ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 3 February 2023Spotmedia

O femeie s-a trezit după ce a fost „moartă” timp de 27 de minute, apoi a scris un mesaj înfiorător

3 February 2023 at 08:18
By: -
image

Tina Hines este una dintre persoanele care a reînviat după ce s-a aflat în moarte clinică. Concret, femeia a fost declarată moartă vreme de 27 de minute.

Tina Hines a suferit un stop cardiac în februarie 2018 și, în ciuda eforturilor soțului ei, Brian, de a o resuscita, a murit.

În drum spre spital, Tina a fost resuscitată de șase ori de către medici, dar timp de 27 de minute inima sa a încetat să mai bată.

Cu toate acestea, după ce a fost intubată la spital, ea s-a trezit în cele din urmă, cerând imediat un pix și o hârtie pentru a scrie un mesaj uluitor pentru familia sa.

Citeşte mai departe pe ŞtirileProTV.ro

articolul original.

Ziua 345: Putin ar avea 500.000 de soldați pregătiți pentru un nou asalt. Rușii continuă să bombardeze blocuri

3 February 2023 at 08:14
image

Ziua 345 vine cu avertizări ale oficialilor ucraineni: Vladimir Putin pregăteşte o nouă ofensivă majoră, şi-a strâns forţe considerabile, iar un atac este iminent în următoarele săptămâni.

Ministrul ucrainean al Apărării spune că Rusia are 500.000 de soldaţi pregătiţi pentru un asalt, aproape dublu faţă de numărul pe care Putin a anunţat că îl mobilizează în septembrie.

La rândul său, CIA apreciază că următoarele şase luni vor fi „absolut cruciale” în determinarea rezultatului final al războiului din Ucraina.

Pe front, atacurile continuă. Trupele ruse au bombardat o clădire rezidențială în regiunea Harkov, ucigând doi frați. Au fost atacuri și în orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk.

Iar la Kiev are loc azi summit-ul UE Ucraina.

Situația pe front

  • Trupele ruse se adună la graniţe - Pe măsură ce invazia Rusiei în Ucraina se apropie de împlinirea unui an, Kievul lansează un avertisment din ce în ce mai presant: Vladimir Putin pregăteşte o nouă ofensivă majoră, şi-a strâns forţe considerabile, iar un atac este iminent în următoarele săptămâni. Oficialii ucraineni spun că armata rusă se regrupează şi pregăteşte un atac iminent menit să schimbe cursul războiului în favoarea Moscovei. Ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov a declarat că Rusia are 500.000 de soldaţi pregătiţi pentru un asalt în următoarele săptămâni, aproape dublu faţă de numărul pe care Putin a anunţat că îl mobilizează în septembrie.
  • Următoarele luni vor fi cruciale - CIA apreciază că următoarele şase luni vor fi „absolut cruciale” în determinarea rezultatului final al războiului din Ucraina, a declarat directorul agenţiei, William Burns. „Cred că ceea ce va fi esenţial – pentru că noi nu evaluăm că (Vladimir Putin) este serios în privinţa negocierilor -, cheia va fi pe câmpul de luptă în următoarele şase luni, după părerea noastră”, a declarat Burns. Detalii AICI.
  • O mașină a explodat în Enerhodar. În urma exploziei, o persoană a murit.
  • Atac în Harkov - Trupele ruse au bombardat o clădire rezidențială din Barvinkove, regiunea Harkov, în jurul orei 4:30. Doi bărbați au murit, a informat guvernatorul regiunii Oleh Siniehubov. „Doi frați, de 49 și 42 de ani, au murit. Tatăl lor, în vârstă de 70 de ani, a fost rănit și internat la spital”, a spus Siniehubov.
  • Forțele ruse au bombardat și orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk cu artilerie grea noaptea trecută, a informat șeful interimar al administrației militare regionale Dnipropetrovsk, Volodimir Orlov.

Alte informații relevante

  • Luni de pregătire a piloților - Premierul britanic Rishi Sunak a subliniat joi că trimiterea avioane de luptă Ucrainei ar necesita luni sau chiar ani de pregătire a piloţilor, subliniind că analizează cea mai eficientă modalitate de a ajuta Kievul.
  • Tancuri din Germania - Guvernul german a aprobat livrarea de tancuri Leopard 1 Ucrainei din stocurile sale industriale şi este în discuţii pentru a răscumpăra 15 tancuri Ghepard din Qatar pentru a le trimite Kievului. Livrarea tancurilor Leopard ar putea avea loc oricând, odată ce tancurile vor fi reparate.
articolul original.

Șeful CIA spune că următoarele 6 luni vor fi cruciale în Ucraina: Trebuie rănit orgoliul lui Putin

3 February 2023 at 06:57
By: -
image

CIA apreciază că următoarele şase luni vor fi „absolut cruciale” în determinarea rezultatului final al războiului din Ucraina, a declarat directorul agenţiei, William Burns.

„Cred că ceea ce va fi esenţial – pentru că noi nu evaluăm că (Vladimir Putin) este serios în privinţa negocierilor -, cheia va fi pe câmpul de luptă în următoarele şase luni, după părerea noastră”, a declarat Burns, care a susţinut un discurs la Universitatea Georgetown, citat de CNN.

"Acest lucru include rănirea orgoliului lui Putin, care trebuie făcut să înţeleagă nu numai că nu va putea avansa mai mult în Ucraina, dar, pe măsură ce trece fiecare lună, riscă din ce în ce mai mult să piardă teritoriul pe care l-a luat ilegal până acum", a arătat şeful CIA.

Liderul rus, a mai spus Burns, "mizează pe faptul că poate face ca timpul să lucreze pentru el". Putin crede că poate "măcina" Ucraina şi în acest timp oboseala politică va cuprinde Europa, iar Statele Unite vor fi distrase, a arătat Burns.

El a mărturisit că i-a spus omologului său rus, Serghei Narîşkin, în noiembrie, că "acest calcul rusesc este la fel de profund greşit ca şi decizia iniţială de a intra în război la 24 februarie anul trecut".

articolul original.

Pentagonul a descoperit un balon de spionaj chinez deasupra Statelor Unite. Dar riscul de a-l doborî era prea mare

3 February 2023 at 06:21
By: -
image

Pentagonul urmăreşte un balon chinezesc de supraveghere de la mare altitudine care zboară deasupra zonei continentale a Statelor Unite, au afirmat oficiali ai Apărării.

Este o descoperire care riscă să pună mai multă presiune asupra relaţiilor SUA-China, deja tensionate, scrie CNN.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, a afirmat că Guvernul SUA urmăreşte balonul de câteva zile, care pluteşte deasupra nordului Statelor Unite.

Acesta ”zboară la o altitudine mult deasupra traficului aerian comercial şi nu prezintă o ameninţare militară sau fizică pentru oamenii de la sol”.

Oficialii militari l-au sfătuit pe preşedintele Joe Biden ca obiectul să nu fie doborât, de teamă că resturile ar putea pune în pericol siguranţa oamenilor de la sol.

”Suntem siguri că acest balon de supraveghere la mare altitudine aparţine (Chinei)”, a spus oficialul. ”Exemple de astfel de activităţi au mai fost observate în ultimii ani, inclusiv înaintea acestei administraţii”, a adăugat el.

Americanii nu sunt stresaţi de balonul cât trei autobuze

Traiectoria curentă de zbor a balonului îl poartă pe deasupra ”unui număr de locaţii confidenţiale”, dar oficialul nu prezintă un risc semnificativ în ceea ce priveşte colectarea de informaţii. Balonul este estimat a avea ”valoare adăugată limitată” din perspectiva colectării de date, a menţionat oficialul.

America ”face totuşi paşi pentru a se proteja faţă de colectarea de informaţii confidenţiale de către spionajul străin. Urmărim de asemenea ce abilităţi ar putea avea în a obţine date şi continuăm să monitorizăm balonul în timp ce zboară deasupra zonei continentale a Statelor Unite”.

Pentagonul consideră că sateliţii de spionaj chinezeşti de pe orbita joasă a Pământului sunt capabili să ofere informaţii similare sau chiar mai bune, limitând valoarea a ceea ce Beijingul ar putea afla de la balonul de mare altitudine, care are dimensiunea a trei autobuze, potrivit unui alt oficial al Apărării.

”Nu creează valoare adăugată semnificativă faţă de ceea ce China adună cel mai probabil prin alte modalităţi, precum sateliţi pe orbita joasă a Pământului”, a declarat oficialul Apărării.

Oficiali ai securităţii naţionale a SUA au avertizat constant asupra încercărilor de spionaj ale Chinei şi prezenţa balonului vine într-un moment sensibil, în care secretarul de Stat Antony Blinken este aşteptat să călătorească la Beijing în zilele următoare, o vizită importantă, care vine după întâlnirea preşedintelui Joe Biden cu preşedintele Chinei Xi Jinping, de anul trecut.

Biden a declarat China ”provocarea geopolitică cu cele mai multe consecinţe a Americii” şi competiţia dintre cele două superputeri mondiale este intensă.

Tensiunile s-au amplificat în ultimii ani, în ceea ce priveşte autoguvernata insulă Taiwan, drepturile omului în China şi activităţile militare ale acestui stat în Marea Chinei de Sud, printre altele.

Prşedintele a fost informat despre mişcările balonului şi a cerut variante din punct de vedere militar, potrivit unui oficial din administraţie.

Biden a urmat sfatul lui Milley de a nu ordona ca balonul să fie doborât şi oficialul a subliniat că acesta nu prezintă o ameninţare din punct de vedere militar, arătând că administraţia a acţionat ”imediat” pentru a se proteja faţă de colectarea de informaţii confidenţiale.

Oficialul din Apărare a menţionat o ”oprire la sol” a aeronavelor la Aeroportul Billings din Montana şi ”mobilizarea unor echipamente, inclusiv F-22”.

”Contextul a fost acela de a duce unele lucruri pe poziţii, în cazul în care urma să se ia decizia de a-l doborî cât era deasupra statului Montana”, a spus oficialul.

”Aşa că am vrut să ne asigurăm că ne coordonăm cu autorităţile civile pentru a elibera spaţiul aerian în zona potenţială”, a explicat el.

De ce nu a fost doborât

Totuşi, ”recomandarea fermă” a conducătorilor militari, inclusiv a şefului Statului Major General, generalul Mark Milley, a fost de a nu-l doborî din cauza riscului pentru siguranţa oamenilor de la sol.

”De ce să nu îl doborâm? Trebuie să analizăm riscurile şi beneficiile”, a spus oficialul, continuând: ”prima întrebare e: reprezintă o ameninţare, o ameninţare fizică, kinetică, pentru persoanele din Statele Unite? Evaluarea noastră este că nu.

Reprezintă o ameninţare pentru aviaţia civilă? Evaluarea noastră este că nu.

