ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 27 November 2022Descopera

Mai multe lucruri care au aparținut faimoasei Marilyn Monroe vor fi scoate la licitație

27 November 2022 at 01:00
image

Mai multe obiecte care i-au aparținut lui Marilyn Monroe sunt scoase la licitație. Printre acestea se află un bilet scris de mână de bărbatul care s-a dovedit ulterior a fi tatăl ei biologic.

175 de obiecte fac parte din „Present: Icons & Idols Hollywood”, licitație organizată de Julien’s Auctions și Turner Classic Movies, în Beverly Hills și online, care va avea loc pe 17 și 18 decembrie.

Printre obiectele scoase la vânzare se numără un bilet scris de mână de bărbatul care s-a dovedit ulterior a fi tatăl biologic.

Un bilet trimis în împrejurări nefericite

Biletul provine de la Charles Stanley Gifford și pare să fie singura dovadă materială a unei legături sau forme de comunicare între acest bărbat și . Se crede, de asemenea, că Gifford i-a înmânat biletul fiicei sale în timp ce aceasta se afla în spital.

„Dragă Marylyn (nume scris greșit – n.r.)”, scrie pe ea, „această felicitare de însănătoșire grabnică este și pentru a-ți spune că multe gânduri și urări de bine te însoțesc în fiecare zi. Și, de asemenea, o rugăciune”. Biletul este semnat „Stanley Gifford, Red Rock Dairy Farm, Hemet, California”.

Documentul este estimat la o valoare cuprinsă între 2.000 și 3.000 de dolari

„Am descoperit acest bilet din întâmplare, în timp ce pregăteam arhivele personale ale lui Marilyn pentru vânzare”, a declarat colecționarul Scott Fortner: „Este singurul document cunoscut care dovedește o relație între și Gifford și care rezolvă misterul dacă ea a avut vreun contact cu tatăl ei biologic. Documentul este estimat la o valoare cuprinsă între 2.000 și 3.000 de dolari.”

Printre alte obiecte scoase la vânzare se numără truse de farduri și rochii, evaluate la peste 80.000 de dolari.

articolul original.

Romsilva pune la vânzare peste 30.000 de pomi de Crăciun

27 November 2022 at 00:00
image

Peste 30.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pentru sezonul sărbătorilor de iarnă. Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei.

Peste 30.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, pentru sezonul sărbătorilor de iarnă.

Din cei 30.594 de pomi de Crăciun puși pe piață prin intermediul ocoalelor silvice de stat, 21.814 bucăți, adică aproape 75%, sunt produși în pepinierele silvice ale Romsilva, în cadrul unor culturi specializate, iar 8.780 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă, anunță Romsilva.

Speciile brad, molid și speciile rășinoase, printre cele mai comercializate

Majoritatea pomilor de Crăciun oferiți spre vânzare în acest an sunt din specia brad, 22.295, în timp ce restul de 8.299 de bucăți sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase.

Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri, cei cu înălțimi de peste 3 metri fiind considerați comenzi speciale.

Romsilva administrează 3,13 milioane de hectare de păduri, proprietate publică a statului

„Acestea sunt prețurile practicate pentru pomii de Crăciun achiziționați direct de persoanele fizice de la ocoalele silvice din cadrul Romsilva, iar dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale, precum și 12 herghelii de stat. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”, se menționează în finalul comunicatului.

articolul original.

O femeie din Mexic a fost tranșată pentru organe de o persoană cunoscută pe internet

26 November 2022 at 23:00
image

O femeie de 51 de ani din Mexic a fost ucisă și tranșată pentru organe de către un bărbat cunoscut pe internet. Femeia călătorise aproape 5.000 de kilometri să-l întâlnească pe bărbat, după ce au conversat pe o aplicație de dating.

Blanca Arellano a călătorit 5.000 de kilometri pentru a-l întâlni pe Juan Pablo Jesús Villafuerte, dar a avut parte de o moarte oribilă. Femeia a fost ucisă și tranșată, iar bărbatul a fost arestat sub acuzația de „trafic de organe umane”.

Blanca l-a cunoscut pe o aplicație de dating pe Juan Pablo, în vârstă de 37 de ani, student la .

O femeie din Mexic a avut un sfârșit groaznic după ce s-a întâlnit cu un bărbat cunoscut pe internet

Femeia a luat avionul și a călătorit aproape 5.000 de kilometri, din orașul Mexico până în Lima, Peru. Cei doi petrecuseră o săptămână împreună și părea să fie vorba despre dragoste, cel puțin pentru femeie, care apoi a dispărut, scrie Daily Mail.

Ultimul contact cu familia l-a avut pe 7 noiembrie. O nepoată a acesteia a cerut ajutor pe Twitter, dar l-a contactat și pe Juan Pablo, care i-a răspuns că femeia a decis să plece pentru că nu putea să-i ofere viața pe care și-o dorea și se plictisea cu el.

Pe 9 noiembrie, pe o plajă a fost găsit un cap și s-a stabilit că este al femeii din Mexic. La scurt timp după aceea, au fost găsite și alte .

Între timp, Juan Pablo postase pe TikTok organe umane. Bărbatul a fost arestat la scurt timp după aceea.

articolul original.

Un elev american a descoperit o mare farsă pe Wikipedia

26 November 2022 at 22:00
image

Un elev de 15 ani a descoperit o mare păcăleală pe Wikipedia, după ce a găsit o fotografie prost editată, care se presupune că îl întruchipa pe inventatorul prăjitorului de pâine. Tânărul, identificat drept Adam de jurnaliști, a devenit suspicios față de informațiile găsite pe Wikipedia, în timp ce naviga pe o astfel de pagină în timpul orelor de curs.

În timpul unei ore de curs, profesorul adolescentului a menționat un om de știință scoțian, care a inventat prăjitorul de pâine, la sfârșitul anilor 1800. Totuși, atunci când s-a uitat pe pagina de Wikipedia a lui Alan MacMasters, creditat, de asemenea, cu inventarea ceainicului electric, Adam a observat ceva ciudat la fotografia lui MacMasters, presupus făcută în anii 1890, potrivit IFL Science.

„Nu arăta ca o fotografie normală. Arăta ca și cum ar fi fost editată”, a spus Adam. În afară de asta, la prima vedere, articolul arăta la fel ca oricare altul, cu o mulțime de referințe.

Ce informații apăreau pe pagina de Wikipedia?

Articolul susține că, în timp ce MacMasters încerca să reducă costurile prin utilizarea unor metale mai ieftine pentru filamente, folosind cantități mari de nichel în sârmă, „lampa rezultată a devenit atât de fierbinte, încât pâinea din apropiere a început să se rumenească”.

Se presupune că MacMasters a petrecut atunci câteva luni în laboratorul unui coleg, perfecționând proiectul, înainte de a-l vinde pentru a fi produs la scară largă.

„ de la MacMasters a fost adus pe piață sub numele de Eclipse. Avea patru elemente electrice construite pe o bază ceramică. Electricitatea putea fi furnizată printr-un adaptor care se conecta între o lampă și o priză”, continuă articolul.

„Din păcate, în 1894, prăjitorul de pâine Eclipse al lui MacMasters a devenit cauza unuia dintre primele incendii mortale cauzate de electrocasnice din Marea Britanie”, se arăta pe pagina de Wikipedia.

În mod incredibil, multe dintre aceste afirmații despre MacMasters (fără să existe vreun om de știință cu numele acesta) proveneau de la publicații pe care Wikipedia le-a considerat acceptabile și niciun editor al enciclopediei online nu a pus la îndoială, timp de mai mulți ani, informațiile false.

Un articol din The Scotsman, intitulat „Faptul scoțian al săptămânii: Prăjitorul de pâine electric” repetă multe dintre afirmațiile publicate pe Wikipedia. Tabloidul The Mirror a pus prăjitorul de pâine al lui MacMasters pe o listă de „inovații cotidiene care au schimbat viața oamenilor și care au pus ingeniozitatea britanicilor pe hartă”, ceea ce nu este rău… pentru cineva care, de fapt, nu a existat.

O farsă neidentificată timp de aproape un deceniu

Adam a postat despre pagina suspicioasă pe un site dedicat vandalismului. Cercetările au arătat că citările erau complet circulare, fără niciun element care să stea la baza lor.

