală şi ar fi transmis-o electronic. Argumentul ar fi putut fi valabil de vineri seară până luni dimineaţă, răstimp în care PNL şi PSD au boicotat două şedinţe ale Birourilor Permanente. Dar luni dimineaţa, această suspiciune ar fi trebuit să înceteze.

Dovada sabotajului o oferă însăşi cererea formulată de PNL, care prin vocea lui Daniel Fenechiu, a cerut ca verificarea semnăturilor să fie făcută de către Comisia pentru Statut într-un termen de două săptămâni. De ce două săptămâni? Pentru că „aşa apreciem noi”, a justificat Fenechiu. Două săptămâni ca să verifici vreo treizeci de semnături, când semnatarii îţi stau ciorchine la uşă ca să ţi le confirme?

Ludovic Orban a trimis totuşi moţiunea la Guvern. El şi-a explicat demersul prin aceea că o decizie CCR din 2010 spune că o moţiune de cenzură, odată depusă, nu poate fi blocată în niciun fel, pentru că asta ar însemna încălcarea flagrantă a unei garanţii constituţionale. Orban a prezentat numărul deciziei, data, şi citate relevante.

Deputatul Florin Roman a ieşit public şi i-a replicat că există alte două decizii CCR care susţin contrariul. Rugat să furnizeze numerele celor două decizii, răspunsul său a fost mai mult decât elocvent: „Nu le am la mine. Le-am văzut ieri la un jurnalist”. Am apelat atunci, cu aceeaşi solicitare, şi la Alina Gorghiu, dar aceasta nu a răspuns nicicum.

Ca urmare a alianţei tacite dintre PNL şi PSD, moţiunea aceasta nu va ajunge să fie votată, cel puţin nu până la Congresul PNL", crede redactorul sef adjunct al ziarului Adevărul.

"Eugen Nicolicea nu mai e în Parlament, dar moştenirea sa e valorificată plenar", conchide jurnalistul Liviu Avram.

Guvernul, sindicatele şi patronatele s-au pus de acord: salariul minim pe economie trebuie să crească. Dar cu cât? Iar de aici încep părerile diferite (Ziarul Financiar)

Sindicatele au propus o creştere de 10% - 11% a salariului minim pe economie, iar patronatele pledează pentru o majorare de 8%.

Datele oficiale arată că aproape unu din trei angajaţi din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie.

În prezent, salariul minim pe economie este de 2.300 de lei brut, iar suma netă primită de angajaţi este mai mică de 1.400 de lei.

Corespondență din Basarabia: ce se întâmplă când o cunoscută jurnalistă TV recunoaște că are un copil cu simbolul corupției? (Libertatea)

Scriitorul Vasile Ernu analizează știrea anului, probabil, în Republica Moldova: ziarista Natalia Morari anunţă că tată copilului ei este nimeni altul decât Veaceslav Platon.

De ce este şocantă această ştire de caracter privat?

Natalia Morari este cea mai importantă voce a presei independente din Republica Moldova. Ea a început cariera în capitala Rusiei, de unde a fost expluzată din cauza implicării ei în jurnalismul de investigaţie care scotea la iveală diverse afaceri murdare ale Kremlinului.

În Republica Moldova a învăţat româneşte şi a devent în foarte scurt timp liderul de opinie a presei independente. Şi-a creat o imagine de jurnalistă profesionistă şi incoruptibilă reprezentând trendul progresit, liberal, pro-european şi luptător antocorupţie, intactă moral. Morari este şi fondatoarea postului TV8, un post independent non-profit, susţinut financiar de fundaţii din zona partenerilor strategici occidentali.

Veaceslav Platon este, practic, imaginea cea mai sumbră a corupţiei din Reublica Moldova. Ați auzit de furtul miliardului? El e omul cheie.

Concluzia și morala principală:

Pentru public: Nu vă creați idoli nici în politică, nici în presă. Gândiți critic.

Pentru Mass-media: Cei independenți trebuie să evite orice asociere și simpatizare politică.

Acest caz Morari-Platon este o lovitură dură adusă presei independente, şi aşa destul de fragile.

EugenNicolicii PNL cum să cenzurăm o moţiune de cenzură Adevărul

EugenNicolicii PNL cum să cenzurăm o moţiune de cenzură Adevărul

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Coaliția de guvernare este în aer, moțiunea de cenzură e tot acolo (Adevărul)
  •  

Coaliția de guvernare este în aer, moțiunea de cenzură e tot acolo (Adevărul)

Coaliția de guvernare este în aer moțiunea de cenzură e tot acolo Adevărul

Zece luni a rezistat Coaliţia de trei partide, deşi planurile au fost făcute pentru patru ani. USR PLUS vrea să demită Guvernul, însă PNL, aripa Cîţu, încearcă amâne cât mai mult votarea moţiunii de cenzură.

Ludovic Orban şi Anca Dragu au trimis,, marţi după-amiază, informarea referitoare la moţiunea de cenzură. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, juriştii liberali din echipa Cîţu pregătesc o sesizare a CCR privind un conflict de natură constituţională între Parlament şi Guvern, în condiţiile în care Orban şi Dragu nu au aşteptat un vot în BPR pentru informarea Executivului şi ar intenţiona să convoace un plen reunit pentru derularea procedurii de citire şi votare a moţiunii. De altfel, echipa Cîţu a convocat pentru miercuri o şedinţă a conducerii extinse a PNL, adică Biroul Politic Naţional, for din care fac parte preşedintele, prim-vicepreşedinţii, vicepreşedinţii şi liderii organizaţiilor judeţene, în vederea luării unei decizii privind comportamentul liberalilor la moţiunea de cenzură. Mai precis, în cazul în care se ajunge la vot, să decidă dacă stau în bănci, o boicotează sau au mandat pentru vot „împotrivă”

Liderii liberali din echipa Cîțu au stabilit de marți seară cine ar urma să fie membrii Cabinetului care să le ia locul ca interimari miniștrilor demisionari ai USR PLUS, majoritatea portofoliilor fiind preluate de aleși ai PNL, iar unul singur de un reprezentant al UDMR, susțin surse participante la discuții pentru „Adevărul”. Conform informațiilor „Adevărul”, premierul Florin Cîțu a fost stabilit ca persoană care să preia interimar portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a putea gestiona Planul Național de Redresare și Reziliență. Dan Vîlceanu, ministru al Finanțelor și unul dintre oamenii fideli ai premierului, ar urma să se ocupe și de Ministerul Transporturilor. Ministerul Economiei ar urma să fie în responsabilitatea lui Virgil Popescu (ministrul Energiei), în timp ce Sorin Cîmpeanu (ministrul Educației) se ocupă și de Cercetare. Nu în ultimul rând, Cseke Attila (ministrul Dezvoltării) ar trebui să gestioneze Sănătatea în perioada următoarea. Însă, până atunci, Florin Cîțu trebuie să vacanteze funcțiile. „O să analizez situația. În momentul acesta încă analizez situația politică în care ne aflăm”, a precizat Florin Cîțu, întrebat dacă a semnat sau urmează să decidă în aceste zile dacă ia act de demisiile miniștrilor USR PLUS. Premierul nu poate întârzia mai mult de 15 zile de la depunerea demisiilor în acceptarea acestora.

Pe de altă parte, mai scrie Adevărul, Ordonanţa „Saligny ”a fost „reparată” doar parţial.

Controversata ordonanţă de urgenţă care promovează programul naţional de investiţii „Anghel Saligny”, în valoare de 10 miliarde de euro, prin care primăriile primesc bani de la stat pentru dezvoltare locală, a fost modificată pe ultima sută de metri, în plină criză politică iscată tocmai de la acest act normativ.Deși câteva dintre prevederile care au generat criza politică au fost corectate în varianta finală, au rămas destule portițe pentru fraudarea banilor sau pentru alocarea lor discreționară.

Avem 815 paturi ATI pentru bolnavii COVID, jumătate ocupate. Trei spitale, în pregătire (Newsweek)

Grupul pentru Comunicare Stratregică a explicat, pentru Newsweek România, modul în care se derulează pregătirile pentru valul patru al pandemiei de COVID-19. Iar datele sunt îngrijorătoare: deja aproape jumătate din paturile ATI destinate bolnavilor de COVID sunt ocupate.

„În urma monitorizării aplicației ALERTE.MS, de către Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției (CNCCI), din totalul de 815 paturi ATI COVID-19 regăsite la nivel național, 426 sunt ocupate, cu mențiunea că situația este dinamică.

În perioada imediat următoare se vor operaționaliza noi paturi destinate ATI COVID-19, în cadrul Institutului National de Boli Infecțioase Matei Balș, respectiv Spitalul Clinic de Urgență Sf Pantelimon din Capitală, iar o Unitate de Terapie Intensivă Mobilă va fi operaționalizată la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, în zilele care urmează.

Concomitent vor avea loc detașări de personal specializat în scopul acordării asistenței medicale de specialitate pacienților confirmati COVID-19, internați pe Secțiile ATI.

Datele sunt valabile pentru data curentă, respectiv 7 septembrie 2021”, se arată în răspunsul oficial.

9 localități au trecut de 6 la mie incidență, pragul de școală online / Alte 7 localități au o rată de infectare de peste 5 la mie (EduPedu)

Nouă localități din România sunt, la momentul actual, la o rată de incidență peste 6 la mia de locuitori, potrivit harții interactive a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, dezvoltată de o echipă de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) în proiectul de cercetare denumit “COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor“, care monitorizează în timp real evoluția pandemiei. În aceste localități, dacă școala ar începe luni, unitățile de învățământ ar organiza cursurile în sistem online. Este vorba despre două localități din județul Arad, una din Dolj, cinci din Satu-Mare și una din Sălaj. Potrivit regulilor pentru deschiderea școlii, vineri, 10 septembrie, va fi ziua în care se vor decide scenariile în care încep cursurile pentru fiecare localitate, reamintește EduPedu.

Prețul gazelor și al energiei explodează în mai puțin de o lună (Libertatea)

Libertatea prezintă două cazuri concrete în care clienții Engie România și ai Companiei Restart Energy au fost anunțați pe mail de scumpiri.

În noile acte adiționale trimise clienților de Engie România li se propune un preț pe kilowatt oră mărit cu 38% pentru perioada 1 noiembrie 2021 - 30 iunie 2022. „De la 1 noiembrie prețul dumneavoastră la gaze va fi de 0,25481 lei pe kilowatt”. Compania spune că toți furnizorii din România procedează la fel.

La rândul ei, compania Restart Energy și-a anunțat clienții că e obligată să modifice substanțial prețul energiei active din facturi. Un client a primit o notificare prin care află că de la 1 octombrie prețul va crește cu 120%, de la 0,250 la 0,557 lei pe kilowatt.

