ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 1 December 2022Descopera

Noi studii arată direcții promițătoare în lupta împotriva îmbătrânirii

1 December 2022 at 18:00
image

Una dintre marile mistere pe care încearcă să le elucideze în prezent oamenii de știință este cel al opririi sau măcar al încetinirii procesului de îmbătrânire.

Pe scurt, autorii ultimelor studii subliniază, în linii mari, că nu se poate să trăim la nesfârșit, mai ales pentru că pe pământ încă nu sunt cunoscute organisme care să nu moară niciodată. Însă aceștia sunt intrigați de faptul că există un număr surprinzător de vietăți care trăiesc o vreme foarte îndelungată, iar o parte dintre ele au o structură biologică similară cu a oamenilor.

Or, exact aspectul acesta contribuie la convingerea că un om sănătos își mult peste 100 de ani.

Cum putem trăi la fel de mult ca țestoasele de Galapagos?

Uriașele țestoase de Galapagos, de exemplu, la fel ca și anumite specii de reptile și de pești, prezintă ceea ce se numește „senescență neglijabilă”. Prin definiție, senescența este îmbătrânirea biologică a unui organism și transformarea acestuia după ce a trecut de maturitate.

O mostră de țesut de la o țestoasă de Galapagos tânără este surprinzător de asemănătoare cu cea a uneia de 150 de ani. Iar abilitatea lor de a se mișca, hrăni și reproduce nu se modifică foarte mult pe măsură ce trec anii. Un alt exemplu este rechinul de Groenlanda, despre care se crede că trăiește 300 de ani sau chiar mai mult.

Cel mai bătrân om cunoscut a fost Jeanne Calment, care a murit în anul 1997, în Franța, la vârsta de 122 de ani, potrivit Sky News.

„Nu există limite impuse de biologie sau fizică, în ce ne privește, care să ne împiedice să trăim mai bine și mai mult”, a spus Kristen Fortney, CEO la Laboratorul BioAge din San Francisco, potrivit news.sky.com.

Experimentele din laborator pe șoareci arată că unele trăsături specifice îmbătrânirii pot fi încetinite prin medicamente. Iar în cazul oamenilor, acestea ar putea produce diferențe majore.

În aceste condiții, noua teorie exploatată vizează mai degrabă „o viață mai lungă”, decât „nemurirea”. Iar în vreme ce oamenii bogați din țările dezvoltate caută soluții să trăiască mai mult, o mare parte din populația terestră petrece ani întregi în suferință din cauza unor maladii precum cancer, demență sau.

Soluția s-ar putea afla în Silicon Valley

Răspunsul la o astfel de discrepanță ar putea veni din Silicon Valley. Companii de aici, precum Google, au investit masiv în start-up-uri care lucrează la astfel de studii. Promițătoare pare munca echipei de la Altos Labs care are, de anul acesta, patru câștigători ai Premiului Nobel în conducere. Specialiștii de aici vor să afle cum pot fi mai rezistente la îmbătrânire celulele din organismul omului.

„Altos nu se poziționează drept o companie anti-aging, ci mai degrabă se concentrează pe îmbunătățirea rezilienței la condițiile care provoacă îmbătrânirea. De asemenea, noi vrem și să îmbunătățim rezistența la bolile care afectează sănătatea celulelor”, a spus profesorul Horvath, unul dintre cercetătorii echipei.

Pe de altă parte, există voci care rămân sceptici în fața tuturor companiilor care susțin că au găsit un tratament.

„Să nu îi credeți. Și, cel mai important, nu investiți. Nu este nicio evidență, nu avem niciun calendar aici”, a spus Judith Campisi, de la Buck Institute on Aging din California.

Chiar și așa, în prezent există numeroase derulate cu voluntari înscriși în studii clinice. Iar promisiunile lansate de autori sunt uriașe: nu vor fi ajutați 200 de oameni să trăiască o viață lungă și bogată, ci milioane de oameni ar putea trăi ani lungi fără boli.

articolul original.

Monede romane vechi, considerate false și descoperite acum 300 de ani în Transilvania, au fost autentificate

1 December 2022 at 17:00
image

Considerate multă vreme false, câteva monede romane vechi, descoperite în Transilvania cu mai mult de trei secole în urmă, au fost recent autentificate, în urma unei noi analize.

Nu e tocmai greu să înțelegem de ce monedele – care datează din anii 260 d.Hr. – au fost considerate false. În cazul în care majoritatea monedelor antice prezintă capul unui împărat, unul dintre artefactele analizate prezintă o figură misterioasă, al cărei portret nu a mai fost văzut în nicio altă dovadă istorică similară. Pe unele este imprimat numele „Sponsian”- o figură a autorității romane pe care istoria pare să o fi uitat, potrivit Science Alert.

„Analiza științifică a acestor monede rare îl scot pe împăratul Sponsian din obscuritate”, spune Paul Pearson, cercetător specializat în studiul Pământului la University College London, cel care a condus studiul.

Cum a apărut ideea că monedele aurite ar putea fi false?

Descoperite în 1713, au fost considerate, la mijlocul secolului al XIX-lea, de către cel mai mare expert la momentul respectiv, un bărbat numit Henry Cohen, drept falsuri nereușite, din cauza multor nereguli. Acestea diferă în ce privește fabricarea și stilul monedelor autentice, specifice perioadei lor. Spre exemplu, acestea erau foarte ușoare, prezentau motive amestecate și inscripții încurcate.

Imitațiile monedelor romane au fost realizate în afara imperiului de la acea vreme și din nou în timpul perioadei Renascentiste, ca niște bibelouri în mod clar false. Mai târziu, au fost create mai multe falsuri realiste, cu un soi de uzură adăugată intenționat, pentru a păcăli colecționarii de monede.

Sponsian, o figură misterioasă în istorie

Greutatea aurului din colecția din 1713 depășește 20.000 de dolari americani în valoare modernă. Trei dintre cele patru monede depozitate la Muzeul Hunterian din Scoția, în ultimele două secole, înfățișează împărați reali, inclusiv unul cunoscut sub numele de Filip Arabul, dar cea de-a patra îl înfățișează pe omul misterios.

Numele de Sponsian este, de asemenea, foarte ciudat. Singurul alt caz cunoscut este cel al unei inscripții funerare romane „Nicodemus Sponsian”, datată în secolul I. Mai mult, acest unic alt caz al numelui nici măcar nu era cunoscut la momentul descoperirii monedelor.

„Subliniem aici faptul că inscripția a fost excavată în anii 1720, deci nu putea fi cunoscută de un ipotetic falsificator, care ar fi trebuit să inventeze un nume particular care să se dovedească ulterior autentic”, explică echipa în lucrarea ei.

Monedele ar fi fost bătute în afara Romei antice

Echipa de cercetători a folosit imagistica cu ultraviolete, lumina vizibilă și microscopia electronică de scanare ca să descopere semne de uzură, constând în zgârieturi care acopereau suprafața monedelor. Zgârieturile sugerează că monedele au fost folosite și au circulat mult, fără să fi fost zgâriate în mod deliberat pentru a imita utilizarea. Bucățile minuscule de pământ cimentate pe suprafețe sprijină afirmația că artefactele au fost într-adevăr îngropate pentru o perioadă lungă.

Monedele prezintă alcătuiri variate, mai mult de 90% fiind de aur, cu diferite mici combinații de argint și cupru. Aceasta diferă de cele două monede autentice din monetăria romană folosite pentru comparație, care sunt în esență aur pur.

Moneda Sponsian prezintă, în mod specific, o combinație de aur, argint și cupru, care nu seamănă cu raporturile măsurate în oricare dintre celelalte monede. Deși acest lucru ar putea sugera că monedele sunt falsuri moderne, Pearson și colegii săi concluzionează că aceasta înseamnă că monedele au fost bătute în afara , „cel mai probabil din minereu imperfect rafinat”.

O reevaluare atentă a personajului istoric Sponsian, presupus comandant în provincia Dacia

Istoricii au speculat anterior că Sponsian ar fi fost un scurt uzurpator în timpul domniei lui Filip Arabul, în anii 240 d.Hr. Dar faptul că Filip apare pe unele dintre monedele din aceeași colecție contrazice ideea că Sponsian l-a uzurpat, susțin cercetătorii.

„Aceste observații forțează o reevaluare a lui Sponsian ca personaj istoric. Sugerăm că el a fost cel mai probabil un comandant de armată în în timpul crizei militare din anii 260 d.Hr”, scriu Pearson și echipa.

Așadar, deși este posibil ca Sponsian să nu fi domnit peste întreaga Romă, el pare să-și fi modelat propriul mic imperiu într-un avanpost îndepărtat de minerit aurifer, cu o monedă bătută grosolan, folosind metale din minele locale, probabil după ce Imperiul Roman începuse să se fractureze, bănuiesc cercetătorii.

„Sugerăm că Dacia a fost izolată de centrul imperial în jurul anului 260 [d.Hr.] și s-a separat efectiv sub propriul regim militar, care inițial a bătut lingouri de metal prețios folosind vechi modele din epoca republicană, apoi folosind numele celor mai recenți împărați anteriori care au obținut un oarecare succes în zonă și, în cele din urmă, sub numele unui comandant-șef local”, explică echipa.