În cele din urmă, site-ul Wikipediocracy a dat de urma creatorului articolului și al farsei; un student care se plictisea.

„Eram cinci sau șase dintre noi la un curs din primul an, prieteni care ne cunoscuserăm prin intermediul cursului de inginerie aerospațială de la Universitatea din Surrey. Conferențiarul a dat avertismentul obișnuit cu privire la utilizarea Wikipedia, dar a adăugat o anecdotă conform căreia prietenul său se dăduse drept inventatorul prăjitorului de pâine. Acest lucru ne-a stârnit curiozitatea și am început să căutăm pentru a vedea dacă îl putem găsi. Într-adevăr, invenția prăjitorului de pâine fusese atribuită unei persoane pe nume Maddy Kennedy. În schimb, în glumă, l-am schimbat cu numele prietenului meu” a povestit glumețul anonim pentru Wikipediocracy.

Verificând păcăleala mai târziu, acesta a fost surprins să vadă că informația falsă pe care o publicase era încă acolo. El și prietenii săi au încărcat apoi o fotografie cu el însuși, editată destul de amatoricesc în Photoshop, pentru a arăta ca și cum ar fi din anii 1890.

Farsa a trecut neobservată din februarie 2013 până în iulie 2022. MacMasters a fost chiar nominalizat pentru a fi inclus pe bancnota de 50 de lire sterline, deși, din fericire, a fost învins de Alan Turing, care, pe lângă faptul că a realizat mai multe pentru omenire, a existat cu adevărat.

Pagina de Wikipedia a fost retrasă în iulie 2022, deși acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a opri încercări asemănătoare în viitor.

articolul original.
Ieri — 26 November 2022Descopera

Dormitul cu lumina artificială crește riscul de diabet, arată noi cercetări

26 November 2022 at 18:00
image

Dormitul într-o încăpere expusă luminii artificiale în timpul nopții ar putea crește riscul de diabet, arată ultimele date ale unui studiu la care au participat aproape 100.000 de adulți din China.

Oamenii care au locuit în China, în zonele intens luminate în timpul nopții, au prezentat un risc cu 28% mai mare de a se îmbolnăvi de diabet, în comparație cu cei care au trăit în zone cu mai puține becuri, transmite CNN, care citează studiul publicat în Diabetologia.

Însă autorii studiului menționează date îngrijorătoare: mai mult de 9 milioane de adulți cu vârsta peste 18 ani ar putea să se fi îmbolnăvit mai ușor din cauza luminii artificiale din timpul nopții. Aceștia mai menționează că cifra ar putea crește cu ușurință, deoarece tot mai multe persoane se mută la oraș.

Și totuși, absența întunericului nu afectează doar locuitorii mediului urban. Iluminatul nocturn din orașe este atât de răspândit, încât poate dăuna suburbiilor și pădurilor aflate la kilometri întregi distanță de sursa de lumină.

Lumina din timpul nopții afectează metabolismul

„Studiul confirmă cercetările inițiale privind potențialele efecte dăunătoare ale luminii aprinse în timpul nopții asupra metabolismului. Acesta poate reprezenta și risc pentru diabet”, a spus dr. Phyllis Zee, de la Northwestern University Feinberg School of Medicine din Chicago.

Datele inițiale arătau că există o legătură între lumina artificială din timpul nopții și obezitate, disfuncții ale metabolismului, secreție de insulină, diabet sau chiar boli cardiovasculare.

Analiza recentă desfășurată de dr. Phyllis Zee și colegii săi a examinat impactul pe care îl are lumina asupra somnului, subiecți fiind adulți sănătoși cu vârste sub 30 de ani.

Iar unul dintre experimente chiar și pentru o singură noapte cu o lumină slabă (de exemplu – televizorul cu sonorul oprit) a crescut nivelul de zahăr din sânge și activitatea cardiacă.

O activitate cardiacă ridicată poate provoca în viitor boli cardiovasculare, în vreme ce nivelul crescut de zahăr poate duce la diabet de tip II.

„Un somn sănătos este extrem de important pentru prevenirea dezvoltării diabetului. Cercetările arată că un somn tulburat este asociat cu un risc mare de diabet de tip II”, a atras atenția dr. Gareth Nye de la University of Chester din Marea Britanie. El nu a fost implicat în studiul menționat anterior.

Cum ne putem asigura un somn de calitate?

În aceste condiții, pentru un somn de calitate, dormitorul poate fi organizat în așa fel încât să nu ne supere. De exemplu, putem muta patul departe de ferestre sau putem folosi jaluzele ori draperii, dacă locuim în zone cu multe panouri publicitare.

De asemenea, aparatele care emit lumină albastră (televizoare, telefoane mobile, tablete, laptopuri) ar trebui închise înainte de culcare.

„Dacă este nevoie de lumină de veghe noaptea, mențineți-o la minimum sau pe podea, așa încât să reflecte lumina și să nu rămână la nivelul patului. Evitați să dormiți cu televizorul deschis. Dacă știți că adormiți în acest fel, folosiți timer-ul și programați-l să se închidă”, a sugerat dr. Zee.

articolul original.

Cât de frig era, de fapt, în era glaciară? Viermii de pământ dezvăluie răspunsul

26 November 2022 at 17:00
image

Oamenii de știință din cadrul unui proiect de cercetare condus de Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (JGU) au aplicat o nouă metodă de reconstituire a climei din trecut.

Aceștia au determinat temperaturile și precipitațiile din timpul ultimei ere glaciare, care a atins apogeul în urmă cu aproximativ 25.000 de ani, analizând granulele de viermi de pământ.

,,În cooperare cu alți oameni de știință, am folosit metoda pentru a reconstrui clima la Schwalbenberg, lângă Remagen, și la Nußloch, lângă Heidelberg”, a declarat Dr. Peter Fischer de la Institutul de Geografie al JGU.

Cele două situri formează depozite de bine dezvoltate. Așa-numitul loess conține secvențe care datează de la 45.000 până la 22.000 de ani înainte de prezent, în care se găsesc peste tot granule cu dimensiuni de până la aproximativ 2,5 milimetri.

Aceste granule calcitice, cunoscute din punct de vedere tehnic sub denumirea de granule de calcit de vierme de pământ (ECG), sunt secretate zilnic de către râmele de pământ, scrie EurekAlert.

Ultima eră glaciară a atins apogeul în urmă cu aproximativ 25.000 de ani

Utilizând așa-numita metodă a radiocarbonului, care se bazează pe descompunerea izotopului de carbon radioactiv natural (14C), cercetătorii pot determina cu precizie vârsta acestora. În plus, prin analiza rapoartelor dintre izotopii stabili de oxigen și de carbon din ECG-uri, este apoi posibil să se reconstituie cât de cald sau cât de umed a fost în momentul formării lor.

au fost mai ridicate decât se credea anterior, iar umiditatea a fost semnificativ redusă

,,Analiza datelor obținute din ECG-uri arată că între 45.000 și 22.000 de ani înainte de prezent era mult mai uscat în Europa Centrală decât în prezent, cu până la 70% mai puțină umiditate”, a declarat Dr. Charlotte Prud’homme de la Universitatea din Lausanne, autorul principal al studiului.

,,Acest lucru ne permite pentru prima dată să cuantificăm descoperirile anterioare despre această perioadă”. Noutatea acestor investigații asupra ECG-urilor este că temperaturile de vară din acea perioadă erau semnificativ mai ridicate decât se credea anterior.

Populațiile umane din era glaciară ar fi putut trăi sezonier în Europa Centrală

,,Deși verile din timpul maximului rece cu aproximativ patru până la unsprezece grade Celsius mai reci decât în prezent, acestea au fost cu doar unul până la patru grade sub valorile din timpul unor scurte faze climatice mai blânde care au avut loc în timpul ultimei glaciațiuni”, a explicat Fischer.

,,Având în vedere aceste temperaturi de vară, nu putem exclude faptul că populațiile umane din era glaciară ar fi putut trăi sezonier în Europa Centrală în timpul maximului de frig, într-o perioadă pentru care se presupune în general că oamenii nu ar fi putut supraviețui aici”, a adăugat Dr. Olaf Jöris de la Römisch-Germanisches-Zentralmuseum, care a fost de asemenea implicat în studiu.

