ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 9 December 2022Spotmedia

Dispariție misterioasă: Nu e nicăieri iahtul de 1 milion de euro al unui oligarh rus, care fusese confiscat în Sardinia

9 December 2022 at 04:56
image

Un iaht de lux deținut de un oligarh rus, care fusese confiscat în temeiul sancțiunilor UE, a dispărut în mod misterios dintr-un port de pe insula italiană Sardinia, în această vară.

Vasul Aldabra are 22 de metri şi aparţine lui Dmitri Mazepin, miliardarul care deţine o companie de îngrășăminte minerale și tatăl fostului pilot de Formula 1 Nikita Mazepin, scrie The Guardian.

Nava, despre care se spune că are o valoare între 700.000 și 1 milion de euro, a fost andocată în portul Olbia și confiscată în luna martie, când Mazepin a fost pus pe lista de sancțiuni a UE, imediat după invazia Rusiei în Ucraina.

A rămas acolo până în luna iunie, când iahtul a dispărut cu câteva ore înainte de a fi confirmat oficial ca aparținând lui Mazepin.

„Mazepin știa că este pe listă, dar a reușit să profite la maximum de perioada în care lucram pentru a stabili că barca îi aparține, deoarece a trebuit să investigăm lanțul de proprietate”, a declarat o sursă din poliția financiară a Sardiniei. . „Eram în proces de a confirmat cui aparţine vasul, când a fost luat.”

Poliția susţine că Mazepin a angajat o companie străină, care la rândul său a angajat un căpitan din Sardinia pentru a muta iahtul departe de Italia.

O investigație a poliției financiară a constatat că iahtul a făcut o escală în micul port Biserta din Tunisia, dar unde se află acum nu se ştie.

Poliția a transmis că oligarhul Mazepin, compania implicată în organizarea plecării vasului și căpitanul respectiv, care a susținut că nu știa că nava aparține oligarhului, fiecare riscă amenzi de până la 500.000 de euro pentru scoaterea ilegală a navei din Italia.

Este primul caz în Italia al unui rus cu active înghețate care a reușit să evite sancțiunile UE.

„Acest iaht nu a părăsit niciodată Sardinia înainte”, a mai declarat sursa citată de The Guardian.

O vilă din Sardinia, deținută de Mazepin, se numără, de asemenea, printre bunurile confiscate pe insulă, Sardinia fiind o destinație preferată pentru oligarhi înainte de războiul din Ucraina.

O mașină de lux în valoare de 600.000 de euro, construită pentru a rezista gloanțelor și explozivilor, aparținând lui Alisher Usmanov, fost acționar la clubul de fotbal Arsenal, se numără, de asemenea, printre bunurile confiscate aici.

articolul original.

Papa Francis, în lacrimi, când vorbește despre suferința ucrainenilor (Video)

8 December 2022 at 22:00
By: -
image

Papa Francisc nu şi-a putut reţine lacrimile în timp ce evoca războiul din Ucraina ”martirizată”, cu prilejul unei ceremonii publice desfăşurate joi după-amiază în centrul Romei, informează AFP.

Cu prilejul unei tradiţionale ceremonii omagiale dedicate Fecioarei Maria în cadrul sărbătorii Imaculata Concepţie, zi de sărbătoare legală în Italia, papa Francisc a mers în cursul după-amiezii de joi în apropiere de Piaţa Spaniei, până în faţa statuii Fecioarei Maria, care este instalată în vârful unei soclu înalt.

''Fecioară Neprihănită, aş vrea să-ţi aduc astăzi mulţumirea poporului ucrainean...'', a rostit suveranul pontif în timp ce îşi citea discursul stând în picioare, după care s-a întrerupt, copleşit de emoţie.

Vizibil emoţionat şi cu ochii în lacrimi, papa Francisc a rămas apoi în tăcere timp de mai multe secunde, după care a fost aplaudat călduros de mulţimea prezentă.

Pope Francis breaks down in tears as he places the people of Ukraine at the feet of Our Lady today on the Solemnity of her Immaculate Conception: "looking to you who are without sin, we continue to believe and hope that love might conquer hatred, ... that peace might conquer war" pic.twitter.com/RTfO20sQFs

— Catholic Sat (@CatholicSat)
December 8, 2022

Suveranul pontif şi-a reluat apoi discursul, sprijinindu-se de braţul fotoliului, dar rămânând în picioare: ''… poporului ucrainean pentru pacea pe care o cerem de la Domnul de multă vreme''.

''Trebuie, în schimb, să-ţi amintesc din nou'', a continuat el cu vocea sugrumată încă de emoţie, ''supliciul copiilor, al persoanelor vârstnice, al taţilor şi al mamelor, al tinerilor din această ţară martirizată care suferă atât de mult''.

În rugăciunea Angelus oficiată la prânz în Piaţa Sfântul Petru, papa Francisc a evocat ''dorinţa universală pentru pace, în special pentru Ucraina martirizată, care suferă atât de mult''

Papa Francisc pledează neobosit pentru pace de la începutul invaziei ruse în februarie, un subiect pe care îl evocă frecvent în discursurile sale.

Într-un interviu publicat la sfârşitul lunii noiembrie de revista iezuită America, papa a denunţat de asemenea ''cruzimea'' cu care se confruntă Ucraina în contextul ofensivei ruse.

articolul original.

Aderarea la Schengen: Președinția cehă a UE va face demersuri pentru un Consiliu extraordinar până la finele anului

8 December 2022 at 21:26
By: -
image

Ministrul de interne al Cehiei, Vik Rakusan, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului UE, a declarat joi seară că Cehia va continua să lupte pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen până în ultima zi a mandatului său, dar nu e sigur că statele membre vor dori să aibă un Consiliu extraordinar pe această temă până la sfârşitul anului.

„Vom continua până la sfârşitul preşedinţiei noastre, vom fi în legătură cu Olanda şi Austria, vom încerca să deschidem un dialog cu ei şi vom păstra de asemenea contactul cu Bulgaria şi România. Încă este prioritatea noastră, dar nu ştiu dacă statele membre vor dori să aibă un Consiliu extraordinar până la sfârşitul preşedinţiei noastre. Vom face însă tot ce putem până la sfârşitul preşedinţiei noastre”, a spus Vit Rakusan răspunzând întrebării unui jurnalist din Bulgaria.