Monedele „fabricate în mod rudimentar de Sponsian au susținut o economie monetară funcțională, care a persistat la nivel local pentru o perioadă apreciabilă”.

Acest lucru ar explica de ce Sponsian nu a apărut niciodată în nicio înregistrare oficială romană, precum și ciudățenia monedelor.

articolul original.

Cercetătorii au simulat o gaură de vierme fără să creeze o ruptură în structura spațiu-timp

1 December 2022 at 16:00
image

Cercetătorii au anunțat că au simulat două găuri negre minuscule într-un computer cuantic și au transmis un mesaj între aceste găuri negre printr-un tunel în structura spațiu-timp.

Oamenii de știință au explică, având în vedere informația cuantică teleportată, o gaură de vierme traversabilă a apărut să se formeze, însă nicio ruptură nu s-a format în structura spațiu-timp, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Nature.

O gaură de vierme, adică , este considerată a fi o punte între două regiuni îndepărtate ale Universului. Cercetătorii le mai numesc și „poduri Einstein-Rosen”, denumite astfel după cei doi fizicieni care le-au descris, Albert Einstein și Nathan Rosen.

Structura avea caracteristicile unui „pui de gaură de vierme”

Maria Spiropulu, fizician la Caltech (Institutul de Tehnologie din California, SUA) și unul dintre autorii studiului, a precizat că structura avea caracteristicile unui „pui de gaură de vierme” și că speră să creeze „găuri de vierme adulte”. Dinamica găurilor de vierme a fost observată cu ajutorul unui dispozitiv de la Google numit procesorul cuantic Sycamore.

Experți care nu au fost implicați în experiment au subliniat că este important de precizat faptul că nu a fost creată o fizică, însă posibilitățile pentru viitor sunt importante.

„Nu am aflat nimic nou despre gravitația cuantică”

Daniel Harlow, fizician la MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts, SUA), a declarat pentru jurnaliștii de la New York Times că experimentul a fost bazat pe o modelare atât de simplă încât ar fi putut să fie studiată cu un creion și coală de hârtie.

„Nu am aflat nimic nou despre gravitația cuantică. Pe de altă parte, reușita este importantă; dacă nu putem face măcar asta (și până acum nu am putut), atunci simularea altor teorii ale gravitației cuantice nu ar fi deloc posibilă”, a spus Harlow, citat de The Guardian.

Autorii studiului au subliniat că oamenii de știință mai au mult până când vor putea să trimită oameni sau alte ființe vii printr-un astfel de portal.

Termenul de „gaură de vierme” a fost introdus în anii 1950

Astfel de găuri de vierme sunt în concordanță cu teoria relativității generale a lui , care se concentrează pe gravitație, una dintre forțele fundamentale ale Universului. Termenul de „gaură de vierme” a fost introdus de fizicianul John Wheeler în anii 1950.

„Aceste idei există de multă vreme, iar noi încercăm de mult timp să explorăm aceste idei în laborator. Tocmai asta este interesant. Nu spunem doar că găurile de vierme sunt mișto. Acesta este un mod de a analiza aceste probleme fundamentale ale Universului într-un mediu de laborator”, a explicat Joseph Lykken de la Fermilab, laboratorul american care operează acceleratorul de particule Tevatron.

articolul original.

Un studiu contrazice o idee răspândită despre obiceiurile de împerechere ale oamenilor

1 December 2022 at 15:00
image

În cercetările recente, oamenii de știință au descoperit că legăturile genetice dintre trăsăturile găsite în multe studii ar putea să nu fie deloc legate de gene. În schimb, multe dintre ele sunt rezultatul modului de împerechere la oameni.

Deoarece genele pe care le moștenești de la părinții tăi rămân neschimbate pe tot parcursul vieții (cu rare excepții), este logic să presupunem că există o relație cauzală între anumite trăsături pe care le ai și genetica ta.

Această logică stă la baza studiilor de asociere. Aceste studii colectează ADN de la multe persoane pentru a identifica pozițiile din genom care ar putea fi corelate cu o trăsătură de interes. De exemplu, dacă aveți anumite forme ale genelor BRCA1 și BRCA2, este posibil să aveți un risc crescut pentru anumite tipuri de cancer.

În mod similar, pot exista variante genetice care să joace un rol în faptul că o persoană suferă sau nu de schizofrenie.

Speranța este de a învăța ceva despre mecanismele complexe care leagă variația la nivel molecular de diferențele individuale. Cu o înțelegere mai clară a bazei genetice a diferitelor trăsături, oamenii de știință ar fi în măsură să determine mai bine factorii de risc pentru bolile aferente.

Genele moștenite de la părinți rămân neschimbate pe tot parcursul vieții

Cercetătorii au efectuat mii de GWAS până în prezent, identificând variantele genetice asociate cu o multitudine de boli și trăsături legate de boli. În multe cazuri, cercetătorii au identificat variante genetice care afectează mai mult de o trăsătură.

Această formă de suprapunere biologică, în care se crede că aceleași gene influențează mai multe trăsături aparent fără legătură între ele, este cunoscută sub numele de pleiotropie. De exemplu, anumite variante ale genei PAH pot avea mai multe efecte distincte, inclusiv modificarea pigmentației pielii și provocarea de convulsii, scrie Inverse.

Un mod în care oamenii de știință evaluează pleiotropia este prin analiza corelațiilor genetice. Aici, geneticienii investighează dacă genele asociate cu o anumită trăsătură sunt asociate cu alte trăsături sau boli prin analiza statistică a unor eșantioane mari de date genetice.

În ultimul deceniu, analiza corelațiilor genetice a devenit principala metodă de evaluare a pleiotropiei potențiale în domenii atât de diverse precum medicina internă, științele sociale și psihiatria.

Împerecherea, un fenomen documentat pe scară largă

Oamenii de știință folosesc rezultatele analizelor de corelație genetică pentru a afla potențialele cauze comune ale acestor trăsături. De exemplu, dacă genele asociate cu tulburările bipolare prezic, de asemenea, tulburările de anxietate, poate că cele două afecțiuni pot implica parțial unele dintre aceleași circuite neuronale sau răspund la tratamente similare.

Practic, toate metodele statistice pe care cercetătorii le folosesc în mod obișnuit pentru a evalua corelațiile genetice presupun că . Altfel spus, acestea presupun că potențialii parteneri de împerechere decid cu cine vor avea copii pe baza unei aruncări de zaruri.

În realitate, mulți factori influențează probabil cine se împerechează cu cine. Cel mai simplu exemplu în acest sens este geografia: oamenii care trăiesc în părți diferite ale lumii au mai puține șanse să ajungă împreună decât cei care trăiesc în apropiere.

Cercetătorii au vrut să afle în ce măsură ipoteza împerecherii aleatorii afectează acuratețea analizelor de corelație genetică. În special, s-au concentrat asupra potențialelor efecte de confuzie ale împerecherii asortative sau asupra modului în care oamenii tind să se împerecheze cu cei care au caracteristici similare cu ei.

Mulți factori influențează împerecherea umană

Împerecherea asortativă este un fenomen documentat pe scară largă, observat într-o gamă largă de trăsături, interese, măsuri și factori sociali, inclusiv înălțimea, educația și afecțiunile psihiatrice.

În noul studiu, asortativă încrucișată, prin care persoanele cu o trăsătură (de exemplu, să fie înalte) tind să se împerecheze cu persoane cu o trăsătură complet diferită.

Împerecherea asortativă încrucișată modelează genomul. Dacă persoanele cu o trăsătură ereditară tind să se împerecheze cu persoane cu o altă trăsătură ereditară, atunci aceste două caracteristici distincte vor deveni corelate genetic una cu cealaltă în generațiile următoare.

Acest lucru se va întâmpla indiferent dacă aceste trăsături sunt sau nu sunt cu adevărat legate genetic una de cealaltă. Împerecherea asortativă cu trăsături încrucișate înseamnă că genele pe care le moștenești de la un părinte vor fi corelate cu cele pe care le moștenești de la celălalt.

Astfel, în studiul publicat în Science, s-a constatat că modul în care oamenii se împerechează nu este aleatoriu, încălcând astfel ipoteza cheie din spatele analizelor de corelație genetică.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Barajele ar putea fi o alternativă în hrănirea sustenabilă a lumii

1 December 2022 at 14:00
image

Barajele ar putea fi o variantă în procesul de hrănire sustenabilă a populației, potrivit unei noi cercetări desfășurate de Universitatea Stanford din SUA. Studiul, publicat recent în Proceedings of the National Academy of Sciences, cuantifică pentru prima dată cât de multă apă va fi necesară pentru a maximiza irigarea culturilor fără a epuiza rezervele de apă sau fără a afecta natura, precum și câți oameni ar putea fi hrăniți prin această abordare.

Deși oamenii de știință știu că barajele de acumulare ar putea să stocheze mai bine de 50% din apa necesară pentru o astfel de irigare, ei subliniază că rezervoarele mari sunt doar o parte a soluției. Ei recomandă evaluarea alternativelor la construcția de noi baraje, din cauza impactului dăunător al acestora asupra ecosistemelor fluviale.