Legea consumatorului vulnerabil, adoptată / Se aplică din 1 noiembrie / Cine sunt beneficiarii și cât suportă statul din factura la energie (HotNews)

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, proiectul legii consumatorului vulnerabil de energie, stabilind că aceasta va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021. S-au înregistrat 281 voturi pentru, niciun vot contra şi o abţinere. Legea va merge acum la promulgare, la președintele Klaus Iohannis.

Potrivit proiectului de lege adoptat, ajutorul pentru încălzire variază între 10% și 100% în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie. Suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat.

Detalii, aici.

Coaliția de guvernare este în aer moțiunea de cenzură e tot acolo Adevărul

Coaliția de guvernare este în aer moțiunea de cenzură e tot acolo Adevărul

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Criza celor care își sapă singuri groapa. Patru perdanți și un câștigător (Adevărul)
  •  

Criza celor care își sapă singuri groapa. Patru perdanți și un câștigător (Adevărul)

Criza celor care își sapă singuri groapa Patru perdanți și un câștigător Adevărul

Criza politică presărată cu multe momente penibile îi arată pe protagoniștii PNL și USR PLUS bătându-se pe marginea acoperișului unei case în flăcări. Ambii sunt conștienți că deznodământul e aproape, dar fiecare dintre ei ar fi fericit dacă și-ar vedea adversarul prăbușindu-se în jarul de dedesubt măcar cu o clipă înaintea lui însuși, scrie jurnalistul Ion M. Ioniță în editorialul ziarului Adevărul.

PNL și USR PLUS au trecut peste punctul de la care nu mai există întoarcere. Cele două partide au încălcat ultima linie roșie crezând că rezolvarea conflictelor interne se poate face pe seama guvernării. Or, așa ceva nu este acceptabil. Oamenii vor amenda dur, prima dată când vor avea ocazia, această lamentabilă prestație politică, așa cum au făcut-o în trecut când s-a mai întâmplat așa ceva.

Cine pierde?

PNL, un partid minat deja de o gravă fractură internă. Dacă pierde coaliția, PNL pierde tot, indiferent cine câștigă jalnica bătălie internă...

Președintele Klaus Iohanis. Președintele a girat coaliția ...

USR PLUS, partidul care depune moțiune de cenzură împotriva propriei guvernări.

PSD, partidul lider al opoziției care face toate eforturile să prevină căderea guvernului Cîțu. Este absolut penibil cum încearcă să justifice PSD tergiversarea moțiunii de cenzură de comun acord cu PNL, aripa Cîțu.

Cine câștigă?

Aur.

AUR, marele câștigător al crizei politice. Șeful INSCOP: „George Simion s-a trezit cu o șansă extraordinară și o exploatează” (Libertatea)

Când au loc crize politice, precum cea declanșată în coaliția de guvernare, partidele antisistem, cum este AUR, câștigă electorat, spune politologul și directorul INSCOP, Remus Ștefureac, într-un interviu pentru Libertatea.

„E un partid care critică modul în care funcționează sistemul politic, iar zilele acestea, sistemul politic oferă românilor multe motive de nemulțumire”, explică politologul. INSCOP Research are o experiență de peste 20 de ani în activități de cercetare a opiniei publice din România.

Deprecierea leului: Cât a pierdut în nouă luni un cuplu care cumpără un apartament de 70.000 de euro (Europa Liberă)

Monedele naționale ale țărilor din estul și centrul Europei se află într-un trend ascendent în raport cu euro, în timp ce leul s-a depreciat constant în ultimii ani. „Nu avem motive de îngrijorare”, spune premierul, însă economiștii nu sunt atât de optimiști. Un apartament cu două camere scos la vânzare cu 70.000 de euro costă la începutul lunii septembrie cu patru salarii minime pe economie mai mult decât la începutul anului 2021. Diferența dintre cele nouă luni este reprezentată de deprecierea leului în raport cu moneda europeană, luată ca referință pe piața imobiliară atât pentru vânzări, cât și pentru chirii. Și nu doar imobiliarele se raportează la euro, ci și mașinile, facturile la telefonie sau la internet, în contextul în care salariile din România se plătesc în lei. Toate sunt mai scumpe azi decât erau acum nouă luni doar prin raportarea la moneda europeană, fără a lua în calcul alte scumpiri ale pieței. Trendul descendent al leului îi îngrijorează cu economiști. Nu neapărat fluctuațiile ultimelor zile sunt îngrijorătoare, ci faptul că moneda națională se depreciază constant în raport cu euro de cel puțin cinci ani. Revenind la exemplul apartamentului de 70.000 de euro, dacă ne-am raporta la valoarea sa în lei din 2016, doar din diferența de curs valutar s-ar putea cumpăra o Dacia Logan nouă (7.000 de euro), la prețul minim actual al acestui model. În septembrie 2016 un euro costă 4,45 lei, cu 50 de bani mai puțin decât în septembrie 2021, scrie Europa Liberă.

14 ani de UE degeaba: Trenul Connecting Europe Express, care va trece şi prin România, va merge la noi cu 40 km/oră, faţă de peste 100 km/oră în vestul Europei (Ziarul Financiar)

UE marchează anul căilor ferate prin trenul Connecting Europe Express, trenul care va trece prin toate ţările europene, parcurgând circa 20.000 km în circa o lună. Prima staţie din care a plecat trenul a fost Lisabona în data de 2 septembrie şi va ajunge pe 7 octombrie la Paris. Trenul va ajunge în România pe 17 septembrie. Trenul UE va face 850 de kilometri în România în 20 de ore, adică va merge cu 42 km/oră în medie, pe când în Portugalia şi Franţa va parcurge 1.700 de kilometri în 17 ore, adică o viteză de 100 km/oră.

România a neglijat în ultimii 30 de ani infrastructura feroviară, iar de la ade­rarea ţării noastre la UE, în 2007, autorităţile locale au reuşit să moderni­zeze doar 125 km de cale ferată din bani europeni, pe când Polonia a reabilitat circa 1.607 km în aceeaşi perioadă din fonduri UE. Lipsa investiţiilor în mo­derni­zarea şi dez­voltarea infrastructurii feroviare poate reprezenta un pericol pentru cei care folosesc acest mijloc de transport, fie ei transportatori de marfă sau călători, unele porţiuni fiind într-un grad avansat de degradare. În 2020, unu din trei tre­nuri operate de către CFR Călători, compania de stat care are cea mai mare cotă de piaţă în acest sector, a avut întârzieri, notează ZF.

Criza celor care își sapă singuri groapa Patru perdanți și un câștigător Adevărul

Criza celor care își sapă singuri groapa Patru perdanți și un câștigător Adevărul

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ce vă așteptați să se întâmple, ipocriților? (SpotMedia)
  •  

Ce vă așteptați să se întâmple, ipocriților? (SpotMedia)

Ce vă așteptați să se întâmple ipocriților SpotMedia

Cine este vinovat pentru criza politică din România? De unde a început totul și spre ce ne îndreptăm (G4Media)

"De ce avem o criză politică azi în România? Liberalii vor să cheltuiască milioane din bugetul național și miliardele de la UE fără frică de procurori iar președintele Iohannis le face jocul.

De aici, de la bani, a început totul. Miza financiară este uriașă: 30 de miliarde de euro din PNRR și alte 50 din bugetul multianual al UE, în total vreo 80 de miliarde de euro bani europeni. Mai adăugați și cele câteva miliarde din Anghel Saligny pentru a avea o imagine mai clară...

De unde știm că bătălia pentru bani a provocat criza? Dovadă că așa stau lucrurile este viteza cu care liberalii au făcut schimbările la Justiție și au transformat avizul negativ dat pentru OUG-ul ”Anghel Saligny” (bani pentru baroni) într-un aviz pozitiv, iar ordonanța a fost adoptată în mare viteză. Premierul Florin Cîțu le-a promis primarilor liberali bani și a trebuit să livreze înainte de congresul din 25 septembrie.

Unde a greșit tactic USR PLUS? Colaborarea cu AUR pe tema moțiunii de cenzură este o eroare, deoarece legitimează un partid xenofob, antisemit și profund anti-european, riscul de compromitere este major, iar finalitatea discutabilă. Pe termen lung, pierderile sunt mult mai mari decât un câștig iluzoriu pe termen scurt.

Spre ce ne îndreptăm? Așa cum arată lucrurile acum, Marcel Ciolacu pare gata de coabitare, din opoziție, cu un guvern liberal minoritar sprijinit tacit din Parlament. Foarte probabil, PSD va boicota depunerea moțiunii de cenzură de către USR PLUS și AUR, încă un mic serviciu făcut premierului Cîțu și președintelui Iohannis. Zilele miniștrilor USR PLUS în guvern sunt de acum numărate. Președintele Iohannis a aruncat toate podurile în aer prin ieșirea de sâmbătă. Fostul ”premier de la Grivco” pare să se înțeleagă infinit mai bine cu liderii PSD decât cei de la USR PLUS, în fond USL-ul este în ADN-ul celor două mari partide.

Cine este autorul crizei? Responsabil direct pentru criza politică din România este președintele Klaus Iohannis. Schimbarea ministrului Justiției a fost decizia lui, la fel cum tot el pare decis să meargă până în pânzele albe tot cu premierul Florin Cîțu. Tot ce le-a reproșat celor de la USR PLUS în ieșirea de sâmbătă, când i-a acuzat că s-au compromis definitiv, că și-au trădat electoratul și valorile europene, li se aplică în primul rând lui și celor din PNL.

Cine pe cine a trădat mai tare? Ei, liberalii și șeful statului, au venit la putere pe un discurs pro-justiție și au fost primii care au abandonat reformele. Ei și-au trădat electoratul, și-au încălcat promisiunile electorale, păstrând intacte modificările făcute de PSD la legile Justiției, Secția Specială și cozile de topor din sistem cu care au continuat să hărțuiască magistrații incomozi. Ei, liberalii și șeful statului, au arătat că nu dau doi bani pe recomandările MCV, pe Comisia de la Veneția și pe așteptările Comisiei Europene de a face reformele promise în Justiție".

Articolul integral, semnat de jurnalistul Dan Tăpălagă, pe pagina G4Media.

Ce vă așteptați să se întâmple, ipocriților? (SpotMedia)

"Grav în aceste zile nu e că niște bezmetici din politică se încaieră, ci faptul că încăierarea are loc pe puntea Titanicului. Niciodată agenda politică nu a fost mai desprinsă de interesul public, de agenda cetățeanului.

România înfruntă valul 4 cu nimic mai bine pregătită decât la precedentele. Campania de vaccinare este un eșec total. Ne îndreptăm spre șocul facturilor și spre sărăcia energetică extremă. Anul școlar începe la fel de prost pregătit ca anul trecut.

Realitatea aceasta a fost construită de întreaga guvernare cu președintele Iohannis în frunte. Nimeni nu e lebădă. Și niciodată, în nicio guvernare, nu cred că omul de rând nu s-a simțit mai abandonat. Și pentru asta se va răzbuna în singurul mod în care poate. La vot...

