ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 2 December 2022Spotmedia

Triplă epidemie fără precedent în Franța

2 December 2022 at 16:47
By: -
image

Este alertă de sănătate publică în Franța, unde o „triplă epidemie” fără precedent a dat peste cap sistemul public.

„Tripla epidemie” cu care se confruntă Franța, cu circulația simultană a Covid, a bronșiolitei și a gripei, este „complet inedită”, iar evoluția sa este încă greu de prevăzut, a spus, vineri, Agenţia de Sănătate Publică din Franţa, citată de Le Figaro.

„Situația este complet fără precedent și plină de incertitudini", a rezumat Didier Che, director adjunct pentru boli infecțioase, în timpul unui briefing de presă.

„În anii precedenți, existau mai multe virusuri respiratorii care se succedau. Acum, circulă simultan”, a detaliat epidemiologul Sophie Vaux.

Situația este „îngrijorătoare" pentru că însumarea acestor patologii poate duce la „un impact clinic destul de puternic, mai ales asupra spitalelor", a adăugat ea, chiar dacă aceste virusuri nu afectează persoane din aceeași categorie de vârstă.

Gripa și Covid îi afectează în principal pe cei mai în vârstă și mai vulnerabili, iar bronșiolita mai ales pe sugari.

Vârfurile celor trei epidemii sunt greu de prevăzut.

articolul original.

Sexul în afara căsătoriei va fi pedepsit cu închisoarea, în Indonezia

2 December 2022 at 12:56
By: -
image

Parlamentul din Indonezia va adopta în această lună varianta revizuită a codului penal care incriminează relațiile sexuale în afara căsătoriei, pedeapsa prevăzută fiind de până la un an de închisoare.

Noul cod penal va interzice și coabitarea înainte de căsătorie. Insultarea președintelui țării și a instituțiilor publice, precum și orice opinie contrară ideologiei de stat, vor fi, de asemenea, considerate infracțiuni, relatează Reuters.

Conform ultimei versiuni a proiectului, sexul în afara căsătoriei care poate fi reclamat doar de câteva persoane, precum rudele apropiate, atrage o pedeapsă de până la un an de închisoare.

Insultarea președintelui, infracțiune care poate fi reclamată doar de către șeful statului, se pedepsește cu până la trei ani de închisoare.

Adoptarea noului cod penal, a cărui dezbatere s-a întins pe mai multe decenii, urmează să aibă loc pe 15 decembrie, a declarat adjunctul ministrului indonezian al Justiției, Edward Omar Sharif Hiariej.

Proiectul are sprijinul unor grupuri islamice, într-o țară în care conservatorismul este în creștere, deși opozanții susțin că acesta inversează reformele liberale adoptate după căderea de la putere, în 1998, a liderului autoritar Suharto.

O versiune anterioară a proiectului a fost trimisă spre dezbatere în Parlament în 2019, stârnind proteste la nivel național. Zeci de mii de oameni au demonstrat împotriva unui set de legi, în special a celor care vizau moralitatea și libertatea de exprimare, despre care au spus că ar reduce libertățile civile.

Criticii spun că de atunci s-au făcut doar câteva schimbări minore la proiectul noului cod penal, deși guvernul a organizat în ultimele luni consultări publice în toată țara pentru a oferi informații despre modificări.

Printre schimbări se numără și un amendament care ar permite comutarea pedepsei cu moartea în închisoare pe viață după o perioadă de zece ani de bună purtare în detenție.

Incriminarea avortului, cu excepția victimelor violurilor, și închisoarea pentru "magie neagră" au rămas în codul penal.

Indonezia, țara cu cea mai mai numeroasă majoritate musulmană, are sute de reglementări la nivel local care discriminează femeile, minoritățile religioase și persoanele LGBT.

La doar câteva săptămâni după ce această țară a găzduit summitul G20, eveniment care a atras atenția întregii lumi, reprezentanții mediului de afaceri susțin că proiectul noului cod penal transmite un mesaj greșit despre cea mai puternică economie din Asia de Sud-Est.

Shinta Widjaja Sukamdani, vicepreședinta asociației patronatelor indoneziene, a declarat că implementarea codului va provoca incertitudine pentru mediul de afaceri, iar investitorii își vor reconsidera intenția de a veni în Indonezia. Ea a adăugat că prevederile legate de moralitate vor face "mai mult rău decât bine", mai ales pentru afacerile din sectorul ospitalier.

Și Human Rights Watch a criticat înăsprirea codului penal, organizația apreciind că este "un uriaș pas înapoi pentru democrația indoneziană".

Adjunctul ministrului justiției a respins criticile, spunând că versiunea finală a proiectului va asigura integrarea prevederilor regionale în legislația națională și că noul cod nu amenință libertățile democratice.

T.D.

articolul original.

Putin a vorbit cu Scholz la telefon și i-a spus că bombardamentele masive împotriva Ucrainei au devenit necesare

2 December 2022 at 12:45
By: -
image

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri cancelarului german Olaf Scholz în timpul unei convorbiri telefonice că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”.

El a denunțat de asemenea poziţia „distructivă” a Occidentului care sprijină Kievul şi a îndemnat Berlinul să-şi regândească abordarea, informează AFP şi Reuters.

"A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului", a anunţat Kremlinul într-un comunicat.

Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili.

Vladimir Putin, care a lansat invazia pe 24 februarie, s-a plâns încă o dată de sprijinul financiar şi militar acordat de Occident Ucrainei, aprovizionări care i-au permis Kievului să-i provoace Rusiei înfrângeri umilitoare.

Potrivit preşedintelui rus, poziţia Occidentului este "distructivă", pentru că, întărit de sprijinul politic, financiar şi militar al Occidentului, "Kievul respinge ideea oricărei negocieri" şi "îi incită pe ucrainenii radicali naţionalişti să comită crime sângeroase".

Vladimir Putin l-a îndemnat pe Scholz "să-şi regândească abordarea în contextul evenimentelor ucrainene".

Ce i-a spus Scholz lui Putin

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului federal german, Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o "soluţie diplomatică".

Scholz "a insistat pe lângă preşedintele rus pentru ca o soluţie diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse", a informat Steffen Hebestreit într-un comunicat.

De asemenea, cancelarul federal german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin "atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse", continuă comunicatul.

Cei doi lideri, care au convenit să "rămână în contact", au evocat între altele "situaţia alimentară mondială, extrem de tensionată din cauza războiului de agresiune rus". Ei "au subliniat rolul important al acordului asupra exporturilor de cereale, prelungit recent sub egida Naţiunilor Unite", conchide comunicatul guvernului german.

articolul original.