„Există o nevoie urgentă de explorare a soluțiilor alternative de stocare a apei, dar trebuie să luăm la cunoștință că multe baraje sunt deja în funcțiune. Cercetarea noastră evidențiază rolul lor crucial în asigurarea securității alimentare din viitor”, a declarat autorul principal al studiului, Rafael Schmitt, inginer de cercetare în cadrul Stanford Natural Capital Project, potrivit Phys.rog.

Potențialul irigării sustenabile

Practicile agricole tipice din multe părți ale lumii epuizează și poluează , dăunează peisajelor naturale și, împreună, generează o pătrime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Cercetătorii au analizat valoarea apei proaspete în corpurile de apă de suprafață și subterană, generate și reînnoite de ciclurile hidrologice naturale, precum și de cererile de apă ale culturilor actuale pe terenurile irigate și irigate cu precipitații. Ei au estimat că întregul potențial al irigațiilor alimentate prin stocare ar putea hrăni aproximativ 1,15 miliarde de oameni. Dacă toate cele 3.700 de baraje potențiale care au fost cartografiate pentru potențialul lor hidroenergetic ar fi construite și parțial utilizate pentru irigații, ar putea furniza suficientă apă stocată pentru a iriga culturile pentru aproximativ 641 de milioane de persoane sau 55% din total.

Construirea de baraje pentru irigațiile durabile, o ultimă soluție

În pofida potențialului barajelor, cercetătorii avertizează că nu trebuie să se bazeze pe ele ca parte semnificativă a soluției privind irigațiile durabile, citând consecințe sociale și de mediu. Printre acestea se numără fragmentarea râurilor, cu impact asupra migrației peștilor și a transportului de sedimente, precum și strămutarea oamenilor. De asemenea, barajele sunt mai puțin atractive pentru stocarea apei pentru irigații din cauza pierderilor de apă, a cheltuielilor și a daunelor ecologice legate de necesitatea de a transporta apa către câmpurile agricole îndepărtate, precum și a nivelurilor mai ridicate de evaporare pe suprafețele mari de apă ale rezervoarelor mari.

„Dintre toate opțiunile legate de ofertă și de cerere pentru creșterea securității alimentare și a apei, construirea mai multor baraje ar trebui să fie ultima soluție”, scriu cercetătorii.

Soluții alternative menite să asigure o stocare ecologică a apei pentru irigații

Printre soluțiile alternative care să asigure o stocare mai ecologică a apei pentru irigații se numără recoltarea apei cu ajutorul unor baraje mici, reîncărcarea sistemelor de apă subterană cu excesul de apă de suprafață provenit din furtunile de iarnă sau din topirea zăpezii și o mai bună gestionare pe câmpurile agricole. Aceste abordări descentralizate pierd mai puțină apă din cauza evaporării, necesită mai puțină infrastructură de transport și creează adesea beneficii comune pentru comunitățile locale și pentru viața sălbatică.

„Securitatea nutrițională este o provocare esențială pentru dezvoltarea umană durabilă. Studiul nostru evidențiază nevoia urgentă și oportunitatea de a face investiții pozitive pentru natură în irigații și gestionarea apei pentru a reduce impactul dăunător al agriculturii, sprijinind în același timp alte beneficii vitale ale terenurilor agricole și ale ecosistemelor de apă dulce” a declarat autorul principal al studiului, Gretchen Daily, co-fondator și director al Facultății Stanford Natural Capital Project.

În plus, cercetătorii subliniază că cererea pentru stocurile de apă poate fi redusă prin tehnici mai bune de irigare sau prin adoptarea unor culturi care sunt mai bine adaptate la disponibilitatea apei.

articolul original.

Cum ne afectează tenul alimentele de Crăciun și ce recomandă dermatologii?

1 December 2022 at 12:00
image

Unguentele, serumurile și elixirurile sunt grozave pentru ten, însă dacă ne dorim un ten luminos și curat, este la fel de important cu ce tratăm și interiorul corpului, nu doar exteriorul. Se pare că o dietă bogată în alimente procesate, în special una cu carbohidrați rafinați precum băuturile carbogazoase dulci, gustările sărate și prăjiturile ambalate, poate crea un adevărat dezastru pentru piele.

Toate alimentele menționate mai sus sunt cunoscute ca având un index glicemic ridicat, adică pot crește nivel zahărului din sânge foarte rapid. Iar studiile citate de American Academy of Dermatology Association din SUA arată că o alimentată cu un aport mare de zaharuri poate produce coșuri.

„Aceste alimente au un efect inflamator asupra corpului, ducând astfel la afecțiuni la nivelul pielii, precum acneea”, a explicat dr. Courtney Rubin, potrivit huffpost.com.

Pe lângă procentul de glucoză în sânge, produsele cu un indice glicemic mare cresc și nivelul de insulină eliberat de organism, forțând corpul să producă și mai mult sebum la suprafața pielii. Iar asta se traduce tot în acnee.

Zahărul și alcoolul, dușmanii tenului

Pe de altă parte, modul în care carbohidrații rafinați produc neplăceri pentru pielea noastră este, în continuare, . Aceștia subliniază că literatura de specialitate arată că a fost dovedit faptul că un consum excesiv de zahăr provoacă acnee și inflamații la nivelul tenului.

„Iar consumarea unei cantități excesive de alcool – bere, în special – va deshidrata pielea. Această scădere a hidratării din piele va accelera procesul apariției de riduri și linii fine”, a spus dermatologul și chirurgul estetician Jaimie DeRosa.

Acestea fiind spuse, concluzia dermatologilor este că alimentele pe care i le oferim corpului nostru sunt „vizibile” pe piele, de aceea importante sunt hidratarea și hrana mai sănătoasă.

„Dermatologii recomandă o dietă echilibrată” de Crăciun

„Dermatologii recomandă o dietă echilibrată, care mențin nu doar, ci și mintea. Dacă observați o explozie de coșuri pe ten, ar fi mai bine să aveți un jurnal al alimentelor și să discutați subiectul cu dermatologul dumneavoastră”, a atras atenția dermatologul Ramone F. Williams, profesor la Universitatea Harvard.

De asemenea, moderația este cheia echilibrului dorit de toți, de aceea nu este recomandată eliminarea completă a carbohidraților din meniu.

„O alimentație echilibrată face minuni pentru ten. Rămâneți hidratați bând apă pe parcursul întregii zile și astfel pielea va arăta mai sănătoasă și strălucitoare. Iar legumele verzi și cu frunze, precum spanacul sau salata care sunt bogate în vitamina C, E și A, care combat radicalii liberi ce afectează pielea. În același timp, alimentele cu indice glicemic scăzut precum fructele, cerealele integrale, proteinele slabe și grăsimile sănătoase ajută, de asemenea, la strălucirea pielii și scade riscul inflamației”, au mai punctat dermatologii.

Cum ne protejăm pielea de excesele culinare de Crăciun?

Or, sfatul trebuie urat chiar și în preajma sărbătorilor de iarnă, când cei mai mulți dintre noi consumăm dulciuri și prăjituri în exces. Iar dacă nu putem sau nu ne îndurăm să evităm complet astfel de alimente, o idee de avut în vedere este urmarea unei diete sărace în carbohidrați înainte de masa festivă.

Iar ca soluții pe termen scurt, dermatologii recomandă și mai mult somn înainte de petrecerea , mai multă apă, sport și folosirea produselor cu acid hialuronic.

„O mască facială poate oferi un look temporar de strălucire și hidratare pentru câteva ore”, mai spun aceștia.

De asemenea, dacă apar coșuri, plasturii pentru acnee sau unguente cu hidrocortizon pot salva ziua.

articolul original.

Oamenii pretențioși își aleg mâncarea în funcție de culoarea farfuriei, arată un studiu

1 December 2022 at 11:00
image

Într-un prim studiu de acest fel, cercetătorii au studiat ce efect are culoarea farfuriei în alegerea mâncării la oamenii pretențioși, în comparație cu cei care nu sunt pretențioși.

Cercetările anterioare au demonstrat că mirosul și textura alimentelor pot afecta gustul acestora pentru oamenii pretențioși, dar se cunosc puține lucruri despre alte simțuri.

O echipă de la Universitatea din Portsmouth, Anglia, a descoperit că în care se servește mâncarea influențează și percepția gustului.

Experimentul a cuprins aproape 50 de oameni pentru a le măsura neofobia alimentară, care este o reticență de a mânca sau de a încerca alimente noi. Participanții, care au fost împărțiți în mâncători pretențioși și nepretențioși, au gustat aceleași gustări servite în vase roșii, albe și albastre.

Culoarea farfuriei influențează gustul perceput al mâncării

Rezultatele au arătat că atât salinitatea percepută, cât și au fost influențate de culoare în grupul de pretențioși, dar nu și în celălalt grup.

Mai exact, gustarea a fost evaluată ca fiind mai sărată în vasul roșu și în cel albastru în comparație cu cel alb și mai puțin de dorit atunci când este servită în farfuria roșie. În Marea Britanie, gustările sărate sunt adesea vândute în ambalaje albastre, iar echipa consideră că acest lucru ar putea explica unele dintre constatările privind salinitatea, notează Medical Xpress.

„A avea diete restrictive poate duce la deficiențe nutriționale, precum și la probleme de sănătate precum boli de inimă, sănătate precară a oaselor și probleme dentare”, a declarat Dr. Lorenzo Stafford, cercetător în domeniul olfactiv (simțul mirosului) în cadrul Departamentului de Psihologie al Universității din Portsmouth.