Reprezintă o ameninţare sporită pe partea de informaţii? Evaluarea noastră de acum este că nu. Având în vedere acest profil, estimăm că riscul de a-l doborî, chiar dacă probabilitatea este mică într-o zonă puţin populată, cu bucăţi care să cadă şi să rănească pe cineva sau să avarieze proprietăţi, nu merita”.

În Montana se află câmpuri cu depozite subterane cu rachete balistice intercontinentale Minuteman III, o posibilă ţină a spionajului chinezesc.

Oficialul din Apărare a declarat joi că, dacă nivelul de risc de schimbă, SUA ”vor avea opţiuni pentru a rezolva problema acestui balon”.

”Am transmis (oficialilor chinezi) seriozitatea cu care abordăm această problemă. Şi am arătat clar că vom face tot ce este necesar să ne protejăm oamenii şi ţara”, a spus el.

articolul original.

Un asistent medical de pe o ambulanță din Teleorman, acuzat că a agresat sexual o pacientă de 17 ani

3 February 2023 at 05:45
By: -
image

Un asistent medical de pe ambulanţă este acuzat că a agresat sexual o fată de 17 ani din comuna teleormăneană Pietroşani, care sunase la 112 pentru că avea simptome de răceală.

„La data de 27 ianuarie, poliţiştii din cadrul Secţiei nr.12 Poliţie Rurală Zimnicea au fost sesizaţi de către o femeie din comuna Pietroşani, judeţul Teleorman, cu privire la faptul că, în noaptea de 25/26 ianuarie, fiica sa în vârstă de 17 ani ar fi primit îngrijiri medicale de la un echipaj al unei ambulanţe Teleorman, neconforme cu simptomele declarate.

În fapt, mama minorei a sesizat că asistentul medical sosit la faţa locului nu ar fi procedat corespunzător la acordarea de îngrijiri medicale conform simptomelor şi ar fi dezbrăcat minora în vârstă de 17 ani", precizează IPJ Teleorman.

Poliţiştii efectuează cercetări pentru a stabili ce s-a întâmplat în acest caz.

Conform purtătorului de cuvânt al IPJ Teleorman, Iulian Orbeşteanu, mama adolescentei spune că fata de 17 ani avea simptome de răceală şi reclamă că asistentul a dezbrăcat-o şi a pipăit-o în zona intimă.

În cursul zilei de joi, fata a fost dusă pentru expertiza medicală la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Teleorman.

Poliţia a deschis în acest caz un dosar penal in rem.

articolul original.

Putin a reușit să exporte în România ideea că Occidentul e satanist – Interviu video

2 February 2023 at 22:09
image
  • Populația autohtonă e profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă.
  • Generalul Gherasimov, noul comandant al forțelor ruse din Ucraina, este autorul unei controversate doctrine militare, care mizează pe războiul hibrid, susținând că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război.
  • Strategia Moscovei, pe care mulți au tratat-o superficial, a fost de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, vizând să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de motivație a acestora.
  • Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține efortul de pe front.
  • Netanyahu, actualul premier al Israelului, este cel mai vechi lider iliberal în funcție, înaintea lui Putin și înainte să ia decizia de a merge în această direcție.

Cristian Pârvulescu, 58 de ani, este decanul Facultății de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). De aproape un sfert de secol conduce Asociația „Pro Democrația”, care și-a propus „consolidarea democrației din România, prin stimularea participării civice”.

A avut loc o dezbatere în cadrul Alianței Nord-Atlantice despre trimiterea de tancuri. Aș vrea să discutăm despre pasivitatea României. De ce credeți că noi nu am luat parte la această dezbatere și, cumva, am lăsat Polonia să devină un jucător strategic important în Europa de Est.

Există o critică adresată liderilor politici din România în ceea ce privește problema ucraineană, pentru că nu au făcut cunoscute ajutoarele oferite acestei țări. 

S-a mers pe o cu totul altă strategie, dar asta din motive ce țin de forța teoriilor conspirației de la noi. Opinia publică din România este anti-rusă, dar nu este pro-război.

Mai mult decât atât, este profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă. 

Respingerea modelului occidental, care se manifestă în ultimii 15 ani la noi în țară, a devenit din ce în ce mai serioasă din cauza războiului hibrid. 

Am văzut manifestându-se masiv această tendință în timpul campaniei Coaliției pentru Familie, care în egală măsură prelua idei ale extremei drepte americane, dar și idei venite din Rusia. Finanțările se făceau din ambele părți, pentru că, până la urmă, valorile sunt asemănătoare. 

Vladimir Putin nu a criticat niciodată această linie. Occidentul este satanist, se orientează spre valori eronate, susține președintele rus.

Am făcut un exercițiu cu membrii unui partid politic. Le-am citit un discurs al lui Putin din 2015, fără să spun autorul, și am întrebat cine l-a rostit. 

Au invocat numele patriarhului, al președintelui Traian Băsescu și așa mai departe. Deci, cum să spun, Putin rezona cu valorile noastre. 

Când le-am spus că e vorba de președintele Rusiei, evident, nu le-a venit să creadă. 

În realitate, a fost vorba de o preluare ostilă a dezbaterii culturale din România de pe rețelele sociale, pentru că Rusia a reușit să impună valori care veneau în contradicție cu cele occidentale.
De curând a fost făcută publică informația că trupele Kremlinului au 320.000 de militari pregătiți să intre în luptă, cu 30% mai mult decât au fost folosiți în urmă cu un an. Ce semnificații credeți că are această cifră și ce urmează să se întâmple în Ucraina la sfârșitul iernii?

E evident că asistăm la o concentrare de forțe care urmărește o ofensivă de succes. 

Rușii se pregătesc de multă vreme, sistematic, pentru această ofensivă. 

Anul trecut, pe de-o parte, când au declanșat invazia, forțele erau disparate. Inițial, au fost șapte linii de atac. 

Au plecat de la premisa că surpriza va fi totală și ucrainenii vor ceda repede. 

Acum se vor concentra probabil pe regiunea Donbas, unde vedem că strategia este aceea de a epuiza forțele ucrainene atât fizic, cât și moral.

Nu e deloc exclus să se încerce din nou o acțiune dinspre nord, dinspre Belarus, și alta dinspre sud, poate nu neapărat dinspre Crimeea, pentru a obliga forțele ucrainene să se împartă pe mai multe fronturi. 

Ucraina are și ea probleme legate de numărul de forțe combatante. Dispune de o rezervă de 700.000 de oameni, din câte știm noi. În realitate, e vorba doar de vreo 300.000 de combatanți. 

Ceilalți sunt implicați în activități conexe de apărare civilă. Va fi dificil să facă față unui asemenea atac. 

Vladimir Putin mizează foarte mult pe forța noii ofensive. Pregătește de multă vreme această mutare.

De ce liderul de la Kremlin a schimbat din nou conducerea militară rusă din Ucraina, aducându-l iar la comandă pe generalul Valeri Gherasimov?

Numirea generalului Gherasimov, șeful statului major general al armatelor rusești, comandant pentru operațiunile din Ucraina este importantă.

Știm că abilitățile acestuia au fost probate, chiar dacă într-un mod criminal, în războiul din Cecenia. Deci el este legat de Putin de peste 23 de ani. 

Pe de altă parte, e și autorul unei controversate, uneori nerecunoscute, doctrine militare Gherasimov. Una care mizează pe războiul hibrid, care susține că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război. 

Orice acțiune, de orice fel, împotriva celor care sunt considerați ostili este legitimă și îndreptățită. 

Pentru cei care nu sunt familiarizați, această doctrină a lui Gherasimov a apărut într-un articol din 2012, publicat în presa militară rusă, în care acesta reacționa la revoluțiile din Africa de Nord și din Siria, fiind considerate acțiuni de destabilizare, ostile Rusiei, făcute de americani și europeni. 

De altfel, dacă o să vedem, din acel moment opțiunea pentru iliberalism a lui Putin și a Rusiei este totală. Cu siguranță, Gherasimov nu a creat o astfel de teorie fără să se fi consultat cu Putin. Deci e clar că viziunea lui era expresia unei schimbări radicale a regimului de la Moscova, care trecea din faza de expectativă în cea de agresiune. 

Războiul începuse, numai că în Europa, lumea încă spera că se pot găsi soluții.

Rusia are probleme cu armele și echipamentul. Acești 320.000 de militari vor avea cu ce să lupte?

Numărul mare de oameni, presiunea pe care o realizează, compensează într-o oarecare măsură lipsurile. De exemplu, și ucrainenii au probleme. În acest moment, se pot apăra, dar nu pot contraataca.

Au avut nevoie de inovații, de elemente surpriză și de multă determinare pentru a reuși la Harkov, în est, sau la Herson, în sud. 

Problema militarilor ruși e lipsa motivației de a lupta, nu neapărat echipamentele. 

De altfel, strategia, pe care mulți au tratat-o superficial, de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, a fost una care a vizat să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de de determinare a acestora.

Au proliferat milițiile private, ceea ce e un semnal de criză a statului. Dar, spre exemplu, la Soledar și Bahmut au folosit din plin această strategie.

Au expus batalioanele Wagner, pierderile de acolo nu sunt de militari. Dacă deținuții supraviețuiesc șase luni, sunt grațiați. Soluția pe care au folosit-o a fost una absolut inumană, respectiv au trimis forțe mai puțin antrenate pentru a-i obosi pe ucraineni, ca, apoi, să-i arunce în luptă, în valurile doi și trei, pe cei mai bine pregătiți, obligându-i pe ucraineni să se retragă. 

Rusia are, în continuare, superioritate în ceea ce privește artileria și în ceea ce privește puterea tancurilor. Poate că acestea nu sunt extraordinare, dar sunt enorm de multe. 

Problema lor e să aibă suficienți tanchiști care să fie capabil să le folosească. Forța militară rusă este, în acest moment, mult mai importantă, nu doar numeric, ci și tehnic.

Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar, cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține războiul. Nu la infinit. Pierderile sunt foarte mari. Se vede asta, de exemplu, în bombardarea Ucrainei. 

Din câte am observat, în ultimele 3 luni, bombardamente mai serioase sunt la două săptămâni, ceea ce înseamnă că au serioase probleme în ceea ce privește rachetele. 

În rest, lansează proiectile sovietice care pot fi interceptate de ucraineni. Le folosesc doar pentru a menține o presiune permanentă, iar după 10-15 zile vin cu un bombardament serios, în care vizează infrastructura critică, în special cea care produce energie electrică sau aducțiuni de apă, cu scopul de a distruge moralul ucrainenilor.

O parte a opiniei publice internaționale spera ca încheierea războiului să vină cumva din interiorul Rusiei, prin înlăturarea lui Vladimir Putin. De ce nu s-a întâmplat acest lucru?

La fel cum reușesc să se mențină la putere Erdogan, Viktor Orban, cum încearcă Jaroslaw Kaczynski și gruparea sa în Polonia - prin distrugerea Opoziției, a societății civile și a presei libere. 

