ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 December 2022Spotmedia

Un român care a luptat în legiunea străină a Ucrainei povestește ororile de pe front: Tot timpul rămâneam fără cartușe. Trăgeam foarte, foarte, foarte mult

1 December 2022 at 08:00
By: -
image

Un tânăr de 37 de ani a luptat pe frontul din Ucraina şi povesteşte cât de cumplit a fost totul şi cum l-a schimbat ca om.

Recorder relatează povestea lui Ovidiu Stoica, care, până la începutul acestui an, locuia în Spania, unde în trecut a fost arestat pentru că a încercat să jefuiască o bancă.

"După ce a ieșit din închisoare, s-a străduit să ducă o viață normală de șofer de camion. Numai că rutina și normalitatea nu par să fie punctele sale forte. În februarie, când a aflat de invazia rușilor în Ucraina, spune că s-a hotărât să ajute. A venit în România și a făcut, o vreme, voluntariat la Isaccea, pe unde intrau în țară refugiați ucraineni. Apoi, s-a înrolat în Legiunea Internațională a Ucrainei, care adună voluntari din toată lumea (...). După o testare sumară, Ovidiu Stoica a fost trimis în prima linie", scrie sursa citată.

Iată câteva dintre declaraţiile lui Ovidiu:

  • Ultimele patru luni jumate le-am petrecut în zona de război. Am fost și am luptat pentru Ucraina. Sunt total diferit de când am venit înapoi. În sensul că mă simt vulnerabil. Practic, nu mai sunt eu. Nu știu ce m-a afectat mai mult, ce s-a întâmplat aşa de rău, dar nu mai sunt eu.
  • Acolo am fost dus la o bază, unde examenul acela ce se numeşte examen nu e un examen. Vor să vadă că te miști, vor să vadă că ești întreg, vor să vadă că nu omori ucraineni.

-Ai vreo dependenţă de droguri, de alcool, de…?.

-Nu.

-Ok. Ştii să foloseşti un Kalaşnikov?

-Da. Ok, eşti bun

  • Nu pot să descriu cu cuvinte ce am simţit şi cum m-am simţit. Dar practic toţi rădeam şi eram bucuroşi că suntem acolo. Când începi să vezi că băiatul cu care beam şi mâncam şi ne distram şi glumeam şi număram bombele nu mai e, zici: Unde-s? De ce? De ce-or plecat?
  • Credeam că rolul meu e să scap oameni, să salvez oameni, dar practic noi apăsam pe trăgaci. Aș vrea să șterg tot ce am făcut acolo, pentru a face altceva. Să aflu cine era tanti aia, care a venit în Isaccea vai de capul ei. Să arunc cu bomboane, nu cu bombe. Să-i ajut, nu să fac ce am făcut.
  • Aveam în jur de 250-260 de gloanţe, care în teorie trebuiau să ajungă pentru câteva ore, însă rămâneam fără ele în circa 10 minute. Tot timpul rămâneam fără cartuşe. Trăgeam foarte, foarte, foarte mult.
articolul original.

Ce vedem la prima paradă de 1 Decembrie cu războiul la graniță: 1.500 de militari, 40 de aeronave și 21 de salve de tun

1 December 2022 at 07:50
image

Azi are loc prima paradă de 1 Decembrie cu războiul la graniţa de nord-est.

Ministerul Apărării anunţă că la parada de la ora 11:00 vor participa aproximativ 1.500 de miliari şi 120 de mijloace tehnice, între care 40 de aeronave.

Vezi şi Lista completă a restricțiilor de trafic din București

Ceremonia va fi condusă de preşedintele Klaus Iohannis care va depune o coroană de flori.

La paradă vor participa militari din MApN, Ministerul de Interne, SRI, STS, dar şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor.  

La parada militară vor defila şi aproximativ 150 de militari străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României şi aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite ale Americii. 

La începutul ceremoniei se va intona Imnul Naţional al României, concomitent cu executarea a 21 de salve de tun, urmat de depunerea unei coroane de flori de către Klaus Iohannis, în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc, şi de păstrarea unui moment de reculegere. 

Expoziţie, ceremonii şi donare de sânge

Totodată, în zona Arcului de Triumf va fi amplasată o expoziţie de tehnică militară, care va putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale. 

Tot în Bucureşti va avea loc, începând cu ora 9:00, o ceremonie militară şi religioasă de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I.