„Există, de asemenea, un cost social, deoarece momentele în mod normal plăcute între membrii familiei se pot transforma cu ușurință în situații stresante, anxioase și provocatoare de conflict, când cei pretențioși se simt rușinați sau presați să mănânce mâncare”, continuă Stafford.

„De aceea este important să înțelegem factorii care acționează pentru a favoriza sau inhiba acest comportament”, a continuat el.

Oamenii pretențioși mănâncă mai puține alimente diferite de-a lungul vieții

Comportamentul alimentar pretențios este de obicei clasificat ca având o dietă limitată, o pregătire specifică a alimentelor, antipatii puternice și dificultăți de a accepta alimente noi. Pe parcursul întregii vieți, un consumator pretențios va consuma, în general, mai puțin de 20 de alimente diferite.

Lucrarea, publicată în jurnalul Food Quality and Preference, spune că se crede că acest studiu este primul care oferă o perspectivă asupra interacțiunii dintre culoare și percepția gustului la adulții pretențioși și cei nepretențioși și dezvăluie o diferență în modul în care culoarea influențează percepția alimentelor la cei pretențioși.

Aceasta recomandă cercetări suplimentare pentru a vedea dacă aceste constatări se extind dincolo de alimentele și culorile testate aici.

Care este utilitatea acestui studiu?

„Aceste cunoștințe ar putea fi utile pentru cei care încearcă să extindă repertoriul alimentar”, a adăugat dr. Stafford.

„De exemplu, dacă doriți să încurajați un mâncător pretențios să încerce despre care se știe că sunt amare, ați putea încerca să i le serviți pe o farfurie despre care se știe că crește dulceața percepută”, a continuat el.

„Prin cercetări suplimentare am putea determina modalități de a ajuta la influențarea pozitivă a dietei unei persoane și, ca urmare, a sănătății mentale și fizice a acesteia”, a concluzionat cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Infecțiile bacteriene, a doua cauză de deces la nivel mondial

1 December 2022 at 10:00
image

Infecțiile bacteriene reprezintă a doua cauză a deceselor înregistrate în lume. În 2019, unul din opt oameni a murit din cauza unei infecții bacteriene, a relevat recent prima estimare globală a letalității acestora.

Noul studiu masiv, publicat în revista Lancet, a analizat decesele cauzate de 33 de agenți patogeni bacterieni comuni și 11 tipuri de infecții din 204 țări și teritorii.

Agenții patogeni au fost asociați cu 7,7 milioane de decese – adică 13,6 % din totalul global – în 2019, anul dinaintea declanșării pandemiei COVID-19, potrivit Medical Xpress.

Agenții patogeni, a doua cauză a mortalității, la nivel global

, înregistrat în 2019 pe plan mondial, a făcut ca agenții patogeni să fie a doua cauză principală de deces după bolile cardiace ischemice, care includ atacurile de cord, potrivit studiului.

Doar cinci din 33 de bacterii au fost responsabile pentru jumătate din aceste decese: Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Streptococcus pneumoniae, Klebsiella pneumoniae și Pseudomonas aeruginosa.

S. aureus este o bacterie comună în pielea umană și în nări, dar care se află în spatele unei serii de boli, în timp ce E. coli provoacă în mod obișnuit intoxicații alimentare.

Specialiștii sugerează investiții în sănătate, pentru stoparea creșterii numărului de infecții

Studiul a fost realizat în cadrul Global Burden of Disease, un vast program de cercetare finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates, la care participă mii de cercetători din întreaga lume.

„Aceste noi date dezvăluie pentru prima dată întreaga amploare a provocării pe care o reprezintă infecțiile bacteriene pentru sănătatea publică la nivel mondial. Este extrem de important să punem aceste rezultate pe radarul inițiativelor de sănătate , astfel încât acești agenți patogeni mortali să fie analizați în detaliu și să fie efectuate investiții adecvate pentru a reduce numărul de decese și infecții”, a declarat Christopher Murray, coautor al studiului și director al Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate, cu sediul în SUA.

Cercetarea evidențiază diferențe clare între regiunile sărace și cele bogate din lume

În Africa Subsahariană, s-au înregistrat 230 de decese la 100.000 de locuitori .

Acest număr a scăzut la 52 la 100.000 de locuitori în ceea ce studiul a numit „super-regiunea cu venituri ridicate”, care include țări din Europa de Vest, America de Nord și Australasia.

Autorii au solicitat o creștere a finanțării, inclusiv pentru noi vaccinuri, pentru a diminua numărul de decese, avertizând, de asemenea, împotriva „utilizării nejustificate a antibioticelor”.

Spălarea mâinilor se numără printre măsurile recomandate pentru a preveni infecția.

articolul original.

1 decembrie 1918, Ferdinand I și Regina Maria revin în București. „Ne întorsesem ca Rege și Regină a tuturor românilor”

1 December 2022 at 09:00
image

Data de 1 decembrie 1918 are conotații aparte în istoria românilor. Atunci, la Alba Iulia, românii transilvăneni au hotărât să se unească cu patria-mamă, România. Tot la această, dată, dar la București, Regii României, Ferdinand I și Maria, se întorceau în Capitala țării, după doi ani de aspru refugiu la Iași, cu credința că au înfăptuit visul de aur al românilor, unirea.

România a intrat în Primul Război Mondial la 27 august 1916 pentru eliberarea românilor din Transilvania asupriți de monarhia Austro-Ungară.

Armata Română a intrat în Transilvania într-o atmosferă de entuziasm general, punctul culminant al ofensivei din Transilvania a fost însă ocuparea Brașovului la 29 august. După începutul promițător al campaniei militare de peste Carpați a urmat contraofensiva trupelor Puterilor Centrale, începută prin înfrângerea trupelor române din sudul țării, la Turtucaia.

La începutul lunii octombrie 1916, Puterile Centrale au atacat și forțele române aflate în Transilvania. Mai mult, în primele zile ale lunii noiembrie, au reușit să străpungă defensiva soldaților români din trecătorile Carpaților și au pătruns în Muntenia. După încă o înfrângere suferită de Armata Română pe aliniamentul Neajlov-Argeș, Puterile Centrale au ocupat Bucureștiul la 6 decembrie. O parte din populație, împreună cu autoritățile, dar și cu Regele Ferdinand I s-au retras la Iași.

Vreme de aproape doi ani, Iașiul a fost capitala României și speranța de rezistență din sufletul tuturor românilor. Victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, din vara anului 1917, au întărit această speranță. Revoluția bolșevică și ieșirea Rusiei din război au lăsat însă România singură pe Frontul de Est, iar continuarea războiului era imposibilă.

Anul 1918, de la agonie la extaz

Începutul anului 1918 nu anunța nimic bun pentru România, dar românii aveau să treacă în acest an de la agonie la extaz. Puterile Centrale au impus României o pace draconică la Buftea (7 mai 1918) prin care țara ceda teritorii însemnate, iar anumite prevederi conduceau chiar la o pierdere a suveranității. Singurul lucru bun pentru români, în prima jumătate a anului 1918, a fost hotărârea Basarabiei de a se uni cu România.

Toamna anului 1918 a adus cu ea și colapsul Puterilor Centrale. Rând pe rând, Bulgaria (30 septembrie), Turcia (30 octombrie) și Austro-Ungaria (3 noiembrie) au solicitat armistițiu Antantei. La 9 noiembrie, armata aliată de la sud de Dunărea, condusă de generalul francez Henri Berthelot, traversează fluviul în amonte de Giurgiu, pentru a face joncțiune cu armata română. În aceste condiții, România reintră în război și înmânează Puterilor Centrale un ultimatum de 24 de ore, pentru ca toate trupele străine să părăsească  țara. O zi mai târziu, la 11 noiembrie 1918, era semnat armistițiul dintre Germania și Antanta.

Întoarcerea Regilor în data de 1 decembrie 1918

După ce Henri Berthelot a trecut Dunărea în România, în fruntea trupelor aliate, l-a împuternicit pe generalul francez să administreze și să păstreze ordinea în Muntenia, dar și să își amâne apariția în Capitală, până când puteau să își facă intrarea triumfală împreună.

„În mod foarte delicat, Berthelot, sosit la porțile Bucureștiului în fruntea armatei eliberatoare, așteptă ca să intre, la 1 decembrie, înapoierea Regelui și Reginei pentru a-i asocia, împreună cu câteva regimente româneşti, la onoarea acestei zile istorice. De acord cu mine, Berthelot invită chiar şi contingente engleze să defileze între soldații Regelui Ferdinand şi soldații noștri (francezi, n.n.)”, își amintea ambasadorul francez la București, contele  de Saint-Aulaire. Între timp, la 28 noiembrie 1918, Bucovina vota și ea unirea cu România.

Înainte de a se întoarce în București, Familia Regală a așteptat sfârșitul operațiunilor de evacuare a trupelor Puterilor Centrale, dar și vești de peste Carpați, cum că Transilvania urma, precum Bucovina și Basarabia, să se unească cu România. Ziua pentru întoarcere în București nu fost aleasă întâmplător cu aceeași zi în care, la Alba Iulia, urma să se desfășoare Marea Adunare a Românilor din Transilvania.