Descoperirile au fost publicate în revista Communications Earth & Environment.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Astronomii au creat cea mai detaliată hartă a Universului de până acum

26 November 2022 at 16:00
image

Universul este extrem de vast și are atât de mulți ani de existență încât nu îl putem înțelege pe deplin. Acum, astronomii de la Universitatea Johns Hopkins din SUA au creat o hartă extrem de detaliată, care prezintă întregul Univers cunoscut în toată splendoarea sa.

Această nouă hartă uimitoare, realizată de astronomii de la Universitatea Johns Hopkins din SUA, prezintă întregul Univers cunoscut. Harta cuprinde aproximativ 200.000 de galaxii sub forma unor puncte mici care se întind până la limitele observabile ale cosmosului.

Utilizând date colectate de-a lungul a 20 de ani de către programul de cercetare și de supraveghere a obiectelor cerești Sloan Digital Sky Survey, noua hartă Universului arată pozițiile și culorile reale ale galaxiilor într-o „felie cerească densă”, care permite curioșilor să parcurgă cu ușurință miliarde de ani, potrivit Futurism.

Cea mai cuprinzătoare hartă a Universului de până acum

Probabil ai văzut alte hărți ale Universului până acum, dar cu siguranță niciuna nu a fost atât de impresionantă. Interesant este că harta actuală folosește date care nu au fost făcute publice până acum, ceea ce o face cea mai cuprinzătoare realizată până acum pentru oamenii de rând.

„Astrofizicienii au analizat timp de mai mulți ani datele, ajungând la mii de cercetări și descoperiri. Dar nimeni nu și-a rupt din puținul timp să creeze o hartă care este frumoasă, precisă din punct de vedere științific și accesibilă oamenilor care nu sunt neapărat specialiști”, a spus creatorul hărții, profesor la Universitatea Johns Hopkins, Brice Ménard.

Cel mai îngust punct al hărții provine de la „casa noastră”, , înconjurată de puncte în nuanțe de albastru deschis ale galaxiilor spirale aflate la o distanță de până la două miliarde de ani-lumină de Pământ. Mai departe, nuanțele de galben arată galaxiile eliptice care le eclipsează pe cele spiralate, mai puțin luminoase.

Cel mai îngust punct al hărții provine de la Calea Lactee

Harta Universului ajunge într-un punct gradient vibrant de roșu. Există, totodată, galaxii eliptice, dar mulțumită fenomenului numit „deplasarea spre roșu”, lumina lor galbenă se transformă în roșu.

În spate se ascunde un imens ocean de albastru, acolo unde punctele reprezintă quasari, adică supermasive și luminoase din centrul galaxiilor îndepărtate.

În cele din urmă, harta ia sfârșit la 13,7 miliarde de ani-lumină distanță, sau cu ani în urmă, acolo unde tot ce se poate distinge este radiație cosmică de fond.

articolul original.

O lună misterioasă din Sistemul Solar ar putea fi cheia pentru găsirea vieții extraterestre

26 November 2022 at 15:00
image

Luna înghețată a lui Saturn, Enceladus, ar putea răspunde la întrebarea de lungă durată: Suntem singuri? Cu oceanul său interior și gheizerele de gheață de apă care se aruncă la zeci de kilometri în spațiu și care se presupune că ar conține ingredientele pentru viață, această mică lună ar putea fi o țintă principală pentru viitoarele misiuni.

Însă Enceladus nu este singura locație din Sistemul nostru Solar cu gheizere active, deoarece o altă lună mică, aflată în apropierea marginii Sistemului Solar, are și ea caracteristici similare.

Este vorba despre cea mai mare lună a lui Neptun, Triton, care a fost vizitată o singură dată de Voyager 2 al NASA, în 1989.

Dar sunt oare gheizerele de pe Triton singurele caracteristici care o fac o țintă bună pentru astrobiologie și pentru ?

Triton, vizitată o singură dată de Voyager 2 al NASA în 1989

„Triton ar putea fi o lume oceanică, o lună care are o crustă de gheață solidă peste un ocean de apă lichidă la subsol”, a declarat Candice Hansen-Koharchek, un cercetător planetar care a fost reprezentant asistent al Experimentului Voyager Imaging Team în timpul misiunilor Voyager.

„Dacă acesta este cazul și dacă într-o zi vom putea ajunge la acel ocean și vom găsi viață, acest lucru ar extinde zona locuibilă la Centura Kuiper, nu doar la Sistemul Solar interior. Acest lucru are implicații profunde, atât în Sistemul nostru Solar, cât și la exoplanete.”

Datorită gheizerelor sale, pe care Voyager 2 le-a identificat sub forma unor dungi întunecate, Triton este doar al treilea corp planetar cunoscut din Sistemul Solar care este activ din punct de vedere vulcanic, în afară de Pământ și de Io, cea mai interioară lună a lui Jupiter, scrie Inverse.

Spre deosebire de gheizerele de pe Enceladus, despre care se crede că sunt cauzate de încălzirea prin maree, gheizerele de pe Triton sunt rezultatul încălzirii solare, unde lumina slabă a soarelui care ajunge pe lună face ca azotul înghețat de la suprafață să se topească încet și, în cele din urmă, să erupă.

Triton orbitează în jurul lui Neptun, aproape de marginea Sistemului Solar

Geologia activă explică, de asemenea, lipsa craterelor de pe suprafața sa și se pare că caracteristică similară cu cea a Pământului.

Voyager 2 este singura navă spațială care a vizitat Triton, dar o altă misiune NASA cunoscută sub numele de TRIDENT a fost selectată ca finalistă în 2020 pentru a explora Triton de aproape pentru prima dată din 1989, dar în cele din urmă a fost respinsă în runda finală de selecție de către NASA în 2021.

„Trident ar fi stabilit existența unui ocean subteran – primul pas în recunoașterea unei lumi oceanice”, a declarat Hansen-Koharchek.

Deocamdată, lui Neptun, aproape de marginea Sistemului Solar, cu gheizerele sale active, o atmosferă de azot și un posibil ocean interior.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Cum s-a format Marea Barieră de Corali? Originile sale misterioase, în sfârșit, explicate

26 November 2022 at 14:00
image

Marea Barieră de Corali din Australia ar fi putut să nu apară niciodată, dacă nu s-ar fi format o insulă imensă bazată, în mare parte, pe nisip. K’gari – cunoscută, de asemenea, ca Insula Fraser – este cea mai mare insulă de nisip, acoperind aproximativ 1.700 de kilometri pătrați, chiar în largul coastei de sud-est a statului australian Queensland.

Împreună cu masa de nisip Cooloola din apropiere, masa de dune și plaje împădurite formează o bază neoficială pentru vastul recif.

Dacă această „rampă de lansare” terestră nu s-ar fi format niciodată, cercetătorii cred că masele de nisip transportate spre nord de către curenții oceanici ar fi ajuns chiar acolo unde se află acum reciful, potrivit Science Alert.

În ce condiții s-a format Marea Barieră de Corali din Australia?

Dezvoltarea coralilor are loc sub acțiunea directă a nisipurilor bogate în cuarț. Acestea au capacitatea de a sufoca sedimentele bogate în carbon, necesare pentru creșterea coralilor.

Marea Barieră de Corali s-a format cu doar o jumătate de milion de ani în urmă, cu mult după ce condițiile au devenit prielnice pentru dezvoltarea coralului.

Fără insula K’gari, care a ghidat sedimentele în afara platformei continentale și în adâncuri, condițiile nu ar fi fost potrivite pentru formarea din lume, susțin experții.

Cercetătorii explică faptul că prezența insulei a deviat probabil curenții spre nord, oferind părților sudice și centrale ale Marii Bariere de Corali răgazul de care avea nevoie pentru a începe să crească atât de mult.

K’gari și Cooloola au luat naștere din acumularea de nisip și sedimente

În timpul perioadelor de formare a gheții și de fluctuație a nivelului mării, cercetătorii bănuiesc că sedimentele din întreaga lume au fost „brusc” expuse. În perioadele succesive de și de extindere a oceanelor, sedimentele au fost apoi prinse în curenți.

De-a lungul coastei de est a Australiei, acest lucru a însemnat, probabil, o lungă „bandă rulantă” de sol și nisip spre nord, care a urmărit platforma continentală.