În 2012, Putin nu începea doar lupta împotriva Occidentului, ci și împotriva „agenților Occidentului” din Rusia, cu ghilimelele de rigoare, adică împotriva societății civile și a presei libere, care erau strâns corelate și, evident, victima sigură a fost statul de drept. 

În România am trecut prin această experiență în epoca Dragnea, când, de fapt, modelul era același. 

Problema e că acest model, care pare să fie unul autocratic de tip oriental, a fost experimentat mai întâi, în condițiile specifice, de Benjamin Netanyahu în Israel.

Netanyahu este cel mai vechi lider iliberal în funcție, încă înaintea lui Putin și înainte ca Putin să ia decizia de a merge în această direcție. 

În urmă cu 23 de ani, în martie, Putin e ales președinte pe fondul războiului din Cecenia pe care l-a generat tocmai pentru a-și consolida poziția. 

Occidentul ar fi trebuit, încă de atunci, să-și pună anumite semne de întrebare, dar a trecut cu prea multă ușurință peste ceea ce s-a întâmplat. 

Atentatele de la Moscova, care au produs intervenția rusă în Cecenia, ar fi putut oferi multe indicii în acest sens, fiind suspiciuni că au fost realizate chiar de FSB. 

Vladimir Putin, înainte să ajungă prim-ministru, în decembrie 1999, fusese directorul înfricoșătorului serviciu de informații.

Modelul este unul simplu: divizarea Opoziției, apoi distrugerea societății civile, a presei libere și, în final, subordonarea Justiției. Din păcate, îl vedem reprodus inclusiv în interiorul Uniunii Europene. 

Vladimir Putin a vizat societatea civilă, apoi organizațiile internaționale. 

Campania împotriva lui Soros a fost folosită masiv în Rusia, pentru că, nu-i așa?, Soros era cel care se afla în spatele tuturor revoluțiilor colorate din Ucraina sau din Georgia.

Am văzut, apoi, acest tip de discurs preluat în Ungaria și în România. În Turcia nu mai era Soros, era Gulen, obiectivul fiind același - distrugerea societății civile.

Ultimele ONG-uri din Rusia, care au rezistat cu mare greutate, au fost, de curând, și ele interzise. 

Mă refer la Memorial și la Asociația Mamelor Veteranilor. Practic, controlul asupra societății este total. 

Mass-media a devenit doar un angrenaj al sistemului „kompromat” care e politică de stat. A fost preluat de la vechiul KGB. 

Există canale de televiziune și site-uri care se ocupă doar cu compromiterea unor adversari potențiali ai sistemului. 

Un lider care devine șef de guvern prin kompromat va folosi masiv acest lucru. Și-l folosește într-o manieră în care KGB-ul nu l-a folosit. KGB-ul îl folosea pentru șantaj și nu-l făcea public.

Vladimir Putin a schimbat și acest lucru. Am văzut, spre exemplu, cum politologi, jurnaliști și nu doar oameni politici au fost compromiși prin relații cu agente care fuseseră trimise special. De exemplu, un fost prim-ministru al lui Vladimir Putin a fost compromis înaintea alegerilor din 2016 printr-o operațiune de acest gen, în condițiile în care camerele de luat vederi au fost montate chiar în apartamentul său.

articolul original.

Un mafiot italian a fost prins după 16 ani: Lucra într-o pizzerie

2 February 2023 at 21:00
By: -
image

Un mafiot italian, fugar din 2006, a fost prins în Franța, după ce s-a ascuns la vedere ca bucătar de pizza timp de cel puțin trei ani.

Capturarea lui Edgardo Greco în Saint-Étienne este a doua arestare de profil înalt efectuată de autoritățile italiene în câteva săptămâni, scrie BBC.

Primul, Matteo Messina Denaro, fugar de 30 de ani, a fost reținut în timpul unei vizite la o clinică din Sicilia.

Ambii bărbați erau căutați pentru comiterea unor crime în anii 1990.

În timp ce Messina Denaro era "șeful șefilor" pentru celebra Cosa Nostra din Sicilia, Greco făcea parte din organizația 'Ndrangheta, originară din regiunea Calabria, în sudul Italiei.

'Ndrangheta este în prezent cea mai puternică mafie din Italia, iar tentaculele sale se întind în toată Europa și în America de Sud.

Greco, în vârstă de 63 de ani, era căutat pentru uciderea a doi frați în timpul unui "război mafiot" între două bande la începutul anilor 1990.

Stefano și Giuseppe Bartolomeo au fost uciși în bătaie la o pescărie din orășelul Cosenza, în ianuarie 1991. Trupurile lor nu au fost găsite niciodată și se crede că au fost dizolvate în acid.

Greco făcea parte dintr-o bandă rivală. El a fost, de asemenea, acuzat de tentativa de omor a unui alt bărbat mai târziu în același an, în același oraș.

Când un judecător a emis un mandat de arestare pe numele său, în 2006, Greco a fugit.

Opt ani mai târziu, el s-a stabilit în orașul francez Saint-Étienne, la sud-vest de Lyon, ocupând în cele din urmă postul de chef într-un restaurant italian.

Greco și-a luat o nouă identitate, numindu-se Paolo Dimitrio. Între timp, fusese condamnat la închisoare pe viață în Italia și făcea obiectul unui mandat european de arestare.

Dar în iulie 2021 era suficient de încrezător în noul său pseudonim încât a apărut într-un articol într-un ziar local, lăudându-se cu "rețetele regionale și de casă" ale restaurantului său, cum ar fi ravioli, risotto și tagliatelle.

Greco, care folosea numele unui criminal din Puglia, în sud-estul Italiei, avea acum o barbă căruntă și ochelari. În reportaj se spunea că este italian de origine.

Cu toate acestea, el era în continuare urmărit de cel mai important procuror antimafia din Italia, Nicola Gratteri, care a petrecut decenii întregi ocupându-se de 'Ndrangheta.

Într-o declarație, poliția militară italiană a precizat că, începând din 2019, anchetatorii au urmărit rețeaua de sprijin a lui Greco, care i-a condus în cele din urmă la Saint-Étienne.

Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a lăudat poliția pentru că l-a adus în fața justiției pe unul dintre cei mai mari infractori din Italia, în timp ce șeful regiunii Calabria, Roberto Occhiuto, a declarat că arestarea a subliniat angajamentul Italiei în lupta împotriva tuturor formelor de crimă organizată.

articolul original.
Ieri — 2 February 2023Spotmedia

Un nou tren va merge de la Arad la Viena

2 February 2023 at 19:21
image

Un nou tren va lega Aradul de Budapesta și Viena, a anunţat Comisia Europeană, care astfel sprijină o campanie de încurajare a transportului pe cale ferată, mai ecologic decât avioanele.

„Un tren nou, confortabil, modern va lega Aradul de Budapesta și Viena. (…) Comisia Europeană va sprijini o legătură feroviară transfrontalieră pe ruta Austria-Ungaria-România, întrucât Europa îşi relansează transportul de călători cu trenul!

Iată că avem deja primul rezultat al modernizării căii ferate Curtici-Arad-Simeria! Aradul va fi conectat la rețeaua europeană de cale ferată printr-un tren modern, parte a unui amplu proiect european!

10 legături feroviare transfrontaliere vor fi create: Olanda-Franța-Spania, Catalonia- Occitania, Austria-Ungaria-România, Franța-Italia, Olanda-Marea Britanie, Germania-Danemarca- Suedia, Cehia-Germania, Germania-Italia, Germania-Elveția, Spania-Portugalia.”, este mesajul transmis de preşedintele CJ Arad, Iustin Cionca, pe Facebook.

O rețea de trenuri moderne, super-rapide și confortabile care ar lega orașele europene importante ar oferi o alternativă de încredere și avantajoasă la transportul aerian. Aceasta a fost viziunea liderilor sectorului feroviar care s-au reunit în vară, la Lyon, în Franța, unde au dezbătut planul ambițios al UE de a dubla utilizarea liniilor de mare viteză până în 2030 și de a o tripla până în 2050.

Un grup de organizații condus de Comisia Europeană va realiza un studiu care subliniază avantajele unei rețele extinse de linii de mare viteză, ce ar lega principalele metropole din UE. Grupul va analiza cum poate fi plătită construirea a mii de kilometri de linii noi și cum poate contribui transformarea radicală a rețelei feroviare de pe continent la atingerea obiectivului fixat de UE, de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050.

articolul original.

Doi hoți au evadat din arestul IPJ Vrancea UPDATE

2 February 2023 at 18:18
By: -

Doi tineri de 17 şi 22 de ani au evadat, joi seara, din arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vrancea.

„Palade George, de 22 de ani, domiciliat în Panciu, era îmbrăcat cu pantalon gri de trening, geacă de fâş inscripţionată Hugo Boss, iar Zaharia Aurel, de 17 ani, domiciliat în comuna Năruja, era îmbrăcat cu trening de culoare neagră, cu glugă”, a precizat IPJ Vrancea.

Poliţiştii vrânceni au demarat căutările pe raza întregului judeţ, fiind organizate echipe de căutare, în vederea depistării cât mai rapide a acestora.

Cei doi tineri erau reţinuţi pentru furt, în dosare separate. Unul dintre ei se afla în arest din 4 ianuarie, iar celălalt din 25 ianuarie.

Tinerii au evadat din curtea interioară a IPJ Vrancea.

UPDATE Cei doi au fost prinşi de poliţişti în zona Pieţei Moldovei din Focşani şi au fost imobilizaţi, deşi au încercat să se opună.

*Foto: IPJ Vrancea

articolul original.

Grevă la Coca Cola: Gigantul american e în conflict cu muncitorii din Germania

2 February 2023 at 17:42
image

Sute de angajați de la două fabrici Coca-Cola din Germania au făcut grevă, joi, pentru a cere mai mulți bani.

Este vorba despre fabricile din oraşele Dortmund și Lüneburg (din nord, lângă Hamburg), transmite DPA.

Angajaţii solicită o majorare de 400 de euro pe lună, precum și salarii mai mari pentru ucenici.

Recent, au avut loc greve și la alte fabrici Cola din Germania.

În decembrie, şefii Coca-Cola au propus angajaţilor o creștere a salariului de 100 de euro și un bonus unic de 1.000 de euro pentru a compensa inflația.

Dar negociatorul sindical Freddy Adjan a numit propunerea o „palmă peste față”.

Angajaţii vor o creștere a salariilor raportată la inflație, nu o plată unică.

Negociatorul-șef al companiei, Gero Ludwig, a răspuns că oferta propusă este în conformitate cu recomandarea guvernului german pentru o plată unică, fără taxe, combinată cu majorări salariale moderate.

Negocierile vor continua săptămâna viitoare.

Dacă nu se va ajunge la un acord, atunci sindicatul „va intra în dispute pe care Coca-Cola nu le-a mai avut până acum”, a adăugat sindicalistul.

Coca-Cola realizează în prezent profituri uriașe, dar lucrătorii nu se bucură de beneficii, ceea ce este inacceptabil în opinia sa.