După doi ani de refugiu la Iași, monarhii României se întorceau triumfători, pentru că, așa cum nota în memoriile sale Regina Maria, înfăptuise „visul de Veacuri, Visul de Aur al României”, unirea.

Bucureștiul, în haine de sărbătoare

Bucureștiul s-a pregătit cum se cuvine pentru revenirea în capitala țării a suveranilor. A fost ridicat un arc de triumf (din lemn) pe Calea Victoriei pentru ca Regele și Regina, dar și soldații români și aliați, să treacă victorioși pe sub el, iar florile acopereau întreaga Cale a Victoriei. Mulțimi uriașe i-au întâmpinat pe monarhi încă de la gară.

În dimineața zilei , Regele, însoțit de întreaga suită, a coborât din tren, în gara Mogoșoaia. Acolo, la dorința suveranului, l-a așteptat generalul Berthelot, care s-a plasat în dreapta monarhului, iar Regina în partea stângă, pentru a intra călare în Capitală. Sosirea lor a fost anunțată cu 101 de salve de tun.

La intrarea în oraș au fost primiți cu pâine și sare, iar Regele Ferdinand a ținut un scurt discurs: „Cu o vie bucurie revăd Capitala mea după doi ani de suferințe prin care a trecut. Sunt fericit că mă pot întoarce în fruntea iubiților mei ostași și însoțit de Aliații m noștri, în zidurile Capitalei, pentru ca împreună cu poporul Meu și cu armata biruitoare să culegem roadele unei credințe nestrămutate în ursita României. […] Bucuria mea de a mă întoarce iarăși în Capitală, de a mai fi iarăși în mijlocul iubiților mei bucureșteni este nesfârșită. Plecat acum doi ani cu sufletul mâhnit, mă întorc astăzi vesel cu prietinii noștri. Frumoasa și călduroasa primire ce mi-ați făcut, sentimentele alese pe care întotdeauna vi le-am cunoscut vor fi pentru mine de aci înainte amintiri neuitate”.

Regina Maria: „Orașul înnebunise pur și simplu”

Mulțimile de oameni ieșite pe străzi erau în delir, strigând și aplaudând, fluturând steaguri, placarde și batiste, „orașul înnebunise pur și simplu”, nota Regina Maria în jurnalul ei. Tot ea mai consemna: „Ne întorsesem ca Rege și Regină a tuturor românilor. (…) Procesiunea noastră a înaintat până la piața clasică de lângă statuia lui Mihai Viteazul, unde, în fiecare an, de 10 mai, se țineau parade; acolo ne-am oprit și toate trupele au trecut prin fața noastră. E greu de descris încântarea frenetică a întregii populații. Erau de-a dreptul înnebuniți de fericire și dădeau glas bucuriei atât de zgomotos, încât mi se făcea teamă să nu moară de efort”.

Și contele de Saint-Aulaire surprinde în memoriile sale atmosfera din acea zi. „În fruntea cortegiului, pe cai minunați, călăreau regele, regina în uniformă de colonel de roșiori și generalul Berthelot, într-un uragan de aclamații frenetice, sub o ploaie de flori. Pe tot parcursul, la ferestre și balcoane, fluturau drapele româneşti şi franceze (…)”. În acea seară, Regele Ferdinand a găzduit la palatul Cotroceni un banchet al victoriei. La Albă Iulia, transilvăneni hotărau unirea cu România.

articolul original.

Marte ar fi avut atât de multă apă încât planeta ar fi fost acoperită de un ocean global

1 December 2022 at 08:00
image

Marte mai este numită și „Planeta Roșie” datorită faptului că peisajul său uscat și prăfuit este extrem de bogat în oxid de fier – zis și „rugină”. În plus, atmosfera sa este extrem de subțire și rece, iar la suprafață nu poate exista apă sub altă formă decât gheață. Însă, evoluția geologică marțiană continuă să prezinte un interes ridicat printre oamenii de știință.

După cum atestă peisajul marțian și alte dovezi, Marte a fost cândva un loc foarte diferit, cu o atmosferă caldă și densă și cu apă curgătoare pe suprafața sa.

O întrebare importantă pe care și-au pus-o oamenii de știință de-a lungul vremii a fost legată de cantitatea de apă care a existat cândva pe Marte și dacă aceasta a fost sau nu suficientă pentru a susține viața.

Potrivit unui nou studiu, Marte ar fi avut suficientă apă în urmă cu 4,6 miliarde de ani încât să fi fost acoperită de un ocean global de până la 300 de metri adâncime, conform ScienceAlert.

Marte, prima planetă din Sistemul Solar care ar fi putut să susțină viața

Alături de moleculele organice și alte elemente împrăștiate în tot Sistemul Solar de asteroizi și comete în acest moment, autorii studiului au fost de acord că Marte ar fi putut fi prima planetă din Sistemul Solar care să susțină viața.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Institutul de Fizică a Globului (IPGP) al Universității din Paris, Franța, de la Centrul pentru formarea stelelor și planetelor (StarPlan) al Universității din Copenhaga, Danemarca, de la Institutul de Geochimie și Petrologie (GeoPetro) de la ETH Zürich, Elveția și de la Institutul de Fizică al Universității din Berna, Elveția.

Lucrarea care descrie cercetările și concluziile autorilor a apărut recent în Science Advances. După cum indică cercetătorii în lucrarea lor, planetele terestre au suportat o perioadă semnificativă a impacturilor asteroizilor (Marele bombardament târziu) după formarea lor, în urmă cu peste 4,5 miliarde de ani.

Aceste impacturi ar fi fost modul în care apa și elementele constitutive ale vieții (moleculele organice) au fost distribuite în Sistemul Solar. Cu toate acestea, rolul acestei perioade în evoluția planetelor stâncoase din interiorul Sistemului Solar – în special în ceea ce privește distribuția elementelor volatile, precum apa – este încă dezbătut.

Planeta Roșie ar fi avut mai multă apă decât Pământul

Deoarece Marte nu are o tectonică activă a plăcilor precum Pământul, suprafața sa nu este supusă unei convecții și reciclări constante. Prin urmare, meteoriții expulzați de pe Marte cu miliarde de ani în urmă oferă o perspectivă unică asupra a ceea ce a fost Marte la scurt timp după ce s-au format .

„Tectonica plăcilor de pe Pământ a șters toate dovezile a ceea ce s-a întâmplat în primii 500 de milioane de ani din istoria planetei noastre. Plăcile se deplasează în mod constant, sunt reciclate și distruse în interiorul planetei noastre. În schimb, Marte nu are tectonica plăcilor, astfel încât suprafața planetei păstrează o înregistrare a celei mai vechi istorii a planetei”, a declarat unul dintre autorii studiului, profesorul Bizzarro de la Centrul StarPlan al Universității din Copenhaga.

Conform studiului, Marte ar fi avut suficientă apă pentru a acoperi de o adâncime de cel puțin 300 de metri și până la un kilometru în unele zone.

În comparație, Pământul avea foarte puțină apă în acea perioadă, deoarece un obiect de mărimea planetei Marte s-a ciocnit cu Pământul, fapt ce a dus la formarea Lunii (adică ipoteza Marelui Impact).

Rolul asteroizilor în crearea unui mediu propice vieții pe Marte

Pe lângă apă, asteroizii au distribuit pe Marte, în timpul Marelui bombardament târziu, de asemenea, și molecule organice precum aminoacizii – elementele constitutive ale ADN, ARN și celulelor proteice. După cum a explicat profesorul Bizzaro, viața pe Marte ar fi putut exista atunci când Pământul era încă steril.

„Asta s-a întâmplat în primii 100 de milioane de ani . După această perioadă, s-a întâmplat ceva catastrofal pentru viața pe Pământ. Ar fi avut loc o coliziune gigantică între Pământ și o altă planetă de mărimea lui Marte. A fost o coliziune energetică care a format sistemul Pământ-Lună și, în același timp, a eliminat toată viața potențială de pe Pământ”, a explicat profesorul Bizzaro.

Acest studiu este similar cu cercetările recente care au folosit raportul deuteriu-hidrogen din meteoriții marțieni pentru a crea modele de evoluție atmosferică. Descoperirile au arătat că Marte ar fi putut fi acoperită de oceane atunci când Pământul era încă o „minge de rocă topită”.

articolul original.

Cele mai geroase ierni din România. Unde a fost Polul frigului în 1942?

1 December 2022 at 07:30
image

În ianuarie a.c s-au împlinit 80 de ani de când în România s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură vreodată: – 38,5C, acest record fiind semnalat în 1942 la Bod, în județul Brașov, în ziua de 25 ianuarie. A fost, atunci, o iarnă cumplită, dar în zilele de 24 și 25 ianuarie, stația meteo semnalase minimele absolute pe care le cunoscute țara noastră vreodată.

În cele câteva mărturii care s-au transmis din acea perioadă, oamenii spuneau că gerul a fost atât de aprig încât dimineața, după ce s-au trezit, și-au găsit animalele moarte de frig.

Aproape toată luna ianuarie a anului 1942 a fost dominată de temperaturi foarte scăzute cauzând probleme mari și angajaților uzinei din Bod care alimenta cu energie stația radio. În acea lună, din cauza frigului, tot Brașovul fusese paralizat.