Partidul lui Viktor Orban a folosit datele celor care s-au vaccinat anti Covid pentru a le trimite mesaje elecorale

2 December 2022 at 11:41
By: -
image

Fidesz, partidul aflat la putere în Ungaria și condus de premierul Viktor Orban, a utilizat baza de date de la vaccinare și alte informații cu caracter personal pentru a le trimite cetățenilor mesaje electorale înainte de alegerile din luna aprilie, potrivit unui raport al organizației Human Rights Watch.

Nu doar datele de la vaccinare, dar și cele din cererile de beneficii fiscale și din înregistrările de membru al asociației au fost folosite de Fidesz. Acest lucru încalcă drepturile de confidențialitate și anulează distincția dintre partidul de la putere și resursele guvernului de la Budapesta care a fost avertizat în mai multe rânduri de Uniunea Europeană să respecte statul de drept, arată raportul citat de Politico.

"Folosirea datelor personale colectate pentru a-i bombarda cu mesaje electorale este o trădare a încrederii și un abuz de putere", a spus Deborah Brown, cercetătoare principală în tehnologie la Human Rights Watch.

"Guvernul Ungariei trebuie să înceteze să exploateze datele personale pentru campanii politice și să garanteze condiții echitabile de competiție pentru alegeri", a adăugat ea.

Potrivit raportului, persoanele care și-au introdus datele personale pe platforma guvernului pentru a se înregistra în vederea vaccinării au primit mesaje politice pentru a le influența să voteze cu partidul de guvernământ.

VIktor Orban a obținut al patrulea mandat consecutiv de premier al Ungariei la alegerile generale desfășurate în luna aprilie. Observatorii internaționali au criticat, însă, condițiile incorecte în care s-a desfășurat scrutinul.

T.D.

articolul original.

Cum încearcă soldații ucraineni să se vindece mental după ororile războiului: „O să-mi distrugă mintea, faceți ceva!”

2 December 2022 at 09:56
image

Somnul îl târăște înapoi, în nenorocirile de pe front, aude din nou bombele care cad și vede exploziile și atunci fuge cu disperare, ca să scape. Coșmarul e atât de intens, încât își imploră doctorul să-l ajute. „O să-mi distrugă mintea. Faceți ceva”, îi spune Witalij Miscow, în vârstă de 45 de ani, medicului. Tranchilizantele și terapia pe care o face la un centru de tratament din Kiev pentru soldați îl ajută să țină, cât de cât, demonii în frâu.

Miskow își continuă recuperarea la clinica de reabilitare de lângă Kiev. Pe lângă medicamente, centrul le oferă celor 220 de pacienți proceduri care includ yoga, acupunctură, ultrasunete și alte terapii.

"Sunt fericit că sunt încă viu", spune el. Dar tot izbucnește în plâns când vorbește despre bombardamentele care i-au ucis câțiva camarazi. "M-am obișnuit cu aceste trăiri, dar încă e foarte, foarte greu. Dacă n-ai trecut prin asta, n-ai cum să înțelegi, n-o să înțelegi", spune el.

Când pacea se va așterne din nou în Ucraina, mii de soldați se vor întoarce acasă ca Miskow, cu o afecțiune cunoscută ca sindromul/tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), notează AP.

Psihologii, ofițerii care se ocupă de veterani și foștii luptători care au coșmaruri, amintiri repetitive și alte tulburări psihologice lucrează deja pentru a reduce proporțiile potențialei crize de sănătate mintală cu care se vor confrunta soldații și familiile lor după încheierea războiului.

Prin creșterea gradului de conștientizare și finanțare pentru îngrijirea sănătății mintale și prin formarea consilierilor care să discute cu soldații despre traumele psihologice, scopul este prevenirea problemelor legate de PTSD, inclusiv sinuciderile, violența în familie, abuzul de alcool și droguri.

"Îți ataci copiii, soția"

Sergentul Maxim Pasicinik spune că viața civilă a fost "foarte complicată" pentru el după ani de luptă cu forțele pro-ruse în estul Ucrainei și după invazia Rusiei. Expunerea sa lungă la stresul războiului, moartea și distrugerea din jurul său i-au provocat militarului în vârstă de 28 de ani o gamă largă de simptome de PTSD. El se teme că și alți militari și familiile lor ar putea avea aceleași probleme.

"Repercusiunile vin mai târziu. Ai un zgomot în urechi, începi să vomiți, vii acasă cu fluctuații constante ale tensiunii arteriale și îți ataci membrii familiei, copiii, soția", explică el.

"Crezi tot timpul că cineva te urmărește, gândești mereu, faci abuz de medicamente și alcool, te pierzi. Dacă ai nevoie de ajutor, ești internat într-un spital psihiatric unde te transformă într-o legumă. Dacă arăți impulsuri de furie, îți dau tranchilizante și doar stai acolo", continuă fostul parașutist.

Ukrainian soldiers are facing lasting psychological wounds from their time spent on the frontlines.

Outside Kyiv, a rehabilitation center is treating soldiers with PTSD.

One man shared his story with @aliarouzi on #AaronNOW. pic.twitter.com/LaA4kKdynK

— NBC News NOW (@NBCNewsNow)
July 20, 2022

Pasicinik a luptat ultima oară chiar la începutul invaziei din 24 februarie. Unitatatea lui a fost dusă noaptea cu elicopterele pentru a apăra o bază aeriană din apropiere de Kiev. Luptele intense i-au măcelărit picioarele - rănile erau atât de severe, încât ulterior a fost scos din serviciu.

Acum, veteranul musculos arată bine. Însă integritatea fizică poate ascunde suferințele interioare ale militarilor, subliniază Pasicinik. "Arată bine, dar nu sunt", spune el.

Pe 12 noiembrie, Pasicinik s-a întors la baza aeriană din Hostomel unde a luptat și de unde îl bântuie și acum amintirile apăsătoare. Dar s-a întors ca un învingător - el a alergat un semimaraton (21 de kilometri) ca să strângă fonduri pentru tratamentul de care au nevoie zece veterani cu simptome.

Pasicinik e îngrijorat nu doar de riscul soldaților traumatizați de a se sinucide, ci și de posibilitatea ca aceștia să tragă în alte persoane și să treacă la acte teroriste.

Un război psihologic bun pentru Ucraina

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului pentru problemele veteranilor din Ucraina, Iulia Vorona, spune că statisticile despre sinucideri și PTSD în rândurile foștilor soldați și ale familiilor lor nu pot fi făcute publice în timpul războiului din motive de securitate. Însă cu cinci luni înaintea invaziei, ministrul Iulia Laputina a spus că era deja o cerere mare pentru sprijin psihologic din partea familiilor militarilor care au luptat din 2014 contra separatiștilor din estul Ucrainei.