Cu toate acestea, o pantă în largul coastei sudice a statului australian Queensland reprezintă locul perfect pentru acumularea sedimentelor, iar aici se găsesc K’gari și Cooloola.

La nord de insulă, coralii lipsesc cu desăvârșire

Dacă cercetătorii au dreptate, lipsa coralilor la sud de masele de nisip se datorează, probabil, faptului că aici curenții dinspre nord sunt prea puternici. K’gari și Cooloola sparg dispersia pe distanțe lungi, împiedicând nisipurile bogate în cuar în curs de dezvoltare.

În prezent, este nevoie de cercetări și asupra recifelor aflate mai la nord, dar cel puțin două treimi din Marea Barieră de Corali pare să își datoreze existența unui zid de nisip din sud.

„Dezvoltarea Insulei Fraser a redus dramatic aprovizionarea cu sedimente a platformei continentale la nord de insulă. Acest lucru a facilitat formarea pe scară largă a recifului de corali în sudul și centrul Marii Bariere de Corali și a fost o condiție prealabilă necesară pentru dezvoltarea sa”, susțin autorii unui studiu care a explicat originile recifului de corali.

articolul original.

O fosilă ar putea fi cea mai mare broască țestoasă marină care a trăit vreodată pe Terra

26 November 2022 at 13:00
image

O specie străveche de broască țestoasă, descoperită în Spania, ar fi fost cea mai mare broască țestoasă marină care a existat vreodată, sugerează o nouă lucrare publicată în Scientific Reports. Cu o lungime a corpului estimată la 3,74 de metri, aceasta reprezintă cea mai mare broască țestoasă care găsită în Europa până acum.

Cele mai mari broaște țestoase marine cunoscute, cum ar fi genul dispărut Archelon, care ajungeau la o lungime de 4,6 metri și cântărea până la 3,2 tone, au trăit în mările din jurul continentului nord-american spre sfârșitul perioadei cretacice, conform Phys.org.

În schimb, nicio broască țestoasă marină europeană cunoscută – dispărută sau în viață – nu a depășit 1,5 metri lungime de carapace.

O lungime impresionantă, nemaiîntâlnită la broaștele țestoase

Àngel H. Luján, Albert Sellés și colegii lor descriu în noul studiu rămășițele unui nou specimen de broască țestoasă marină – pe care îl numesc Leviathanochelys aenigmatica – descoperit în localitatea Cal Torrades, în nord-estul Spaniei. Acesta părea aproape la fel de mare ca Archelon. Rămășițele, care au fost excavate între 2016 și 2021, constau dintr-un pelvis fragmentat, dar aproape complet și părți din carapacea superioară și datează din epoca Campanian, între 83,6 și 72,1 milioane de ani în urmă.

Specimenul are o proeminență osoasă distinctă care iese în față din partea anterioară a pelvisului. Această caracteristică diferă față de alte și indică că specia în cauză reprezintă un grup străvechi. Această protuberanță poate fi legată de sistemul respirator, sugerează autorii.

Gigantismul țestoaselor marine, dezvoltat independent de la o specie la alta

Pornind de la mărimea pelvisului, autorii calculează că specia Leviathanochelys ar fi putut ajunge la de până la 3,74 metri. Ei estimează că lățimea maximă a pelvisului broaștei țestoase era de 88,9 centimetri, ceea ce este puțin mai mare decât cele mai mari estimări pentru cel mai cunoscut specimen Archelon (81,0 cm lățime). Lungimea pelvisului din față în spate a fost estimată la 39,5 cm, ușor mai mică decât cea a lui Archelon.

Lungimea estimată de către specialiști face ca specimenul Leviathanochelys să fie sau găsit vreodată în întreaga lume.

Potrivit autorilor, aceste descoperiri indică faptul că gigantismul la țestoasele marine s-a dezvoltat în mod independent în diferite specii, atât în America de Nord, cât și în Europa.

articolul original.

Salvatore Ferragamo, drumul de la demisol la casa de modă cu 4000 de angajați

26 November 2022 at 12:30
image

Salvatore Ferragamo a fost unul dintre cei mai pasionați și mai ambițioși designeri, creator de pantofi, apoi de genți, ceasuri, obiecte și accesorii vestimentare de lux, ochelari și parfumuri.

A fost omul care a știut să se ridice și să meargă mai departe atunci când a dat faliment și care a construit, într-un final, un imperiu al modei pentru care lucrează, în momentul de față, 4000 de oameni în toată lumea.

Salvatore Ferragamo (1898 – 1960) s-a născut în Italia, la Bonito, fiind al 11-lea din cei 14 copii ai familiei Ferragamo. În timp ce unii oameni se luptă în viață pentru a-și descoperi calea și a urma o carieră potrivită, alții află toate acestea încă de mici.

A descoperit moda la 9 ani

A fost cazul lui Salvatore, care a știut din copilărie că pasiunea lui este moda și că pe acest drum vrea să meargă mai departe.

Deloc încântat de aspirațiile fiului, nu l-a împiedicat totuși pe designer-ul în devenire să muncească pentru visul său. A început ca cizmar, iar prima pereche de pantofi a creat-o la doar 9 ani, pentru una dintre surori.

Primul atelier de confecționat pantofi

La 11 ani, a plecat la Napoli iar timp de un an de zile a studiat arta creării pantofilor, după care a revenit în orașul natal, unde și-a deschis primul atelier de pantofi, instalat la demisolul casei în care locuia cu familia.

Acest pas a marcat începutul a ceea ce, mai târziu, devenea povestea apariției uneia dintre cele mai luxoase case de modă din lume.

Drumul către America și succesul de la Hollywood

În 1915, Ferragamo a emigrat în Statele Unite ale Americii alăturându-se a trei dintre frații săi, iar în 1926 a devenit cetățean american cu acte în regulă.

Primul loc de muncă al lui Ferragamo a fost într-o fabrică în care unul dintre frații săi lucra deja și unde se realizau cizme de cowboy. După un timp, s-a mutat în California, ajungând din Santa Barbara , iar de aici până la a atinge succesul cu mâna nu a mai fost decât un pas.

Deși a pornit de jos, începând prin a repara pantofi, a trecut, mai apoi, la o etapă superioară, creând pantofi pentru starurile de la Hollywood, după care în 1923 și-a deschis magazinul Hollywwod Boot Shop, printre clientele sale fidele numărându-se actrițe celebre precum Dolores del Rio, Barbara La Marr, Lottie și Mary Pickford și surorile Costello.

A studiat anatomia pentru a înțelege structura piciorului

Ferragamo s-a înscris la facultate, urmând cursurile Universității Carolina de Sud din Los Angeles, unde a studiat anatomia, știință care îi era de folos în meseria de designer de pantofi pe care intenționa să o dezvolte tot mai mult în SUA.

Pentru el, pantoful trebuia să fie nu doar atrăgător ochiului, dar și foarte comod, astfel a considerat că studiile de specialitate îl vor ajuta și perfecționa în ceea ce dorea să facă. La facultate, de exemplu, a aflat că arcul piciorului susține greutatea corpului, încălțămintea tradițională era în așa fel făcută încât susținea bombeul și călcâiul, ceea ce nu conferea suficient confort.

Prin urmare, nu ar însemna asta, a presupus Salvatore, că arcada piciorului era, de fapt cea care trebuia susținută?

Natura a creat piciorul uman cu această formă arcuită, astfel încât să poată, la fel ca în arhitectură, să suporte mai multă greutate decât o suprafață plană. Cu toate acestea, arcul plantar a mers și mai departe, susținând greutatea în mișcare. În crearea pantofilor săi, Salvatore a introdus o tijă de oțel pentru a susține arcul, permițând piciorului să se miște ca un pendul. Aceasta a fost descoperirea care a deschis calea către succesul său.

Designerul vedetelor

A continuat să lucreze, implicându-se în proiecte care necesitau crearea de încălțăminte pentru o serie de filme produse la Hollywood, s-a împrietenit cu mai mulți regizori și actori, iar în februarie 1925, a deschis un nou magazin pe Hollywood Boulevard.

Cea mai extravagantă pereche de pantofi pe care a creat-o în acea perioadă a fost pentru o prințesă indiană, pantofi decorați cu pene de colibri, pentru care prințesa plătise 500 de dolari, o mică avere la acea vreme.