Brașovul, paralizat de frig

Zăpada depășise un metru, trenurile nu mai circulau, fuseseră blocate zile întregi, școlile și magazinele închise, lemnele raționalizate și păzite de armată, fabricile își suspendaseră și ele activitatea, iar pe stradă nu mai îndrăznea nimeni să iasă.

Deși anumite informații nu mai pot fi confirmate cu exactitate din cauza faptului că s-au pierdut multe documente ale vremii, se pare că 17 oameni au murit atunci din cauza gerului, iar atunci, trei zile le-a trebuit oamenilor să deszăpezească județul.

Ger în toată țara în 1942

Însă Bodul nu a fost singura localitate afectată de un așa ger, în anul cu pricina. Temperaturi extrem de scăzute fuseseră în toată țara: -34,8 C la Alexandria, -32,8 C la Tg Mureș, -32,2 C la București Băneasa, -31 C la Tg Jiu, -29,6 C la Buzău, -29,2 la Oradea și -24,7 la Constanța.

De atunci, cele mai scăzute temperaturi înregistrate au fost la mijlocul lui ianuarie 1985: -38,4 C la Miercurea Ciuc și -38 la Joseni, iar cea mai scăzută temperatură înregistrată în țară în ultimul deceniu a fost de -34,7 C la Întorsura Buzăului, în data de 8 ianuarie 2015. Statele vecine se confruntaseră în aceeași iarnă cu probleme similare, în câteva dintre țări, temperaturile fiind chiar mai scăzute. În Serbia, la Karajukica Bunari -39.5, în Ucraina, la Luhansk -41.9, în Moldova, la Brătușeni -35.5, în Ungaria, la Miskolctapolca -35 și în Bulgaria, la Trun -38.3.

Alte ierni friguroase

Dar, în afară de „criminala” iarnă a lui ‘42, România s-a mai confruntat cu geruri năprasnice. Iernile din 1929, 1954 și 1967 au fost aproape la fel de urâte, înfrigurate și cu zăpezi mari.

În 1929, de exemplu, la jumătatea lunii februarie, temperaturile în munții din Țara Bârsei scăzuseră la minus 30 de grade, în vreme ce la București era o minimă de -24 de grade Celsius.

Marele Viscol

Iarna lui 1954, cea mai aspră din secolul XX, este cunoscută ca fiind , din cauza nămeților care au acoperit cu totul Bucureștiul și multe dintre localitățile aflate în sudul României. Oamenii săpau tuneluri pentru a putea ieși din case și pentru a se deplasa.

Vântul atinsese o viteză record de 126 de kilometri pe oră, ninsorile nu mai conteneau formând troiene de peste 5 metri în București și în alte zone din sud-estul țării, iar cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM fiind la Călărași: 173 cm. Zăpada fusese atât de mare, încât primăvara, după topirea acesteia, mai multe autoturisme au fost găsite strivite de șenilele tancurilor.

Mărturii din ziarul Scînteia

Peste 600 de camioane fuseseră delegate a ajuta la descongestionarea Capitalei, zăpada curățată de pe străzi fiind urcată în camioane și scoasă afară din oraș, pe câmp, sau aruncată în Dâmbovița, în vreme ce oamenii de la Uzina Grozăvești pompau apă caldă pentru a preveni riscul formării podurilor de gheață.

Într-una din edițiile ziarului Scânteia, un corespondent din Craiova scria: „Acum, când în mare parte urmările viscolului au fost înlăturate, iar circulația și aprovizionarea oamenilor (…) au început să se restabilească, cetățenii continuă acțiunea de prevenire a eventualelor inundații ce ar proveni prin topirea zăpezii. (…) mii de oameni ai muncii (…) mobilizați de organizațiile de partid și de masă au ieșit zilele acestea la curățarea șanțurilor și rigolelor pentru scurgerea apei”.

De asemenea, tot în ziarul „Scînteia”, din 5 februarie, scria: „Sute de oameni au lucrat ieri la deszăpezirea liniei tramvaiului 3. Iat-o pe zidărița utemistă Bugașin Ioana, o fată sprintenă, vioaie, care lucrează la deszăpezirea liniei. „Doar lucrăm în preajma Spitalului unificat nr. 2 CFR” – ne spune ea. „Sunt aci tovarăși bolnavi, sunt mame cu copii mici, care nu trebuie să ducă nicio lipsă. Nu vom lăsa lopata din mână până nu vom deszăpezi drumul”.

Ierni geroase și în 1966 și 1967

Foarte geroase au fost și iernile din 1966 și 1967, atunci când zăpada a ajuns la 3-4 metri înălțime. Cumpăna anilor 1984 – 1985 nu doar că a venit cu temperaturi sub -30 de grade, dar a durat și foarte mult timp, întinzându-se până în luna aprilie. Tot până în aprilie a ținut și iarna care se grăbise să vină încă din noiembrie, în perioada 1995 – 1996 când, totuși, temperaturile nu fuseseră chiar atât de scăzute precum în anii precedenți.

a fost cel din februarie 1954, între 1-4, 7-9, 17-19, 22-24 februarie, când vântul a suflat încontinuu timp de 48 ore în zilele de 3 şi 4 februarie 1954 şi 21-22 noiembrie 1998, conform site-ului  Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Cele mai mari viteze ale vântului s-au înregistrat în perioada 3-5 februarie 1954- 126 km/h, 130 km/h în 21-22 noiembrie 1988, în Bărăgan şi 200km/h în Iaşi, între 4 şi 7 ianuarie 1966.

Surse:

https://www.bizbrasov.ro/2022/01/25/record-ger-bod-brasov-80-ani/

https://adevarul.ro/stiri-locale/brasov/cea-mai-grea-iarna-la-brasov-a-fost-in-1942-s-a-1589465.html

https://jurnalul.ro/special-jurnalul/de-ce-n-au-fost-inundatii-dupa-viscolul-din-1954-605346.html

https://www.national.ro/old/marele-viscol-din-romania-din-februarie-1954-123330.html

https://vremea.ido.ro/stiri/1412-cele-mai-geroase-ierni-din-istoria-romaniei-1412/

articolul original.

Pisaniile lui Ștefan cel Mare, găsite în Herson. „Sunt neatinse, în siguranță”

1 December 2022 at 07:00
image

Printre veștile rele pe care războiul din Ucraina le transmite lumii și-a făcut loc și o veste bună pentru istoria și cultura română.

Pisaniile lui Stefan cel Mare au fost găsite în Herson, anunță ministrul Culturii, Lucian Romașcanu. „Sunt neatinse, în siguranță”, a adăugat ministrul.

„Printre veștile rele pe care războiul din Ucraina le transmite lumii și-a făcut loc și o veste bună pentru istoria și cultura română. În urma unei noi discuții purtate sâmbătă cu ministrul ucrainean al culturii, Dl. Olexandr Tkacenko, am aflat cu mare bucurie că pisaniile lui au fost găsite în Herson! Sunt neatinse, în siguranță”, transmite Lucian Romașcanu.

Posibilitatea de a evacua pisaniile lui Ștefan cel Mare

Ministrul român al Culturii afirmă că, din nefericire, toate icoanele muzeului din Herson au fost furate de agresorul rus, „crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina”.

„Am discutat cu ministrul Tkacenko despre posibilitatea de a evacua în România pentru a le păstra în siguranță până la încetarea conflictului. Așteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm”, încheie Romașcanu.

articolul original.

De ce a folosit Bob Dylan o mașină pentru a-și duplica semnătura? Cântărețul și-a cerut public scuze

1 December 2022 at 06:00
image

Cântărețul Bob Dylan și-a cerut public scuze pentru că a folosit o mașină pentru a-și duplica semnătura pe cărți și opere de artă începând din 2019, scrie BBC.

Starul a declarat că regretă că a făcut o greșeală permițând ca lucrările să fie vândute ca fiind semnate de mână.

că a început să folosească mașina după ce s-a îmbolnăvit, în 2019.

Problema a ieșit la iveală atunci când fanii care au cumpărat exemplare în ediție limitată de 600 de dolari ale cărții lui Dylan „The Philosophy of Modern Song” au comparat fotografiile cu semnătura sa.

O „replică creionată” a autografului lui Bob Dylan

Editorul, Simon & Schuster, a refuzat inițial cererile de rambursare, asigurându-i pe cumpărători că semnăturile sunt legitime și validate printr-o „scrisoare de autenticitate”.

După presiuni continue, editura au recunoscut că volumele conțineau o „replică creionată” a autografului starului și au oferit rambursări integrale tuturor celor care au cumpărat una dintre cele 900 de ediții „semnate de mână”.

Această dispută a ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire ale lui Dylan, ale căror printuri se pot vinde cu până la 15.000 de dolari.

„Cu toate acestea, în 2019 am avut un caz grav de vertij”

Într-o declarație, cântărețul și compozitorul a recunoscut că unele dintre acestea au fost, de asemenea, semnate de mașină.

„Am semnat de mână fiecare imprimare de artă de-a lungul anilor și nu a existat niciodată o problemă”, a scris el.