Coca-Cola are 6.500 de angajați în Germania.

Potrivit declarației Coca-Cola, producția din Renania de Nord-Westfalia s-a oprit joi. Livrările către clienților au trebuit să fie parțial amânate.

articolul original.

Detalii din dosarul fraților Tate: Fetele erau amăgite, folosite și amendate dacă nu făceau destui bani. Și după gratii sunt încă sub influența lor

2 February 2023 at 17:24
By: -
image

Documentele prezentate de anchetatori în faţa Curţii de Apel Bucureşti, care a decis definitiv prelungirea mandatelor de arestare preventivă emise pe numele fraţilor Andrew şi Tristan Tate și a celor două complice ale acestora, dezvăluie noi detalii din modul de operare al britanicilor.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au considerat, cu privire la acuzaţia de viol adusă lui Andrew Tate, că „se impune administrarea de probe suplimentare, care să coroboreze declaraţiile persoanei vătămate şi să lămurească situaţia de fapt”.

Din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti din 23 ianuarie reiese că fapta de viol de care este acuzat Andrew Tate s-ar fi produs în luna martie a anului trecut și persoana vătămată a fost constrânsă „prin exercitarea de presiuni psihologice şi verbale, augmentate de întregul context factual în care se regăsea, să întreţină relaţii sexuale normale şi orale cu acesta” și cu cele două complice. Însă magistrații consideră că este nevoie de dovezi suplimentare.

„În ceea ce priveşte infracţiunile de viol reţinute în sarcina inculpatului T. A. E., în acord cu judecătorul de la instanţa de fond şi completul colegial de drepturi şi libertăţi consideră că se impune administrarea de probe suplimentare, care să coroboreze declaraţiile persoanei vătămate şi să lămurească situaţia de fapt”, se arată în încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Bucureşti prin care magistraţii au prelungit mandatele de arestare preventivă pentru Andrew Tate, fratele acestuia şi complicele celor doi.

Conversațiile de pe WhatsApp, probe valide

În schimb, CAB consideră că procurorii DIICOT au adus suficiente probe cu privire la infracţiuni de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat, acuzații contestate de apărătorii celor doi frați.

Astfel, avocaţii celor doi fraţi au invocat „încălcarea principiului loialităţii administrării probatoriului în cursul urmăririi penale”, susţinând în acest sens, că „deşi începerea urmăririi penale in rem a avut loc la data de 11.04.2022, organele de urmărire penală au amânat nejustificat dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de cei doi inculpaţi, perioadă în care s-a procedat la administrare de probe, fără acordarea posibilităţii de participare la ancheta penală, încălcându-li-se, astfel, dreptul la apărare”.

„Contrar apărării, completul colegial de drepturi şi libertăţi constată că, procurorul de caz a procedat conform dispoziţiilor art. 305 alin. 3 C.pr.pen. care stabilesc că atunci când există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1, organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de acesta, care dobândeşte calitatea de suspect.

Or, câtă vreme, în perioada anterioară dobândirii calităţii de suspecţi, organul de urmărire penală a acţionat în vederea administrării probelor necesare pentru a se contura sau nu suspiciunea rezonabilă privind participaţia/vinovăţia acestora, nu se poate reţine nicio încălcare a dreptului la apărare, astfel cum au susţinut cei doi contestatari”, notează Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii constată, de asemenea, că procesele verbale de redare a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiei WhatsApp depuse la dosar drept probe şi contestate de inculpaţi „constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.

Amăgite, folosite și amendate dacă nu făceau destui bani

Victimele grupului infracțional condus de cei doi britanici au povestit lucrurile care erau obligate să le facă.

Una dintre fete a declarat că cele două complice ale acestora o obligau să lucreze pentru a obţine cel puţin 10.000 de euro pe lună de pe urma transmisiunilor pe reţeaua de socializare TikTok.

Femeia a explicat că s-a temut să renunţe pentru că risca să fie compromisă în mediul online. Dacă nu postau pe Only Fans, fetele erau „amendate”, astfel încât uneia dintre ele ajunsese să i se impute o datorie de 4.000 de euro.

Fetele erau obligate să stea şi 12 ore live pe TikTok, cu pauză de cinci minute, să adune peste 1.000 de urmăritori, dar şi să producă materiale foto şi video pentru platforma Only Fans.

„Folosind acelaşi mod de inducere în eroare, prin care le insufla victimelor iluzia că sunt iubitele lui şi le va asigura un trai mai bun, inculpatul T. A. le-a determinat să desfăşoare pentru acesta activităţi de videochat şi să posteze pe TikTok, sub coordonarea/supravegherea inculpatelor care le forţau să muncească din ce în ce mai mult, să posteze din ce în ce mai multe video pe TikTok şi să respecte indicaţiile lor referitoare la poze şi video pentru Only Fans.

Mai mult, din declaraţia persoanei vătămate se poate reţine şi o formă de constrângere psihică prin pretinderea unor datorii, aşa-zisele amenzi ce le erau aplicate de inculpaţii Tate T. şi Tate A. dacă fetele nu postau pe OnlyFans, astfel că numita le datora acestora, la acel moment, suma de 4.000 euro”, arată documentele CAB.

Magistrații rețin și că victimele au dat declarații în faţa organelor de urmărire penală și la notar în care au negat orice formă de exploatare din partea celor patru inculpaţi, dar „completul colegial de drepturi şi libertăţi apreciază că aceste declaraţii nu reflectă realitatea, cunoscut fiind că, în cazul metodei de recrutare lover boy sau prin îndrăgostire, victimele traficului de persoane nu recunosc întotdeauna faptul că au fost aservite şi exploatate şi nu cooperează cu organele judiciare, acreditând ideea că acestea activităţi le-au practicat în mod benevol.

Expertiza psihologică: Victimele sunt încă sub controlul fraților Tate

Mai mult, instanţa de judecată constată că „o parte din victime se află încă sub autoritatea şi controlul inculpaţilor”, după ce a analizat expertizele psihologice depuse la dosar în cazul a două dintre fetele care ar fi fost exploatate de fraţii Andrew şi Tristan Tate şi de cele două complice ale acestora.

Acesta pare să fie unul dintre principalele motive pentru care magistrații nu au permis eliberarea inculpaților.

„În acord cu judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond, completul colegial de drepturi şi libertăţi apreciază că la acest moment incipient al cercetărilor nu se impune prezenţa inculpaţilor în stare de libertate, o asemenea soluţie putând chiar avea efecte adverse asupra activităţii de urmărire penală, urmând a fi audiate persoane care ar putea avea cunoştinţă de activităţile infracţionale, cu atât mai mult cu cât o parte din victime se află încă sub autoritatea şi controlul inculpaţilor şi în relaţii strânse cu inculpatele”, mai notează Curtea de Apel Bucureşti.

Andrew Tate a invocat boli pe care nu poate să le demonstreze

Magistrații au explicat și că nu pot lua în calcul cererea lui Andrew Tate de a fi eliberat pentru că are afecţiuni care nu pot fi tratate sub pază. În 8 ianuarie, la scurt timp de la arestarea sa preventivă, Andrew Tate a cerut să fie dus la spital, susţinând că este bolnav. Dar la dosar nu au fost depuse documente care să ateste afecțiuni de natura celor invocate.

„Referitor la situaţia medicală invocată de inculpatul A. T., completul colegial de drepturi şi libertăţi constată că nu există, la acest moment, dovezi din care să rezulte că inculpatul nu ar beneficia de un tratament medical adecvat în regim privativ de liberate sau că un astfel de tratament nu ar putea fi asigurat, în reţeaua sanitară publică, sub pază permanentă”, se arată în încheierea Curţii de Apel Bucureşti.

articolul original.

DNA la bilanț: Cu zeci de procurori în minus, 2022 a fost un an „remarcabil”. Ce spune Bologa despre salariile mari și un nou mandat

2 February 2023 at 15:45
By: -
image

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a prezentat, joi, bilanţul activităţii pentru anul 2022.

El a vorbit despre „rezultate remarcabile” înregistrate anul trecut, în contextul unui deficit grav de personal. A detaliat câte dosare sunt deschise pentru achiziţiile din pandemie şi ce prejudicii uriaşe sunt în cazurile aflate în lucru la DNA. În plus, s-a referit şi la salariile procurorilor şi dacă mai vrea un mandat de şef DNA. În final, ministrul Predoiu a avut doar cuvinte de laudă despre instituţia anticorupţie.

Lipsă de personal

DNA se confruntă cu un deficit mare de personal, instituţia având cu 49 de procurori mai puţin decât prevede organigrama.

Unul dintre principalele riscuri despre care a vorbit Bologa la bilanţ este deficitul de procurori care persistă ca efect al menţinerii condiţiilor de vechime excesiv de mari.

Conform acestuia, 23 de procurori au plecat din DNA anul trecut, cei mai mulţi dintre ei prin pensionare.

Un an remarcabil

Crin Bologa a anunţat pentru anul trecut ”rezultate remarcabile”, respectiv cel mai mare număr de cauze cu soluţii de trimitere în judecată de la înfiinţare.

”De asemenea, progrese importante au fost înregistrate, printre altele, cu privire la operativitatea soluţionării cauzelor, numărul de inculpaţi trimişi în judecată şi al celor condamnaţi definitiv, triplarea valorii măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, precum şi scăderea ponderii achitărilor definitive prin raportare la numărul total al inculpaţilor judecaţi definitiv şi a ponderii inculpaţilor achitaţi pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret şi deciziile Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare”, a explicat şeful DNA.

Bilanţ:

  • 404 dosare cu soluţii de trimitere în judecată (190 de rechizitorii şi 214 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei)
  • 779 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, dintre care 252 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante.
  • Scădere a procentului de achitări, la 11%, dacă nu sunt luate în considerare achitările dispuse ca urmare a deciziilor CCR, cu efect de dezincriminare şi a celor determinate de lipsa de pericol social concret.
  • Cuantumul prejudiciului estimat în toate dosarele în lucru la finele anului 2022 - peste 4,2 miliarde de euro (comparativ cu peste 1,6 miliarde de euro în anul 2021)
  • Instanţele de judecată au pronunţat 287 hotărâri penale de condamnare faţă de un număr de 439 inculpaţi.

"Au fost trimişi în judecată 11 demnitari dintre care amintim doi miniştri, patru parlamentari, un prefect, un subsecretar de stat etc, ceea ce arată o concentrare pe dosare complexe, de corupţie la nivel înalt, specifice competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, arată oficialii DNA.

Anchetele pandemiei

DNA are în lucru 90 de dosare referitoare la pandemie, cu prejudicii estimate de sute de milioane de euro.

În aceste dosare sunt vizate 122 de persoane, inclusiv demnitari.

Crin Bologa a subliniat că procurorii români au fost ”primii din lumea asta” care s-au sesizat pentru a verifica achiziţia de vaccinuri.

DNA anunţa, în 21 septembrie 2021, că a fost înregistrat primul dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri antiCovid.