Ministrul, care are doctoratul în psihologie, și-a exprimat îngrijorarea că mulți dintre combatanți se vor întoarce în sate unde nu există vreun specialist. "Trebuie să clădim un sistem de asistență psihologică de urgență care să funcționeze și în cel mai izolat cătun", a spus ea.

Potrivit datelor din conflictele anterioare, aproximativ 20% din militarii expuși la luptele intense din Ucraina ar putea dezvolta PTSD, estimează psihiatrul britanic Neil Greenberg, profesor la King’s College University din Londra, care a lucrat timp de 23 de ani ca medic militar în marina Marii Britanii, inclusiv în Irak și Afganistan.

Spre deosebire de soldații care au luptat în Afganistan sau cei din armata americană care au luptat în războiul din Vietnam, soldații ucraineni duc un război pentru a-și apăra țara, cu sprijinul populației, cu un inamic evident și cu obiective și justificări solide. Toate acestea i-ar putea ajuta pe veteranii ucraineni să dezvolte probleme psihologice mai puține sau mai ușoare, apreciază Greenberg, întrucât "este un război psihologic bun pentru Ucraina".

Rețelele de socializare pun presiune pe soldați

Psihologul ucrainean Andrii Omelchenko se așteaptă să apară tot mai mulți solicitanți de ajutor. El pregătește acum 300 de voluntari, cu obiectivul de a ajunge la 2.000, care să le ofere sfaturi soldaților.

Omelchenko lucrează îndeaproape cu trupele pe front și când se întoarce în Kiev repară pe cât posibil traumele prin conferințe video din biroul său de la etajul 17. Recent, a primit un apel de la un comandant de pe front care suferea de atacuri de panică crunte după ce a văzut cum o rachetă i-a măcelărit trei soldați.

Bombardamentele de artilerie ale Rusiei au un impact puternic asupra luptătorilor ucraineni, spune expertul. Iar rețelele de socializare sunt încă o sursă de stres psihologic, pentru că le arată soldaților că în timp ce ei sunt în tranșee, cei dragi și prietenii duc o viață cât de cât normală în comparație cu a lor. "E foarte dureros. Viața civilă are multe lucruri care nu sunt potrivite pentru a fi arătate", crede acesta.

Omelchenko primește și apeluri de la familii care îl întreabă cum să se descurce cu soldații care s-au întors complet schimbați de pe front - taciturni, distanți, pierduți în lumea lor. Psihologul a trecut prin aceeași experiență cu bunicul său, care a luptat când era tânăr în Al Doilea Război Mondial: "Bunicul meu nu a zâmbit niciodată."

articolul original.

Un memorial al torturii trebuie să includă și „micile vinovății“

2 December 2022 at 09:34
By: -
image

Un Muzeu al Comunismului trebuie să ne arate întregul: victimele, demnitarii politici, torționarii închisorilor comuniste, securiștii și milițienii criminali și oamenii „simpli“ care au colaborat cu regimul totalitar.

Numărul nostalgicilor regimului comunist a crescut îngrijorător în ultima perioadă, una dintre cauze fiind și criza energetică și scăderea drastică a nivelului de trai. Un sondaj realizat de INSCOP Research, dat publicității în 17 noiembrie, arată că 57,4% dintre români consideră că situația generală din România anului 2022 este mai rea decât înainte de 1989. Oamenii în vârstă care au trăit în comunism sunt victimele unei memorii selective, ale unui trecut pe care nu și l-au asumat și nu și-l asumă nici după 32 de ani de la căderea regimului de exterminare.

Sutele de mii de victime ale închisorilor comuniste, frigul și foamea, raționalizarea alimentelor, propaganda deșănțată prin organele de presă ale PCR, delațiunea la scară națională, interzicerea avorturilor, distrugerea culturii, demolarea bisericilor sunt toate uitate în fața unei pretinse dar nu întru totul adevărate siguranțe a locurilor de muncă și a posibilității fiecăruia de a pune ban pe ban pentru un concediu la mare.

Statuia lui Ceaușescu în casele românilor

Cei mai mulți dintre tinerii care s-au născut după decembrie ’89 au preluat de-a gata poveștile „de succes“ ale părinților sau bunicilor despre „binefacerile“ regimului Ceaușescu. Cel mai des și halucinant refren pe care îl auzim e că dacă nu ar fi fost Ceaușescu nu am fi avut nici în ziua de azi metrou în București.

Deși istoria comunismului nu este o disciplină în programa școlară, ignoranța tinerilor nu poate fi trecută cu vederea. Sunt numeroase cărți care tratează ororile regimului totalitar care nu au fost nici măcar răsfoite din curiozitate de către elevi, iar profesorii lor nu încearcă în nici un fel să le deschidă ochii. Nu mai spun că o majoritate covârșitoare a dascălilor sunt la fel de ignoranți sau îngăduitori față de atrocitățile „epocii de aur“.

Potrivit unui sondaj realizat în 2019 de către Institutul de Studii Sociale (ISOGEP), 64,3% dintre români au o părere bună sau foarte bună despre Nicolae Ceaușescu. Este cel mai mare punctaj de încredere pe care fostul dictator îl obținea la acea dată față de toți președinții care i-au urmat.

Inițiativele privind înființarea unui muzeu al comunismului au fost de-a lungul vremii o sursă de capital electoral, iar nu o datorie morală a politicienilor. În 2011, Partidul Democrat Liberal (PDL) a depus în Parlament o inițiativă legislativă privind înființarea unui muzeu al comunismului la București. La vremea respectivă, doar jumătate dintre români susțineau acest proiect, care de altfel a fost dat uitării. Dezbaterile publice și implicarea presei în susținerea unui recurs la memorie pentru cei care au trăit comunismul și în aceeași măsură în cunoașterea de către tineri a ororilor regimului totalitar au fost aproape inexistente.

Suferințele sutelor de mii de condamnați politic din rândul elitelor, dintre care mulți au murit în închisorile comuniste, nu pot fi legiferate, însă e obligatoriu ca memoria lor să fie cunoscută și asumată. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, înființat în 1993 de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, ar fi trebuit să fie piatra de temelie pentru un muzeu național al comunismului. Dar epopeea continuă.

Un Muzeu al Comunismului cu exponate precum Ion Iliescu

În iunie 2019, Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional, o lege privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România ca instituție publică de importanță națională care va avea sediul în Palatul Parlamentului, „într-un spațiu adecvat“. Nici că se putea găsi un sediu mai potrivit decât Casa Poporului construită de Ceaușescu. Din textul legii reținem că „Muzeul are ca obiectiv prezentarea realităţilor vieţii social-economice şi culturale din România în perioada 1945-1989, cu scopul informării corecte a publicului asupra abuzurilor, crimelor, torturilor asupra oponenţilor regimului comunist“.

Legea adoptată prevedea ca în termen de 120 de zile Ministerul Culturii să elaboreze un proiect de Hotărâre de Guvern privind înființarea Muzeului Comunismului.