El a arătat că după 11 ani numai de discuţii despre extinderea Schengen, s-a reuşit joi acest lucru, fie numai prin aderarea Croaţiei, dar preşedinţia cehă a ţinut foarte mult la acest subiect, din care a făcut o prioritate. Rakusan a felicitat Croaţia şi a spus că Zagrebul a avut negociatori excelenţi şi a colaborat foarte bine.

„Regret rezultatul în cazul României şi Bulgariei. Ce s-a întâmplat în şedinţa JAI de azi a fost un rezultat nefericit şi salut toate eforturile făcute de Bulgaria şi România, ţări care au fost suspuse unor verificări şi monitorizări suplimentare. Cooperarea noastră cu ei de asemenea a fost excelentă. Ne pare rău pentru rezultate, sunt parteneri apropiaţi”, a spus ministrul ceh de interne.

El a promis că până în ultima zi a preşedinţiei Cehiei la Consiliul UE, dar şi după aceea va continua să susţină cauza celor două state.

„Sper că succesul va veni şi în cazul lor în curând. Preşedinţia cehă va încerca până în ultima zi a mandatului său să promoveze acest obiectiv şi să le susţină. Vom păstra o legătură strânsă şi în lunile următoare ca să le fim de ajutor şi chiar dacă nu vom mai fi la preşedinţia UE, Cehia va susţine în continuare cu regularitate ca acest subiect să fie pe agenda Consiliului UE.

Considerăm că e de datoria noastră”, a punctat Vit Rakusan într-o conferinţă de presă ţinută alături de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, la încheierea Consiliului JAI.

articolul original.

Românii au lăsat sute de comentarii pe pagina de Facebook a Ambasadei Austriei, după votul de joi

8 December 2022 at 21:11
By: -
image

Românii au postat sute de comentarii pe pagina de Facebook a Ambasadei Austriei la București, după ce această țară s-a opus aderării României la spațiul Schengen.

„Mă pregătesc să anulez un citybreak la Viena în favoarea Oslo sau Stockholm. Zborul Austrian airlines, hotel, concert, muzee, cafenele și restaurante pentru patru persoane = câteva mii de euro. Austria, a fost frumos cât ne-am respectat reciproc. Și recomand Tirolul de Sud celor care nu au încercat schiul în Italia, mâncarea e fantastică”, a comentat pe Facebook un român care a anunțat că își va închide contul la una dintre băncile cu acționar austriac. „Să vedem dacă niște transfer de capital pt lipsa de lichidități pune ceva presiune la Viena. O fi simbolică, dar na, banii mei nu sunt simbolici și stau mai bine într-o bancă românească”, a adăugat acesta.

„E timpul să schimbăm destinația vacanțelor, mulțumim pentru oportunitatea de a descoperi alte locații. Poate nu sunt turistul cel mai important, dar sigur sunt una dintre picăturile care vă vor goli paharul!”, a postat un alt român.

„Să vă fie rușine! Ați ales să faceți jocurile lui Putin și ale Rusiei în detrimentul partenerilor din Uniunea Europeană!”, spune un alt internaut.

„Prin blocarea intrării României în Schengen, politicienii austrieci demonstrează că sunt marionete ale Rusiei lui Putin. Aceasta să fie moștenirea Austriei în istorie?”, se întreabă un alt utilizator.

„Vreau ca autoritățile române doar să respecte legislația și să facă niște verificări și controale absolut legale firmelor austriece și să aplice eventualele sancțiuni la limita maximă”, a scris un român.

Peste 1.300 de comentarii erau joi seara postate pe pagina de Facebook a Ambasadei Austriei la București.

Joi, România și Bulgaria nu au primit votul în Consiliul JAI pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.

Unul a fost al Austriei, care a refuzat în ciuda tuturor datelor și argumentelor oficiale de la nivelul UE să susțină România, pe motiv că nu are suficient de protejate frontierele, ceea ce ar oferi cale liberă migranților ilegali.

În ce privește Olanda, aceasta a ținut să menționeze că susține aderarea României, însă nu și pe a Bulgariei. Dar, cum votul s-a dat la pachet, Olanda a respins de la aderare Bulgaria și România.

articolul original.

Un jurnalist a fost condamnat la 1 an și 4 luni închisoare, după ce a amenințat prin WhatsApp doi procurori DNA

8 December 2022 at 21:06
By: -
image

Un jurnalist constănţean a fost condamnat, joi, de Judecătoria Constanţa la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare după ce a ameninţat prin WhatsApp doi procurori DNA. Decizia nu este definitivă.

Judecătoria Constanţa a decis condamnarea unui jurnalist la câte un an de închisoare pentru câte o infracţiune de ultraj judiciar. Instanţa a contopit pedepsele şi apoi a rezultat o condamnare de un an şi patru luni de închisoare. Magistraţii au decis suspendarea executării pedepsei şi au stabilit un termen de supraveghere de doi ani şi şase luni.

Jurnalistul este obligat să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate. De asemenea, Judecătoria Constanţa a mai decis ca jurnalistul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile la Serviciul Public de Asistenţă Socială Căminul pentru Persoane Vârstnice Constanţa sau la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. 

Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare. 

Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a anunţat, în luna decembrie a anului trecut, că un jurnalist a fost reţinut pentru 24 de ore pentru ultraj judiciar. 

“În concret, în urma probatoriului administrat, în sarcina persoanei anchetate s-a reţinut că, la data de 20.12.2021, în jurul orei 20.40, prin mesaje text trimise prin aplicaţia Whatsapp de pe numărul său de telefon, le-a adresat în mod direct ameninţări cu acte de violenţă şi cu alte fapte păgubitoare celor două persoane vătămate, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu ale acestora, în scop de intimidare şi răzbunare”, se arăta în comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.

articolul original.
Ieri — 8 December 2022Spotmedia

Ambasadoarea Austriei, convocată la MAE: Vor fi consecințe asupra relațiilor bilaterale

8 December 2022 at 19:10
By: -
image

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a dispus convocarea ambasadoarei Republicii Austria la Bucureşti, joi seară, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziţia României cu privire la aderarea la spaţiul Schengen şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, „care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale”.