„Cu toate acestea, în 2019 am avut un caz grav de vertij, care a continuat în anii de pandemie. Este nevoie de un echipaj de cinci persoane care să lucreze îndeaproape cu mine pentru a ajuta la aceste sesiuni de autografe și nu am putut găsi o modalitate sigură și viabilă de a finaliza ceea ce trebuia să fac în timp ce virusul făcea ravagii. Așadar, în timpul pandemiei, a fost imposibil să semnez ceva, iar vertijul nu a ajutat. Cu termenele contractuale care se apropiau, mi-a fost sugerată ideea de a folosi o mașină de semnat, împreună cu asigurarea că acest tip de lucru se face „tot timpul” în lumea artei și a literaturii. Folosirea unei mașini a fost o eroare și vreau să o rectific imediat. Lucrez cu Simon & Schuster și cu partenerii mei din galerii pentru a face exact acest lucru.”

Semnate manual și individual de însuși Bob Dylan

Castle Fine Art, un retailer de artă din Marea Britanie care vinde printuri ale picturilor lui Dylan, a declarat că nu a fost „în totalitate conștient de utilizarea mașinii”.

Doar două colecții, ambele lansate în 2022, au fost afectate, a precizat acesta într-o declarație. „Toate celelalte ediții au fost semnate manual și individual de însuși Bob Dylan”.

Cumpărătorilor care dețin o imprimare semnată automat li se va oferi o rambursare completă.

articolul original.

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI: Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător fotograful Unirii – GALERIE FOTO

1 December 2022 at 05:35
Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns "fotograful Unirii" din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare „fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.

Istoricul Liviu Zgârciu a povestit că Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

În timpul Primului Război Mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.

Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.

Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.

„Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii – n.r.) şi din sală nu există nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia”, a explicat Zgârciu.

În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice importante.

Liviu Zgârciu a spus că lucrul cel mai trist este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

Istoricul spune că, în 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii de la acea dată, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să cumpere de la Samoilă Mârza aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

„Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice, dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clişee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecţionate. Cu banii primiţi de la muzeu, Mârza şi-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968, la evenimentele comemorative ale Marii Uniri, dar a murit în 1967”, a spus Zgârciu.

Samoilă Mârza a reuşit, de-a lungul timpului, să imortalizeze evenimente istorice importante, precum vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau în 1928 – manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.

Fotograful a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles.

Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curţii Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia.

Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, însă de „fotograful Unirii” îşi mai amintesc doar istoricii.

Cei care se hotărăsc să caute în cimitirul municipal din Alba Iulia mormântul lui Samoilă Mârza trebuie să aibă multă răbdare şi timp, deoarece acesta nu iese cu nimic în evidenţă, nu e marcat şi nici îngrijit.

Pe micul monument funerar de la căpătâiul marelui fotograf se pot vedea una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 Decembrie 1918 şi urmele somaţiei lipite de administratorii cimitirului, prin care anunţau exhumarea pentru neplata taxei de concesiune.

Cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Descoperă te invită să citeşti mai multe materiale dedicate istoriei tumultoase a românilor şi a formării statului nostru:

Descoperă îţi prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 1 Decembrie:

1743 – S-a născut chimistul şi mineralogul Martin Heinrich Klaproth, fondatorul chimiei anorganice (m. 1 ianuarie 1817)

1761 – S-a născut Marie Tussaud, fondatoarea „Muzeului figurilor de ceară” din Londra (m. 16 aprilie 1850)

1866 – A încetat din viaţă Sir George Everest, alpinist şi geodez britanic; a condus Serviciul geodezic al Indiei şi a realizat cartografierea ţării. În onoarea lui, cel mai înalt vârf de munte de pe Terra, Chomolunga din Munţii Himalaya, i-a purtat numele, din 1865 (n. 4 iulie 1790)

1883 – A încetat din viaţă criticul şi istoricul literaturii italiene Francesco De Sanctis (n. 28 martie 1817)

1892 – S-a născut scriitorul Cezar Petrescu, membru titular al Academiei Române (romanele: „Întunecare”, „Calea Victoriei”, „Năluca”) (m. 9 martie 1961)

1911 – S-a născut prozatorul şi memorialistul Ieronim Şerbu, cel care a fondat, împreună cu Dan Petraşincu revista „Discobolul” (volumele de nuvele: „Dincolo de tristeţe”, „Oamenii visează pâine”) (m. 8 decembrie 1972)

1918 – S-a născut scriitoarea Ludmila Ghiţescu („A căzut o stea”, „Miez de anotimp”) (m. 2 ianuarie 1991)

1920 – Municipalitatea din Braşov donează Castelul Bran reginei Maria a României.

1931 – S-a născut Johnny Răducanu, pianist, compozitor şi interpret de jazz.

1960 – A încetat din viaţă Ion Vasilescu – dirijor şi compozitor de muzică uşoară, muzică de film şi de teatru; este autorul unor şlagăre precum: „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara”, „Hai acasă, puişor”, „Habar n-ai tu” (n. 4 noiembrie 1903)

1963 – Reprezentanţele diplomatice ale României şi Marii Britanii au fost ridicate la rangul de ambasade.

1973 – A încetat din viaţă David Ben Gurion, om politic israelian, unul dintre cei care au militat pentru întemeierea Statului Israel (1948), a fost primul premier al noului stat (1948-1953; 1955-1963) (n. 16 octombrie 1886)

1977 – A încetat din viaţă Petre Constantinescu-Iaşi, istoric şi om politic, membru al Academiei Române; a participat, ca membru al comitetului de coordonare, la realizarea primului tratat de „Istoria României” (1964) (n. 25 noiembrie 1892)

1990 – La Alba Iulia, pe platoul Românilor, sub egida Parlamentului, a avut loc o adunare populară consacrată desăvîrşirii României Mari, de la 1 Decembrie 1918. Au fost prezente cele mai importante personalităţi politice, religioase, militare, din cadrul SRI, veterani de război. Cu acest prilej a fost citită Declaraţia solemnă a Parlamentului României, şi a avut loc loc un tedeum cu participarea tuturor cultelor.

1998 – S-a stins din viaţă, în noaptea de 1 spre 2 decembrie, la Mănăstirea Sihăstria, Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa (scrieri: „Călăuza în credinţa ortodoxă”, „Valoarea sufletului. Predici actuale”) (n. 10 aprilie 1912)

2000 – Miniştrii de Interne şi ai Justiţiei din statele UE au decis ridicarea necondiţionată a vizelor pentru Bulgaria, urmând ca în cazul României vizele să fie ridicate după ce Bucureştiul răspunde chestionarelor şi comisia va întocmi un raport analizat în martie 2001.

2001 – A încetat din viaţă Robert Scipion, creatorul careurilor de cuvinte încrucişate.

2004 – A încetat din viaţă prinţul Bernhard al Olandei, tatăl reginei Beatrix (n. 29 iunie 1911).

articolul original.

Cum va fi vremea în decembrie? Meteorologii anunță temperaturi ridicate

1 December 2022 at 01:00
image

Vremea se încălzește în următoarea perioadă, în unele zone. Temperaturile vor fi mai ridicate decât în mod obișnuit.

La sfârșitul anului, valorile termice se apropie de normalul perioadei.

Precipitații excedentare se anunță în prima săptămână de prognoză și în săptămâna 12 – 19 decembrie.

Săptămâna 28 noiembrie – 5 decembrie

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg.

Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice și sud-estice, dar și deficitar în regiunile intracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Săptămâna 5 – 12 decembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă în regiunile nord-estice, dar și mai ridicate în vest, nord-vest și centru, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele normale.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 12 – 19 decembrie

medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în regiunile intracarpatice și local în cele sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele specifice.

Regimul pluvioemtric va fi excedentar la nivelul întregii țări, dar mai ales în jumătatea vestică a teritoriului.

Săptămâna 19 – 26 decembrie

Mediile valorilor termice vor fi în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

articolul original.

Care sunt joburile cel mai des căutate de români în 2022?

1 December 2022 at 00:00
image

Ce joburi au căutat românii în 2022. Pozițiile de inginer, contabil și șofer se află în topul preferințelor candidaților. Cu aproximativ 25.000 de căutări, joburile remote continuă să rămână atractive pentru cei care vor să se angajeze.

Aproape 8,5 milioane de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro, de către candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. Cu o medie de 35.000 de joburi nou postate în fiecare lună, 2022 a fost cel mai bun an pentru din acest punct de vedere, în timp ce numărul de aplicări atrase ajunge la aproximativ zece milioane până în acest moment.

„Pentru că a fost un an bun nu doar din perspectiva numărului de locuri de muncă scoase în piață, ci și din perspectiva salariilor oferite, am văzut multe mișcări în segmentul de specialiști, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar și în cel al candidaților aflați la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieței, cât și al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Anunțurile dominante de joburi în 2022: șoferi, ingineri și contabili

Cu 58.000 de căutări pe site, joburile de inginer au fost cele mai căutate anul acesta, vârfurile de categorie fiind inginerii constructori, inginerii mecanici și inginerii de instalații. Contabilii ocupă locul secund în același clasament, cumulând 39.000 de căutări.

Urmează șoferii pentru care sunt raportate peste 33.000 de interogări ale candidaților.

Salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.500 de lei, 3.900 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.500 de lei pentru cei din transporturi / distribuție. Tot pentru aceleași domenii, angajatorii au postat anul acesta peste 100.000 de joburi. Cele mai multe au fost pentru șoferi (48.000 de poziții), urmați de ingineri (28.000) și contabili (25.000).