E o poveste cu salariile mari, dar nici nu suntem săraci

Vorbind despre salariile procurorilor, Bologa spune că anchetatorii DNA „nu sunt săraci”, însă salariile lor sunt mai mici decât cele pe care le primesc alţi angajaţi din instituţii, regii sau agenţii ale statului.

”Asta iar e o poveste cam demult spusă în spaţiul public. Eu v-aş indica să vedeţi salariile tuturor celor care lucrează la stat pe diferite poziţii, să le vedeţi pe ale magistraţilor şi să vedeţi cam pe unde ne situăm acum.

Pentru că a fost o lege unică de salarizare, noi am rămas acolo, restul toţi au trecut pe lângă şi la acea lege au fost excepţii, după excepţii, după excepţii.

Vedeţi la instituţiile deconcentrate, câteva Consilii Judeţene, la primăriile mari, vedeţi în companiile naţionale, vedeţi în agenţiile de reglementare. Sunt acolo trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA. Deci este poveste, aşa ce salarii mari... da, au fost, la un moment dat, dar am rămas cu acelea.

Dar nici nu suntem săraci”, a declarat Crin Bologa. 

Mai vrea un mandat

Procurorul-şef al DNA a anunţat şi că va candida pentru un nou mandat.

”Încă nu mi-am depus-o. Sunt împărţit, aşa, în două: una, acasă, cu familie, cealaltă este aici, cu cei 95 de procurori care au venit în timpul mandatului meu, zeci de poliţişti... se vor vedea rezultatele acestea şi munca lor de zi şi noapte, asta te obligă să mergi şi mai departe.

Dacă nu aş avea semnale de la ei, aş renunţa. Dacă era un eşec acest mandat, renunţam, fiindcă am destulă experienţă şi pot să mă duc şi la pensie sau să îmi văd de treabă. Deci mai mult ca sigur o să mă înscriu”, a declarat Crin Bologa, răspunzând unor întrebări legate de candidatura pentru un nou mandat.

Acesta a subliniat că îşi va depune candidatura vineri, sau săptămâna viitoare, luni.

Bologa a arătat că, deşi ”se afirmă că procurorul-şef ar face şi ar desface tot”, în DNA sunt procurori ”cu personalitate, care îşi asumă dosarele”, iar şeful instituţiei nu cunoaşte ”tacticile” de anchetă ale acestora.

Predoiu: DNA să aibă forţa unui colos şi precizia unui chirurg

La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a lăudat activitatea DNA pe anul trecut, susţinând că numărul mare de sesizări primite de la cetăţeni arată că instituţia recâştigă treptat încrederea societăţii, făcând referire la recordul negativ din 2018, şi i-a urat Parchetului "să aibă forţa unui colos şi precizia unui chirurg în combaterea corupţiei".

"Am să încep această intervenţie evocând evoluţia numărului de sesizări primite de instituţia dumneavoastră din partea publicului:

  • în 2015 - 3.305 sesizări,
  • în 2018 - 1.173,
  • 2020 - 1.998,
  • 2021 - 2.139,
  • 2022 - 2.193.

Aş desprinde câteva concluzii din analiza acestor cifre. Prima concluzie ar fi aceea că DNA recâştigă treptat încrederea societăţii, de la recordul negativ de sesizări din 2018, doar 1.173, la creşterea de anul trecut, 2.193, trecând prin punctul de inflexiune din 2020, care a marcat revenirea pe creştere a numărului de sesizări, 1.998.

În al doilea rând, există un paralelism între atacurile politice şi numărul scăzut de sesizări, respectiv o concordanţă între schimbarea acestei atitudini într-una pe care aş califica-o cel puţin neutră după anul 2020 şi creşterea numărului de sesizări.

De aici, o altă analiză ne conduce la ideea de responsabilitate crescută a politicului faţă de soliditatea instituţională a DNA, atât sub aspectul conduitei publice, cât şi din perspectiva măsurilor concrete administrative şi legislative", a spus Predoiu.

"Sunt convins că vă propuneţi ca rata achitărilor să scadă în 2023, în prezent aflată la 23,74%, dintre care aproape jumătate pe alte temeiuri decât ca urmare a deciziilor CCR", a mai spus Predoiu.

În opinia sa, modificările introduse prin Legile Justiţiei (atât prin prisma dispoziţiilor tranzitorii, cât şi cele privitoare la procedura de numire sau delegare a procurorilor) sunt apte de a corecta anomaliile ce s-au răsfrânt inevitabil şi asupra parametrilor de funcţionare a DNA.

articolul original.

Cum a fost găsită o capsulă radioactivă cât un bob de mazăre în pustietatea Australiei (Video)

2 February 2023 at 13:20
image

Găsirea unui obiect minuscul, dar periculos, rătăcit pe marginea unei șosele ce străbate pustietatea Australiei, părea o misiune imposibilă, mai grea decât găsirea unui ac în carul cu fân. Și, totuși, în decurs de o săptămână, capsula radioactivă a fost recuperată.

Compania minieră Rio Tinto a anunțat pe 25 ianuarie că una dintre capsulele sale cu o cantitate mică de cesiu-137 radioactiv a dispărut. Aceasta a părăsit mina Gudai-Darri din Australia de Vest pe 12 ianuarie, cu un transport rutier.

Autoritățile din Australia de Vest au declanșat imediat o amplă operațiune de căutare, dar misiunea părea să fie sortită eșecului: căutau o capsulă de mărimea unui bob de mazăre care se putea afla oriunde pe un traseu de 1.400 de kilometri ce ducea de la mina Gudai-Darri, din nordul statului, până la un depozit situat la nord de centrul orașului Perth, relatează BBC.

O replică realizată cu o imprimantă 3D poate fi văzută aici:

S-au creat echipe de căutare care au inclus și pompieri detașați de la sarcinile obișnuite. Au fost mobilizați experți din toată Australia, specialiști în energie nucleară, funcționari de la agenția de gestionare a situațiilor de urgență și experți în protecție împotriva radiațiilor.

Căutări fără rezultat

Capsula radioactivă făcea parte dintr-un indicator folosit pentru a măsura densitatea minereului de fier de la mina Gudai-Darri a companiei Rio Tinto din regiunea îndepărtată Kimberley. Minereul era transportat către o instalaţie din suburbiile oraşului Perth, pe o distanţă mai mare decât lungimea Marii Britanii.

Capsula argintie are un diametru de doar 6 milimetri și o lungime de 8 milimetri. Oficialii au declarat că aceasta a căzut din camion, din cauza vibrațiilor care au slăbit șuruburile de închidere a încărcăturii, şi a ajuns pe marginea drumului.

Capsulele cu cesiu-137 (Cs-137) sunt folosite la detectoarele de radiații din industria minieră pentru a măsura densitatea anumitor materiale. Contactul cu o astfel de capsulă poate provoca arsuri severe și o expunere la 10 raze X într-o oră.

Înainte de a anunța publicul despre acest pericol, pe 26 ianuarie, autoritățile au început căutările în Perth și în jurul exploatării miniere din Newman.

Pe 28 ianuarie a fost emis un avertisment urgent pentru a anunța publicul despre pericolul capsulei radioactive. Autoritățile sanitare au transmis un mesaj simplu pentru oricine ar fi descoperit obiectul minuscul: stați la distanță!

Oficialii erau îngrijorați și de riscul ca obiectul să fie prins între canelurile anvelopei unei mașini care treceau peste ea și au făcut apel la șoferii care au trecut prin zona de căutare să verifice cu atenție pneurile.

Pe 27 ianuarie, căutările erau în plină desfășurare. Echipele foloseau detectoare portabile care pot depista radiațiile pe o rază de 20 de metri.

Australia's week-long hunt for a tiny radioactive capsule missing in Western Australia that sparked a radiation alert continues. Western Australia's Department of Fire and Emergency Services released footage of people searching for the capsule in Bindoon. pic.twitter.com/8LiQtneQXx

— Christian Penny (@cpenny_6)
January 31, 2023

Operațiunea a vizat ruta GPS pe care a circulat camionul și zonele apropiate de zona metropolitană din Perth. Poliția a acordat prioritate unui loc de pe Great Northern Highway, autostrada de 3.200 de kilometri care leagă Perth, capitala Australiei de Vest, cu portul cel mai nordic al țării, Wyndham, după ce pe 28 ianuarie a fost semnalată o activitate neobișnuită pe un contor Geiger, un dispozitiv folosit pentru măsurarea radioactivității. Căutările nu au dus, însă, la niciun rezultat.

Descoperirea făcută la 74 km/h

A doua zi, resursele suplimentare cerute de la guvernul federal australian au fost aprobate, iar cei de la comanda operațiunii au trecut la pregătirea următoarei faze. Cu noul echipament trimis în Australia de Vest și gata de folosire din 30 ianuarie, căutarea s-a intensificat.

Darryl Ray, un expert din departamentul serviciilor de urgență ale statului, s-a limitat să spună că noile instrumente trimise de Guvern sunt „un echipament special de detectare a radiațiilor". Presa locală a relatat, însă, că printre echipamentele primite se numărau detectoare folosite și în aeroporturi pentru scanarea persoanelor și un spectrometru gamma, care măsoară intensitatea radiației.

Ray a spus că echipamentul poate fi montat pe mașini pentru ca acțiunea de căutare să se desfășoare la o viteză de aproximativ 50 km/h. „Va dura în jur de cinci zile pentru a parcurge ruta inițială, aproximativ 1.400 de kilometri, cu echipaje care călătoresc spre nord și spre sud de-a lungul Great Northern Highway", a explicat el.

Însă până la sfârșitul zilei de 31 ianuarie capsula tot nu fusese găsită. Peste 660 de kilometri au fost verificați.

VIDEO: Missing radioactive capsule sparks search in Australia.

Authorities are searching for a tiny - 8mm by 6mm - radioactive capsule along a desert highway after it went missing while being transported from a mine in the country's remote west pic.twitter.com/8pamsQnjWB

— AFP News Agency (@AFP)
January 31, 2023

A doua zi dimineață, pe 1 februarie, Guvernul a anunțat că echipele de căutare „au găsit literalmente acul în carul cu fân": capsula a fost descoperită la ora locală 11:13, la doi metri de marginea drumului. Verificarea codului de pe capsulă a confirmat că aceasta era ceea ce căutau.

Autoritățile nu au dezvăluit locul exact în care au găsit-o, însă relatările presei sugerează că acesta se află undeva la 74 de kilometri distanță de Newman, adică la 200 de kilometri de locul din care plecase.

Un oficial a declarat că echipamentul folosit de la începutul căutărilor, asociat cu instrumentele speciale, au contribuit la depistarea capsulei dintr-o mașină care circula cu 70 km/h.