Este extrem de puțin important, dincolo de lumea inflamaților de pe Facebook, cine câștigă și cine pierde. Pentru că sigur pierde țara asta.

Pierde vieți, nivel de trai, pierde șansa reformelor, pierde încredere, câtă mai era în clasa politică, pierde prestigiu, cât îl avea, internațional. Asta e tot ce contează".

Textul Ioanei Ene Dogioiu este disponibil pe pagina SpotMedia.

Vom avea din nou restricții în această toamnă? Scenariul mai puțin optimist al lui Răzvan Cherecheș: „Am văzut doar declarații triumfaliste de relaxare și niciun plan pentru valul 4” (HotNews)

Restricțiile ar putea reveni în această toamnă, odată cu creșterea accelerată a cazurilor de COVID-19 pe fondul răspândirii tulpinei Delta, autoritățile neavând pregătit un plan pentru valul 4, susține într-un interviu pentru HotNews.ro Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. „Nu s-au luat măsurile din timp și am văzut doar declarații triumfaliste de relaxare, fără să vedem un plan concret de măsuri pentru valul 4, din această toamnă", a spus el.

Vom avea din nou purtarea măștii și în spațiul exterior, limitarea libertății de mișcare după o anumită oră, limitarea programului magazinelor, închiderea restaurantelor și așa mai departe", spune expertul în Sănătate publică.

Continuarea, aici.

Topul celor mai mari angajatori de stat. Poșta Română și CFR SA, liderii clasamentului, au împreună peste 45.000 de angajați (Ziarul Financiar)

Cei mai mari 15 angajatori din rândul companiilor con­tro­late de stat au avut, cumulat, aproape 133.000 de an­ga­jaţi anul trecut, în scădere cu 1% faţă de 2019, ceea ce în­seamnă că firmele controlate de stat au pierdut aproa­pe 3.100 de angajaţi în 2020, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor de pe platforma de analiză financiară Confidas.ro.

„Pandemia a creat contextul favorabil pentru încurajarea restructurării în cadrul companiilor de stat care au acumulat pierderi semnificative în ultimii ani. Companiile au fost obligate să facă analize pe baza situaţiilor financiar-contabile pentru a identifica motivele care au cauzat pierderi, plăţi restante, urmând ca prin­tr-un memorandum să fie prezentate măsuri concrete, cu termene, pentru eficientizatea acestor companii, incluzând aceste restructurări. Se tot discuta de mult timp de restructurarea aparatului public şi îngheţarea salariilor, iar în 2020 s-a întâmplat acest lucru, într-un an în care salariile bugetarilor şi pensiile au depăşit ca nivel încasările preconizate din taxe şi impozite“, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

Fanfara Ciocârlia: “Am plecat din România doar ca să cântăm și mereu ne-am întors acasă. În satul nostru, Zece Prăjini, noi încă nu avem asfalt” (Cultura la dubă)

S-au născut și au crescut în micuțul sat moldovenesc Zece Prăjini, au muncit la câmp și au îngrijit animalele, însă muzica le-a schimbat în profunzime existența. 12 muzicieni alcătuiesc Fanfara Ciocârlia, una dintre cele mai cunoscute formații românești peste hotare, din Germania până în Japonia și America.

Povestea lor, reflectată în mari publicații străine, precum The New York Times sau The Guardian, este, însă, mai puțin cunoscută în România.

De altfel, deși au cântat pe mari scene ale lumii, alături de orchestre sau muzicieni celebri, membrii Fanfarei Ciocârlia trăiesc regretul că țara lor nu îi apreciază așa tare precum sunt apreciați peste hotare.

Totuși, tocmai au deschis festivalul Jazz in The Park de la Cluj, premiat în 2019 cu titlul de cel mai bun festival de mici dimensiuni din Europa.

Acolo i-am întâlnit și noi și am stat de vorbă cu doi dintre ei, legendarii “Cimai” și Oprică Ivancea, precum și cu omul care i-a descoperit și le-a schimbat destinele, germanul Henry Ernst, managerul trupei de la înființare și până azi, scrie culturaladuba.ro.

Ce vă așteptați să se întâmple ipocriților SpotMedia

Ce vă așteptați să se întâmple ipocriților SpotMedia

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Alina Mungiu-Pippidi: „Toată această enormă minciună care a fost coaliția PNL-USR-PLUS trebuia să se dezumfle” (Libertatea)
  •  

Alina Mungiu-Pippidi: „Toată această enormă minciună care a fost coaliția PNL-USR-PLUS trebuia să se dezumfle” (Libertatea)

Alina MungiuPippidi Toată această enormă minciună care a fost coaliția PNLUSRPLUS trebuia să se dezumfle Libertatea

Revocarea ministrului justiției, Stelian Ion, la cererea premierului Florin Cîțu a demascat adevărata față a coaliției de guvernare: PNL s-a prefăcut că apără justiția, iar USR-PLUS a avut doar rolul de „partid-balama”, adică de a asigura majoritatea PNL în Parlament, spune politologul Alina Mungiu-Pippidi într-un interviu pentru Libertatea.

Cele mai importante declarații:

  • Despre adevărata miză a crizei din coaliție: „Tot timpul a fost vorba numai despre controlul justiției, despre cine ajunge la închisoare și despre cine reușește să-și aranjeze dosarele”.

  • Despre demiterea lui Stelian Ion: „A-l prezenta ca pe un monstru care stă în calea modernizării României e atât de exagerat. El a încercat să țină cât de cât niște angajamente care au fost luate față de Bruxelles”.

  • Despre USR-PLUS și susținerea unei moțiuni anti-Cîțu: „Nu cred că ar fi o lovitură de imagine dacă ar vota moțiunea de cenzură cu PSD și AUR. Ar fi o mare lovitură de imagine dacă ei înghit demiterea lui Stelian Ion”.

  • Despre rolul lui Klaus Iohannis: „În acest moment, președintele nu mai are cum să-l lase din brațe pe Cîțu, nu că ar avea motive s-o facă, pentru că, în fond, Cîțu n-a făcut decât tot ce i-a zis el”.

A doua criză a coaliției provocată de premierul Cîțu. Cinci scenarii, toate proaste (Europa Liberă)

Criza provocată de demiterea intempestivă a ministrului Justiției sub pretextul că nu a avizat proiectul „Anghel Saligny”, un fel de PNDL 3, aruncă în aer stabilitatea politică într-un context deloc favorabil : valul patru al pandemiei de Covid și scumpirile la energie.

Spre deosebire de precedentul scandal generat de remanierea lui Vlad Voiculescu, USR PLUS pare, la prima vedere, hotărât să nu mai accepte un scenariu similar: i-a retras sprijinul politic premierului Florin Cîțu, iar dacă acesta nu va fi schimbat din funcție în cadrul coaliției, amenință cu depunerea unei moțiuni de cenzură.

Aritmetica parlamentară, calculele politice și strategice, dar și jocul președintelui Klaus Iohannis formează un peisaj extrem de complicat. Niciunul dintre scenariile care se pot proiecta în momentul de față nu arată bine pentru guvernare și pentru soarta coaliției, scrie Andreea Pora în analiza sa.

(…) Strategia moțiunii de cenzură aduce mai multe prejudicii decât avantaje USR PLUS. Este și o variantă de durată, timp în care nu este clar ce poziție va adopta USR PLUS în guvern. Va mai participa la ședințele de guvern sau le va boicota?

Demisia miniștrilor USR-PLUS din guvern este varianta luată în calcul în partid, cerută mai ales de aripa PLUS, în cazul în care strategia moțiunii de cenzură nu are o finalitate. Ar fi o soluție care ar duce clar la ruperea coaliției de guvernare, dar nu și la căderea obligatorie a guvernului. Premierul Cîțu ar putea rămâne în funcție, miniștrii USR PLUS ar fi înlocuiți cu cei de la PNL și UDMR. În această situație s-ar putea ajunge la un guvern minoritar PNL-UDMR, susținut conjunctural la nivel parlamentar fie de PSD și AUR, fie chiar de USR PLUS.

Varianta “Florin Cîțu plecă din fruntea guvernului, coaliția merge mai departe” este puțin probabilă, disensiunile și animozitățile dintre partide fiind greu de surmontat.

De asemenea, este improbabil ca USR PLUS să rămână la guvernare cu premierul Cîțu, fără a fi perceput ca un partid „șantajist”, etichetă pusă de Florin Cîțu și rostogolită de alți lideri PNL. Dar nu numai șantajist, ci și lipsit de verticalitate, slab și dispus la compromisuri greu acceptabile pentru propriul său electorat.

În fine, ar mai exista varianta alegerilor anticipate. Această variantă este aproape exclusă, pentru că niciunul din partidele parlamentare nu le dorește, iar în România, indiferent de amploarea crizelor politice, nu s-a putut ajunge la anticipate și din cauza procedurii laborioase.

Război total în interiorul Coaliţiei. Cine pierde şi cine câştigă (Adevărul)

„Adevărul“ a stat de vorbă cu mai mulţi specialişti despre modul cum vor fi afectate guvernarea şi partidele politice de criza politică generată de demiterea lui Stelian Ion şi forţarea adoptării noului PNDL.

Sociologul Alfred Bulai a declarat că USR-PLUS nu putea rămâne pasiv: „Ei trebuie să facă un balet complicat şi să puncteze că au o poziţie diferită. Dar nu se bat cu Cîţu, ci cu Iohannis. El este în spatele deciziilor”, a subliniat Bulai. Sociologul a punctat faptul că dacă nu este demis, Florin Cîţu şi gruparea din jurul acestuia vor fi câştigătorii crizei politice. „Dacă Florin Cîţu rămâne la guvernare, iese super-întărit. Îi creşte cota. USR iese şifonat, dacă iar dau înapoi. În ceea ce îi priveşte pe Barna şi Cioloş, scandalul şi arătatul muşchilor îi ajută pe amândoi să spună că şobolanii galbeni, ca să nu fie roşii, i-au lovit. Nu pot să ia piciorul de pe acceleraţie că sunt penibili”. Pe de altă parte, analistul Radu Magdin susţine că marii perdanţi sunt alegătorii care au votat partidele care acum sunt în conflict: „Cei care pierd cel mai mult în această situaţie sunt alegătorii, oamenii care au votat oricare dintre cele două partide pe baza promisiunii unei guvernări performante. Pierd antreprenorii şi toţi cei care muncesc, plătesc taxe şi au nevoie de stabilitate pentru a prospera. Nu va exista cu adevărat niciun câştigător – cu atât mai mult o echipă câştigătoare, după ce a dezamăgit la guvernare”.