Croația intră în Schengen, România și Bulgaria nu, cu două voturi împotrivă. Dezamăgire și frustrare la Bruxelles

"Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenţei unor relaţii diplomatice îndelungate, cu o tradiţie de peste 100 de ani, între ţările noastre, precum şi al cooperării bilaterale substanţiale în special în domeniul economic - Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României şi al doilea investitor străin pe piaţa românească.

În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional şi european, precum şi coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internaţional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei", a anunţat MAE, într-un comunicat.

De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm faţă de acuzaţiile exprimate de autorităţile austriece cu privire la aşa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmaţii care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.

"În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte instituţii româneşti implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spaţiul Schengen, ca parte esenţială a consolidării securităţii interne a Uniunii Europene în ansamblul său.

MAE reaminteşte faptul că în toată această perioadă partea română a acţionat ferm, prin demersuri concrete şi complexe, reuşind cu succes înlăturarea obiecţiilor Regatului Ţărilor de Jos şi Suediei. În acest context, trebuie subliniat că votul Olandei din Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost dat împotriva României, aşa cum a fost clar menţionat de partea olandeză în cadrul reuniunii", se adaugă în comunicat.

Totodată, MAE îşi exprimă aprecierea deosebită pentru sprijinul de care România a beneficiat din partea Preşedinţiei cehe a Consiliului UE, a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, a tuturor partenerilor europeni, precum şi a partenerilor de cooperare din ţara noastră care au sprijinit demersul României.

articolul original.

Viktor Bout s-a întors în Rusia: Viața bate filmul pentru „negustorul morții”

8 December 2022 at 17:03
By: -
image

Unul dintre cei mai cunoscuți traficanți de arme din lume a fost eliberat joi de Statele Unite, la schimb cu baschetbalista Brittney Griner, închisă în Rusia.

Speculațiile care circulau de mai multe luni indicau că oficialii americani au analizat eliberarea lui Griner în schimbul lui Bout. Faima căpătată i-a adus acestuia un renume nefast și a inspirat un film de la Hollywood, notează BBC.

Viktor Bout a fost extrădat din Thailanda în Statele Unite în 2010, după o operațiune a Agenției Antidrog din SUA (DEA) desfășurată cu doi ani înainte. Agenții DEA s-au dat drept potențiali cumpărători din Forțele Armate Revoluționare din Columbia, grupare cunoscută drept Farc, actualmente desființată, și considerată organizație teroristă de către Statele Unite.

Bout a susținut că el era un simplu întreprinzător care derula o afacere de transport internațional, acuzat eronat că ar fi încercat să-i înarmeze pe rebelii sud-americani, și s-a declarat victima mașinațiunilor politice americane.

Un juriu din New York nu a crezut, însă, povestea lui. În aprilie 2012, acesta a fost condamnat la 25 de ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de conspirație în scopul uciderii unor cetățeni și oficiali americani prin livrarea de rachete și sprijinirea unei organizații teroriste.

Dovezile prezentate în timpul procesului au arătat că lui Bout i s-a spus pentru ce erau armele - uciderea unor piloți americani care lucrau pentru guvernul columbian. "Avem același dușman", le-a spus el agenților DEA sub acoperire.

Omul care făcea rost de arme pentru toată lumea

Născut în fosta republică sovietică Tadjikistan, Bout și-a început cariera în transportul aerian la începutul anilor '90, după căderea URSS.

Potrivit cărții "Negustorul morții", publicată în 2007 de experții în securitate Douglas Farah și Stephen Braun, el și-a clădit afacerea pe vânzarea avioanelor și elicopterelor militare rămase în baze după destrămarea Uniunii Sovietice, la începutul anilor '90.

Pe fondul crizei economice, avioanele Antonov și Iliușin erau de vânzare cu tot cu echipaje, numai bune pentru livrări clandestine în întreaga lume.

On l'appelle "le marchand de mort", et il a inspiré le film Lord of War. Condamné à 25 ans de prison aux États-Unis, Moscou vient d'obtenir sa libération en échange de la basketteuse Brittney Griner détenue en Russie. Voici l'histoire de Viktor Bout. pic.twitter.com/ar0nnmF4ED

— Brut FR (@brutofficiel)
December 8, 2022

Bout, care avea 45 de ani la data condamnării, a început să livreze arme prin câteva firme paravan în zonele de conflict din Africa.

ONU l-a desemnat un asociat al fostului președinte al Liberiei Charles Taylor, condamnat în 2012 pentru tăinuire și complicitate la crime de război în timpul războiului civil din Sierra Leone.

Presa din Orientul Mijlociu a scris că Bout a fost furnizor de arme și pentru al-Qaida și talibani. El este, de asemenea, acuzat că a înarmat ambele tabere ale războiului civil din Angola și că le-a oferit arme liderilor rebelilor și guvernelor din Republica Centrafricană, Congo, Sudan și Libia.

Într-un interviu pentru postul britanic de televiziune Channel 4 News, difuzat în 2009, acesta a negat orice legătură cu al-Qaida și talibanii, dar a recunoscut că a livrat arme în Afganistan la începutul anilor '90, spunând că acestea au fost folosite de forțele care luptau contra talibanilor.

El a mai susținut că a ajutat transporturile de mărfuri ale guvernului francez către Rwanda după genocidul din această țară și că a contribuit la transportul trupelor ONU de menținere a păcii.

Lordul războiului întruchipat de Nicolas Cage

Agențiile americane i-au luat urma în anii 2000. În 2002, Viktor Bout și-a părăsit casa din Belgia după ce a aflat că autoritățile au emis mandat de arestare pe numele său. Se crede că acesta a călătorit folosind mai multe nume false, mutându-se în mai multe țări, precum Emiratele Arabe Unite și Africa de Sud, după care și-a făcut din nou apariția în Rusia, în 2003.

În același an, fostul ministru britanic de Externe Peter Hain l-a numit pe Viktor Bout "negustorul morții".