De ce a plecat din America?

Salvatore Ferragamo își făcuse deja un nume pe piața din industria cinematografiei americane, dar voia mai mult. Voia să creeze pantofi pe comandă pentru un număr redus de clienți bogați, extinzându-și producția, dar păstrând aceeași calitate și același stil. În februarie 1926, cu finanțare primită din partea unor investitori, a pus bazele Ferra-Gamo Incorporated, al cărei președinte era. A avut ideea de a fabrica pantofi în Italia și de a-i vinde la Hollywood clienților americani – și, poate, europeni.

Astfel, în 1927, revine în Italia, stabilindu-se la Florența, acolo unde a început să-și dezvolte afacerea, producând pantofi pentru celebrități sau Eva Peron, soția președintelui Argentinian Juan Peron.

În Florența, magazinul său Via Mannelli devenise căutat și apreciat, însă, în 1933, din cauza Marii Crize Economice, care se instalase în 1929 (ținând până în 1937), dar și din cauza unui management defectuos, business-ul lui Salvatore Ferragamo a dat faliment. Totuși, creatorul a reușit să se repună pe picioare odată cu terminarea celui De-al Doilea Război Mondial, când afacerile sale au început din nou să crească, ajungând, cu ajutorul a 700 de meșteri artizani, să creeze zilnic 350 de perechi de pantofi.

Ferragamo a murit în 1960, la vârsta de 62 de ani, lăsând moştenire marele imperiul al modei soției sale, Wanda, și celor șase copii. În 2013 a fost înființată la Florența fundația Ferragamo cu scopul de a-i ajuta pe tinerii designeri. În 2000, Salvatore Ferragamo S.p.A (società per azioni – societate pe acţiuni) înregistra venituri de peste 900 de milioane de dolari.  Printre clienții faimoși ai brandului Salvatore Ferragamo s-au numărat, de-a lungul timpului, Audrey Hepburn, Sophia Loren, Greta Garbo, Diana, Prinţesa de Wales şi Margaret Thatcher.

Surse:

https://www.instyle.com/fashion/who-is-salvatore-ferragamo

https://www.ferragamo.com/shop/us/en/sf/stories/timeline#group1920s_1926

articolul original.

Apariția bolii Alzheimer, asociată cu o boală gingivală

26 November 2022 at 12:00
image

În ultimii ani, un număr tot mai mare de studii a susținut ipoteza că boala Alzheimer nu este deloc o boală, ci mai degrabă o infecție. 

Într-o lucrare condusă de autorul principal Jan Potempa, un microbiolog de la Universitatea din Louisville, SUA, cercetătorii au raportat descoperirea unui agent patogen din spatele parodontitei cronice (o boală gingivală), în creierele pacienților care au fost diagnosticați cu Alzheimer și au decedat.

Nu a fost prima dată când cei doi factori au fost asociați, dar cercetătorii au analizat ideea mai îndeaproape, conform Science Alert.

Experții au stabilit legătura dintre boala gingivală și Alzheimer

În cadrul unor experimente efectuate pe șoareci, infecția orală cu agentul patogen a dus la colonizarea creierului de către bacterii, împreună cu o producție crescută de beta-amiloid (Aβ), proteinele lipicioase asociate în mod obișnuit .

Echipa de cercetare, coordonată de startup-ul farmaceutic Cortexyme, cofondat de primul autor Stephen Dominy, nu pretindea că a descoperit dovezi definitive ale cauzalității bolii.

„Agenții infecțioși au fost implicați în dezvoltarea și progresia bolii Alzheimer înainte, dar dovezile de cauzalitate nu au fost convingătoare. Acum, pentru prima dată, avem dovezi solide care fac legătura între agentul patogen intracelular Gram-negativ, P. gingivalis, și patogeneza Alzheimer”, a declarat Dominy la momentul respectiv.

O enzimă dăunătoare, găsită și în creierul celor decedați

În plus, echipa a identificat enzime toxice numite gingipaine, secretate de bacterii în creierul , care au fost corelate cu doi indicatori separați ai bolii: proteina tau și o etichetă proteică numită ubiquitină.

Dar și mai convingător este faptul că echipa a identificat aceste enzime toxice în creierele unor persoane decedate care nu au fost niciodată diagnosticate cu Alzheimer.

Acest lucru este important, deoarece, și boala Alzheimer au fost legate înainte, nu s-a știut niciodată dacă parodontita cronică cauzează Alzheimer sau dacă demența duce la o îngrijire orală deficitară.

Faptul că nivelurile scăzute de gingipaine au fost evidente chiar și la persoanele care nu au fost niciodată diagnosticate ar putea sugera că acestea ar fi putut dezvolta această afecțiune dacă ar fi trăit mai mult timp.

Cercetătorii au spus că va trebui să așteptăm și să vedem ce vor descoperi cercetările viitoare cu privire la această legătură, dar comunitatea oamenilor de știință este prudent optimistă.

articolul original.

Peste un miliard de tineri și-ar putea pierde auzul din cauza utilizării căștilor și a expunerii la volume ridicate

26 November 2022 at 11:00
image

Mai bine de un miliard de adolescenți și tineri sunt potențial expuși riscului de pierdere a auzului din cauza utilizării căștilor și a expunerii la frecvențe înalte de muzică zgomotoasă, concluzionează o analiză publicată în revista BMJ Global Health.

Guvernele din întreaga lume trebuie să acorde de urgență prioritate politicilor de „ascultare sigură” pentru a proteja sănătatea auditivă, spun cercetătorii.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste 430 de milioane de persoane din întreaga lume suferă în prezent de . Tinerii sunt deosebit de vulnerabili din cauza faptului că folosesc dispozitive de ascultare personale (PLD), cum ar fi smartphone-urile, căștile, precum și din pricina expunerii la muzică la un volum ridicat, pe fondul unei aplicări deficitare a reglementărilor.

Ascultarea nesigură, o practică care afectează peste un miliard de tineri la nivel global

Cercetările publicate anterior sugerează că utilizatorii de PLD aleg adesea volume de până la 105 decibeli, în timp ce nivelul mediu al sunetului în locurile de divertisment variază între 104 și 112 decibeli, depășind nivelurile admise (80 decibeli pentru adulți și 75 decibeli pentru copii), chiar dacă pentru perioade foarte scurte de timp, conform Medical Xpress.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, numărul global de persoane care ar putea fi expuse riscului de pierdere a auzului, luând în considerare populația globală estimată a persoanelor cu vârste cuprinse între 12 și 34 de ani în 2022 (2,8 miliarde) și cele mai bune estimări ale expunerii la practici de ascultare nesigure din partea PLD-urilor sau a locurilor de divertisment zgomotoase.

Analiza cumulată a datelor indică faptul că practicile de ascultare nesigură din cauza utilizării căștilor și a prezenței în locurile de divertisment zgomotoase sunt comune la nivel mondial – 24% și, respectiv, 48%, în rândul .

Pe baza acestor cifre, cercetătorii estimează că numărul global de adolescenți și tineri adulți care ar putea fi potențial expuși riscului de pierdere a auzului din această cauză variază între 0,67 și 1,35 miliarde.

Pierderea auzului, o urgență la nivel global

Cercetătorii recunosc unele limitări ale constatărilor lor, inclusiv proiectarea variată a studiilor – o caracteristică specială a studiilor privind locurile de divertisment – și absența unei metodologii standardizate.

Cu toate acestea, cercetătorii spun că „există o nevoie urgentă ca guvernele, industria și societatea civilă să acorde prioritate prevenirii globale a prin promovarea practicilor de ascultare în siguranță.”

articolul original.

Cum a ajuns Australia cel mai mare furnizor de litiu din lume?

26 November 2022 at 10:00
image

Pe măsură ce crește cererea de mașini electrice și de stocuri de energie regenerabilă, Australia se remarcă prin încercarea de a satisface majoritatea solicitărilor de litiu din întreaga lume. În vreme ce acest demers acoperă nevoia de combustibilii fosili, apare o altă întrebare: cum putem exploata litiul în mod sustenabil?