Alina MungiuPippidi Toată această enormă minciună care a fost coaliția PNLUSRPLUS trebuia să se dezumfle Libertatea

Alina MungiuPippidi Toată această enormă minciună care a fost coaliția PNLUSRPLUS trebuia să se dezumfle Libertatea

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului (G4Media)
  •  

De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului (G4Media)

De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului G4Media

​De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului. Numirile de șefi independenți la DIICOT, DNA și Parchetul general au fost blocate în ultimul moment (G4Media)

'Neașteptata criza guvernamentală provocată miercuri dimineață de Florin Cîțu a fost explicată de același Cîțu miercuri seară: miza a fost revocarea ministrului Justiției, Stelian Ion. Era miza lui Klaus Iohannis, a PNL și a câtorva personaje din umbră, cu toții speriați de perspectiva iminentelor numiri făcute de Stelian Ion la conducerea parchetelor. Aceasta e marea miză: teama că Stelian Ion putea face propuneri de procurori cu adevărat independenți de politicieni și de servicii", scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

"G4Media.ro a scris încă din 6 august că președintele Klaus Iohannis voia demiterea lui Stelian Ion. Președintele Iohannis era profund nemulțumit că Stelian Ion continuă proiectul de desființare a Secției Speciale pentru magistrați (SIIJ) în forma radicală, dar și pentru că ministrul a lansat fără acordul său concursul pentru ocuparea posturilor – cheie de procuror șef DIICOT, procuror șef adjunct la DNA și șefi de secție la DNA și Parchetul General.

Or, pentru Iohannis, PNL și omul său de paie din fruntea guvernului, pierderea controlului asupra șefilor de parchete era o perspectivă îngrozitoare. 80 de miliarde de euro de la UE, zeci de miliarde de euro din bugetul național de cheltuit în următorii ani de guvernare – nimeni nu vrea cu adevărat procurori independenți și, în general, o justiție care să funcționeze.

Dovezi? Opoziția clară a PNL și UDMR la desființarea SIIJ și reformarea Justiției. Plus numirile de anul trecut de la șefia parchetelor…".

Integral, aici.

Caricatura lui Iohannis și criza jucătorilor lipsiți de talent (SpotMedia)

Ioana Ene Dogioiu consideră că "demiterea dlui Ion nu are nicio legătură cu selecția (nu e concurs) pentru procurorul șef DIICOT și funcții de conducere în DNA. Dl Iohannis putea oricum refuza propunerile ministrului la infinit (probabil chestiunea se regla după congresul USR-PLUS).

Ceea ce l-a fript pe dl Cîțu la buză este PNDL 3 fără de care riscă să piardă congresul PNL.

Faptul că nu a putut adopta marți PNDL 3, pentru că nu a avut avizul MJ, a fost o înfrângere pentru Florin Cîțu. Una pentru care a umezit paloșul și a bifat două obiective. Simbolic, a oferit partidului o ofrandă și și-a proiectat imaginea de vodă. Practic, și-a pus la Justiție un interimar care va aviza imediat PNDL 3, după care, cu jumătate de guvern, cvorum minim potrivit art 38 din Codul administrativ, își poate adopta rapid OUG.

Ce urmează?

Nu cred că dl Cîțu va fi înlocuit de la șefia guvernului acum.

Deci întrebarea este dacă USRPLUS rămâne sau pleacă de la guvernare.

Dacă va proceda la fel ca în cazul Voiculescu, adică o capitulare pe un protocol de bune maniere, se vede acum cât de eficient, se va decredibiliza complet și numai în asemenea scatoalce va fi ținut în continuare. Cel mai firesc mod este demisia.

Dar USRPLUS vrea capul premierului pe care îl poate obține numai prin moțiune. Și dacă ea trece, prima desemnare ulterioară a președintelui nu poate fi tot dl Cîțu.

Moțiunea ridică pentru USRPLUS mari probleme, practice și de imagine. Nu are semnături singur, iar PSD și AUR nu vor să semneze moțiunea lor.

Apoi, e dragnist să depui sau să votezi moțiune împotriva propriului guvern. Și nu în ultimul rând, dacă USRPLUS se aliază cu PSD și AUR pentru orice, fie și dărâmarea premierului Cîțu, și-ar provoca un imens deficit de imagine".

Articolul este disponibil pe SpotMedia.

Doar împărţirea celor 50 mld. lei din PNDL 3 pe criterii demografice va rupe toată reţeaua transpartinică prin care de la un rând de alegeri la altul se face comerţ cu puterea în schimbul alocării de fonduri (Ziarul Financiar)

Discordia creată în coaliţia de guvernare privind aşa-numitul program PNDL 3, mai nou „Anghel Saligny”, poate fi rezolvată foarte simplu: alocarea banilor pe criterii demografice pentru fiecare localitate, consideră jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

În joc sunt 50 mld. lei (10 mld. euro) care să fie cheltuiţi în următorii şase ani de către comune, oraşe şi judeţe, aşa numite UAT-uri, adică unităţi administrativ teritoriale.

În formatul actual, PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală) funcţionează „pe principiul” fondurilor europene, adică Ministerul Dezvoltării stă pe bani şi aşteaptă proiecte.

În fapt, o primărie de comună sau oraş „aplică” la Ministerul Dezvoltării pentru un proiect precum o şcoală, un podeţ sau un drum, iar acesta finanţează anual proiectul până la finalizare. Încă din momentul alocării banilor, dar şi ulterior pentru închiderea proiectului se exercită puterea centrală asupra autorităţii locale care trebuie să stea cu mână întinsă. De aici vine o sursă importantă de putere a centrului faţă de teritoriu, diverse influenţe şi telefoane care se dau de la deputaţi către miniştri de profil. Ministerul Dezvoltării este din acest punct de vedere arma principală de control în teritoriu.

Soluţia cea mai simplă pentru ca toată această dezbatere să înceteze este ca banii din PNDL 3 să fie împărţiţi demografic. 50 mld. lei împărţiţi la 20 milioane de locuitori înseamnă 2.500 lei de cetăţean. Pentru o comună de 7.000 de locuitori cum este comuna Corod din judeţul Galaţi, ar însemna o finanţare de 17,5 mil. lei. Atenţie însă, că aceşti bani sunt pe şase ani. Sigur că nici lucrarea nu este gata într-o zi sau într-o lună, aşa că banii nu trebuie de la început daţi, dar comuna trebuie să ştie că are alocaţi aceşti bani, 17,5 milioane lei, că se poate baza pe ei de la nivel central, şi atunci se va angaja să îşi facă o sală de sport, un drum sau parc industrial pe baza acestor bani în perioada alocată. Guvernul, pur şi simplu, în fiecare an trebuie să aloce a şasea parte din cele 17,5 milioane lei pentru comuna Corod ca să îşi facă ce proiecte îşi doreşte comuna respectivă aşa încât nimeni nu mai stă la mâna nimănui.

Mai multe, pe zf.ro.

De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului G4Media

De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului G4Media

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Valul 4 (Delta) a depășit 1.000 de cazuri pe zi. Scenariul realist-optimist și scenariul de coșmar (Republica)
  •  

Valul 4 (Delta) a depășit 1.000 de cazuri pe zi. Scenariul realist-optimist și scenariul de coșmar (Republica)

Valul 4 Delta a depășit 1000 de cazuri pe zi Scenariul realistoptimist și scenariul de coșmar Republica

Sunt sigur însă că mulți s-au întrebat, la fel ca mine, oare la ce grafic se uită autoritățile publice când declară că cel mai pesimist scenariu pe care îl au în vedere în valul 4-Delta este un vârf de 1.500-2.000 de cazuri noi pe zi la mijlocul lunii septembrie și un maxim de 4.000 de internări în spitale pe zi, scrie medicul și cercetătorul Octavian Jurma.

Într-o societate normală, Institul Național de Sănătate Publică (INSP) ar servi publicul și ar comunica publicului datele și prognozele pe care le face. În România însă, instituțiile publice raportează Partidului și nu Publicului. Așa se face că publicul este în ceață în privința valului 4-Delta și nu avem decât opiniile publice ale politicienilor despre date și prognoze pe care le văd doar ei. 

Scenariile cât și strategia din ultimele două campanii (valul 3 și campania de vaccicnare) conduse de actualul guvern au fost un eșec pornit de la principiul românesc „speră la ce e mai bun, pregătește scuze pentru că nu te-ai pregătit pentru ce e mai rău”. Aceste eșecuri au erodat enorm credibilitatea autorității statului și ne silesc să verificăm calitatea scenariului luat în calcul de aceste autorități ca bază a strategiei de combatere a valului 4-Delta.

Scenariul realist-optimist (“best case scenario”) pentru valul 4-Delta presupune un număr la fel de mare de infectări ca valul 3, dar cu un număr de zeci de ori mai mic de cazuri grave și decese, datorită imunității de turmă dobândite după infectare și/sau vaccinare. În acest scenariu, valul 4-Delta nu va produce mai mult de 10.000 de decese în total.

Cel mai pesimist scenariu realist presupune că vom avea un vârf la fel de mare de cazuri ca în valul 2. Acest scenariu ia în considerare și posibilitatea ca în România curba infectărilor să nu se decupleze de curba cazurilor grave și a deceselor și gravitatea bolii să rămână similară cu cea din valul 2 și 3. Prin urmare chiar și în cel mai optimist scenariu, vom plăti cu viața a peste 10.000 de români ignorarea completă a campaniei antivaccinare și negaționistă care a spulberat firava campanie de promovare a vaccinării.

Scenariul pesimist este că vom atinge un vârf apropiat de cel din valul 2, în jurul a 7.500 de cazuri noi pe zi la finalul lunii octombrie.

Mai există și un scenariu de coșmar, în care are loc acumularea unui număr similar de cazuri cu cel din valul 2 în jumătate din timp (3-4 luni în loc de 6 luni). Într-un astfel de scenariu, spitalele vor fi copleșite încă din luna octombrie și presiunea pe spitale nu se va ridica decât la finalul lunii noiembrie.

Cred însă că această stare de pasivitate e motivată strict politic și că vom trece la măsuri active în luna octombrie, după ce se vor încheia alegerile interne în partidele aflate la guvernare. Scenariul de coșmar rămâne deci puțin probabil, dar nu imposibil, conchide medicul și cercetătorul Octavian Jurma.

Citiți pe larg despre toate scenariile pe pagina Republica.

Deschiderea școlilor | Cinci întrebări fără răspuns înaintea începerii anului școlar (Europa Liberă)

Cu doar două săptămâni înainte de începerea cursurilor, întrebări vitale pentru sănătatea elevilor și profesorilor din România rămân, în continuare, fără răspuns: cineva va asigura măștile, cum se va face ventilația în clase, cine va face testarea elevilor și profesorilor?

Cu toate că școlile au trecut prin aproape doi ani de pandemie, Ministerul Educației împreună cu cel al Sănătății vor anunța abia miercuri la ora 10:00 ce va conține ordinul comun pentru deschiderea și funcționarea școlilor.