După trei ani, la 27 ianuarie 2022, Guvernul Ciucă a adoptat o Hotărâre de Guvern care „stabilește un nou termen, respectiv 31 decembrie 2022, până la care Muzeul Ororilor Comunismului în România are sediul temporar“.

Va conține Muzeul Comunismului și exponate precum Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și alți politruci comuniști reciclați după decembrie ’89 în slujitori ai democrației, pe unii dintre ei regăsindu-i în Parlament, în Justiție ori în administrația publică locală și centrală? Pentru o istorie corectă, memorialul comunismului ar trebui să conțină și fotografiile lor în ramă.

Un Muzeu al Comunismului trebuie să ne arate întregul, și pe demnitarii politici, și pe torționarii închisorilor comuniste, și pe securiștii și milițienii criminali, dar și pe oamenii „simpli“ care prin sistemul de pile și relații au colaborat de fapt cu regimul totalitar. E treaba istoricilor și a sociologilor cum să despartă apele. E o muncă titanică, dar toți cei care au profitat de regimul totalitar trebuie să își reîmprospăteze memoria. Aici nu e vorba de un opis și nici de o vânătoare de vrăjitoare, dar adevărul trebuie spus până la capăt. Și unde altundeva decât într-un Muzeu al Comunismului.

Autor: George Arun

articolul original.

A murit canibalul japonez care a îngrozit lumea după ce a ucis și a mâncat o studentă

2 December 2022 at 08:55
By: -
image

Issei Sagawa, japonezul care în 1981 a ucis şi a mâncat o studentă olandeză la Paris, caz care a îngrozit lumea, a încetat din viaţă la vârsta de 73 de ani.

Sagawa a murit la 24 noiembrie, din cauza unei pneumonii, informează AFP. Înmormântarea a avut loc cu participarea apropiaţilor săi, a precizat editorul unei autobiografii a fratelui său Jun, publicată în 2019. Nu a avut loc o ceremonie publică.

Issei Sagawa era student la Paris, la Universitatea Sorbonna, atunci când, la 11 iunie 1981, a invitat o colegă olandeză, Renee Hartevelt, la cină în apartamentul său. Acolo, el a ucis-o pe tânără împuşcând-o în ceafă, a violat-o şi apoi, pe parcursul a trei zile, a mâncat părţi din corpul fetei.

Apoi, japonezul a încercat să scape de rămăşiţele tinerei ducându-le în Bois de Boulogne şi a fost arestat după şapte zile, când şi-a mărturisit faptele.

“Să o mănânc pe această fată a fost o expresie de iubire. Voiam să simt în mine existenţa unei persoane pe care o iubesc”, a afirmat bărbatul după arestare.

În 1983, experţi francezi l-au declarat pe japonez bolnav psihic. Sagawa a fost internat într-o instituţie de psihiatrie în Franţa, iar apoi în Japonia, după care, în august 1985, el a fost externat şi de atunci a rămas în libertate.

Devenit celebru, el primea numeroşi juurnalişti pentru interviuri la apartamentul său din Tokyo. Uneori, bărbatul apărea şi la televiziunea japoneză. Sagawa a publicat mai multe cărţi best-seller, cum ar fi “Canibal”.

În 1982, scriitorul japonez Juro Kara a câştigat prestigiosul premiu literar Akutagawa pentru romanul “Scrisoarea lui Sagawa”, despre crima lui Issei Sagawa.

În plus, în 2018 doi antropologi au realizat cu documentar despre acest caz, în care Sagawa afirma că nu este în măsură să explice faptele sale. “Pur şi simplu este fantezia mea. Nu pot să spun nimic mai concret. Oamenii probabil gândesc că sunt nebun”. El şi-a descris “obsesia” ca fiind “imposibil de stăvilit”.

Sagawa şi-a trăit ultimii ani ai vieţii alături de fratele său, se pare într-un scaun cu rotile, după mai multe probleme de sănătate, inclusiv un accident vascular cerebral.

articolul original.

Un pește Piranha a fost găsit în Crișul Repede, în centrul municipiului Oradea. Garda de Mediu face anchetă

2 December 2022 at 06:49
By: -
image

Doi bărbați din Oradea au găst un pește Piranha, specie agresivă originară din America de Sud, în apa Crișului Repede, în zona Podului Centenarului din centrul orașului.

„Am vrut să curățăm unul dintre locurile de pescuit din centrul orașului, de pe malul stâng al Crișului, în aval de Podul Centenarului. La un moment dat, scoțând de pe mal cârpe și alte mizerii, am văzut plutind exemplarul de Piranha.

Era mort, dar de puțin timp, cea mai probabilă explicație fiind că temperatura apei a scăzut în noaptea de marți spre miercuri sub 10 grade”, a declarat pentru Ebihoreanul.ro unul dintre cei doi orădeni.

Șeful Gărzii de Mediu Bihor a confirmat descoperirea și a alertat și alte instituții, pentru declanșarea unei anchete care să conducă la identificarea persoanei iresponsabile care a aruncat peștele în Criș.

„Este îngrijorător, dată fiind agresivitatea speciei. Trebuie să verificăm dacă mai sunt și alți Piranha în Criș și nu cumva să fie și în Peța. În Criș, la temperaturile coborâte de acum, nu ar rezista, dar în Peța, unde e apă termală, ar putea trăi și să se înmulțească, cu consecințe grave pentru fauna din pârâu – clean, mreană și altele”, a spus Sever Șerbănescu.

articolul original.

O femeie a fost arestată după ce a oprit ventilatorul unei colege de cameră în spital. O enerva zgomotul

2 December 2022 at 06:21
By: -
image

O femeie de 72 de ani din Germania a fost arestată după ce ar fi oprit de două ori ventilatorul unei colege de cameră din spital, pentru că era enervată de sunetul pe care îl producea.

Femeia a fost reţinută sub suspiciunea de tentativă de omor după incidentul care a avut loc în oraşul Mannheim, din sud-vestul ţării, relatează The Guardian.

Poliţia şi procurorii au spus că suspecta ar fi oprit ventilatorul femeii şi apoi, în ciuda faptului că personalul i-a spus că aparatul este vital pentru pacientă, l-a oprit din nou mai târziu.

Pacienta a trebuit să fie resuscitată au spus autorităţile şi, deşi viaţa ei nu era în pericol, a avut totuşi nevoie de terapie intensivă.

Suspecta a fost dusă în faţa unui judecător, iar apoi la închisoare.

articolul original.

Ziua 282 de război: Rusia a pierdut peste 15% din Flota de la Marea Neagră. Harkovul nu mai are nicio sursă de energie

2 December 2022 at 18:27
image

Și ziua 282 de război îi găsește pe numeroși ucraineni fără curent electric. În Herson, atacurile rușilor au îngreunat efortul autorităților ucrainene de a reface rețeaua de electricitate.