Incidente care se mai întâmplă

Nigel Marks, profesor asociat la Western Australia's Curtin University, a catalogat reușita „o victorie pentru știință". El a adăugat că multe „surse orfane" (termen ce desemnează un material radioactiv autonom - n.red.) care se pierd în general nu sunt recuperate. „Cred că modul în care au găsit-o este foarte interesant", a spus el.

Președintele Consiliului Radiologic din Australia va investiga exact modul în care a fost transportată și pierdută capsula radioactivă.

Compania minieră Rio Tinto va colabora pe deplin cu ancheta, a anunțat președintele executiv Simon Trott. Acesta a adăugat că Rio Tinto va plăti toate costurile operațiunii de căutare dacă Guvernul va cere acest lucru.

articolul original.

Summitul UE-Ucraina, primul organizat într-o zonă aflată în război: Nu ne este frică să venim la voi

2 February 2023 at 12:48
By: -
image

Pentru prima dată, o întâlnire a liderilor UE cu cei dintr-o țară candidată are loc într-o zonă de război. Summit-ul vrea să transmită un mesaj clar de sprijin și să ofere ucrainenilor un imbold moral.

Este cea mai mare delegație a Uniunii Europene care vizitează Kievul, de la începutul invaziei ruse: 16 comisari europeni, inclusiv președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, diplomatul șef Josef Borrell, și președintele Consiliului, Charles Michel, au pornit spre capitala ucraineană cu trenul, o călătorie deloc lipsită de riscuri prin țara sfâşiată de război. Comisarii se întâlnesc astăzi cu reprezentanții guvernului de la Kiev iar summitul oficial UE-Ucraina va avea loc mâine. Este primul organizat într-o zonă aflată în război.

„Transmite, în mod clar, un simbol foarte puternic”, spune Marie Dumoulin, coordonatoarea programului Wider Europe (Europa Lărgită) la think-tankul European Council on Foreign Relations. Întâlnirile de la Kiev ar trebui să demonstreze ceva: „Nu ne este frică să venim la voi. Suntem în stare să facem asta pentru voi”.

Ce e pe ordinea de zi?

Mai presus de toate, sprijinul militar și financiar suplimentar din partea Uniunii Europene ar trebui să domine agenda, estimează Dumoulin, fost diplomat francez. O presupunere confirmată pentru DW la Bruxelles de surse europene. Uniunea în ansamblul ei și membrii individuali au furnizat deja Ucrainei arme și echipamente militare în valoare de 11,5 miliarde de euro. În acest an, comunitatea va oferi, de asemenea, 18 miliarde de euro ca sprijin financiar, astfel încât guvernul de la Kiev să poată continua să plătească salarii și pensii și să mențină funcționarea facilităților publice, cum ar fi spitalele.

„Se va discuta și despre reconstrucția Ucrainei”, spune Dumoulin. Uniunea Europeană și țările industrializate din grupul G7 au început deja să construiască instituții care vor coordona donatorii privați și publici și vor conduce procesul de reconstrucție.

Este, de asemenea, de așteptat ca discuțiile dintre europeni și ucraineni să includă planul de pace în zece puncte propus de președintele Volodimir Zelenski precum și sugestia de creare a unui tribunal special care să-i pună sub acuzare pe președintele rus Vladimir Putin și pe apropiații acestuia.

Frontul militar și cel al reformelor

Rosa Balfour, șefa think-tankului Carnegie Europe din Bruxelles, este convinsă că summitul nu poate fi doar unul pur simbolic. Ambele părți „au nevoie de ceva concret”, argumentează specialista în afaceri europene, într-un interviu pentru DW. UE a mers deja foarte departe în sprijinul său pentru Ucraina, iar guvernul de la Kiev crește constant presiunea asupra Bruxellesului cu cereri suplimentare.

„Ceea ce odinioară era o politică europeană ambiguă față de Europa de Est a fost acum înlocuită cu o poziție clară: Ucraina este recunoscută ca parte a Europei și are perspectiva de a adera la Uniune”, subliniază Balfour. Kievul a solicitat aderarea la UE la câteva zile după ce Rusia și-a lansat invazia, pe 24 februarie 2022. I s-a acordat statutul de candidat în iunie 2022, ceea ce arată cât de „extrem de rapid și temeinic” a avansat Ucraina: „Guvernul ucrainean este într-adevăr capabil să se ocupe de două sarcini atât de importante simultan: duce război dar are și un plan de reforme politice necesare pentru aderarea la UE”.

Aderare rapidă la UE?

Summit-ul de la Kiev ar trebui să recunoască aceste eforturi și să încurajeze Ucraina să continue reformele. Cu toate acestea, apreciază observatorul politic Balfour, mesajul europenilor către Kiev trebuie să fie că sprijină pe deplin Ucraina, dar că procesul de aderare va dura. Într-un interviu recent, premierul ucrainean Denis Șmigal a vorbit despre ambiția Kievului de aderare la UE în următorii doi ani. „Aderarea nu va fi accelerată”, punctează Balfour, „dar este important să se acorde țării stimulente pentru a continua reformele și a-și rezolva problemele”.

Corupția din Ucraina îi preocupă în mod special pe oficialii europeni, mai ales că în curând ar trebui mobilizate fonduri consistente necesare începerii reconstrucției țării. Comisia Europeană a lăudat recent impulsul reformelor din Ucraina. Dar sunt unele state membre care se întreabă dacă și în ce măsură s-au înregistrat efectiv progrese în acest sens.

Cu mănuși despre corupție

Un scandal de corupție a zguduit recent Ucraina iar mai mulți oficiali guvernamentali de rang înalt au fost demiși sau au fost nevoiți să renunțe la locurile de muncă. Balfour nu se așteaptă ca scandalul să umbrească summitul UE-Ucraina. Ambele părți „trebuie să se asigure că opinia publică continuă să susțină Ucraina” și de aceea vor evita să discute public despre corupție: „Este o chestiune de moral iar moralul trebuie menținut deopotrivă pentru ucraineni și pentru europeni", subliniază experta în politică externă Balfour.

Impresia este că discuțiile de la Kiev au fost pregătite cu grijă de ambele părți și se așteaptă chiar unele angajamente concrete. UE ar putea oferi Ucrainei reduceri suplimentare ale tarifelor la import și ar putea include țara în zona de roaming pentru telefonie mobilă. „Nimic spectaculos, însă lucrurile se vor mișca întrucât ambele părți vor să transmită propriului public un mesaj pozitiv după întâlnirea de la Kiev", încheie Balfour.

Autor: Alexandra von Nahmen

articolul original.

Șefa Fiscului de la Kiev e acuzată de fraudă de milioane de dolari. Are 3 apartamente, o casă și două mașini

2 February 2023 at 12:13
image

Șefa Fiscului de la Kiev este acuzată de o fraudă de milioane de dolari, după o percheziție care a avut loc la una dintre cele patru locuințe ale sale.

Și casa omului de afaceri Igor Kolomoiski, un fost aliat politic al președintelui Ucrainei, a fost percheziționată în cadrul unei investigații privind suspiciunea de evaziune a taxelor vamale, scrie The Guardian.

În casa șefei Fiscului, al cărei nume nu a fost făcut public, anchetatorii au găsit 158.000 de dolari, 530.000 de hrinve ucrainene (11.000 de lire sterline), 2.200 de euro în numerar, bijuterii scumpe, îmbrăcăminte de la designeri celebri și ceasuri de aur de lux.

Anchetatorii au susținut că stilul de viață al femeii nu se potrivea cu venitul ei declarat în calitate de șef al biroului fiscal. Aceasta ar deține trei apartamente în Kiev cu o valoare totală de 1 milion de dolari, o casă lângă Kiev în valoare de aproximativ 200.000 de dolari și două mașini de vreo 150.000 de dolari.

De asemenea, s-a descoperit că șoferul ei avea o mașină de 100.000 de dolari, înmatriculată pe numele său, deși „venitul bărbatului în ultimii ani nu a fost mai mare de 8.000 de dolari”.

Potrivit anchetatorilor, femeia și-a folosit funcția pentru a reduce taxele fiscale ale unor persoane fizice și companii.

Vasil Maliuk, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), a declarat că au avut loc zeci de acțiuni, vizând oficiali corupți, agenți ruși și persoane care subminează securitatea țării.

„Nu intenționăm să ne oprim. Oricine îndrăznește să facă rău Ucrainei, mai ales în condiții de război, trebuie să înțeleagă clar că îl vom reține”, a spus el într-o declarație pe Telegram.

Mai mulți oficiali ucraineni au fost forțați să demisioneze săptămâna trecută pe fondul acuzațiilor de corupție. Totodată, Volodimir Zelenski a anunțat miercuri că şefii serviciului vamal au fost demişi.

Toate aceste evenimente au avut loc în timp ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se pregătea pentru summit-ul UE de la Kiev pentru a discuta despre potențiala aderare a țării la blocul celor 27 de state membre.

Potrivit unui proiect, UE va încuraja Ucraina să îndeplinească cerințele Comisiei Europene – care includ eradicarea corupției – pentru a permite începerea negocierilor de aderare.

articolul original.

Rusia amenință Moldova: Va deveni următoarea Ucraină. Maia Sandu este dispusă la orice

2 February 2023 at 10:50
By: -
image

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în „următoarea Ucraină”.

„Este avută acum în vedere R. Moldova pentru acest rol”, a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti.

În opinia lui Lavrov, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „este nerăbdătoare să intre în NATO”. ”Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice”, a afirmat Lavrov.

Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, „toţi vor fi în pericol”. Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că „trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul”.

O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia.

„Le-ar plăcea să transforme Georgia într-un alt factor de iritare, să se revină la situaţia din vremurile agresive ale (fostului preşedinte Mihail) Saakaşvili, nu am nici cea mai mică îndoială”, a susţinut şeful diplomaţiei ruse.

În acelaşi timp, Lavrov a dat asigurări că guvernul georgian se ghidează după interesele naţionale, în pofida apelurilor occidentale de a deschide „un al doilea front” împotriva Rusiei.

„Îi voi cita pur şi simplu atât pe premier, cât şi pe miniştrii săi care, ca răspuns la o presiune fără precedent de a se alătura sancţiunilor şi a deschide un al doilea front (...), spun că se ghidează după interesele naţionale”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Totodată, Lavrov a adăugat că Moscova şi Tbilisi au dezvoltat comerţul bilateral, turismul, cooperează în domeniul energiei, iar partea georgiană este conştientă că toate acestea sunt în interesul statului şi poporului georgian.

Spre deosebire de guvernul georgian, preşedinta Salome Zurabishvili a făcut câteva declaraţii prin care şi-a manifestat sprijinul faţă de Kiev, aminteşte EFE.

Ziua 344 de război: Liderii CE, la Kiev. Ucraina ar putea primi și avioane. Putin își pregătește discursul

articolul original.