În mai puțin de doi ani, prețul pentru spodumen (litiu în formă brută, care poate fi rafinat și folosit ulterior la fabricarea laptopurilor, telefoanelor mobile și bateriilor) a crescut de mai bine de zece ori. Potrivit serviciului de informații Benchmark Mineral, materialul spodumen era vândut în luna octombrie cu aproape 5.000 de dolari tona – o creștere uriașă, de la 415 dolari, cât era în ianuarie 2021.

Iar până în anul 2040, Internațional Energy Agency se așteaptă ca să fie de peste 40 de ori mai mare decât este în prezent, dacă planeta va îndeplini obiectivele de mediu stabilite prin Acordul de la Paris.

Statele lumii pornesc în goana după litiu

Acest aspect a creat rumoare în ce privește goana după litiu, iar să-și păstreze statutul de cel mai mare furnizor de litiu din lume. Însă în acest context, pe măsură ce planeta procură acest metal pentru a ajuta la reducerea nivelului de carbon, cât de sustenabilă este extragerea de litiu?

În vreme ce Greenbushes este cea mai mare mină de extracție a litiului din Australia, contribuind cu 40% din totalul de 55.000 de tone obținut în întreaga țară sunt multe alte mine foarte aproape de această cifră. Toate aceste unități de extragere din Australia au făcut ca în statul să fie obținut jumătate din cantitatea de mineral din întreaga lume. Următorii din topul furnizorilor sunt Chile și China, care exploatează rocile „la saramură”.

„Dacă ne referim la extracția de litiu din piatră dură, impactul asupra mediului înconjurător este mai mult sau mai puțin același cu toate celelalte activități de extracție din mină. Cea la saramură este total diferită”, a spus Gavin Mudd, profesor la RMIT University și șeful Mineral Police Institute, organizație care monitorizează minele din Australia, potrivit BBC.

„Litiul este, de fapt, un mineral foarte comun. Poate fi găsit peste tot, dar istoric vorbind, nu ne-am gândit niciodată să îl extragem”, a mai explicat  acesta.

Rafinarea, mai dăunătoare decât extracția

Însă atunci când este menționat impactul asupra mediului în Australia, profesorul menționează că oamenii, de multe ori, confundă situația de aici cu ce se întâmplă în America de Sud. Iar diferența stă în geologia de la bază. În America, litiul este găsit la baza lacurilor sărate de la altitudini înalte, în vreme ce Australia are o .

Dar experții atrag atenția că procesul de rafinare este cel care creează un risc asupra mediului înconjurător. Motivul este acela că roca extrasă din adâncul australian trebuie să fie zdrobită și arsă pentru a produce spodumen. Rezultatul, care conține aproximativ 6% litiu, este trimis de la Australia în China (unde se rafinează aproximativ 60% din cantitatea de litiu în lume). Însă ca parte a efortului său de a diversifica lanțul de furnizare, statul australian lucrează pentru a construi o facilitate de rafinare locală.

articolul original.

Ce formă are Universul?

26 November 2022 at 09:00
image

Universul poate fi extrem de vast și, în aparență, lipsit de formă, dar astronomii au diverse teorii cu privire la forma sa. Pe scurt, fizicienii cred că Universul este plat. Numeroase dovezi, cum ar fi lumina rămasă de la Big Bang, rata de expansiune a Universului și modul în care „arată” acesta din diferite unghiuri sugerează că este plat, potrivit experților. 

David Spergel, un astrofizician teoretician și profesor emerit de Științe Astrofizice la Universitatea Princeton, SUA a sondat forma Universului timp de decenii.

Într-un studiu publicat în 2003 în The Astrophysical Journal, Spergel a măsurat neregularitățile din radiația cosmică de fond (CMB), lumina rămasă , care au fost observate de sonda Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) de la NASA și, mai târziu, de sonda spațială Planck a Agenției Spațiale Europene (ESA).

În ce forme este încadrat Universul?

Cantitățile de energie pozitivă și negativă într-un univers plat sunt exact aceleași și, prin urmare, se anulează reciproc. Dacă Universul ar avea o curbură, una ar fi mai mare decât cealaltă.

„Un univers plat corespunde unui univers cu energie zero”, a declarat Spergel, potrivit Live Science.

În acest caz, măsurătorile WMAP ale fluctuațiilor din radiația cosmică de fond sugerau că Universul era atât infinit, cât și plat. Spergel a comparat, de asemenea, aceste măsurători cu cele efectuate de sonda spațială Planck de la ESA care a limitat și mai mult formele posibile pe care le-ar putea avea Universul.

„Putem măsura curbura cu o anumită incertitudine, astfel încât putem spune că această curbură este zero cu o anumită incertitudine. Deși putem reduce incertitudinea, putem doar în cel mai bun caz constrânge geometria”, a declarat Spergel.

Expansiunea rapidă a Universului, un factor determinant pentru forma sa

Un alt motiv pentru care Spergel este sigur că este expansiunea sa rapidă, care este captată de constanta lui Hubble. Deoarece Universul a trecut de la o minge compactă de materie la expansiunea spre exterior cu viteze remarcabile, toată această întindere l-a făcut plat, sau cel puțin cât mai aproape de plat posibil.

Dovada caracterului plat al Universului apare, de asemenea, în ceea ce se numește densitatea critică. La densitatea critică, un univers ipotetic ar fi plat și ar înceta în cele din urmă să se extindă, dar numai după un timp infinit, potrivit Swinburne University of Technology din Australia. Dacă un univers ipotetic ar avea o densitate mai mare decât aceasta, ar fi curbat ca o sferă și, în cele din urmă, s-ar prăbuși sale – un fenomen cunoscut sub numele de „Big Crunch”.

Dar toate măsurătorile Universului nostru real sugerează că acesta se află chiar sub densitatea critică, ceea ce înseamnă că Universul este plat și că se va extinde la nesfârșit.

Ce alte dovezi avem că Universul este plat?

O altă serie de dovezi sugerează că Universul este plat: este considerat de către astronomi ca fiind izotropic, ceea ce înseamnă că arată la fel din orice unghi.

Anton Chudaykin, fizician la Institutul de Cercetări Nucleare din Rusia, și colegii săi au analizat datele privind oscilațiile materiei obișnuite, precum și modelele privind modul în care nucleele atomice mai grele decât hidrogenul au fost create imediat după Big Bang, pentru a estima curbura Universului.

Cercetarea, publicată în revista Physical Review D, a constatat că Universul este plat, cu o marjă de precizie de 0,2%.

„Datele pe care le-am adunat indică faptul că această curbură spațială este în concordanță cu zero. Aceasta implică faptul că Universul nostru, în limita incertitudinii statistice, este infinit”, au scris cercetătorii în studiu.

articolul original.

ESA ar putea construi o centrală în spațiu pentru a trimite electricitate pe Pământ

26 November 2022 at 07:40
image

Agenția Spațială Europeană (ESA) va analiza viabilitatea unei ferme solare gigantice în spațiu. În cazul în care va fi aprobată, cercetătorii vor demara un studiu de trei ani pentru a stabili dacă o astfel de fermă ar fi posibilă, rentabilă și dacă ar putea transmite energie înapoi pe Pământ.

Deși ideea nu este deloc nouă, fiind adesea propusă, dar niciodată pusă în practică, în cazul în care studiul va avea rezultate pozitive, ar putea fi prima dată când oficialii vor încerca să pună în practică acest plan îndrăzneț.

Inițiativa SOLARIS ar pune bazele unei posibile decizii de a începe dezvoltarea fermei în 2025, potrivit ESA. Un astfel de proiect ar urmări să abordeze limitările inerente ale energiei solare pe Pământ, cum ar fi faptul că energia nu poate fi produsă pe timp de noapte sau sub cerul înnorat, prin simpla transportare a celulelor solare deasupra atmosferei.

Acest lucru ar crește masiv eficiența celulelor, lumina solară fiind de aproximativ zece ori mai intensă în spațiu, și ar putea fi strategia necesară pentru a atinge angajamentul european Net Zero până în 2050, potrivit IFLScience.

Cum ar fi transformată energia celulelor fotovoltaice în energie electrică?

Folosim deja de zeci de ani panouri solare , așa că nu este o idee inovatoare; partea dificilă constă în aducerea energiei înapoi pe Pământ.