Potrivit epidemiologilor, varianta Delta a coronaviruslui pune în pericol elevii și profesorii din cauza gradului mare de contagiozitate și răspândirii rapide la vârste mici. În paralel, în România, gradul de vaccinare este mult prea mic pentru a asigura o protecție relevantă în fața acestei variante.

Integral, aici.

Autostrada „Unirii” A8: Probleme cu Studiul de Fezabilitate pe zona montană. CNAIR a respins documentația depusă de proiectantul spaniol și a cerut completarea și revizuirea studiilor (HotNews)

Studiul de Fezabilitate pentru tronsonul din Autostrada „Unirii” A8 dintre Tg. Mureș și Tg. Neam, depus de către proiectantul spaniol la începutul lunii august, a fost practic respins de către Compania de Drumuri, după o analiză amănunțită. CNAIR a transmis companiei spaniole Ingineria Especializada Obra Civil e Industrial SA (fosta Acciona Ingineria) să completeze și să revizuiască documentația „în cel mai scurt timp posibil”, în timp ce pentru zona montană a proiectului „este necesară finalizarea investigațiilor geotehnice”. Contractul a fost semnat în 2019 pentru 17 milioane de lei, la jumătate din valoarea inițial estimată, și mult sub cât au considerat analiștii că ar fi trebuit să coste.

Pe larg, aici.

Priorităţile şi restanţele Puterii în noua sesiune parlamentară. În ce stadiu sunt principalele proiecte ale Coaliţiei (Adevărul)

Cel mai urgent proiect de lege pentru majoritatea parlamentară este Legea consumatorului vulnerabil, deja adoptată de Senat şi care acum este în dezbatere la comisiile din Camera Deputaţilor, în condiţiile în care preţurile la energia electrică şi gaze au explodat. Ajutorul prevăzut prin propunerea legislativă este acordat prin compensarea în sumă fixă a cheltuielilor pentru încălzire, dar nu mai puţin de 10% din valoarea de referinţă, care, în funcţie de sistemul de încălzire utilizat, este de 250 de lei pe lună pentru gaze naturale, de 500 de lei pe lună pentru energie electrică şi de 160 de lei pe lună pentru combustibili solizi sau petrolieri. Pentru energia termică, această valoare de referinţă va fi stabilită lunar în limita consumului mediu şi în funcţie de preţul local al energiei termice facturate populaţiei. Conform iniţiativei legislative, consumatorii vulnerabili sunt definiţi ca persoane singure al căror venit mediu lunar nu depăşeşte 1.445 de lei sau familiile al căror venit mediu lunar este de maximum 810 lei/persoană. Estimarea Guvernului este că aproximativ 400.000 de persoane vor beneficia de această lege.

Coaliţia este nevoită să urgenteze și adoptarea unor legi precum interzicerea cumulului pensie-salariu sau desfiinţarea SIIJ în noua sesiune parlamentară, iniţiative tergiversate în prima jumătate a anului, amintește Adevărul.

Afaceri de la zero. Trei antreprenori fac dulceaţă, zacuscă şi compot sub eticheta Delirs într-un atelier din Petrila şi vor să cucerească piaţa din China (Ziarul Financiar)

Cătălin Tănase, Miruna An­dro­na­che şi Adrian Andro­na­che şi-au pus la bătaie entu­ziasmul şi pofta de za­cuscă pentru a da naştere unei afaceri ce a prins contur în familie. Niciunul dintre cei trei nu are legătură cu industria alimentară şi nici nu a lucrat în trecut în domeniu.

Delirs este brandul pe care cei trei antre­pre­nori l-au pus pe borcane de zacuscă, dulceaţă şi compot, preparate care ies din atelierul din Petrila, judeţul Hunedoara.

„Aproximez că până în acest moment am investit cam 50.000 de euro în această afacere, pe lângă cei 44.000 de euro pe care i-am primit prin programul StartUp Nation. Investiţiile au mers, în mare parte, către achiziţionarea de utilaje, amenajarea spa­ţiu­lui în conformitate cu reglementările în vigoare, salarii, materii prime“.

Preţul unui borcan de zacuscă variază între 18 şi 22 de lei, cel al unui borcan de gem - între 12 şi 15 lei, iar cel al unui compot este de 15 lei, indiferent de tip.

Delirs înseamnă zacuscă de diferite feluri (de vinete, de fasole, de ghebe), gemuri de vişine, de afine, de măceşe, marmeladă şi magiun, compoturi de căpşuni, vişine, mure.

Compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 75.000 de lei (aproape 16.000 de euro) în 2020, notează ZF.

Valul 4 Delta a depășit 1000 de cazuri pe zi Scenariul realistoptimist și scenariul de coșmar Republica

Valul 4 Delta a depășit 1000 de cazuri pe zi Scenariul realistoptimist și scenariul de coșmar Republica

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Șoselele morții. Care sunt cele mai periculoase drumuri din țară și câte accidente au avut loc în ultimii 10 ani (Libertatea)
  •  

Șoselele morții. Care sunt cele mai periculoase drumuri din țară și câte accidente au avut loc în ultimii 10 ani (Libertatea)

Șoselele morții Care sunt cele mai periculoase drumuri din țară și câte accidente au avut loc în ultimii 10 ani Libertatea

Ioana Mihăilă, ministrul sănătății: „Cred că părinții ar trebui să ceară școlilor situația profesorilor vaccinați și nevaccinați” (Digi 24)

Părinții ar trebui să ceară școlilor situația profesorilor vaccinați și nevaccinați, a spus luni seara, la Digi24, ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, întrebată dacă părinții ar avea dreptul să se împotrivească intrării la ore a acelor cadre didactice care nu sunt vaccinate. Pe de altă parte, în cazul copiilor cu vulnerabilități la COVID, va fi păstrată posibilitatea de a face școală online, a menționat ministrul sănătății.

Peste 185.000 de angajați din sistemul de învățământ din România, dintr-un total de peste 300.000, s-au vaccinat, ceea ce înseamnă cam 60 la sută, declara duminică, la Digi24, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu. Cum proporția profesorilor nevaccinați rămâne destul de mare, este clar că vor exista în fiecare școală cadre didactice care vor intra la ore fără să fie vaccinate, ceea ce ar putea constitui un pericol, mai ales pentru copiii care sunt prea mici ca să fie vaccinați.

Întrebată cum comentează faptul că atât de puțini profesori s-au vaccinat, Ioana Mihăilă a răspuns că i se pare „cel puțin trist și cu siguranță îngrijorător”.

Ministrul sănătății a explicat la Digi24 și cum va funcționa vaccinarea în școli.

Șoselele morții. Care sunt cele mai periculoase drumuri din țară și câte accidente au avut loc în ultimii 10 ani (Libertatea)

Drumul Național 2 a fost în 2020 cel pe care s-au produs cele mai multe accidente rutiere. Mai multe decât pe Drumul Național 1, care e cu 200 de kilometri mai lung. Astfel, dacă ne uităm la numărul de accidente și kilometri, șoseaua care leagă Bucureștiul de Bacău și Suceava depășește an de an celelalte drumuri naționale în acest top al morții. Libertatea continuă seria care arată cum au ajuns drumurile naționale din România cimitire pentru șoferi și pasageri.

În deceniul 2010-2020, doar pe DN1 și pe DN2 au avut loc 11.168 de accidente, conform datelor Poliției Române la solicitarea ziarului. Totodată, mai multe drumuri naționale din România au avut cel puțin 300-400 de accidente la 365 de zile. Topul tragic a fost condus, până în 2020, de către Drumul Național 1. Anul trecut, DN2, cel care leagă Bucureștiul de Moldova, pe care Libertatea a numărat 564 de cruci doar până la Bacău, l-a depășit.

Marea dramă a României: pleacă din ţară tinerii care ar trebui să îşi întemeieze o familie. Peste 100.000 de români cu vârste între 20 şi 45 de ani au părăsit anul trecut, în plină pandemie, România (Ziarul Financiar)

Un număr de 193.000 de români au emigrat în 2020 din România, cu 37.000 de persoane mai puţin decât în anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 60%, adică aproape 112.000, sunt per­soa­ne cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani, adică intervalul de vârstă în care populaţia este activă economic şi în pe­rioa­da în care se întemeiază familiile.

Anul trecut, România a pierdut 143.000 de locuitori, atât prin scădere naturală (diferenţa dintre numărul de naş­teri şi numărul de decese), cât şi prin migraţie externă. „Avem de-a face, între 2020 şi 2019, cu o scădere a nu­mărului de emigranţi cu circa 40.000, vorbim despre popu­laţia care şi-a menţinut domiciliul în România, dar care şi-a schimbat reşedinţa obişnuită. În clipa de faţă, grosul migraţiei externe este dat de această migraţie temporară de lungă durată. Faptul că numărul de emigranţi a scăzut este o informaţie aşteptată, explicabilă în contextul pandemiei, însă nu suntem conştienţi încă de efectele pandemiei sub aspect demografic“, a explicat profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Viitorul fenomenului migraţionist depinde de cum va evolua economia României în raport cu evoluţia economiilor din principalele ţări de destinaţie pentru emigranţii români, adică Italia, Germania, Marea Britanie şi Franţa, a mai spus profesorul Sandu.

România va accepta sute de refugiați din Afganistan (România Liberă)

Ministrul Lucian Bode a anunțat că România este dispusă să primească aproape o mie de cetățeni dintre cei care sunt în pericol în Afganistan, după ce talibanii au preluat puterea.

„Suntem pregătiţi să primim în aceste centre colaboratori ai structurilor noastre, suntem pregătiţi să primim în aceste centre persoane aflate în risc iminent. Şi aici mă refer la jurnalişti, la magistraţi. Suntem pregătiţi să primim studenţi care beneficiază de burse în România şi în general persoane aflate într-un pericol iminent în Afganistan”, a precizat ministrul.

„Avem două centre de custodie, unde avem peste 200 de locuri. Sub 60 la sută este gradul de ocupare. Vorbim de centre în regim închis. Avem şase centre de azil. Aceste centre de azil au o capacitate normală de funcţionare de 1.100 de locuri. Astăzi sunt disponibile 751 de locuri, pentru că în două centre încă sunt lucrări de reabilitare, iar în cele şase centre avem 496 de migranţi”, a precizat ministrul Bode.

Pentru cei care vor veni, „verificările vor fi realizate de structurile de securitate ale statului român”, a precizat Bode.

Firmele românești au încasat milioane de euro din livrările de arme către Afganistan (Adevărul)

În 17 ani de război, companiile româneşti au livrat forţelor de securitate afgane zeci de mii de arme de asalt AKM şi mii de mitraliere sau aruncătoare de grenade în valoare de zeci de milioane de euro.