Autoritățile de la Washington i-au pus sub sechestru bunurile în 2006, dar nu aveau nicio pârghie legală pentru condamnarea lui în SUA. Capturarea sa a devenit posibilă în 2008, când agenții DEA s-au dat rebeli Farc și au ajuns în fața lui prin intermediul unui fost asociat al acestuia.

La scurt timp după ce agenții sub acoperire au negociat cu Bout despre livrări de arme către Farc, autoritățile thailandeze l-au arestat, iar Washingtonul a început demersurile legale pentru extrădarea lui în Statele Unite.

Autoritățile din Rusia l-au sprijinit în timpul procesului, ministrul de Externe Serghei Lavrov spunând că face tot posibilul pentru a-i asigura întoarcerea în Rusia și calificând "nedreaptă și politică" condamnarea la închisoare dispusă de instanța thailandeză.

Povestea lui Bout a inspirat filmul american "Lord of War", cu Nicolas Cage în rolul principal, în care antieroul scapă de justiție în final. În viața reală, traficantul de arme nu a avut aceeași soartă: până joi, când a fost trimis în Rusia, la schimb cu Brittney Griner, el a executat în SUA peste zece ani de închisoare.

T.D.

articolul original.

Președinta PE cere găsirea unui compromis pentru admiterea României și Bulgariei în Schengen

8 December 2022 at 17:02
By: -
image

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat „extrem de dezamăgită” de decizia de joi din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE, prin care România şi Bulgaria nu au fost admise încă în Spaţiul Schengen.

„Sunt extrem de dezamăgită de amânarea aderării Bulgariei şi României la Schengen. Ambele ţări sunt pregătite şi meritau să intre”, a scris Metsola, membră a Partidului Popular European (PP), pe contul său de Twitter.

"Din partea Parlamentului European, cer Consiliului UE să acţioneze şi să se asigure că este găsit un compromis. Numai atunci suntem uniţi cu adevărat", a adăugat ea.

Reacția președintelui vine după ce joi, România și Bulgaria nu au primit votul în Consiliul JAI pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.

Unul a fost al Austriei, care a refuzat în ciuda tuturor datelor și argumentelor oficiale de la nivelul UE să susțină România, pe motiv că nu are suficient de protejate frontierele, ceea ce ar oferi cale liberă migranților ilegali.

În ce privește Olanda, aceasta a ținut să menționeze că susține aderarea României, însă nu și pe a Bulgariei. Dar, cum votul s-a dat la pachet, Olanda a respins de la aderare Bulgaria și România.

Discuțiile ar putea continua însă și săptămâna viitoare, unde la Bruxelles va avea loc reuniunea șefilor de stat și de guverne din UE, în cadrul Consiliului European. Asta dacă s-ar stabili că o decuplare a României de Bulgaria ar aduce o aderare mai rapidă, însă șansele sunt foarte mici.

articolul original.

Schimbare legislativă: toți sud-coreenii vor „întineri” cu un an sau doi

8 December 2022 at 16:48
By: -
image

Parlamentul din Coreea de Sud a votat un proiect de lege care stabilește că „sistemul de vârstă” va fi standardizat din 2023, iar măsura va duce la „întinerirea” populației.

Sud-coreenii sunt pe cale să devină cu un sau chiar doi ani mai tineri, potrivit BBC. Întinerirea se va produce în actele oficiale, așa cum a stabilit Parlamentul. Joi, parlamentarii au adoptat o lege care elimină cele două metode tradiționale de numărare a vârstei din Coreea, potrivit BBC.

Din iunie 2023, așa-numitul sistem „vârsta coreeană" nu va mai fi permis în documentele oficiale. Va rămâne doar metoda standardizată, recunoscută la nivel internațional. Guvernul își îndeplinește astfel o promisiune de campanie.

În prezent, cea mai utilizată metodă de calcul în Coreea este așa-numitul „sistem coreean de vârstă", în care o persoană are un an la naștere și apoi câștigă un an în prima zi a fiecărui an nou. O metodă separată, numită „vârsta de numărare", presupune că vârsta unei persoane este calculată de la zero la naștere și se adaugă un an la 1 ianuarie.

Totuși, Coreea de Sud folosește și sistemul recunoscut la nivel mondial, în care vârsta este calculată în funcție de ziua de naștere a unei persoane, iar prima zi de naștere este sărbătorită la 365 de zile de la naștere.

Acest lucru înseamnă că, de exemplu, la 8 decembrie 2022, o persoană născută la 31 decembrie 2002 are 19 ani conform sistemului coreean de vârstă, 20 de ani conform sistemului internațional și 21 de ani conform sistemului de numărare.

articolul original.

Niculae Bădălău rămâne în arest. ICCJ i-a respins contestația. Decizie mai dură pentru cealaltă persoană cercetată în dosar

8 December 2022 at 16:22
By: -
image

Fostul senator PSD Niculae Bădălău rămâne în arest preventiv, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins contestaţia la decizia Curţii de Apel Bucureşti, iar sentinţa este definitivă. Cealalată persoană cercetată în dosar, Elena Matache, a fost, de asemenea, arestată preventiv de magistraţii Curţii Supreme, după ce prima instanţă o plasase în arest la domiciliu.

ÎCCJ a decis, joi, să respingă, ca nefondată, contestaţia formulată de Niculae Bădălău împotriva încheierii din data de 28 noiembrie 2022 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală. 

De asemenea, magistraţii au mai decis să admită propunerea de arestare preventivă formulată de DNA cu privire la Elena Matache, cealaltă persoană cercetată în acest dosar. 

Decizia ÎCCJ este definitivă. 

Niculae Bădălău a fost arestat pentru 30 de zile, pe data de 28 noiembrie, de Curtea de Apel Bucureşti, iar decizia instanţei nu era definitivă. Cealaltă persoană cercetată în acest dosar, Elena Matache, a fost plasată în arest la domiliciu. 

Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând din 27 noiembrie, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă, şi a unei persoane fizice, reprezentant al unei societăţi comerciale, pentru dare de mită.