„Un loc important îl ocupă în continuare locurile ce permit , acestea adunând nu doar un număr mare de căutări, ci și o cotă de 13,1% din totalul de aplicări anuale, respectiv 1,3 milioane, nivel similar cu cel înregistrat în 2021. Interesant este faptul că, în ciuda previziunilor de la începutul anului, 2022 a dovedit că și angajatorii au rămas deschiși la ideea de joburi remote, de vreme ce numărul de poziții postate a fost cu aproximativ 25% mai mare decât anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare.

Alte poziții care au sugerat mai bine de 10.000 de căutări

Alte poziții care au generat peste 10.000 de căutări în parte au fost cele de manager, economist ori specialist în resurse umane. Lor li se alătură și cuvinte cheie care indică interesul pentru anumite domenii precum resurse umane, call center sau vânzări.

Finalul acestui an arată, totuși, o scădere a interesului pentru joburile de inginer și pentru cele part time și remote, dar marchează, în schimb, creșteri pentru contabili, șoferi și economiști.

articolul original.

Marea Barieră de Corali din Australia ar trebui inclusă pe lista patrimoniilor „în pericol”

30 November 2022 at 23:00
image

Marea Barieră de Corali din Australia ar trebui să fie inclusă pe lista patrimoniului mondial „în pericol”, a recomandat marți un grup de experți ai ONU, afirmând că ecosistemul, cel mai mare din lume, a fost afectat în mod semnificativ de schimbările climatice și de încălzirea oceanelor.

Fenomenele frecvente de albire amenință reciful. Albirea are loc atunci când apa se încălzește prea mult, determinând coralii să expulzeze algele colorate care trăiesc în țesuturile lor și să devină albe. Coralii pot supraviețui unui episod de albire, dar acesta le poate opri creșterea și le afectează reproducerea.

„Rezistența (recifului) de a se reface în urma impactului schimbărilor climatice este substanțial compromisă”, se arată într-un raport al oamenilor de știință de la Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), care au vizitat reciful în luna martie.

Australia nu este de acord cu includerea Marii Bariere de Corali pe lista patrimoniilor aflate „în pericol”

Raportul ar fi trebuit să fie publicat înaintea unei reuniuni a comitetului UNESCO pentru patrimoniul mondial din iunie, programată să aibă loc în Rusia, dar care a fost amânată din cauza războiului din Ucraina. Datele pentru următoarea reuniune nu au fost încă stabilite.

Deși eforturile de abordare a schimbărilor climatice s-au intensificat în ultima vreme, în special în ceea ce privește cercetarea , este nevoie de „maximă urgență” pentru a salva reciful, se arată în raport.

Canberra face lobby de ani de zile pentru ca reciful – care contribuie cu 6,4 miliarde de dolari australieni la economie – să nu fie inclus pe lista celor pe cale de dispariție, deoarece acest lucru ar putea duce la pierderea statutului de patrimoniu, ceea ce i-ar diminua atracția pentru turiști.

Reciful din largul coastei de nord-est a Australiei oferea 64.000 de locuri de muncă

Înainte de COVID-19, aproximativ două milioane de turiști vizitau în fiecare an reciful situat în largul coastei de nord-est a Australiei, conform datelor oficiale, oferind locuri de muncă pentru 64.000 de persoane.

Anul trecut, Australia a evitat includerea recifului pe lista „în pericol”, după ce lobby-ul intens din partea guvernului anterior a determinat UNESCO să amâne o decizie până în acest an.

Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a declarat că guvernul va face presiuni asupra pentru a nu include reciful pe lista „în pericol”, deoarece schimbările climatice amenință toate recifele de corali din întreaga lume.

Guvernul laburist al Australiei intenționează să cheltuie 800 de milioane de dolari pentru a proteja reciful

Guvernul laburist recent ales al Australiei s-a angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de dolari australieni (800 de milioane de dolari) în următorii ani pentru a proteja reciful. În septembrie, parlamentul a adoptat o legislație pentru emisii nete zero până în 2050.

Fundația independentă Great Barrier Reef Foundation a declarat că era deja conștientă de seria de amenințări identificate în raportul ONU, dar că recomandarea de a adăuga reciful pe lista celor pe cale de dispariție este prematură.

articolul original.

Platforma cripto BlockFi a demarat procedura de faliment

30 November 2022 at 22:00
image

Platforma BlockFi a demarat procedura de faliment, fiind cea mai recentă victimă a industriei crypto, după ce firma a fost afectată de expunerea puternică pe FTX şi de prăbuşirea spectaculoasă a exchange-ului la începutul acestei luni.

Depunerea cererii la un tribunal din New Jersey vine în contextul în care şi preţurile cryptomonedelor s-au prăbuşit. , de departe cea mai populară monedă digitală, a scăzut cu peste 70% faţă de un vârf din 2021.

„Restructurarea BlockFi în baza capitolului 11 subliniază riscurile semnificative de contagiune a activelor asociate cu ecosistemul cripto”, a declarat Monsur Hussain, director senior la Fitch Ratings.

BlockFi a demarat procedura de faliment

BlockFi, cu sediul în New Jersey, fondată de executivull fintech devenit antreprenor cripto Zac Prince, a declarat în dosarul de faliment că expunerea sa substanţială la FTX a creat o criză de lichidităţi. FTX, fondată de Sam Bankman-Fried, a cerut protecţie în Statele Unite luna aceasta, după ce comercianţii au retras 6 miliarde de dolari de pe platformă în trei zile, iar exchange-ul rival Binance a renunţat la un acord de salvare.

„Deşi expunerea debitorilor la FTX este o cauză majoră a acestei declaraţii de faliment, debitorii nu se confruntă cu multitudinea de probleme cu care se pare că se confruntă FTX”, se arată în declaraţia de faliment a lui Mark Renzi, director general la Berkeley Research Group, consilierul financiar propus pentru BlockFi. „Dimpotrivă”.

BlockFi a declarat că criza de lichidităţi s-a datorat expunerii sale la FTX prin intermediul împrumuturilor către Alameda, o firmă de tranzacţionare de criptomonede afiliată la FTX, precum şi pe platforma FTX care au rămas blocate acolo. BlockFi şi-a enumerat activele şi pasivele ca fiind cuprinse între 1 şi 10 miliarde de dolari.

articolul original.
Before yesterdayDescopera

Un vaccin antigripal universal, tot mai aproape de realitate

30 November 2022 at 18:00
image

Un vaccin ARNm împotriva tuturor celor 20 de virusuri gripale cunoscute a fost dezvoltat recent. Testele inițiale, efectuate pe animale, arată că vaccinul a redus semnele bolii și le-a protejat de moarte, chiar și atunci când animalele au fost expuse virusurilor gripale fără legătură cu cel folosit pentru fabricarea vaccinului.

Noile cercetări sugerează că vaccinul ar putea oferi o protecție amplă împotriva tuturor tulpinilor de gripă, inclusiv a celor letale. Având în vedere riscul pandemiilor de gripă și decesele cauzate de gripa sezonieră, vaccinul universal ar putea fi un instrument incredibil în arsenalul medical.

„Ideea este să avem un vaccin care le dă oamenilor un nivel de bază al memoriei imunitare la diverse tulpini de gripă, astfel încât, atunci când apare următoarea pandemie, să avem mai puțini bolnavi și mai puține decese”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Scott Hensley, profesor de microbiologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Pennsylvania, din SUA, potrivit IFLScience.

Cum produce sistemul imunitar anticorpi la întâlnirea cu un virus gripal?

Vaccinul utilizează aceeași , demonstrată cu succes la vaccinurile împotriva COVID-19. Tehnologia utilizează imunogeni, adică antigeni care stimulează un răspuns imunitar. ARN-ul are codul unei proteine gripale cheie, comună celor 18 tipuri de virusuri gripale A și celor două tipuri de virusuri gripale B. Odată injectat, celulele din zonă produc proteina, iar sistemul imunitar crede că este atacat și produce anticorpi specifici.

Astfel, data viitoare când un virus gripal intră în organism, va fi capabil să reacționeze mai rapid. Vaccinul nu este unul sterilizant, adică nu oprește contractarea repetată a unei răceli. În schimb, îți pregătește organismul astfel încât, dacă te îmbolnăvești de gripă, aceasta va fi mult mai puțin severă.

„Ar fi comparabil cu prima generație de vaccinuri SARS-CoV-2 cu ARNm, care a vizat tulpina originală Wuhan a coronavirusului. Împotriva variantelor ulterioare, cum ar fi Omicron, aceste vaccinuri originale nu au blocat complet infecțiile virale, dar continuă să ofere o protecție durabilă împotriva bolilor grave și a deceselor , a spus Hensley.

Vaccinul care ar putea minimiza simptomele răcelii severe

Echipa este nerăbdătoare să testeze la om. Cercetătorii proiectează acum studii clinice pe oameni pentru a vedea cum se comportă vaccinul. Dacă va avea succes, acest vaccin ar putea fi utilizat pentru a reduce răspândirea și pericolul gripei la toate grupele de vârstă, de la copii până la persoanele în vârstă.

„Credem că acest vaccin ar putea reduce semnificativ șansele de a avea vreodată o infecție gripală severă”, a adăugat Hensley.

Cercetările au fost publicate în jurnalul Science.

articolul original.
❌