Cu trupe în Afganistan din 2001, România a exportat oficial în această ţară, respectând rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU privind utilizarea produselor militare de către forţele guvernamentale ale Kabulului, armament în valoare de zeci de milioane de euro. Concret, conform datelor oficiale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), din România au plecat spre Afganistan cantităţi importante de armament individual, dar şi unele sisteme militare mai complexe. Valoarea totală a exporturilor de produse militare din România în Afganistan, în perioada 2004-2020 inclusiv, s-a ridicat la 83 milioane euro, adică o medie de aproape 5 milioane euro pe an. Este posibil ca astfel de exporturi să fi fost demarate încă din anul 2001, dar perioada 2001-2003 nu este acoperită cu exactitate în rapoartele oficiale. Astfel, în documente sunt precizate numai continentele, nu şi ţările în care s-a exportat armament produs în România, scrie Adevărul.

Șoselele morții Care sunt cele mai periculoase drumuri din țară și câte accidente au avut loc în ultimii 10 ani Libertatea

Șoselele morții Care sunt cele mai periculoase drumuri din țară și câte accidente au avut loc în ultimii 10 ani Libertatea

💾

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Creşte numărul copiilor cu COVID-19 în stare gravă. Când trebuie să sunăm la 112 (Adevărul)
  •  

Creşte numărul copiilor cu COVID-19 în stare gravă. Când trebuie să sunăm la 112 (Adevărul)

Creşte numărul copiilor cu COVID19 în stare gravă Când trebuie să sunăm la 112 Adevărul

Un bebeluş de o lună şi un copil de 4 ani din Bucureşti au ajuns în stare gravă la spital cu noul coronavirus. Părinţii au crezut că au laringită şi i-au ţinut acasă până în ultima clipă.

Sunt tot mai puţine locuri în spitale la Terapie Intensivă pentru copiii cu COVID-19, iar medicii le atrag atenţia părinţilor că micuţii nu ar trebui trataţi acasă, după ureche, deoarece le pot pune viaţa în pericol.

Specialiştii recomandă să sunăm la 112 în cazul în care copilul refuză alimentaţia, frecvenţa urinărilor e mai mică, tuşeşte sau respiră greu.

„Vor începe şcolile în curând şi atunci dacă cel mic se infectează, e clar că şi părinţii şi bunicii se pot infecta. Şi atunci, trebuie să luăm măsuri la îndemână, care sunt vaccinarea şi măsurile de prevenţie”, a declarat şi medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balş”.

Continuarea în Adevărul.

Marea problemă în economie și buget: numărul mic de lucrători raportat la populația rezidentă. Observații în context european (Curs de guvernare)

România are una dintre cele mai reduse ponderi ale persoanelor care lucrează raportat la populația rezidentă, dintre țările din regiune, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu doar 44,4%, ne situăm sub media UE (46,8%, rezultată din 209.093 mii lucrători din 446.825 mii locuitori, la recalcularea datelor după Brexit).

De reținut, în trei state din fostul bloc estic – Cehia (51%), Bulgaria (50,5%) și Slovenia (50,3%) – mai mult de jumătate dintre rezidenți desfășoară o activitate prin care se întrețin, împreună cu familia lor. Implicit, susțin consumul și alimentează prin taxe și impozite bugetul statului, ceea ce permite derularea politicilor sociale și a investițiilor publice, scrie cursdeguvernare.ro.

Secția specială - Aproape 1.300 de dosare în acest an și un singur rechizitoriu / Bilanț: 6.465 de dosare și 5 rechizitorii în cei 3 ani de existență / Cât a cheltuit SIIJ pe salariile procurorilor (HotNews)

Secția specială, moștenită de la guvernarea PSD și pe care actuala putere a promis încă de la instalare că o va desființa, a reușit să trimită în judecată, de la începutul anului și până acum, un singur dosar, în timp ce a clasat alte 736.

Trăgând linie, de la înființare, în 2018, și până acum, Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a făcut doar 5 rechizitorii.

Acum, stocul de dosare de la Secția specială a ajuns la 6.465, conform datelor transmise HotNews.ro de către Parchetul General.

Proiectul de desființare a SIIJ este blocat însă în Parlament, pentru că UDMR se opune adoptării în forma actuală.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, declara recent că de la înființare și până în ianuarie 2021 Secţia specială a cheltuit aproximativ 17 milioane de lei.

Vedeți pe HotNews.ro cine sunt cei 7 procurori de la Secția specială și ce salarii au ei.

Zece luni în „noul“ București. Ce au făcut primarii din Capitală. De ce edilii PSD sunt relaxați (Newsweek)

La nici un an de la alegerile locale, Capitala este paralizată în mare măsură de conflictele politice din tabăra foștilor aliați, PNL și USR-PLUS. Aparent surprinzător, cei mai relaxați sunt primarii care au făcut sau fac parte din tabăra PSD – Negoiță, Băluță, Popescu Piedone.

Aparent surprinzător, cei mai relaxați sunt primarii care au făcut sau fac parte din tabăra PSD –

Robert Negoiță (Sectorul 3), Daniel Băluță (Sectorul 4) și Cristian Piedone (Sectorul 5) - și care, practic, nu au opoziție.

În schimb, cu excepția lui Ciprian Ciucu (PNL), ceilalți edili care în septembrie 2020 au fost aleși cu sprijinul coaliției PNL-USR-PLUS au sistematic ciocniri exact cu cei care ar trebui să le fie aliați în consiliile locale.

Newsweek România vă prezintă un tablou al complicatelor competiții politice care îngreunează activitatea majorității primarilor din București.

Totuși, în pofida greutăților, unii dintre ei au reușit să schimbe o serie de lucruri. Însă presa care în trecut a încasat sume uriașe de la primarii PSD trece peste aceste reușite și prezintă doar aspectele conflictuale. Alegătorii sunt evident nemulțumiți.

Cât de wow o duc românii (II). România, țara care nu face sport (PressOne)

În ultimele luni, România a fost țara în care premierul n-a știut să spună cât costă o pâine, ministrul de finanțe habar n-are cât e salariul minim pe economie, iar ministrul muncii crede că soluția ieșirii din sărăcie este un job în plus. De asemenea, guvernul se laudă constant că a luat cele mai bune măsuri economice (și se vede), iar viitorul patriei se anunță wow.

Cu toate astea, mulți români, nu neapărat „săraci”, nu-și permit decât să supraviețuiască. Să-și plătească chiria sau rata, să aprovizioneze frigiderul și, acolo unde e cazul, să-și țină copiii hrăniți și în școală.

Dacă citești studiile care estimează an de an coșul minim pentru un trai decent, observi că pentru activitățile de recreere sau sport rămân deseori bani prea puțini, deși acestea-s esențiale pentru menținerea sănătății fizice și psihice.

Astfel, în episodul doi al seriei „Cât de wow o duc românii”, încercăm să aflăm cât de mult sport se face în România și ce-i împiedică pe români să se miște mai mult.

Interviu cu actrița Ofelia Popii: „Acum zece ani ziceam că n-aș părăsi România, acum regret din tot sufletul că n-am făcut-o” (Libertatea)

Într-un interviu pentru Libertatea, desfășurat la Sibiu, acolo unde are loc o nouă ediție a Festivalului Internațional de Teatru (FITS), actrița Ofelia Popii vorbește despre ce a învățat în cei 14 ani de când joacă rolul Mefisto în spectacolul-fenomen „Faust” al lui Silviu Purcărete, despre cât de efemer este succesul în România, dar și despre capacitatea ei de a depăși eșecul. „Periodic, am momente când mi-e greu, când mi se pare că e capătul lumii”, spune actrița, care a învățat să facă din fiecare obstacol o lecție de viață.

Creşte numărul copiilor cu COVID19 în stare gravă Când trebuie să sunăm la 112 Adevărul

Creşte numărul copiilor cu COVID19 în stare gravă Când trebuie să sunăm la 112 Adevărul

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • De ce nu a extras România niciun colaborator afgan (Adevărul)
  •  

De ce nu a extras România niciun colaborator afgan (Adevărul)

De ce nu a extras România niciun colaborator afgan Adevărul

România a reuşit să extragă din Afganistan numai români sau cetăţeni ai unor ţări membre NATO, dar nu a putut să evacueze niciun colaborator afgan. Veteranii spun că dacă nu ar fi fost localnicii să-i ajute, Armata Română ar fi înregistrat mult mai mulţi morţi şi răniţi în Afganistan. În repetate rânduri, autorităţile de la Bucureşti au transmis că, pe lângă români şi cetăţeni ai unor ţări membre NATO, România va extrage din Afganistan şi localnici care au lucrat cu militarii români în timpul misiunii NATO Resolute Support, dar acest lucru nu s-a întâmplat, cu toate că ziua în care aliaţii au promis că părăsesc aeroportul din Kabul se apropie cu paşi repezi.  Marius Popenţa, unul dintre veteranii români ai Afganistanului, îi consideră pe aceşti colaboratori adevăraţi camarazi şi speră ca autorităţile române să facă, chiar şi în acest ultim ceas, demersurile necesare pentru extragerea lor din ţara căzută în mâna insurgenţilor talibani. Marius Popenţa mai spune însă că totul este condiţionat de dorinţa acestora de a ajunge în România, în Europa, în general, şi că, în mod obligatoriu, cei care spun că vor să vină la noi trebuie să treacă printr-o serie de verificări de securitate. „Vrem să facem bine, dar să vedem dacă ei vor binele nostru. Spun asta pentru că, din câte ştiu, cei mai mulţi vor în Statele Unite, nu în Europa. Oricum, un «periaj» al acestor colaboratori este obligatoriu pentru că este posibil ca între timp să se fi radicalizat. În plus, au fost cazuri, nu multe, dar au existat, în care s-a ajuns la concluzia că respectivul colaborator «juca la două capete», mai discuta din când în când şi cu partea talibană care mai afla astfel din mişcările aliate.

Cîțu s-a răzgândit și renunță la suplimentarea record a subvenției pentru partide. Dă bani mai mulți la Transporturi și Dezvoltare (SpotMedia.ro)

În precedenta variantă de rectificare, subvenția încasată de la bugetul de stat de partidele politice ar fi urmat să ajungă în acest an la un record istoric, de 265 de milioane de lei. Recordul anterior a fost atins anul trecut, când subvenția a fost de 253 de milioane de lei. Florin Cîțu voia să suplimenteze banii pentru formațiunile politice, în condițiile în care, anul trecut în noiembrie, spunea că în 2021 va tăia cu un procent semnificativ subvenția.

Elevii cer ca bursele să fie stabilite ca procente din salariul minim pe economie (Hotnews.ro)

Mai multe asociaţii ale elevilor din Bucureşti şi din judeţe ale ţării solicită acordarea burselor elevilor pe baza unui procent din salariul minim pe economie. Astfel, cuantumul burselor ar trebui să varieze între 5 şi 20% din salariul minim, consideră reprezentanţii elevilor, relatează News.ro.