Camera Deputaţilor şi Senatul au votat, luni, în plenul reunit, pentru revocarea lui Niculae Bădălău din funcţia de consilier al Curţii de Conturi şi vicepreşedinte al Autorităţii de audit. Hotărârea de revocare a fost adoptată cu 308 de voturi ”pentru” şi o abţinere.

articolul original.

Reacție după respingere: Bulgaria avertizează că nu poate securiza frontierele UE până nu aderă la Schengen

8 December 2022 at 14:57
By: -
image

Preşedintele Rumen Radev a avertizat, joi, că autorităţile din Bulgaria nu pot securiza în totalitate frontierele externe ale Uniunii Europene până nu se va lua decizia admiterii ţării în Spaţiul Schengen.

Rumen Radev a afirmat, conform site-ului Novinite.com, că statele UE care au respins admiterea Bulgariei în Schengen, o referire la Olanda şi Austria, trebuie să ţină cont de faptul că în funcţie de rapiditatea cu care va fi depăşit blocajul aderării la spaţiul de liberă circulaţie vor reuşi autorităţile bulgare să mobilizeze forţe şi fonduri de la frontierele cu România şi Grecia la frontiera cu Turcia, care este şi frontiera externă a Uniunii Europene.

"Bulgaria a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru admiterea în Schengen din 2011. Bulgaria, de bună-credinţă, a convocat două noi inspecţii în ultimele luni. Rezultatele sunt excelente. Nu acceptăm impunerea permanentă de condiţii suplimentare care sunt în totalitate în afara criteriilor de apartenenţă la Spaţiul Schengen. Este extrem de ilogic în aceste condiţii de crize - în materie de securitate, economică, socială - ca Bulgaria şi România să fie ţinute în afara Spaţiului Schengen", a subliniat preşedintele bulgar, citat de Mediafax.

Reacția președintelui bulgar vine după ce joi, România și Bulgaria nu au primit votul în Consiliul JAI pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.

Unul a fost al Austriei, care a refuzat în ciuda tuturor datelor și argumentelor oficiale de la nivelul UE să susțină România, pe motiv că nu are suficient de protejate frontierele, ceea ce ar oferi cale liberă migranților ilegali.

În ce privește Olanda, aceasta a ținut să menționeze că susține aderarea României, însă nu și pe a Bulgariei. Dar, cum votul s-a dat la pachet, Olanda a respins de la aderare Bulgaria și România.

articolul original.

Moscova a eliberat-o pe baschetbalista Brittney Griner, la schimb cu „negustorul morții”

8 December 2022 at 14:21
By: -
image

Președintele american Joe Biden a anunțat, joi, eliberarea sportivei care era deținută într-o închisoare din Rusia. Moscova l-a primit la schimb pe traficantul de arme Viktor Bout.

„Cu câteva clipe în urmă am vorbit cu Brittney Griner. E în siguranță. Este într-un avion. E în drum spre casă”, a scris pe Twitter liderul de la Casa Albă.

Înțelegerea dintre Washington și Moscova nu l-a inclus pe Paul Whelan, un alt cetățean american pe care Departamentul de Stat îl consideră închis pe nedrept, relatează CNN.

Potrivit unui oficial american, Biden a dat săptămâna trecută aprobarea finală pentru schimbul de deținuți negociat de mai mult timp și a fost informat constant despre evoluția situației în timpul dimineții.

După ce a primit confirmarea că Brittney Griner a ajuns în mâinile americanilor, președintele a vorbit cu ea din Biroul Oval, a spus un al doilea oficial.

Brittney Griner, care a jucat timp de mai mulți ani pentru o echipă de baschet din Rusia, a fost închisă în luna februarie, când a fost arestată pe un aeroport din regiunea Moscovei pentru că avea ulei de canabis asupra sa. Ea a pledat nevinovată, dar la începutul lunii august a fost condamnată la 9 ani de închisoare, iar în noiembrie a fost transferată într-o colonie penitenciară din republica Mordovia, după ce a pierdut apelul.

US basketball star Brittney Griner has been released in a prisoner swap with Russia and is now in US custody, President Joe Biden confirmed. pic.twitter.com/R6Whn2CFEP

— Sky Sports News (@SkySportsNews)
December 8, 2022

Ministerul rus de Externe a confirmat, la rândul său, schimbul de deținuți, potrivit agenției de presă RIA Novosti. Presa rusă scrie că operațiunea a avut loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite.

Supranumit "negustorul morții", Bout este un fost ofițer al armatei sovietice condamnat la 25 de ani de închisoare în Statele Unite sub acuzații de conspirație pentru uciderea de cetățeni americani, achiziție și export de rachete, precum și pentru sprijinirea unei organizații teroriste.

Moscova a catalogat condamnarea lui în 2012 "fără temei și părtinitoare", iar Bout și-a susţinut nevinovăția.

Paul Whelan, care are cetățenie americană, irlandeză și canadiană, a fost reținut într-un hotel din Moscova, în decembrie 2013, și condamnat la 16 ani de închisoare pentru spionaj, acuzație pe care acesta a contestat-o vehement. El își ispăşește pedeapsa în mai multe tabere de muncă din Mordovia, la distanță de opt ore de mers cu mașina de Moscova.

T.D.

Ziua 288 de război: Noi amenințări nucleare şi spioni prinși la Odesa

articolul original.

Prima execuție după protestele din Iran: pedeapsă pentru „crimă de război împotriva lui Dumnezeu”

8 December 2022 at 10:42
By: -
image

Iranul a executat joi dimineaţă un bărbat acuzat că a rănit un ofiţer paramilitar, după ce a blocat traficul pe un bulevard din Teheran în timpul protestelor care zguduie ţara de aproape trei luni.

„Mohsen Shekari, un protestatar care a blocat bulevardul Sattar Khan pe 25 septembrie şi a înjunghiat un membru al miliţiei Bassidj în umărul stâng, a fost executat joi dimineaţă la Teheran”, a anunţat agenţia iraniană semioficială Tansim.

Curtea Supremă a respins apelul acuzatului şi a justificat sentinţa spunând că acţiunile lui au reprezentat o "crimă de război împotriva lui Dumnezeu".