Proiectul de referință și ideea de bază privind modul în care ESA ar face acest lucru este prin intermediul microundei de 2,45 gigahertzi. Energia ar fi preluată de la celulele fotovoltaice și transmisă prin microunde către stațiile de recepție de pe Pământ, numite „rectenne”, care ar transforma-o în energie electrică și ar alimenta rețeaua electrică.

Partea cea mai bună este că, odată ce stația electrică este funcțională, ținta nu trebuie să fie neapărat Pământul; atunci când oamenii vor ajunge la colonizarea Lunii, trimisă și acolo.

Proiectul SOLARIS ar clasa Europa „în cursa internațională pentru soluții energetice ecologice scalabile”

Realizarea proiectului SOLARIS ar consolida Europa ca „jucător cheie – și potențial lider – în cursa internațională pentru soluții energetice ecologice scalabile”, .

Unele probleme rămân încă nerezolvate. În momentul de față, atât satelitul, cât și stațiile de recepție ar trebui să fie foarte, foarte mari. Totodată, costul mai multor lansări de rachete pentru a construi ceva care cântărește mii de tone pe orbită ar fi astronomic. Cu toate acestea, ar putea fi totuși semnificativ mai ieftin decât soluțiile actuale pentru același nivel de producție de energie.

articolul original.

Un spital din Kiev a reușit o operație pe cord în timpul unei pene de curent provocate de atacuri aeriene

26 November 2022 at 07:30
image

O echipă medicală de la un spital din Kiev a terminat cu bine o operație pe cord făcută în timpul atacurilor aeriene care au lăsat orașul în beznă.

Loviturile cu rachete de miercuri de la Kiev au cauzat probleme pentru cadrele medicale.

La Institutul Inimii din Kiev, personalul se afla în mijlocul unei operații pe cord când s-a întrerupt curentul electric.

Un spital din Kiev a reușit o operație pe cord fără curent electric

Cadrele medicale au fost nevoite să conecteze generatoare pentru a putea continua operația vitală. Operația s-a terminat cu bine, iar ceilalți pacienți sunt în siguranță.

Borys Todurov, directorul spitalului, a declarat că niciunul dintre cei 190 de pacienți nu a fost pierdut.

„ de câteva ore. Ne descurcăm pe cont propriu, dar este din ce în ce mai greu cu fiecare oră. Continuăm să facem doar operații de urgență”, a declarat medicul, potrivit Sky News.

Rețelele care transportă apă și au fost grav afectate de atacurile aeriene și nu funcționează la capacitate normală.

articolul original.

Monede celtice foarte valoroase, furate dintr-un muzeu german

26 November 2022 at 06:00
image

Hoții au furat un tezaur de monede celtice foarte valoroase, de până la „milioane de euro”, dintr-un muzeu german, după ce se pare că au întrerupt conexiunile locale de telefonie și internet.

Angajații muzeului din Manching au descoperit că „o vitrină a fost spartă” și că colecția de 450 de a fost furată, a declarat poliția locală.

Anchetatorii nu au oferit alte detalii cu privire la circumstanțele furtului, dar oficialii locali au evidențiat o întrerupere a serviciilor telefonice și de internet, notează The Guardian.

Cum au dispărut sute de monede celtice foarte valoroase dintr-un muzeu?

„Au întrerupt întregul Manching. Muzeul este o locație de înaltă securitate. Dar toate au fost tăiate”, a declarat primarul, Herbert Nerb, pentru Sueddeutsche Zeitung.

„Pare că hoții sunt profesioniști”, a adăugat Nerb. Dispariția comorii a fost o „catastrofă completă” pentru orașul bavarez, a mai spus el.

Colecția de monede de aur a fost un punct culminant al muzeului celtic și roman din Manching. Descoperite în 1999, monedele datează din secolul al III-lea î.Hr. și au o valoare de „câteva milioane de euro”, potrivit poliției.

„Pierderea comorii celtice este un dezastru. Ca mărturie a istoriei noastre, monedele de aur sunt de neînlocuit”, a declarat ministrul științei și artelor din Bavaria, Markus Blume.

Fulturile de acest gen s-au înmulțit în Germania în ultimii ani

Acest furt de monede este cel mai recent dintr-o serie de de profil foarte cunoscute din Germania.

Într-un alt jaf numismatic, moneda „Big Maple Leaf”, considerată a fi a doua cea mai mare monedă de aur din lume, a fost furată din prestigiosul muzeu Bode, din Berlin, în 2017.

Hoții au luat, de asemenea, 21 de bijuterii și alte obiecte de valoare într-un raid de noapte în muzeul Green Vault din Palatul Regal din Dresda, în noiembrie 2019.

Autoritățile cred că membrii unei familii interlope notorii au comis acel jaf. Nu a mai rămas nicio urmă de bijuterii, care includ o sabie cu mâner încrustat cu diamante și un ornament care conține un diamant alb de 49 de carate.

Experții în asigurări au spus că prada din Green Vault valorează 113,8 milioane de euro, mass-media germană numind-o cel mai mare furt de artă din istoria modernă.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Masacrul legionar de la Jilava, cele mai odioase crime din istoria României

26 November 2022 at 05:35
La 26 noiembrie 1940, în închisoarea Jilava, au fost împuşcaţi de legionari 64 de foşti demnitari ai regimului carlist şi participanţi la represiunile antilegionare (printre ei: Gh. Argeşeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie).

Masacrul de la Jilava este numele sub care a rămas cunoscută asasinarea din noaptea de 26/27 noiembrie 1940 a 64 de înalţi demnitari ai statului român de către legionari, aflaţi în stare de arest la penitenciarul Jilava.

Venirea lui Antonescu la putere

Având în vedere starea de dezordine generală care domina ţara în urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu şi l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de miniştri în ziua de 4 septembrie 1940.

În ziua următoare, Antonescu este învestit cu puteri depline în stat. Pe fondul continuării manifestaţiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu îi cere lui Carol să abdice, avertizându-l că în cazul unui refuz el nu mai răspundea de securitatea persoanei şi anturajului regal.

Într-o atmosferă extrem de tensionată, în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest în care anunţă că îi va lăsa fiului său, Mihai, „grelele sarcini ale domniei”. În aceeaşi dimineaţă, Mihai I este chemat la Palat pentru a depune jurământul în calitate de rege al României.

Pe 8 septembrie 1940, generalul şi-a arogat titlul de „conducător al statului”, astfel că el nu mai trebuia să răspundă pentru actele sale în faţa nici unui for politic.

Instaurarea statului naţional-legionar

Iuliu Maniu, preşedintele PNŢ, şi Dinu Brătianu, preşedintele PNL, nu au mai dorit să facă parte din noul cabinet, astfel că Antonescu a negociat participarea Mişcării Legionare la actul de guvernare.

În acest sens, pe 14 septembrie, România este declarată „stat naţional-legionar”. Horia Sima, şeful legionarilor, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de miniştri.

La puţin timp după instalarea ca ministru de Interne a generalului Constantin Petrovicescu, la sugestia lui Horia Sima, în cadrul Ministerului s-a decis constituirea unui corp de poliţie auxiliar, Poliţia legionară. Acesta a avut girul conducătorului statului: „Aveţi toată latitudinea, dublaţi toate elementele de la Siguranţă, de la Poliţie, dublaţi cu legionari, să poarte cămaşă albastră, verde, n-am nimic de spus, dar să facă parte din aparatul oficial”.

Aflaţi la putere, legionarii au trecut de la sine la promovarea politicii proprii, peste capul generalului, deoarece acesta nu acţiona în spiritul ideologiei. Mai mult, colaborarea în guvern între gruparea militară a lui Antonescu şi legionarii lui Horia Sima era marcată de animozităţi. Sub pretextul românizării economiei naţionale, legionarii au procedat la naţionalizarea unor fabrici. De asemenea, ei au creat institiuţii proprii care funcţionau în paralel cu cele oficiale. Cel mai elocvent exemplu este Poliţia legionară, care a început să aresteze fără mandat pe cei care-i considera adversari. Astfel, legionarii au putut declanşa actele de răzbunare.

Arestarea adversarilor politici

Printre primii arestaţi s-a numărat Mihail Moruzov, fondatorul Serviciul Secret de Informaţii al Armatei (1924), şi adjunctul său, Nicolae Ştefănescu. Moruzov era considerat o persoană „incomodă”, căci din funcţia sa de şef al SSI avea cunoştinţă despre toate evenimentele din timpul regimului carlist şi participase la toate jocurile de culise ale Palatului Regal.