Oamenii s-au adunat în gară sau la corturile ridicate de guvern care asigurau încălzire, mâncare și băuturi calde.

La Kiev, primarul le-a spus locuitorilor să se aprovizioneze cu apă, mâncare și haine, avertizând că este posibilă o pană de curent totală cauzată de atacurile rusești.

Între timp, armata ucraineană susţine că unele trupe ruseşti se retrag de pe poziţiile lor din regiunea Zaporojie. Anterior anunţase că unii soldaţi ruşi au părăsit localităţi aflate în dreptul oraşului Herson pe malul celălalt al fluviului Nipru.

Dar armata rusă pare să fi avansat în regiunea din apropierea oraşului Bahmut, unde ar fi suferit însă pierderi grele.

Mișcări pe front:

  • Flota de la Marea Neagră ia apă - Rusia a pierdut peste 15% din forța de luptă a Flotei de la Marea Neagră. Potrivit presei ruse, la începutul războiului cu Ucraina, flota avea 275 de ambarcațiuni și nave, dintre care doar 58 erau de luptă. Cu tot cu navele de patrulare, în februarie 2022, Flota de la Marea Neagră avea 74 de unități de luptă. Dacă sunt coroborate și toate informațiile din cele peste 9 luni de război, reiese că rușii au pierdut cel puțin 12 nave.
  • Rușii se retrag din Zaporojie - Armata ucraineană susţine că unele trupe ruseşti se retrag de pe poziţiile lor din regiunea Zaporojie, anexată de Moscova la sfârşitul lunii septembrie, după ce anterior anunţase că unii soldaţi ruşi au părăsit localităţi aflate în dreptul oraşului Herson pe malul celălalt al fluviului Nipru. În acest timp, armata rusă pare să fi avansat în regiunea din apropierea oraşului Bahmut, dar ar fi suferit pierderi grele.
  • Bombardamente în Harkov - Forțele ruse au bombardat satul Kluhyno-Bashkyrivka, situat la 42 de kilometri est de Harkov, potrivit unui purtător de cuvânt al Serviciului de Urgență al Ucrainei. O persoană a fost rănită.
  • În Harkov rușii au distrus toate capacitățile de producere a energiei electrice din întreaga regiune.
  • Rachetele rusești au lovit mai multe cartiere din Herson, ceea ce a îngreunat efortul ucrainenilor de a reface rețeaua de electricitate. Autoritățile locale au spus că aproximativ două treimi din Herson avea curent electric începând de joi seară. Ceilalți locuitori care în continuare nu au curent s-au adunat în gară sau la corturile ridicate de guvern care asigurau încălzire, mâncare și băuturi calde.
  • Bombardament ucrainean în Donețk - Separatiștii pro-ruși spun că forțele Kievului au bombardat puternic Donețkul vineri după-amiază. Cel puțin două persoane au fost rănite și mai multe clădiri au fost cuprinse de incendii.
  • Posibilă pană de curent totală în Kiev - Primarul Kievului, Vitali Klitschko, le-a spus locuitorilor să se aprovizioneze cu apă, mâncare și haine, avertizând că este posibilă o pană de curent totală cauzată de atacurile rusești.
  • Până la 13.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi de la începutul invaziei Rusiei, a declarat Mikhailo Podolyak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Este rar ca Ucraina să ofere cifre privind victimele, iar comentariile lui Podolyak nu au fost confirmate de armată. În iunie, el a spus că între 100 şi 200 de soldaţi ucraineni mureau zilnic.
  • 3 morți în Herson - Trei persoane au fost ucise şi şapte rănite în ultimele 24 de ore în bombardamentele ruseşti asupra regiunii Herson, din sudul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional. Iaroslav Ianuşevici a scris pe Telegram că trupele ruseşti au bombardat oraşul Herson şi alte zone ale regiunii de 42 de ori în ultimele 24 de ore.

Alte informații relevante:

  • Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că organizaţiile religioase care au legături cu Rusia vor fi scoase în afara legii în Ucraina, iar oficialii din domeniul securităţii naţionale îşi vor intensifica activitatea de "contracarare a activităţilor subversive ale serviciilor speciale ruseşti în spaţiul religios din Ucraina".
  • Condițiile lui Biden - Preşedintele american Joe Biden a declarat că acţiunile lui Vladimir Putin în Ucraina ţin de domeniul patologicului şi a spus că nu are de gând să ia legătura cu liderul rus decât dacă acesta vrea să pună capăt războiului. Kremlinul a respins însă condițiile lui Biden. Detalii AICI
  • Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a dat asigurări că Occidentul va continua susţinerea militară şi umanitară pentru Ucraina, dar a exprimat speranţa că, atunci când va decide Kievul, vor putea fi iniţiate acţiuni diplomatice.
  • Italia dă arme Ucrainei și în 2023 - Noul guvern de extremă dreapta al Italiei a emis un decret ce validează continuarea furnizării de arme către Ucraina în 2023. Decretul prelungeşte până pe 31 decembrie 2023 autorizaţia privind "transferul de mijloace, de materiale şi de echipamente militare către autorităţile guvernamentale ale Ucrainei", potrivit comunicatului.
  • Germania intenționează să livreze Ucrainei, în primăvară, șapte blindate Gepard care erau destinate să ajungă la fier vechi. Acestea se vor adăuga la cele 30 de blindate de apărare antiaeriană care sunt deja folosite pentru a lupta împotriva armatei ruse.
  • Putin a vorbit cu Scholz - Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri cancelarului german Olaf Scholz în timpul unei convorbiri telefonice că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”. Detalii AICI
  • Primarul Moscovei, pe front - Primarul din Moscova Serghei Sobianin a anunțat că a fost „pe linia frontului” unde s-a întâlnit cu soldații mobilizați din capitală.
  • Arta lui Bansky, în pericol - Graffiti-ul lui Banksy din Gostomel a fost ținta unui furt, însă hoții au fost prinși și lucrarea nu a fost avariată.
articolul original.

Joe Biden pune condiții pentru a discuta cu Putin, Kremlinul le respinge

2 December 2022 at 11:09
By: -
image

Preşedintele american Joe Biden a declarat joi, după o întâlnire cu preşedintele Emmanuel Macron, că acţiunile lui Vladimir Putin în Ucraina ţin de domeniul patologicului şi a spus că nu are de gând să ia legătura cu liderul rus decât dacă acesta vrea să pună capăt războiului.