Iranul este zguduit de proteste de la moartea, la 16 septembrie, a Mahsei Amini, o tânără în vârstă de 22 de ani, care a murit după ce a fost reţinută de poliţia moravurilor pentru că nu purta corect hijabul.

Autorităţile au reprimat protestele, iar luni, Gărzile Revoluţionare, trupele de elită ale regimului islamic, au lăudat sistemul judiciar pentru poziţia sa dură şi l-au încurajat să emită rapid şi decisiv sentinţe în cazul celor acuzaţi de "crime împotriva securităţii naţiunii şi a Islamului".

Purtătorul de cuvânt al sistemului judiciar, Masoud Setayeshi, a anunţat marţi că cinci persoane acuzate de uciderea unui membru al Basij au fost condamnate la moarte într-un verdict pe care îl pot ataca cu apel.

Amnesty International a declarat că autorităţile iraniene cer pedeapsa cu moartea pentru cel puţin 21 de persoane în ceea ce spune că sunt "procese înscenate, menite să îi intimideze pe cei care participă la revolta populară care a zguduit Iranul".

articolul original.

Ziua 288 de război – Putin anunță noi bombardamente: Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii?

8 December 2022 at 14:42
image

În ziua 288 de război, cancelarul german Olaf Scholz spune că riscul ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare în Ucraina a scăzut.

Acest lucru este un efect al presiunilor internaționale, mai spune Scholz, precizând în context că un război între Rusia și NATO nu ar fi în beneficiul nimănui. Declarațiile lui vin după ce Putin a vorbit iar despre condițiile în care ar lansa un atac nuclear.

Însă ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, a declarat joi că Moscova va respecta moratoriul privind desfășurarea de forțe nucleare cu rază intermediară de acțiune în Europa, atâta timp cât SUA nu vor desfășura astfel de arme în Europa sau Asia.

Pe de altă parte, Rusia o eliberează pe baschetbalista din SUA Brittney Griner, într-un schimb de deţinuţi, cu traficantul de armament Viktor Bout, încarcerat în America de 12 ani. Schimbul a fost aprobat de Vladimir Putin.

Între timp, atacurile rușilor continuă. 10 persoane au murit și multe altele au fost rănite după ce orașul Kurakhove, din estul Ucrainei, a fost bombardat.

Totodată, forţele ruse au tras peste 1.000 de rachete care au vizat reţeaua electrică a Ucrainei, care încă funcţionează în ciuda unor pagube majore.

Iar Vladimir Putin a asigurat că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, ca represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii.

Mișcări pe front

  • 1.000 de atacuri asupra reţelei electrice - Forţele ruse au tras peste 1.000 de rachete care au vizat reţeaua electrică a Ucrainei, care încă funcţionează în ciuda unor pagube majore, a declarat Volodimir Kudritski, directorul executiv al operatorului de reţea Ukrenergo.
  • Putin spune că nu el a tras primul - Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat, joi, că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, ca represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii. ''Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus - n.red)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?'', a spus Putin, la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi.
  • 10 morți în estul Ucrainei - Bombardamentele rusești au ucis 10 persoane și au rănit multe altele ieri în orașul Kurakhove, a declarat președintele Volodimir Zelenski, care a descris atacul asupra orașului ca fiind "foarte feroce și absolut calculat".
  • Marina rusă a doborât o dronă ucraineană deasupra Mării Negre, a a anunțat guvernatorul din Sevastopol, cel mai mare oraș din peninsula anexată Crimeea.
  • Rusia a anunţat că trupele sale iau parte la exerciţii tactice în Belarus. Belarus a afirmat că nu se va implica direct în războiul din Ucraina, însă preşedintele Aleksandr Lukaşenko ordonase mai demult desfăşurarea trupelor sale alături de cele ruse lângă frontiera cu Ucraina, invocând ameninţări din partea Kievului şi Occidentului.
  • Riscul ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare în Ucraina a scăzut, declară cancelarul german Olaf Scholz, într-un interviu publicat joi. Acest lucru este un efect al presiunilor internaționale, mai spune Scholz, precizând în context că un război între Rusia și NATO nu ar fi în beneficiul nimănui.
  • Forţele ruse sunt hotărâte să recucerească părţi din sudul şi estul Ucrainei despre care Rusia susţine că îi aparţin, a anunțat Kremlinul, precizând că anexarea de noi teritorii e exclusă. „Demilitarizarea și denazificarea rămân printre principalele noastre obiective. Anexarea de noi teritorii este exclusă”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
  • Peste 93.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul războiului, conform statisticilor ucrainene. Numai în ultimele ore au fost omorâți 340 de militari ruși.
  • Noi amenințări nucleare - Ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, a declarat joi că Moscova va respecta moratoriul privind desfășurarea de forțe nucleare cu rază intermediară de acțiune în Europa, atâta timp cât SUA nu vor desfășura astfel de arme în Europa sau Asia. „Moratoriul este încă în vigoare, dar dacă astfel de arme sunt desfășurate de Statele Unite pe teritoriul european sau asiatic, abordarea noastră nu poate rămâne neschimbată", a declarat Riabkov.
  • 200 de tancuri T-90M au fost trimise către luptătorii separatişti din regiunea Lugansk, al căror blindaj, susţine Moscova, rezistă la rachete antitanc, inclusiv la rachetele americane Javelin. Imaginile difuzate de canalul de televiziune rusesc NTV arată o coloană lungă a acestor vehicule blindate care părăsesc fabrica Uralvagonzavod, din oraşul Nijni Taghil, din centrul Rusiei.
  • Spioni prinşi la Odesa - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reţinut un cuplu căsătorit suspectat de spionaj în favoarea Rusiei în oraşul Odesa de la Marea Neagră. SBU acuză cuplul că a colectat informaţii secrete pentru Rusia despre locurile pentru posibile desfăşurări militare şi despre mişcarea unităţilor de apărare antiaeriană. Cei doi sunt suspectaţi că erau ofiţeri ai serviciului secret al armatei ruse care plănuiau să creeze o reţea de agenţi în sudul Ucrainei.