Rolul principal în evenimentele ce se vor derula l-a jucat Ştefan Zăvoianu, prefect legionar al Poliţiei Capitalei, începând cu 5 octombrie 1940. Imediat, acesta a început întocmirea de liste cuprinzând pe cei care participaseră la prigoana legionară. Alexandru Roşianu, subsecretar de stat la Interne, urma să le soluţioneze, în sensul că unele persoane urmau să fie chemate în judecată. Normele legale nu s-au respectat, ci s-a trecut la arestări abuzive, executate de poliţişti legionari, cei în cauză fiind reţinuţi în arestul Poliţiei Capitalei sau încarceraţi la Penitenciarul Jilava. În lunile octombrie şi noiembrie au fost arestaţi şi încarceraţi mai mulţi demnitari din perioada fostului regim.

Asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940

La sfârşitul lunii noiembrie trebuia să aibă loc şi reînhumarea cu funeralii naţionale a lui Corneliu Zelea Codreanu, iar cei arestaţi erau consideraţi vinovaţi de moartea căpitanului. Sub pretextul colectării de mărturii pentru pregătirea proceselor, Tribunalul Bucureşti a dispus transferarea unora dintre arestaţi la alte închisori, de teama represaliilor. Ştefan Zăvoianu, prefectul legionar al Poliţiei Capitalei, a refuzat să execute directivele. Pe 26 noiembrie 1940 s-a hotărât ca armata să intervină pentru transferarea deţinuţilor.

În acel moment, Zăvoianu a decis că este momentul să se acţioneze de urgenţă. Execuţiile au început la ora 00.30, legionarii folosindu-se de revolvere „Mauser”, adică cele aflate curent în folosinţa gărzii închisorii. Fiecăruia dintre cei căzuţi i s-a mai tras câte un glonţ în cap, pentru a fi siguri de reuşită. În total, la Jilava au fost ucise 64 de persoane: (listă incompletă)

Gheorghe Argeşeanu, fost prim-ministru
Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie
Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, fost prefect al Poliţiei Capitalei
Mihail Moruzov, fost şef al Serviciului Secret de Informaţii
Ion Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei
Ştefan Gherovici, fost comandant al Jandarmeriei
Nicolae Ştefănescu, subdirector la SSI
foşti agenţi de poliţie: Gavrilă Ichim, Eugeniu Zugravu, Coman Paraschiv, Ion Balint, Stanciu Lolescu, Gheorghe Comşa, Olimpiu Mărculeţ, Miah Radu, Nicolau Bărbulescu, Gheorghe Boghici, Marin Dumitru, Ion Panova (chestor), N. Bonea, Otto Reiner, Constantin Laurenţiu, P. Malinschi, N. Găman, I. I. Iordache, I. Horwath, V. Horwath, Constantin Bouleţ, P. Patriciu, N. Lescenco, M. Boţu, T. Miron, Dumitru Bilea, Constantin Culeţcu, Spiridon Dumitrescu, N. Bălănuţă
foşti jandarmi: Iosif Dinulescu, I. Stănciuc, Constantin Sorbu, V. Taşcă, N. Zăinescu, Ştefan Niţu, V. Moisescu, N. Bularda, Gheorghe Niculescu, C. Popescu, Gheorghe Oancea, N. Crăciun, P. Gheorghiu.

Alte tentative de asasinat

În aceeaşi noapte au fost asasinaţi la sediul Prefecturii Poliţiei Capitalei şi în pădurea Balota-Vlăsia alţi oficiali din Poliţie. În dimineaţa de 27 noiembrie 1940, au mai fost ridicaţi de la domiciliu şi aduşi la sediul Prefecturii alţi înalţi demnitari: Constantin Argetoianu, fost prim-ministru, Gheorghe Tătărescu, fost prim-ministru, Ion Gigurtu, fost prim-ministru, Mihail Ghelmegeanu, fost ministru de Interne, generalul Constantin Ilasievici şi colonelul Victor Marinescu. Toţi aceştia era acuzaţi de participarea la prigoana legionară în timpul regelui Carol al II-lea.

Conform declaraţiilor lui Argetoianu, salvarea lor a venit de la telefonul dat de soţia sa către Alexandru Roşianu, subsecretarul de la Interne. Acesta s-a prezentat personal la sediul Prefecturii şi a cerut eliberarea demnitarilor. Aceştia au rămas în adăpostiţi în sediul Ministerului de Interne până la 2 decembrie.

Nu de aceeaşi şansă au avut parte profesorii Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu, asasinaţi în noaptea de 27/28 noiembrie 1940.

Condamnarea celor implicaţi

Aceste asasinate l-au nemulţumit profund pe Antonescu. La 29 noiembrie, generalul a ordonat dezarmarea Poliţiei Legionare şi a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. Deşi a fost pus în amplicare începând cu 9 decembrie, ordinul a fost însă transformat de ministrul de Interne în transfer al cadrelor de la Poliţia Legionară la unităţile de poliţie regulate. Conflictul dintre legionari şi generalul Antonescu s-a acutizat treptat, culminând cu evenimentele din timpul rebeliunii legionare între 21 – 23 ianuarie 1941. După aceasta Antonescu preia întreaga putere în stat.

La 9 iulie 1941, Curtea Marţială a Comandamentului Militar al Capitalei, sub preşedinţia prim-preşedintelui, colonel-magistrat Vasile Gelep, începeau dezbaterile în procesul privind asasinatele săvârşite la Jilava. În cadrul aceluiaşi proces, au compărut şi acuzaţii pentru crimele din aceeaşi noapte de la Prefectura Poliţiei Capitalei şi din pădurea Balota-Vlăsia, dar şi cei învinuiţi de sechestrarea şi de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Cercetările au durat din martie până la 21 iunie 1941. Pe 22 iulie 1941 s-au pronunţat sentinţele.

Din totalul celor urmăriţi, doar 17 au compărut în faţa instanţei militare, fiind sub arest preventiv. Un număr de 21 a fost judecat în contumacie (dintre care 20 dispăruţi şi unul mobilizat). În total au existat 20 de condamnări la moarte, cinci au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, şase dintre ei au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare, iar cinci au fost achitaţi. Execuţia a avut loc pe 28 iulie 1941, la sud-est de Jilava, în locul numit Valea Piersicilor.

Printre cei condamnaţi s-au numărat: Ştefan Zăvoianu, fost prefect legionar al Poliţiei Capitalei, Romulus Opriş, fost chestor legionar, Constantin Orăşanu, adjunctul lui Zăvoianu, Tudor Dacu, informator al Poliţiei Legionare din Prahova, Eremia Şocariciu, chestor-şef al poliţiei legionare ş.a.

Sursa: Enciclopedia României

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 26 noiembrie:

1857 – S-a născut părintele lingvisticii moderne, elveţianul Ferdinand de Saussure (m. 22 februarie 1913).

1894 – S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); este considerat fondatorul ciberneticii (m. 18 martie 1964).

1901 – S-a născut Mihail Drumeş, prozator şi dramaturg: „Scrisoarea de dragoste”, „Invitaţie la vals”, „Elevul Dima dintr-a şaptea” (m. 7 februarie 1982).

1917 – Primul Război Mondial: S-a încheiat, la Focşani, armistiţiul între România şi Puterile Centrale.

1941 – Preşedintele american Franklin D. Roosevelt stabileşte ca Ziua Recunoştiinţei să fie celebrată în fiecare a patra zi de joi din luna noiembrie.

1963 – A încetat din viaţă, în California, renumita soprană de coloratură Amelita Galli-Curci (n. 18 noiembrie 1882).

1968 – A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 10 noiembrie 1887).

1970 – A încetat din viaţă Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), poet şi critic literar (n. 23 mai 1902).

2008 – O serie de atacuri şi explozii s-au produs în capitala economică a Indiei, Bombay. Atacatorii au deschis focul asupra unor hoteluri de lux (Taj şi Oberoi), într-o gară aglomerată din oraş, un spital, dar şi în restaurante de lux. Atacurile au provocat moartea şi rănirea a sute de persoane.

articolul original.
❌