„Există o singură modalitate raţională de a pune capăt războiului din Ucraina – ca Putin să se retragă din ţară. Dar se pare că nu are de gând să facă acest lucru. Plăteşte un preţ foarte mare pentru că eşuează, dar el provoacă un carnaj incredibil asupra populaţiei civile din Ucraina. Bombardează grădiniţe, spitale, case de copii. Este dezgustător ceea ce face”, a declarat Biden în timpul unei conferinţe de presă alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, relatează CNN.

Biden a dat asigurări că nu are de gând să-l contacteze pe Putin, dar este "pregătit să vorbească" cu liderul rus "dacă acesta este interesat să pună capăt războiului”. Dar încă "nu a făcut acest lucru", a adăugat Joe Biden.

"Dacă va fi cazul, în consultare cu prietenii mei francezi şi cu prietenii mei din NATO, voi fi bucuros să stau de vorbă cu Putin pentru a vedea ce vrea, ce are în minte. Între timp, cred că este absolut esenţial ceea ce a spus Emmanuel Macron. Trebuie să sprijinim poporul ucrainean", a arătat Joe Biden.

Agresiunea rusă, a mai spus Biden, a fost "incredibil de brutală". "Ştiam că Rusia aşa este (brutală), dar nu am anticipat că este atât de brutală cum a fost", a mărturisit preşedintele american.

"Astăzi reafirmăm că vom rămâne solidari împotriva acestei brutalităţi. Vom continua acest sprijin puternic pentru poporul ucrainean în timp ce ei îşi apără casele, familiile, spitalele, creşele, suveranitatea, integritatea, împotriva agresiunii ruseşti", a spus şeful Casei Albe.

Kremlinul respinge condițiile lui Biden

Kremlinul a respins însă vineri condiţiile menţionate de preşedintele american Joe Biden.

"Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina", ceea ce Moscova "evident" că respinge, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. "Operaţiunea militară continuă", a adăugat el.

Preşedintele Vladimir Putin este deschis discuţiilor despre o posibilă soluţionare a conflictului în Ucraina, dar refuzul Statelor Unite de a recunoaşte teritoriile anexate ca fiind ruse împiedică găsirea unui posibil compromis, a explicat Kremlinul.

articolul original.
Ieri — 1 December 2022Spotmedia

Ciucă spune că e foarte mică probabilitatea ca în România să fie o pană de curent totală, cum a fost în Republica Moldova

1 December 2022 at 21:06
By: -
image

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că este foarte, foarte mică probabilitatea ca în România să fie o pană de curent totală, aşa cum a fost săptămâna trecută în Republica Moldova, în contextul atacurilor ruseşti din Ucraina.

„Pentru România e foarte puţin probabil să se întâmple un astfel de moment. Probabilitatea de a intra într-un black out, o pană de curent totală, e foarte, foarte mică. Chiar şi dacă s-ar întâmpla chestiunea aceasta sunt măsuri pregătite să putem relua furnizarea cu energie electrică, într-un timp foarte scurt. Mai avem măsuri de tip generatoare care asigură funcţionarea pe anumite puncte vitale la nivel naţional.

Sunt foarte bine puse la pun măsurile în tot ceea ce ţine de domeniul energetic. De asemenea şi ISU care joacă un rol foarte important în gestionarea unei situaţii de urgenţă”, a afirmat Nicolae Ciucă, chestionat joi seara la RTV dacă există pericolul pentru România să se întâmple ca în Republica Moldova în ceea ce priveşte o posibilă pana de curent generalizată.

Premierul a adăugat că la capitolul aprovizionării cu gaze naturale „am intrat în perioada de iarnă cu peste trei miliarde de metri cubi în depozite”.

„Nu cred că s-a mai întâmplat sau a mai fost aşa ceva vreodată în România şi anume să avem 98% din cantitate în depozite şi sunt demersurile aproape finalizate, cred că foarte cuvânt vor fi şi formalizate de asigurare a cantităţilor necesare de gaz de la furnizorii noştri externi. Pot să dau asigurări că nu avem probleme cu privire la asigurarea de gaz”, a mai spus Ciucă.

Cel puţin trei persoane au murit la Kiev şi şase au fost rănite, săptămâna trecută, după un nou atac masiv cu rachete al Rusiei care a vizat întreg teritoriul ţării şi a cauzat întreruperi ale energiei electrice şi alimentării cu apă, inclusiv Republica Moldova fiind afectată de o pană aproape generalizată de curent electric.

articolul original.

Medicii din Grecia au protestat față de privatizarea sistemului public de sănătate

1 December 2022 at 20:40
By: -
image

Sute de medici şi angajaţi ai spitalelor au protestat joi în faţa Parlamentului grec din Atena față de un proiect de lege controversat, care permite munca cu jumătate de normă în sectorul public de sănătate şi permite medicilor privaţi să lucreze în sectorul public.

Proiectul de lege dezbătut în Adunare va duce la „privatizarea” şi „slăbirea” sistemului naţional de sănătate (ESY) şi este „împotriva intereselor pacienţilor”, au denunţat Federaţia sindicatelor medicilor şi Federaţia panelenă a angajaţilor din spitale, relatează AFP.

De la introducerea ESY în urmă cu aproape 40 de ani, medicii din spitale au fost obligaţi să lucreze "cu normă întreagă" şi "exclusiv" în sectorul public, cu excepţia profesorilor din şcolile de medicină, cărora li se permite să lucreze în sectorul privat.

”Sănătate publică gratuită", "Angajări şi creşteri salariale" proclamau pancartele manifestanţilor adunaţi în centrul capitalei, la apelul sindicatelor din sector.

La rândul său, guvernul conservator, care a elaborat proiectul, susţine că "ESY va fi mai eficient şi mai atractiv pentru medici, care vor oferi îngrijiri mai bune pentru pacienţi".

”Sunteţi înapoiaţi, vreţi un sistem vechi de 40 de ani (…) sunteţi pentru menţinerea etatismului", a declarat ministrul adjunct al Sănătăţii, Mina Gaga, în Parlament, adresându-se partidelor de opoziţie de stânga care se opun proiectului de lege.

Sectorul public de sănătate din Grecia a fost grav afectat de criza financiară din ultimul deceniu şi de reducerile ulterioare ale cheltuielilor publice. Acest lucru a contribuit la creşterea numărului de spitale private şi de servicii medicale private. Pandemia de coronavirus din ultimii doi ani a agravat şi mai mult situaţia din sectorul sănătăţii publice, ca în mai multe ţări europene.

articolul original.

Un prorus a fost numit șef al serviciilor de informații din Serbia

1 December 2022 at 19:16
By: -
image

Guvernul sârb l-a numit joi pe Aleksandar Vulin, un apropiat prorus al preşedintelui Aleksandar Vucic, în funcţia de şef al Serviciului de informaţii (BIA), a anunţat televiziunea de stat (RTS).