Alte informații relevante

  • Schimb de deţinuţi celebri - Rusia o eliberează pe baschetbalista din SUA Brittney Griner într-un schimb de deţinuţi cu traficantul de armament Viktor Bout, încarcerat în America de 12 ani. Schimbul a fost aprobat de către preşedintele rus Vladimir Putin recent. Griner a fost reţinută pe un aeroport, la Moscova, în februarie, acuzată de faptul că avea ulei de canabis asupra sa, iar în octombrie a fost încarcerată într-o colonie penitenciară. Detalii AICI
  • Victoria Ucrainei într-un proces cu Rusia - Preşedintele Zelenski a anunţat o victorie obţinută de Banca de Economii de Stat a Ucrainei, într-un proces început în 2015 împotriva Rusiei vizând proprietăţi confiscate în Crimeea. Detalii AICI
  • Ucraineni în România - Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în România a trecut de 3 milioane, conform datelor transmise joi de Poliţia de Frontieră, care precizează că este luată în calcul şi perioada pre-conflict, începând din 10 februarie.
  • Arca lui Noe - Vladimir Putin plănuiește să fugă din Rusia, dacă va pierde războiul din Ucraina şi să se ducă în… Venezuela. Informația a fost dezvăluită de un fost angajat al Kremlinului însărcinat cu scrierea discursurilor președintelui rus. Detalii AICI
articolul original.

Operațiunea „Arca lui Noe”: Unde plănuiește Putin să fugă din țară, dacă pierde războiul

8 December 2022 at 08:27
image

Vladimir Putin plănuiește să fugă din Rusia, dacă va pierde războiul din Ucraina şi să se ducă în… Venezuela.

Informația a fost dezvăluită de un fost angajat al Kremlinului însărcinat cu scrierea discursurilor președintelui rus.

Fostul funcționar al administrației prezidențiale ruse Abbas Galiamov, actualmente analist politic, susține că o sursă de încredere i-a dezvăluit că, în eventualitatea unei înfrângeri în Ucraina, Putin are un plan de rezervă pentru a fugi în Venezuela, relatează Newswek.

"De regulă nu dezvălui povești de culise, dar azi voi face o excepție. În primul rând, am foarte mare încredere în sursă, iar apoi, informația este foarte suculentă", a scris Galiamov pe canalul său de Telegram.

Proiectul secret a primit numele de cod "Arca lui Noe".

După ce China a fost destinația luată inițial în considerare, s-a ajuns la două variante pe care Putin le poate avea, în caz că războiul se termină rău: Venezuela sau Argentina.

Galiamov a explicat că, după cum sugerează numele, operațiunea are ca scop identificarea unor noi teritorii în care te poți duce în caz că devine inconfortabil să rămâi în acasă. "Anturajul lui Putin nu exclude posibilitatea ca el să piardă războiul, să piardă puterea și să trebuiască să fie evacuat urgent undeva", a spus acesta.

Potrivit fostului angajat al Kremlinului care trăiește în exil în Israel din 2018, sursa i-a mai spus că Iuri Kurilin, vicepreședintele și directorul companiei energetice ruse Rosneft, este cel care coordonează planul de evacuare către Venezuela.

În vară, Kurilin și-a dat demisia formal de la Rosneft, iar acum se dedică integral proiectului "Arca lui Noe". "Are cetățenie americană și a lucrat în structura BP (compania petrolieră British Petroleum - n.red.), inclusiv în poziția înaltă de director de afaceri corporative", a spus Galiamov.

Potrivit Newsweek, Kurilin încă figurează în organigrama Rosneft, ocupând funcția de vicepreședinte.

"Din păcate, sursa mea nu cunoaște mai multe detalii, însă ceea ce a spus este suficient de clar pentru a înțelege: când ei (rușii - n.red.) spun că 'totul merge conform planului', e bine să clarifici care dintre ele. Se pare că au mai multe", a conchis Galiamov.

articolul original.

O șansă pentru Piedone: ÎCCJ a admis cererile de recurs în casație formulate de condamnații în dosarul Colectiv. Când vor fi judecate

8 December 2022 at 08:18
By: -
image

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de condamnaţii în dosarul Colectiv, printre care şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone.

Acestea urmează să fie judecate pe data de 22 februarie 2023. Instanţa a respins cererile de suspendare a executării pedepsei pentru inculpați. Decizia magistraţilor este definitivă. 

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat în luna mai a acestui an, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare în dosarul Colectiv, în condiţiile în care condamnarea în primă instanţă a fost de 8 ani şi 6 luni de închisoare.

Au mai fost condamnaţi:

  • George Alin Anastasescu, patron al clubului Colectiv - 11 ani si 8 luni de închisoare,
  • Costin Mincu, patron al clubului Colectiv - 8 ani de închisoare,
  • Paul Cătălin Gancea, patron al clubului Colectiv - 6 ani şi 4 luni de închisoare,
  • Pirotehnistul Viorel Zaharia - 6 ani şi 10 luni de închisoare,
  • Pirotehnistul Marian Moise- 6 ani şi 10 luni închisoare,
  • Pompierul Antonina Radu - 8 ani şi 8 luni închisoare,
  • Pompierul George Petrică Matei - 8 ani şi 8 luni închisoare,
  • Cristian Mihai Niţă, reprezentant al firmei de artificii - 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare.

În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul "Mantras of War". La ora 22.32, în timpul concertului, a izbucnit un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, iar focul s-a extins rapid în câteva secunde.

În acea noapte, 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la 11 spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale. Bilanţul - 64 de morţi.

articolul original.

Patru ucraineni s-au rătăcit în Munții Maramureșului. Unul dintre ei a murit

8 December 2022 at 07:15
By: -
image

Patru ucraineni, trei bărbaţi şi o femeie, care au trecut frontiera prin Munţii Maramureşului, s-au rătăcit miercuri din cauza condiţiilor meteo şi a terenului extrem de accidentat.

După mai multe ore de căutări, cei patru au fost recuperați noaptea trecută și transportați la spital. Unul dintre ei a murit.