Profesorii diriginți și învățătorii nu-i vor mai întreba pe părinții elevilor unde lucrează, ce funcție au sau ce meserie, se arată într-o informare trimisă de Ministerul Educației către inspectoratele școlare și directorii școlilor, obținută de Edupedu.ro. „Până la actualizarea actelor de studiu, profesorii diriginți și învățători vor completa doar rubricile referitoare la adresa și numărul de contact al părinților reprezentanților legali ai elevilor”, încheie informarea.

Opt din zece angajaţi români iau în calcul să muncească şi după ieşirea la pensie ca să poată trăi (NewsWeek)

Peste şase din zece angajaţi români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, cum ar fi pensii private sau active imobiliare pe care le pot închiria sau vinde, bazându-se pe pensia de stat, arată un sondaj.

Geografia de business a României. Cum arată harta rezidenţială a ţării: unde se face business, se construiesc şi locuinţe (Ziarul Financiar)

Numărul de locuinţe livrate anual în fiecare judeţ al ţă­rii şi creşterile spectaculoase din unele judeţe, precum Braşov (plus 139% în 2020 faţă de 2010), Sibiu (plus 101%) sau Timiş (plus 223%) indică atât gradul de dez­vol­tare rezidenţială, economică şi socială, cât şi apetitul pen­tru locuire al oamenilor. Astfel, acolo unde se face busi­ness şi unde investitorii sunt interesaţi să con­stru­ias­că, românii vor să trăiască, să-şi găsească locuri de muncă şi să întemeieze familii.

Pe de altă parte, judeţe precum Vrancea (minus 50%), Suceava (minus 52%), Neamţ (minus 51%), unde scă­de­rile numărului de locuinţe livrate anual depăşesc 50%, in­di­că o tendinţă de depopulare a Moldovei, lăsând însă loc unor excepţii, precum Bacău (plus 12%) sau Iaşi (plus 8%).

Moldova este văzută drept una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, de care investitorii s-au tot ferit, în lipsa unei infrastructuri care să sprijine dezvoltarea businessurilor. Despre autostrada Moldovei, care să lege această regiune de Bucureşti, se vorbeşte de ani întregi, însă până acum lucrările au tot rămas în stand-by. Scăderi de peste 50% ale efectivului de locuinţe livrate în 2020 comparativ cu 2010 se remarcă însă şi în judeţele Caraş-Severin sau Teleorman.

De ce nu a extras România niciun colaborator afgan Adevărul

De ce nu a extras România niciun colaborator afgan Adevărul

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ministrul Sorin Cîmpeanu merge mai departe: un nou plan de disoluție a luptei anti-plagiat. (PressOne)
  •  

Ministrul Sorin Cîmpeanu merge mai departe: un nou plan de disoluție a luptei anti-plagiat. (PressOne)

Ministrul Sorin Cîmpeanu merge mai departe un nou plan de disoluție a luptei antiplagiat PressOne

La 3 august 2021, în ziua în care și-a abandonat intempestiv planul de modificare a regulamentului CNATDCU de analiză a plagiatelor, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat un proiect-fantezie prin care universitățile ar urma să verifice, într-un an, cele peste 63.000 de teze în baza cărora s-au acordat titluri de doctor după 1990. Ieri, 25 august, proiectul a intrat în dezbatere publică.

La începutul lunii august, Cîmpeanu anunța că va solicita universităților să verifice toate lucrările științifice susținute după 1990 și că Ministerul Educației va finanța acest proces.

Ministrul nu s-a consultat pentru această inițiativă – care implică un efort masiv din partea universităților, stabilirea unor criterii unitare de evaluare, personal calificat în analiza plagiatelor și o strategie guvernamentală asumată pe termen lung – nici cu mediul academic, nici cu instituțiile publice din Educație, nici cu asociațiile care au competențe în etica și integritatea universitară.

Ca reacție la respectiva scrisoare, președintele Iohannis reafirma, într-o declarație de presă din 30 iulie, că are „toleranță zero față de orice abatere de la cultura integrității în mediul academic” și anunța că a luat act de scrisoarea deschisă „a unei părți importante a comunității academice și a societății civile”. În aceeași declarație, președintele Iohannis îi solicita ministrului Cîmpeanu „să țină cont de îngrijorările și riscurile sesizate în spațiul public și să acționeze în consecință”.

Războiul din subterane pentru miliardele din Sănătatea românească (Libertatea)

Cătălin Tolontan scrie în Libertatea cum în tăcere și cu multă încordare, în culise se derulează o confruntare între Consiliile Județene și unii dintre oamenii din Sănătate. Miza e reforma din Sănătate, ca o condiție a construirii spitalelor regionale și a celorlalte clinici de interes național.

Ludovic Orban a spus primul că între reformele din justiție și banii din PNRR nu e nicio legătură. Florin Cîțu a preluat și el tema. Premierul a folosit un ton mai echilibrat, socotind că ecuația bani europeni – justiție este prezentată într-un mod „exagerat”.

Operațiunea celor doi candidați arată ca una de liniștire a baronilor PNL din teritoriu. „Stați liniștiți, păpăm banii cum vrem”. Dar e o păcăleală.

PNRR nu este, într-adevăr, strict „condiționat” de reformele în justiție, nu în sensul obișnuit al verbului „a condiționa”. Însă obiectivele majore ale celor 29 de miliarde de euro sunt imposibil de urnit și de îndeplinit fără reforme. Nu doar în justiție, ci și în sănătate sau alte domenii.

«Vaccinarea la chiuvetă» este fenomenul despre care scrie Adevărul

Cristian Oancea, directorul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, a declarat că medicii de la Spitalul de Cardiologie de la Pădurea Verde au avut pacienţi care au făcut forme severe de Covid-19, deşi spuneau că sunt vaccinaţi. „Este un fenomen «vaccinarea la chiuvetă»”, iar astfel de cazuri ar mai fi fost şi la Cluj, potrivit lui. Poliţiştii au întocmit dosar penal. „Este un fenomen «vaccinarea la chiuvetă», în care te duci să-ţi faci doza de vaccin, de obicei doza unică, şi primeşti certificat de vaccinare. Ei vin cu forme severe, se declară vaccinaţi, dar sunt prea severe pentru ca oamenii să fie vaccinaţi. Cred că în Cluj s-au mai identificat nişte cazuri. Noi ne punem problema: cei care vin cu forme severe de boală şi se declară vaccinaţi, oare chiar sunt vaccinaţi? Există cazuri. Oamenii induc actul medical în eroare. Această practică nu trebuie să existe, pentru că noi suntem puşi în situaţia în care nu ştim cum să-i luăm pe oameni ca să le salvăm viaţa”, a declarat Cristian Oancea, directorul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara.

Locuim din ce în ce mai înghesuiți (ZF)

Locuinţele din România au ajuns la o suprafaţă medie de 61,5 mp, minimul ultimilor 20 de ani. Faţă de anul precedent, scăderea este de 2%. În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013. Reducerea treptată a suprafeţelor locuinţelor noi este pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS.

Grădina istorică a Teatrului de vară Capitol, denumită inițial Alhambra, se redeschide azi după mai bine de 30 de ani de inactivitate (Cultura la Dubă)

Grădina va purta din nou primul său nume – Alhambra – și va fi momentan o terasă privată, unde ocazional vor avea loc și concerte sau spectacole.

Spațiile Capitol, declarate monumente istorice, aparțin statului român și au drept administrator România Film, însă ele au fost închiriate și renovate parțial de patronul Teatrului Elisabeta, Petrică Paraschiv.

Au fost refăcute fațada și curtea interioară, însă scena, cu ornamentele originale, precum și cinematograful Capitol sunt în continuare o ruină. Conform chiriașului, vor fi făcute investiții și în cinematograf, începând cu anul viitor.

Ministrul Sorin Cîmpeanu merge mai departe un nou plan de disoluție a luptei antiplagiat PressOne

Ministrul Sorin Cîmpeanu merge mai departe un nou plan de disoluție a luptei antiplagiat PressOne

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă (SpotMedia)
  •  

România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă (SpotMedia)

România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă SpotMedia

În Cehia, vara trecută, atât guvernul cât și populația credeau că pandemia s-a sfârșit, apoi, în septembrie s-a declanșat iadul. Un an mai târziu, țara noastră vine și ea după patru luni de scădere abruptă a numărului de cazuri, dar rata de infectare a început să crească rapid. Testarea arată că tot mai mulți oameni sunt depistați infectați în spitale. O țară ca Maroc, mult mai puțin dezvoltată ca România, a vaccinat peste 46% din populație, în timp ce la noi, doar 30%. Reprezentanții Guvernului cred că numărul mare de infectări va crește cererea pentru vaccinare. Autoritățile anunță o nouă strategie de imunizare, cea prin rețeaua de școli, unde sunt așteptați atât părinții, cât și copiii. Concertele, întoarcerea turiștilor de la mare și începerea școlilor vor genera accelerarea epidemiei, susțin specialiștii.

Cifra de 782 de infectări în ultimele 24 de ore anunțată ieri, dar și cele 14 decese sunt semne că România se îndreaptă către o furtună pandemică perfectă.

ZF scrie despre surpriza vaccinării: Corelaţia neaşteptată dintre numărul de salariaţi şi rata vaccinării pe judeţe. Rata vaccinării în judeţe precum Suceava, Giurgiu şi Botoşani, unde ponderea angajaţilor în totalul populaţiei este între 13 şi 17%, este cea mai redusă, de doar 16- 17%

În Bucureşti, Cluj sau Sibiu, unde rata de angajare este între 35 şi 50%, rata de vaccinare este între 35 şi 45%. Coeficientul de corelaţie este de 0,86, ceea ce indică statistic o corelaţie puternic pozitivă.

Aceasta înseamnă că statutul de salariat im­plică o responsabilitate socială şi o altfel de relaţie a individului cu statul şi cu societatea. Angajaţii, la stat sau la privat, odată ce au în cotidianul lor responsabilitatea de a merge la serviciu, beneficiind de asigurări sociale, de o organizare a vieţii individuale, au o mai mare încredere în stat şi în ceea ce li se propune dinspre stat, inclusiv această idee a vaccinării, care protejează individul, dar şi pe cei din jur.

Salariul minim, uneori "un mister" pentru guvernanți - România, penultimul stat UE din regiune după nivelul salariului minim net, dar peste țările non-UE. La povara fiscală pe salariul minim, România este printre primele scrie Profit.ro

Noul ministru al Finanțelor nu a putut indica, la preluarea mandatului, cât anume este salariul minim net în România, cel cu care astăzi sunt plătiți peste 1,2 milioane de angajați, generând controverse în spațiul public, dar fiind scuzat de premierul Florin Cîțu cu explicația că a fost "o gafă". Date actualizate analizate de Profit.ro relevă că salariul minim net din România, de 290 de euro, este la acest moment penultimul cel mai redus dintre statele UE din regiune, devansând doar Bulgaria, unde se situează la 258 de euro. Chiar și la acest nivel scăzut, câștigul net al unui angajat cu salariul minim este în România peste ceea ce ar fi obținut în toate statele non-UE din regiune.  Dintre cele 21 de țări pentru care sunt disponibile date - 20 de țări din regiune plus Germania - cel mai mic salariu minim net este cel din Ucraina, de 139 de euro.