Luptele cu mercenarii Wagner, ca în filmele cu zombi: „Vin întruna și nu cad când tragi în ei”

2 February 2023 at 09:56
image

Soldații ucraineni care înfruntă valurile de „carne de tun” trimise la înaintare de Grupul Wagner povestesc că mercenarii vin ca niște zombi spre pozițiile lor. Chiar dacă sunt nimeriți de gloanțe, aceștia continuă să înainteze, iar ucrainenii bănuiesc că li se dau medicamente care să le crească rezistența.

Undeva, la sud-vest de Bahmut, doi soldați ucraineni, Andrii și Borisici, stau la lumina lumânărilor într-un buncăr săpat în pământul înghețat. Din când în când, liniștea de pe câmpul de deasupra adăpostului e spartă de exploziile cauzate de bombele rușilor. Sau de ropotul gloanțelor, atunci când ucrainenii descoperă o dronă și trag în ea să o doboare.

De mai multe săptămâni, Andrii și Borisici înfruntă sute de mercenari ai grupului Wagner împinși înspre liniile de apărare ucrainene.

Cu o cagulă pe față, Andrii povestește cum au luptat ore în șir fără încetare când au fost atacați de „hoardele" de mercenari ale rușilor. „Luptam cam zece ore la rând. Și nu erau doar valuri, a fost neîntrerupt. Parcă nu se mai terminau. Noi eram vreo 20. Iar ei, să spunem 200", a explicat soldatul ucrainean pentru CNN.

Niște zombi care nu se opresc când tragi în ei

Strategia de luptă a grupului Wagner este să trimită un prim val de luptători, format în general din infractorii adunați din închisori. Aceștia sunt neinstruiți și prost echipați, dar sunt motivați de contractul care prevede că după șase luni li se șterg pedepsele și sunt liberi. Dacă mai sunt în viață. Rolul lor e să-i oblige pe ucraineni să-și dezvăluie pozițiile de apărare și să le consume muniția.

„Fac grupul - să zicem din zece soldați - avansează 30 de metri, apoi se apucă să sape (gropi, n.red.) ca să-și păstreze poziția", a spus Andrii.

Urmează alt grup care încearcă să înainteze încă 30 de metri. „Așa încearcă, pas cu pas, să înainteze, în timp ce pierd mulți oameni".

Abia când primul val este extenuat sau nimicit, comandanții trimit mercenari mai experimentați, adesea pe flancuri, în încercarea de a cuceri pozițiile ucrainene.

Andrii povestește că înfruntarea asaltului a fost o experiență terifiantă și suprarealistă. „Mitraliorul nostru aproape că înnebunea, fiindcă trăgea în ei. Și a spus: 'știu că am tras în el, dar nu cade'."

Pentru soldatul ucrainean, confruntarea cu forțele grupului Wagner a fost ca într-un film cu zombi. Rezistența supraomenească și înverșunarea bizară cu care mercenarii se aruncau în bătaia focului îi dau de gândit. „Se urcau pe cadavrele camarazilor lor, călcau peste ele. E foarte, foarte posibil să le dea niște pastile înainte de atac", a spus el.

Intense fighting continues in the Ukrainian city of Bakhmut.

In the ongoing battle there, Ukrainian forces are also having to contend with mercenaries from the notorious Wagner Group. @fpleitgenCNN shares an inside look at what they're facing. pic.twitter.com/HCYdLbcRKw

— CNN International PR (@cnnipr)
February 1, 2023

Chiar și după ce primele valuri au fost lichidate, atacul a continuat. Ucrainenii au rămas fără muniție și erau înconjurați. „Problema a fost că ne-au luat prin încercuire. Așa ne-au înconjurat. Au venit din cealaltă parte. Nu ne așteptam să vină de acolo. Am tras până la ultimul glonț, am aruncat și ultimele grenade pe care le aveam și am rămas doar eu și câțiva inși. Eram neputincioși în această situație", a povestit Andrii.

Exact ca într-un film de groază, soarta lor părea pecetluită. Dar au avut noroc: când erau la doar un pas de poziția lor, forțele Wagner s-au retras la sfârșitul acelei zile.

Lupta dintre dictatură și democrație

Relatarea lui Andrii se potrivește cu informațiile pe care spionajul ucrainean le-a prezentat CNN săptămâna trecută. Potrivit acestora, dacă forțele Wagner reușesc să preia o poziție, sprijinul artileriei le permite să sape gropi și să-și consolideze avansul. Interceptările ucrainenilor arată că de multe ori există probleme de coordonare între Wagner și armata rusă.

Unitatea lui Andrii a prins un mercenar Wagner, iar cazul lui arată cât de primitive și brutale sunt tacticile folosite de această organizație. Acesta a spus la interogatoriu că este inginer, dar s-a apucat de trafic de droguri ca să facă rost de bani și a ajuns la închisoare. A intrat voluntar în Grupul Wagner, ca să i se șteargă cazierul și astfel fiica lui care dorește să devină avocată să nu aibă probleme din cauza lui.

Acesta și-a dat seama că era doar „carne de tun" încă de la prima misiune. „Ne-au adus pe linia frontului pe 28 decembrie. În noaptea următoarea ne-au împins în față", a spus el, adăugând că erau zece inși în grupul trimis la înaintare.

„Normal, știi că vei fi ucis. Dar ți-e frică să te lupți pentru libertatea ta la tine în țară", i-a spus Andrii mercenarului. „Da, e adevărat. Ne e frică de Putin", i-a răspuns acesta.

Originar din Odesa, Andrii s-a înrolat cu câteva zile înaintea începerii invaziei ruse. Spune că nu contează cât de mulți soldați sunt trimiși spre pozițiile lor, ei vor rezista.

„Cei mai mulți dintre băieții mei sunt voluntari. Aveau o afacere bună, un serviciu bun, un salariu bun, dar au venit să lupte pentru țara lor. Și asta face o mare diferență".

„Ăsta e războiul pentru libertate. Nici nu este un război între Ucraina și Rusia. E un război între dictatură și democrație", a subliniat el.

articolul original.

Elevul din Bacău care și-a băgat colegii cu capul în WC a fost arestat

2 February 2023 at 19:39
By: -
image

Elevul de 15 ani care a fost filmat în timp ce îşi agresează colegii, în şcoală, a fost arestat pentru 20 de zile.

El este acuzat că şi-a bătut doi colegi încadraţi în categoria celor cu cerinţe educaţionale speciale, băgându-l cu capul în vasul toaletei pe unul dintre ei.

Pe lângă acuzaţia iniţială, de lovire, elevului i se impută şi lipsirea de libertate în mod ilegal, după ce imaginile postate în spaţiul public au arătat că i-a obligat pe cei doi colegi să intre în toaletă, unde i-a bătut.

”La data de 2 februarie a.c, poliţiştii băcăuani au continuat administrarea probatoriului în cazul tânărului de 15 ani, reţinut pentru loviri sau alte violenţe, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. Astfel, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de acesta, sub aspectul comiterii a două infracţiuni de lipsire de libertate. Ulterior, minorul a fost prezentat instanţei care, la propunerea unităţii de parchet, a dispus măsura arestării preventive pentru o perioadă de 20 de zile”, a transmis, joi seară, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău. 

Iniţial, tânărul a fost reținut pentru 24 de ore.

Poliţiştii s-au sesizat din oficiu după ce jurnaliştii de la Ziarul de Bacău au scris că mai mulţi elevi ai Colegiului Dumitru Mangeron din Bacău i-au agresat pe doi dintre colegi, încadraţi în categoria celor cu cerinţe educaţionale specifice.

Unul dintre agresori i-a lovit cu palmele peste faţă, i-a pus să stea în genunchi în faţa lui, să îi pupe mâna şi l-a băgat cu capul în vasul de toaletei pe unul dintre băieţii agresaţi.

Incidentul a avut loc, conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău, în 26 ianuarie şi nu a fost unul singular, agresorul fiind acuzat că anterior a mai dat dovadă de comportament neadecvat faţă de colegi, el fiind sancţionat cu scăderea notei la purtare şi avertisment.

Faptele tânărului bătăuş au devenit publice după ce bunicul unuia dintre elevi a postat filmarea cu agresiunea asupra celor doi elevi, pe Facebook.

articolul original.

Ziua 344 de război: Putin face amenințări la 80 de ani de la victoria de la Stalingrad. Soldații Kievului învață deja Patriot în Germania. Ofițeri ruși uciși în Crimeea

2 February 2023 at 21:25
image

Ziua 344 de război e marcată de summit-ul UE – Ucraina care a început la Kiev. Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi o parte din membrii executivului european au sosit încă de la primele ore la Kiev pentru „a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna”. Iar de la Bruxelles, Consiliul UE a votat un nou pachet de ajutor de peste 500 de milioane de euro.

Pe front, atacurile rușilor continuă. Cel puţin trei persoane au fost ucise şi 20 rănite, după ce rachetele rușilor au lovit 8 blocuri din Kramatorsk. Iar câteva ore mai târziu rușii au repetat atacul, lovind aproape de locul în care echipele de salvare încercau să găsească supraviețuitori sub dărâmături.

În schimb, în Crimeea, doi ofițeri ruși au fost uciși într-un atac cu bombă artizanală care ar fi fost comis de un grup de partizani.

Ministrul ucrainean al Apărării crede că noua ofensivă majoră pe care o pregătește Rusia va începe chiar la 24 februarie. Iar șeful diplomației de la Moscova confirmă. Serghei Lavrov a avertizat că Rusia pregătește pentru a marca un an de la invazia sângeroasă ceva ce va eclipsa orice vor face ucrainenii și aliații occidentali. El a spus chiar că Moscova ar dori și alte teritorii din Ucraina și a avertizat Republica Moldova că poate fi cea care urmează.

În același timp, Lavrov a periat Beijingul, susținând că Rusia și China au o alianţă militară de o calitate superioară celor occidentale.

Situația pe front

  • Planurile Rusiei de 24 februarie - Într-un amplu interviu acordat televiziunii de stat, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova are planuri pentru a eclipsa evenimentele pro-ucrainene care vor fi organizate de ţările aliate din întreaga lume pentru a marca, la 24 februarie, un an de la invazia rusă în Ucraina. În acelaşi interviu, el a declarat că Moscova se vede nevoită să răspundă la înarmarea Ucrainei de către occidentali prin cucerirea unui teritoriu şi mai mare în ţara vecină.
  • Blocuri bombardate de ruși - Cel puțin trei persoane au fost ucise și 20 au fost rănite după ce o rachetă rusească a distrus o clădire de apartamente și a avariat alte șapte în orașul Kramatorsk. Câteva ore mai târziu, două rachete au lovit tot centrul Kramatorskului, foarte aproape de locul în care echipele de salvare căutau eventuali supraviețuitori sub dărâmături. Se pare că și acest atac a provocat victime, dar încă nu există detalii.

The death toll in #Kramatorsk has risen to 3 and the number of injured to 20, the Donetsk Region police said.