"Două dintre persoane, a căror stare era mai puternic alterată, au fost transportate la spitalul din Vişeu de Sus cu ambulanţa. Celelalte două au fost transportate cu o altă ambulanţă la spitalul din Sighetu Marmaţiei.

În ciuda tuturor eforturilor depuse de echipele de salvatori, in jurul orei 05.30, am fost informaţi de către unitatea sanitară că unul dintre cetăţenii ucraineni a decedat", a spus purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei, Oana Pârcălab.

În momentul preluării celor patru persoane de la o altitudine de 1.400 de metri, una dintre acestea se afla în şoc hipotermic.

De asemenea, directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont, Dan Benga, a precizat că cetăţeanul ucrainean a fost descoperit în şoc hipotermic sever.

"S-au efectuat inclusiv manevre de resuscitare, dar din păcate nu a răspuns manevrelor. Acesta fost predat echipajelor medicale venite în sprijin", a spus Dan Benga.

În zona unde se aflau cei patru ucraineni stratul de zăpadă era de aproximativ 80 de centimetri.

articolul original.

Președintele din Peru a fost demis și arestat (Video)

8 December 2022 at 06:48
By: -
image

Preşedintele din Peru, Pedro Castillo, a fost demis şi arestat miercuri, iar vicepreşedintele Dina Boluarte a preluat şefia ţării, într-o zi plină de răsturnări de situaţie.

Cea de-a treia procedură de demitere l-a învins pe cel care s-a opus până la final prin anunţarea dizolvării Parlamentului care încerca să-l doboare, comentează AFP.

Intrat în funcţie în iulie 2021, Pedro Castillo, 53 de ani, a fost "plasat în stare de arest", a anunţat procurorul Marita Barreto, după publicarea de către administraţia judiciară a unor imagini înfăţişându-l pe fostul şef al statului aşezat într-un fotoliu şi înconjurat de procurori şi poliţişti.

O sursa judiciară a precizat pentru AFP că o anchetă pentru "răzvrătire", după încercarea sa de a dizolva Parlamentul, a fost deschisă împotriva lui Castillo, care a condus ţara doar 17 luni.

Aceasta se adaugă celorlalte şase anchete pentru corupţie sau trafic de influenţă care îl vizează, de care sunt acuzaţi şi membri ai familiei sale şi anturajului său politic.

Demiterea sa pentru "incapacitate morală", transmisă în direct la televiziune, a fost aprobată de 101 dintre cei 130 de parlamentari, dintre care 80 din Opoziţie.

Într-un efort de ultim moment pentru a încerca din nou să scape de demitere, fostul preşedinte a anunţat dizolvarea Parlamentului cu doar câteva ore înainte ca acesta să se reunească pentru a dezbate soarta lui.

El a mai anunţat instalarea unui "guvern de urgenţă excepţional" și dorinţa de a "convoca în cel mai scurt timp un nou Congres dotat cu puteri constituante pentru a redacta o nouă Constituţie". O manevră fără sprijin şi deci fără efect, calificată rapid drept "lovitură de stat".

În cursul unei ceremonii de învestitură în faţa Parlamentului, când a devenit prima femeie preşedinte din Peru, Dina Boluarte a repetat, de asemenea, că a avut loc o tentativă de lovitură de stat promovată de Pedro Castillo, care nu a găsit niciun ecou nici în instituţiile democraţiei, nici în stradă.

Sute de manifestanţi s-au adunat paşnic în faţa Parlamentului.

articolul original.

Zelenski anunță o victorie pentru Ucraina într-un proces împotriva Rusiei

8 December 2022 at 05:50
By: -
image

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, miercuri seară, o victorie obţinută de Banca de Economii de Stat a Ucrainei într-un proces început în 2015 împotriva Rusiei vizând proprietăţi confiscate în Crimeea.

”Astăzi am înregistrat un rezultat foarte important în Franţa. Curtea Supremă a Franţei a menţinut decizia de recuperare în favoarea Băncii de Economii de Stat a Ucrainei de la statul agresor. Suma cu dobândă sporită este de aproape 1,5 miliarde de dolari. Acest proces în justiţie a trenat din 2015. Peste şase ani de eforturi, zeci de mii de pagini de documente legale, multe speranţe şi nu mai puţin scepticism exprimat de unii.

Rusia va da socoteală pentru toate bunurile furate de la statul ucrainean şi de la companii. Aceasta este prima victorie a unei companii de stat în procese împotriva Rusiei vizând proprietăţi confiscate în Crimeea şi mulţumesc tuturor celor care s-au asigurat că ajungem la acest rezultat”, a subliniat Zelenski.

Pe de altă parte, el a mai afirmat că în regiunea Herson patru poliţişti, între care şi şeful Poliţiei din regiunea Cherkasî, au murit din cauza minelor ruseşti, iar doctorii încearcă să le salveze viaţa altor patru poliţişti.

Zelenski a adăugat că în regiunea Doneţk armata rusă a desfăşurat un atac ”foarte brutal şi indiscutabil intenţionat” la Kurakhove, asupra civililor aflaţi ”la piaţă, în lift, la benzinărie, în staţia de autobuz, într-o clădire rezidenţială”. Până în prezent sunt zece morţi şi mai mulţi răniţi.

El a menţionat că a avut loc o şedinţă în care s-au prezentat rapoarte ale comandanţilor şi s-a analizat situaţia din anumite direcţii. El a explicat că în regiunea Doneţk, în districtul Bakhmut sunt confruntări dure.

Preşedintele Ucrainei a spus că, în cadrul unei alte întâlniri, s-a discutat despre sistemul energetic, stabilizarea acestuia şi protecţia centralelor.

El a menţionat că oficiali din Ucraina au participat la o conferinţă în America, dedicată înfiinţării unui tribunal special pentru crimele agresiunii ruseşti asupra Ucrainei.

”În mod similar, nu toată lumea este de acord acum că acest tribunal va funcţiona. Dar indiferent ce spun ei, noi ne vom face partea noastră şi vom obţine cu siguranţă un rezultat pentru Ucraina şi pentru ucraineni”, a arătat Volodimir Zelenski.

El a anunţat că urmează ”decizii importante” pentru apărarea ucraineană.

articolul original.
❌