Povara fiscală pe salariul angajatului, potrivit calculelor Profit.ro, plasează România pe locul 5 între cele 20 de state din regiune+Germania. Povară fiscală mai ridicată este în Ungaria, Polonia, Bosnia-Herțegovina și Muntenegru, în timp ce în Kosovo, Albania, Lituania și Grecia, statul ia cel mai puțin de pe urma unui salariat cu salariul minim.

Bulimia de diplome (Libertatea)

 Ce lider de partid are două doctorate, dar mai face alte șase în același timp aflam din editorialul publicat in Libertatea de Valeriu Nicolae. Avocat și președinte executiv al Partidului Puterii Umaniste, Daniel Ionașcu deține un doctorat în teologie și altul în litere. În 2020, el era înscris concomitent la alte șase doctorate: drept, științe politice, medicină, jurnalism, filosofie și istorie. Ceea ce spune multe despre ce au ajuns studiile doctorale în România.

Cea mai mare instanță pe care o recunosc sunt conștiința și demnitatea morală ale unui om… Mă crucesc cum Dumnezeul meu au ajuns acești oameni în fruntea țării mele și cine i-a adus acolo?! Pentru că tot neamul meu strigă, strigă că avem nevoie de oameni integri în frunte! Păi, dacă aceste lucruri nu sunt rușinoase, care sunt rușinoase?” Asta spunea recent domnul Daniel Ionașcu, invitat semipermanent la Antena 3, extrem de indignat de ceea ce „dezvăluia” televiziunea într-un linșaj mediatic al doamnei Clotilde Armand. Antena 3 a primit importante sume de bani de la primăriile conduse de primari PSD în trecut. Antena 3 îl prezintă pe domnul Ionașcu ca fiind avocat, după cum se vede în imagine.  Omul lui Voiculescu Domnul Ionașcu este însă și președintele executiv al Partidului Puterii Umaniste (Social-Liberal), partid creat de domnul Dan Voiculescu, fost patron al Antenelor, condamnat la închisoare pentru corupție, turnător la Securitate și care este în continuare datornic statului cu câteva zeci de milioane de euro.

Domnul Ionașcu nu are un CV public sau este imposibil de găsit. Absolvent de Drept la „Spiru Haret”, a devenit avocat în 2009, la 34 de ani. El ajunge rapid mâna dreaptă a doamnei Paula Iacob, celebra avocată a lui Nicu Ceaușescu, despre care istoria a consemnat și două nume conspirative sub care a turnat la Securitate. Doamna Paula Iacob a decedat în 2015. Când ajunge colaboratorul doamnei Iacob, domnul Ionașcu era deja înscris la un doctorat la Sibiu, la Teologie, din 2003, condus de domnul Constantin Voicu, și la unul la Cluj, la Facultatea de Medicină din 2007, doctorat condus de președinta Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie. Doctoratul este pe „advocacy”, nu pe medicină. În total, în 2020, domnul Daniel Ionașcu făcea concomitent șase! doctorate, două masterate și era student pentru licență la alte trei facultăți, în timp ce apărea incredibil de mult la Antena 3, era avocat și președinte executiv al unui partid în campanie electorală, care a dat mai mulți parlamentari pentru grupul PSD.

„Zeus” şpăgar: sex, bani şi lucernă pentru funcţii de conducere în Poliţia Română (Adevărul)

Actul de acuzare al Direcţiei Naţionale Anticorupţe care incriminează un ofiţer de poliţie ce a ocupat funcţii de conducere timp de 15 ani aruncă din nou Poliţia Română într-un scandal de corupţie şi arată putregaiul din interiorul Ministerului de Interne.

Marian Iorga este acuzat că a luat mită în hectare de pământ, dar şi sume impresionante de bani, de ordinul zecilor de mii de euro, maşini scumpe, aparatură electrocasnică (televizor şi centrală de apartament), dar nu ar fi refuzat nici cadouri mai mici, cum ar fi baloţi de lucernă, alimente (carne de vânat şi cereale), vacanţe în Bulgaria, mese festive la restaurante de lux şi cazare gratuită la pensiuni din România, inclusiv favoruri sexuale de la poliţiste. Toate aceste „daruri” erau solicitate şi primite pe de o parte din partea poliţiştilor subalterni pentru ca aceştia să promoveze în funcţie şi chiar să rămână în funcţie şi pe de altă parte din partea unor oameni de afaceri cărora comisarul şef Marian Iorga le promisese protecţie. În prezent, Iorga este tras pe linie moartă. Din iulie 2021, atunci când DNA a început urmărirea penală „in personam”, ofiţerul a fost mutat la Şcoala de Agenţi de Poliţie de la Câmpina, la departamentul „Tradiţii”. Până să ajungă în această situaţie, poliţistul a reuşit să facă o avere serioasă, dacă este să ne luăm după acuzaţiile prezente în ordonanţa DNA.

România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă SpotMedia

România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă SpotMedia

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Lecția poloneză sau de ce n-a vrut România să salveze magistratele afgane (DW)
  •  

Lecția poloneză sau de ce n-a vrut România să salveze magistratele afgane (DW)

Lecția poloneză sau de ce na vrut România să salveze magistratele afgane DW

România a ratat din nou ocazia să-și demonstreze generozitatea, umanitarismul și capacitatea de a ieși din marginalitate.Ca întotdeauna în istorie, România așteaptă să vadă ce fac ceilalți și tot ce face este să se așeze declarativ în spatele celor mari. Se teme să aibă inițiative, să spună ceva sau să dea o mână de ajutor înainte să i se ceară.

Acum o săptămână, Forumul Judecătorilor din România și Asociația pentru Justiție au cerut Ministerului de Externe ajutor concret pentru magistrații din Afganistan, mai exact „să acorde vize în format electronic tuturor judecătorilor și procurorilor afgani a căror viață este pusă în pericol”. Argumentele sunt la îndemâna oricui încearcă să facă ceva, pentru că, în ultimii 10 ani, au fost uciși și răniți zeci de magistrați, au explodat bombe în palatele de justiție din această țară în care Occidentul nu a putut face schimbări majore, au fost împușcați pe stradă judecători și procurori, chiar în perioada în care trupele americane și vestice erau încă acolo, scrie DW.

Julian Săvulescu, profesor de etică aplicată la Oxford, despre vaccinarea obligatorie: „O problemă de echilibru între sănătate publică și libertate” (Libertatea)

În prezent, 25,9% din populația națională a făcut schema completă de vaccinare. În ultimă săptămână, România a administrat în jur de 12.400 de doze de vaccin pe zi. La această rată ar fi nevoie de mai mult de 312 zile ca să fie vaccinată încă 10% din populație. Libertatea a discutat cu Julian Săvulescu, filosof și bioetician la Universitatea Oxford, despre argumentele pro sau contra vaccinării obligatorii, precum și alternativele de a stimula acoperirea vaccinală.

Vaccinarea obligatorie este justificată când este o urgență foarte mare, când este disponibil un vaccin sigur și eficace, iar alte strategii, precum stimulentele materiale sau de altă natură, nu ar merge destul de rapid și, nu în ultimul rând, este justificată dacă sunt rezonabile costurile. Încă sunt întrebări despre siguranța pe termen lung a vaccinului anti-COVID, în termeni de efecte secundare rare. Mai important, COVID-19 este, în mare parte, o boală care afectează diferit oamenii, în funcție de vârstă spune australianul de origine română, director al Centrului Uehiro de Etică Practică de la Universitatea Oxford.

Controversata licitație a unor bunuri ce ar fi aparținut lui Enescu: rumoare printre artiști, dosar penal la Poliție (Europa Liberă)

Europa Liberă scrie despre controversata licitație a unor bunuri ce ar fi aparținut lui Enescu: rumoare printre artiști, dosar penal la Poliție. Patru pagini de adnotări din opera „Œdipe” a lui George Enescu și o vioară folosită de marele compozitor au pus pe jar întreaga comunitate culturală românească după ce au fost scoase la vânzare de o casă de licitații.

Casa Historic licitează, pe 22 septembrie, bunuri aparținând marelui compozitor George Enescu printre care „partitura manuscris Œdipe cu patru adnotări” - preț de pornire 100.000 de Euro și „o vioară model Joseph Guarnerius del Gesù, primită de George Enescu din partea familiei regale a României, atelierul fraților Wolff Kreuznach în 1885” - preț de pornire 50.000 de euro, scrie Europa Libera.

Gazele pentru clienții casnici din concurențial ai celor doi mari furnizori se scumpesc și cu 67% (Economica.net)

Gazele pentru clienții casnici din concurențial ai celor doi mari furnizori se scumpesc și cu 67% scris Economica.net. Piața de gaze naturale pentru clienții casnici s-a liberalizat de la 1 iulie 2020 și, atunci, furnizorii mari au venit cu oferte concurențiale pentru populație chiar mai mici decât vechile prețuri reglementate. Asta pentru că liberalizarea a avut loc într-un context benefic, prețurile gazelor pe piață fiind în scădere.

În general, ofertele de atunci ale furnizorilor pentru clienții casnici erau cu preț fix timp de un an de zile. Așadar cine a semnat la sfârșitul verii trecute un contract concurențial este în situația de a fi, acum, la sfârșitul perioadei în care a avut acel preț, iar acum furnizorul vine cu o nouă ofertă de preț, pentru următorul an.

În ultimele luni prețul gazului în piață, de unde furnizorii cumpără gazele pe care le consumați dumneavoastră, a crescut foarte mult. Așadar, se pune întrebarea: cu cât va crește factura, începând din această toamnă.

Un răspuns universal nu există – sunt mulți furnizori, multe oferte, totul depinde de momentul contractării și de oferta de atunci, etc. dar vom încerca să formulăm un răspuns pentru cele mai bune oferte concurențiale ale celor mai mari doi furnizori, Engie și E.On Energie, scrie Economica.net

Drumul crucilor. Sunt 564 de cruci pe DN2 între București și Bacău, mai multe decât cele 550 de borne kilometrice dus-întors (Libertatea)

Libertatea a făcut un experiment jurnalistic pe unul dintre cele mai sângeroase drumuri nu doar din România, ci și din Europa: Drumul Național 2 (European 85), cel care este un cimitir. Parcurs lent, în două zile, filmezi cum, dintr-o bandă și jumătate de circulație pe sens, o bandă e rezervată crucilor care comemorează victimele accidentelor de circulație. Sunt mai multe cruci decât kilometri, iar pe unele cruci sunt mai multe nume, după cum nu toate victimele au cruce.

Lecția poloneză sau de ce na vrut România să salveze magistratele afgane DW

Lecția poloneză sau de ce na vrut România să salveze magistratele afgane DW

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
❌