Aleksandar Vulin, în vârstă de 50 de ani, fost ministru al Apărării şi de Interne, este cunoscut pentru declaraţiile sale naţionaliste care au provocat adesea fricţiuni diplomatice cu vecinii Serbiei, potrivit AFP.

El este, de asemenea, unul dintre puţinii oficiali europeni străini care au vizitat Moscova după începerea invaziei ruseşti în Ucraina. S-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în august, şi a repetat că Belgradul nu va introduce sancţiuni împotriva Rusiei. Înainte de călătoria sa la Moscova, el a declarat că Serbia "nu va face parte din isteria antirusească".

Serbia a condamnat la Naţiunile Unite invazia Rusiei în Ucraina, dar a refuzat să se alăture sancţiunilor impuse Moscovei de Occident.

Vulin, care îl susţine necondiţionat pe preşedintele Aleksandar Vucic, s-a remarcat în special pentru o idee care favoriza ceea ce el numea crearea unei "lumi sârbeşti" cuprinzând sârbi care trăiesc în diferite ţări. Criticii acestei idei subliniază că ea pare să fie în concordanţă cu ideea Moscovei de "lume rusă".

Serbia, ţară candidată la UE din 2012, întreţine relaţii strânse cu Moscova, de care depinde aproape în totalitate pentru aprovizionarea cu gaz.

În plus, Belgradul poate conta pe sprijinul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU în ceea ce priveşte Kosovo, o fostă provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de Serbia în 2008.

articolul original.

Rusia inventează dușmani ca să ascundă dezastrul din Ucraina: Cine critică regimul e considerat agent străin

1 December 2022 at 18:49
By: -
image

O nouă lege extinsă privind „agenții străini” a intrat în vigoare în Rusia, de joi, într-o nouă încercare a Kremlinului de a anihila orice voce critică la adresa regimului și de a masca eșecurile „operațiunii militare”.

Legea din 2012 privind agenții străini a fost adoptată după un val de proteste față de revenirea lui Putin în funcția de președinte și impune organizațiilor care se implică în activități politice și care primesc fonduri din afara Rusiei să se înregistreze ca agenți străini, în conformitate cu prevederile foarte stricte, relatează CNN.

Legislația a fost modificată gradual de atunci, formând coloana vertebrală a unui control din ce în ce mai puternic asupra societății civile din Rusia în ultimul deceniu. De joi, definiția din lege a agentului străin a fost extinsă pentru a include nu doar persoanele sau organizațiile care primesc fonduri din străinătate, ci și pe cele care "au primit susținere sau care se află sub influență străină".

Ce prevede versiunea actualizată a legii

  • Orice persoană sau organizație desemnată ca agent străin, o formulare care amintește de fosta Uniune Sovietică, va fi interzisă din exercitarea unor activități precum predarea didactică, nu va putea organiza evenimente publice și nu va primi fonduri publice pentru proiecte.
  • Legea interzice, de asemenea, distribuirea de materiale în rândurile minorilor. Acestea vor trebui marcate cu mențiunea că se adresează doar persoanelor de peste 18 ani și vândute în materiale opace, potrivit formei adoptată de Duma de Stat.
  • În plus, Ministerul Justiției va publica datele personale ale entităților desemnate agenți străini. Aceste date vor include nu doar numele și data nașterii, ci și datele de identificare fiscală și cele de asigurări sociale.

Întărirea unei legi strâmbe e un semn de slăbiciune

Formulările sunt destul de vagi, iar legea nu conține clarificări. "Susținerea" din surse străine e definită nu doar financiar, ci și prin "ajutor organizațional și metodologic sau științific sau tehnic". "Influența" este prevăzută ca "exercitare a unei influențe asupra unui individ prin obligare, convingere sau alte mijloace".

Konstantin Von Eggert, un jurnalist rus freelancer care trăiește în Lituania, spune că această ambiguitate este creată special - legi ca aceasta, care alcătuiesc ceea ce el numește "sistemul represiv al lui Putin", sunt concepute pentru a fi ample și vagi și aplicate selectiv, astfel încât "să sperie".

"Odată ce legile sunt aplicate în teritoriu, afli destul de repede cum să joci cu sistemul. Nu știi dacă legile sunt aplicate la întâmplare sau ușor", a spus el.

Andreo Soldatov, un alt jurnalist rus care trăiește în străinătate, cunoscut pentru anchetele sale asupra serviciilor de securitate din Rusia, spune că această lege face parte dintr-o represiune corelată direct cu înfrângerile din Ucraina: "Nu poți să vii cu o poveste foarte bună, cu o explicație a retragerii din Herson. Și atunci cel mai bun mod să faci asta e să adaugi un element de frică."

Von Eggert crede, totuși, că decizia de înăsprire a legii, semnată de Putin în iulie, vine prea târziu și reprezintă "mai degrabă un semn de slăbiciune decât unul de putere": "Au ratat momentul, iar cei care erau foarte activi și care puneau vreun pericol sunt deja închiși sau în străinătate. Așa că pe cine mai amenință ei? Nu știu."

Soldatov apreciază că legea i-ar putea viza în primul rând pe angajații statului: "Dacă ești pus pe această listă, nu-i mare lucru dacă ești un om obișnuit. Dar dacă ești doctor sau profesor la o universitate, atunci ai o mare problemă, fiindcă îți pierzi slujba și e foarte, foarte greu", a explicat acesta.

Nimeni nu mișcă în front

Deteriorarea continuă a discursului liber și a libertăților democratice în Rusia a mers aproape de la început în acord deplin cu ceea ce Kremlinul a numit "operațiunea militară specială" în Ucraina. În câteva zile de la invadarea Ucrainei, Rusia a restricționat accesul la Facebook, la unele site-uri de știri occidentale și la presa independentă. Manifestațiile pașnice au fost imediat reprimate, iar protestatarii au fost arestați și ținuți sub observație.

La începutul lunii martie, guvernul a adoptat o lege care interzicea răspândirea de "informații false" despre forțele armate ruse. Pedeapsa maximă este de 15 ani de închisoare. CNN și alte organizații media occidentale au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea în Rusia.

Apărarea valorilor tradiționale, o componentă importantă a cauzei lui Putin pentru războiul din Ucraina, s-a dovedit un alt pretext pentru intensificarea represiunii după invazie. "Statele Unite și Occidentul urmăresc să ne distrugă valorile tradiționale și să ne oblige să adoptăm valorile lor false care ne-ar eroda", a spus Putin în discursul din 24 februarie, ziua declanșării războiului.

În această săptămână, președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova, a spus că forma finală a legii care extinde interzicerea propagandei LGBT de la copii la persoanele de orice vârstă "ne va proteja copii, viitorul țării noastre, de întunericul răspândit de Statele Unite și de statele europene".