It is reported that Russians hit a residential sector of the city with an "Iskander-K" missile. In addition to the fact that 1 house was destroyed, 7 more were damaged. pic.twitter.com/GwqrItZbPW

— NEXTA (@nexta_tv)
February 1, 2023
  • Un an de război marcat cu o nouă ofensivă - Ministrul ucrainean al Apărării a declarat că Rusia pregătește o nouă ofensivă majoră și a avertizat că aceasta ar putea începe chiar de la 24 februarie. Oleksii Reznikov a spus că Moscova a adunat mii de trupe și ar putea „încerca ceva" pentru a marca aniversarea invaziei inițiale de anul trecut. Atacul ar marca, de asemenea, Ziua Apărătorilor Patriei din Rusia, pe 23 februarie, care celebrează armata.
  • Incendiu în Sevastopol - Cel puţin şapte persoane au murit într-un incendiu în Crimeea, după ce flăcările au cuprins barăcile modulare care adăposteau muncitorii de pe un şantier de construcţii din Sevastopol. De asemenea, doi muncitori au fost spitalizaţi. Inițial, s-a crezut că ar putea fi vorba de un atac, dar agenţia rusă de ştiri de stat TASS afirmă că a fost vorba de un scurtcircuit al unui aparat electric.
  • Ofiţeri ruşi morţi în Crimeea - Doi ofițeri ruși au fost uciși într-un atac cu bombă artizanală care ar fi fost comis de un grup de partizani din Crimeea. Ofițerii se deplasau cu mașina de la Sevastopol la Simferopol, când a avut loc atacul, potrivit Centrului de Rezistență Ucraineană. Acesta a declarat că atacul a fost comis de membri ai mișcării de rezistență ucraineano-tătară Atesh, un grup de gherilă care operează în Crimeea.
  • Peste 8 milioane de refugiați - Numărul refugiaţilor din Ucraina în alte ţări europene a depăşit pragul de 8 milioane de la începerea invaziei ruse, potrivit cifrelor actualizate joi de Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Summit UE - Ucraina

  • Bani de la UE - Consiliul Uniunii Europene a decis, joi, acordarea de asistenţă militară suplimentară Ucrainei, în valoare de 545 de milioane de euro, pentru susţinerea eforturilor de respingere a invaziei militare ruse: „Înaintea summit-ului Uniunea Europeană-Ucraina, Consiliul a adoptat astăzi măsuri de asistenţă pentru forţele armate ucrainene, în cadrul Instrumentului European de Pace (EPF). Este vorba despre al şaptelea pachet, cu valoarea de 500 de milioane de euro, şi de încă 45 de milioane de euro pentru susţinerea eforturilor de instruire ale Misiunii UE de Asistenţă Militară (EUMAM Ucraina)".
  • Şefa Comisiei Europene a sosit la Kiev - Ursula von der Leyen şi o parte din membrii executivului european au sosit la Kiev. „Mă bucur să revin la Kiev, a patra vizită a mea de la invazia Rusiei. De această dată, cu echipa mea de comisari. Suntem cu toţii aici pentru a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna şi pentru a consolida şi mai mult sprijinul şi cooperarea noastră”, a scris Von der Leyen, pe contul ei oficial de Twitter.
  • Centru internaţional de urmărire penală - Ursula von der Leyen anunţă că un centru internaţional de urmărire penală a ”crimei de agresiune” din Ucraina urmează să fie înfiinţat la Haga: ”Rusia trebuie să dea socoteală în justiţie pentru crimele sale odioase. Procurori din Ucraina şi din UE lucrează deja împreună. Culegem probe, iar ca un prim pas îmi face plăcere să anunţ că un Centru Internaţional de Urmărire Penală a crimei de agresiune din Ucraina urmează să fie înfiinţat la Haga”.
  • UE dublează numărul ucrainenilor pe care îi va antrena - „Scopul este de a antrena 30.000 de soldați, inclusiv echipajele tancurilor de luptă”, a declarat Josep Borrell la Kiev.
  • Antrenament pentru Patriot - 70 de soldați ucraineni au sosit în Germania pentru a fi instruiți în utilizarea sistemului de apărare aeriană Patriot, pe care Berlinul urmează să-l pună la dispoziția Ucrainei. Antrenamentul începe joi, a aflat dpa de la surse de securitate din Berlin. Guvernul german, după consultări cu SUA, a fost de acord să transfere luna trecută un sistem Patriot în Ucraina pentru a sprijini țara să se apăre de atacurile rusești.
  • Piaţa unică - Ucraina a semnat un acord cu UE privind participarea sa la Programul pentru piața unică, a declarat prim-ministrul său Denis Şmihal.
  • Sfaturi de călătorie - La Bruxelles a fost transmisă o notă internă de pregătire a călătoriei oficialilor UE în Ucraina, în care sunt instrucţiuni clare, inclusiv în materie de cod vestimentar, pentru că hainele pot transmite un mesaj. Recomandat: „Ţinuta obişnuită de afaceri" (sau aşa cum veniţi la Bruxelles). Exclus: "Verde, kaki sau culori prea vii". Detalii AICI.

Diplomație de război

  • Moscova vede peste tot naziști - Şeful diplomaţiei ruse îi acuză într-un interviu pe occidentali că susţin Ucraina cu scopul de a pune capăt „problemei ruse”: „Ursula von der Leyen a declarat că rezultatul războiului (rus din Ucraina) trebuie să fie înfrângerea Rusiei în aşa fel încât ea (Rusia) să nu se mai ridice timp de zeci de ani. Nu este asta rasism, nazism şi o încercare de a rezolva problema rusă?”.
  • Amenințări pentru Moldova - Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a amenințat Republica Moldova ca va deveni „noua Ucraină”. A făcut referiri și la România. Detalii AICI.
  • Lavrov îl perie pe Xi - În timp ce a atacat dur Occidentul, ministrul rus de Externe a încercat să intre cât mai mult în grațiile Beijingului, lăudând relațiile militare superioare dintre China și Rusia: „Existenţa unor puncte de contact este doar o caracteristică foarte modestă a relaţiilor noastre. Este deja scris în documentele noastre că, deşi nu creăm o alianţă militară, relaţiile noastre sunt de o calitate superioară alianţelor militare în sensul lor clasic şi nu au limite sau restricţii. Şi nu există subiecte tabu. Sunt cu adevărat cele mai bune din toţi anii de existenţă atât a Uniunii Sovietice, cât şi a Republicii Populare Chineze şi a Federaţiei Ruse".
  • Diplomați expulzați - Austria a anunţat joi că expulzează patru diplomaţi ruşi pentru comportament incompatibil cu acordurile internaţionale, un motiv adesea invocat în cazurile de spionaj. Doi diplomaţi declaraţi personae non gratae şi cărora li s-a ordonat să părăsească ţara până cel târziu la 8 februarie lucrau la Ambasada Rusiei în Austria, iar ceilalţi doi la misiunea rusă de la Viena pe lângă Naţiunile Unite. Rusia a replicat că „va da un răspuns pe măsură”.
  • Trump pozează în salvator - Fostul preşedinte american Donald Trump a publicat miercuri o serie de materiale video scurte în care cere o detensionare militară în războiul din Ucraina şi susține că, dacă ar mai fi fost el preşedinte, acest conflict nu ar fi avut loc: „Dacă aş fi eu preşedinte, războiul Rusia-Ucraina nu ar fi avut loc niciodată (…) Nici într-un milion de ani. Dar chiar şi acum, dacă aş fi eu preşedinte, aş putea negocia în 24 de ore încheierea acestui război oribil care se intensifică rapid. Slăbiciunea şi incompetenţa lui Biden ne-au adus în pragul unui război nuclear”.
  • Frână pe aderare - În timp ce Kievul cere urgentarea procesului de aderare, liderii UE apasă frâna. Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, a atras atenţia că procesul „este un maraton, nu un sprint”, dar a subliniat totodată că „destinul acestei ţări este în Europa”.
  • Miliarde de la Chelsea - Victimele războiului din Ucraina vor beneficia de 2,3 miliarde de lire sterline din veniturile obținute în urma vânzării clubului Chelsea de către oligarhul rus Roman Abramovici. Guvernul britanic așteaptă undă verde din partea UE pentru a dona această sumă. Odată aprobate, fondurile vor fi direcționate către o fundație pentru sprijinirea victimelor războiului din Ucraina, în urma unui acord între guvernul britanic și Abramovici.

Tancuri și avioane

  • Polonia ar fi dispusă să trimită avioane de vânătoare F-16 Ucrainei în cazul unui consens în cadrul NATO, a afirmat premierul Mateusz Morawiecki. „Dacă ar exista o decizie a tuturor statelor membre ale NATO, aş fi favorabil trimiterii acestor avioane de vânătoare", a declarat Morawiecki.
  • Borrell e optimist - Ţări cum ar fi Statele Unite sau Germania ar putea trimite până la urmă Ucrainei avioane de luptă, este de părere înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell. Şi furnizarea de tancuri occidentale pentru forţele ucrainene a fost iniţial foarte controversată, a reamintit şeful diplomaţiei europene. În cele din urmă, s-a ajuns însă la un acord şi această „linie roşie" a fost încălcată. Toate livrările de armament pentru Ucraina au fost însoţite de avertismente privind escaladarea războiului cu invadatorii ruşi, a adăugat el.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • 80 de ani de la victoria de la Stalingrad - Rusia marchează joi 80 de ani de la victoria sovietică în bătălia de la Stalingrad, moment de cotitură major al celui de-Al Doilea Război Mondial. Celebrările au loc în timp ce forţele ruse duc lupte acerbe împotriva soldaţilor ucraineni din fosta republică sovietică.
  • Putin face ameninţări la aniversare - Într-un discurs care această victorie, Vladimir Putin a părut să facă aluzie la enormul arsenal de arme nucleare al Rusiei, în timp ce s-a referit la ajutorul militar promis Ucrainei de aliații săi europeni și americani. Putin a spus: Cei care se așteaptă să câștige pe câmpul de luptă se pare că nu înțeleg că un război modern cu Rusia va fi cu totul diferit pentru ei. Nu noi suntem cei care ne trimitem tancurile la granițele lor. Dar avem o modalitate de a răspunde și nu se va termina doar cu utilizarea vehiculelor blindate. Toată lumea ar trebui să înțeleagă asta. Solicitat să comenteze, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus: Aceasta înseamnă că Rusia are potențialul și, când apar noi arme furnizate de Occidentul colectiv, Rusia își va folosi mai mult potențialul disponibil pentru a răspunde.
  • Discursul lui Putin - La Kremlin se lucrează activ la discursul pe care Putin îl susține în Parlament, cel mai probabil în apropierea datei de 24 februarie. Potrivit Constituției Rusiei, președintele este obligat să vorbească în fața aleșilor o dată pe an, dar Putin nu a mai făcut-o din aprilie 2021. Subiectul central al discursului va fi războiul și Putin le va transmite un mesaj și cetățenilor obișnuiți: „Să nu se teamă, armele moderne îi vor proteja”. În orice caz, discursul e așteptat să sufere modificări în funcție de situația de pe front de la acel moment.
articolul original.
❌