Amenzile pentru încălcarea noii legislații, adoptată la 24 noiembrie, vor fi cuprinse între 50.000 de ruble (815 dolari) și 400.000 de ruble (6.600 de dolari) pentru persoanele fizice și pot ajunge la 5 milioane de ruble (82.000 de dolari) în cazul instituțiilor și companiilor. Cetățenii străini pot primi 15 zile de arest și apoi să fie expulzați din Rusia.

T.D.

articolul original.

Ambasadorul Iranului le-a mulțumit salvamontiștilor români pentru că au salvat un turist iranian UPDATE

1 December 2022 at 16:26
image

Ambasadorul Iranului la București le-a mulțumit salvamontiștilor români că au salvat un turist iranian care se rătăcise în Munții Bucegi, zilele trecute.

”Încă un gest de recunoaștere pentru efortul depus în acțiunea de căutare și salvare a unui cetățean iranian. Ambasadorulu Republicii Iran la Bucurețti a ținut sț multumească celor implicati direct în interventie, printr-o scrisoare nominală adresată salvamontiștilor din Bușteni, Prahova și Dâmbovița”, a scris Salvamont Bușteni pe Facebook.

Inițial, salvamontiștii au scris joi dimineață că cetăţeanul străin căutat timp de 12 ore de 15 salvamontişti pe munte era ambasadorul Iranului la Bucureşti.

"Încă un gest de recunoaştere pentru efortul depus în acţiunea de căutare şi salvare a ambasadorului Republicii Iran la Bucureşti.

Domnia sa a ţinut să mulţumească celor care i-au salvat viaţa luna trecută, printr-o scrisoare nominală adresată celor implicaţi direct in intervenţie", a scris pe Facebook Salvamont Buşteni.

Amintim că bărbatul de 53 de ani din Iran a fost dat dispărut, pe 21 noiembrie, iar în căutarea sa au plecat 15 salvamontiști din Bușteni, Prahova și Dâmbovița.

Turistul care s-a rătăcit pe Platoul Bucegi a fost găsit după aproape 12 ore de căutări, a doua zi, la 3 dimineaţa.

Bărbatul era în stare de hipotermie.

„A urcat cu telecabina și a început să se plimbe la întâmplare pentru că nu cunoștea zona și nu avea niciun obiectiv de atins. Undeva a alunecat pe zăpadă, s-a lovit la cap și a rămas inconștient”, a transmis atunci Salvamont Bușteni. Când s-a trezit bărbatul a sunat un prieten care a alertat salvatorii.

articolul original.

Ministrul spaniol de Externe a fost testat pozitiv cu Covid după reuniunea NATO de la București

1 December 2022 at 15:39
By: -
image

Ministrul spaniol de Externe Jose Manuel Albares a anunţat joi că are Covid și prezintă simptome uşoare.

„Am fost testat pozitiv Covid-19. Sunt bine şi am simptome uşoare”, a anunţat ministrul într-un mesaj postat pe Twitter.

"Continui să lucrez, luând măsuri de precauție extreme", a mai scris Albares.

He dado positivo en Covid-19. Me encuentro bien, con síntomas leves. Sigo trabajando, extremando precauciones.

— José Manuel Albares (@jmalbares)
December 1, 2022

Şeful diplomaţiei spaniole a revenit în noaptea de miercuri spre joi în Spania, după o serie de vizite în capitale europene.

Jose Manuel Albares a participat miercuri, la Lodz, în Polonia, la o cină organizată de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

El a luat parte, marţi şi miercuri, la reuniunea miniştrilor de Externe din NATO, organizată la Bucureşti.

articolul original.

Costel Alexe a fost huiduit în timp ce își ținea discursul de 1 decembrie (Video)

1 December 2022 at 15:11
By: -
image

Câteva mii de ieşeni au participat la manifestările oficiale organizate în centrul oraşului cu prilejul Zilei Naţionale, momentul cel mai apreciat fiind defilarea celor peste 400 de militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne. În schimb, președintele Consiliului Județean a fost huiduit.

Manifestările au avut loc în Piaţa Palatului Culturii din Iaşi.

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a declarat în discursul său rostit în faţa miilor de ieşeni adunaţi în centrul oraşului că "noi, cei de astăzi avem datoria să luăm deciziile corecte, pentru ca urmaşii noştri să privească într-o zi la faptele noastre, aşa cum privim noi la trecutul măreţ al României".

"Funcţiile politice şi administrative sunt vremelnice, deciziile însă pot schimba pentru totdeauna destinul ţării. Nu suntem veşnici într-o funcţie sau alta. Pentru noi, la 104 ani distanţă, idealul Unirii stă în motivaţia nestăvilită de a vedea Iaşul şi Moldova, dar şi Republica Moldova, conectate de vestul ţării prin autostrada Unirii. Legătura istorică dintre Moldova, Basarabia şi Transilvania trebuie să fie reprezentată de legătura rutieră pe care o aşteptăm de 30 de ani. În faţa acestui obiectiv trebuie să fim cu toţii uniţi, de la întreaga clasă politică la fiecare cetăţean", a afirmat şeful CJ Iaşi, Costel Alexe.

La sfârșitul discursului său, din mulţime s-au auzit huiduieli, dar şi fluierături. Momentul poate fi urmărit în această înregistrare video, de la minutul 24:29:

Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, le-a mulţumit oamenilor pentru că au venit în număr mare la manifestările de Ziua Naţională, edilul afirmând că el crede într-o Românie mândră, prosperă şi europeană.

Momentul cel mai aşteptat de ieşenii veniţi în centrul oraşului a fost defilarea celor peste 400 de militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne.

Cei prezenţi au putut vedea TAB-uri ale armatei, autospeciale de intervenţie de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, ATV-uri şi autoturisme de intervenţie de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, autospeciale ale Poliţiei Iaşi şi ale Poliţiei de Frontieră, autovehicule ale SRI, Ambulanţei şi Poliţiei Locale.

La finalul manifestărilor, primăria a oferit peste 5.000 de porţii cu fasole şi cârnaşi, dar şi vin şi suc.

Unii oameni s-au aşezat la coadă cu o oră înainte să înceapă împărţirea bucatelor. În zonă au fost montate garduri metalice, pentru a nu se crea îmbulzeală în jurul oalelor cu mâncare.

articolul original.

Lavrov atacă Occidentul, NATO, OSCE și SUA. Nu l-a uitat nici pe papa Francisc

1 December 2022 at 13:27
By: -
image

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri.

Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor.

Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN).

Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă.

"Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina) care vă permit (Occidentului) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov, potrivit Reuters.

El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani, consemnează Reuters.

Lavrov susține că Moscova vrea negocieri de pace

Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate.

El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut.

Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece.

"Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov.

În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles.

Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc.

articolul original.
❌