De la ora 19:00, militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” se vor retrage cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional - Calea Victoriei – Palatul Parlamentului – Palatul Cotroceni – sediul brigăzii. 

Militarii aflaţi în misiune în afara ţării desfăşoară şi ei, cu acest prilej, ceremonii militare.

În toate instituţiile militare din ţară se arborează Drapelul naţional, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se ridică Marele Pavoaz.

Tot joi, 1 Decembrie, Centrul de Transfuzie Sanguină ”Colonel Prof. Dr. Nicolae Nestorescu” al MApN organizează, în intervalul orar 8:00 – 12:00, o campanie de donare de sânge, pentru a veni în întâmpinarea pacienţilor cu nevoi transfuzionale din spitalele militare şi civile.

Donatorii, militari şi civili, sunt aşteptaţi la sediul Centrului de Transfuzie Sanguină din Calea Plevnei nr. 134 (în incinta Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” Bucureşti). 

Pierderile Armatei României în Primul Război Mondial sunt estimate la peste 330.000 de căzuţi la datorie, dintre care peste 60.000 în prizonierat. În cel de-Al Doilea Război Mondial, ţara noastră a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri şi invalizi, potrivit MApN.

articolul original.

Un iranian a fost împușcat mortal, pentru că a sărbătorit eliminarea echipei naționale de la Cupa Mondială

1 December 2022 at 06:57
By: -

Un iranian a fost împuşcat mortal de forţele de securitate, după ce echipa naţională a Iranului a pierdut în faţa SUA şi a fost eliminată de la Cupa Mondială, în timp ce demonstraţii antiguvernamentale au avut loc în interiorul şi în afara stadionului din Qatar şi în Iran.

Mehran Samak, în vârstă de 27 de ani, a fost împuşcat mortal, după ce a claxonat maşina în Bandar Anzali, un oraş de pe coasta Mării Caspice, la nord-vest de Teheran, scrie The Guardian.

Samak „a fost vizat direct şi împuşcat în cap de forţele de securitate... în urma înfrângerii echipei naţionale împotriva Americii”, a declarat grupul Iran Human Rights (IHR) din Oslo.

Meciul de la CM 2022 dintre cele două ţări, care au rupt relaţiile diplomatice cu mai bine de 40 de ani în urmă, a avut loc pe fondul represiunii violente din Iran, după protestele declanşate de moartea tinerei Mahsa Amini.

Forţele de securitate iraniene au ucis cel puţin 448 de persoane în încercarea de a reprima protestele, inclusiv 60 de minori şi 29 de femei, potrivit IHR.

Mijlocaşul internaţional iranian Saeid Ezatolahi, care a jucat în meciul cu SUA şi este din Bandar Anzali, a dezvăluit că îl cunoaşte pe Samak şi a postat o poză împreună cu el, la o echipă de fotbal de tineret.

„După pierderea amară de aseară, vestea morţii tale mi-a incendiat inima”, a spus Ezatolahi pe Instagram, descriindu-l pe Samak drept „un coechipier din copilărie”.

Foto: captură Instagram/Saeid Ezatolahi

El nu a comentat circumstanţele morţii prietenului său, dar a spus: „Într-o zi vor cădea măştile, adevărul va fi dezvăluit”.

El a adăugat: „Nu asta merită tinerii noştri. Acest lucru nu este ceea ce merită naţiunea noastră". 

Ezatolahi, supărat de rezultat, a fost văzut după fluierul final în timp ce era consolat atât de colegii săi, cât şi de jucătorii americani.

Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI) cu sediul în New York a precizat, de asemenea, că Samak a fost ucis de forţele de securitate în timp ce sărbătorea.

CHRI a publicat miercuri un videoclip de la înmormântarea lui Samak din Teheran, în care cei îndoliaţi au putut fi auziţi strigând „Moarte dictatorului!”. Sloganul, care îl vizează pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, este unul dintre principalele sloganuri la protestele din ţară.

Mulţi iranieni au refuzat să susţină echipa naţională, iar după meciul de marţi seara, imagini pe reţelele de socializare au arătat mulţimi sărbătorind eliminarea de la Cupa Mondială. 

Iran is a country where people are very passionate about football. Now they are out in the streets in the city of Sanandaj & celebrate the loss of their football team against US.
They don’t want the government use sport to normalize its murderous regime.pic.twitter.com/EMh8mREsQn pic.twitter.com/MqpxQZqT20

— Masih Alinejad 🏳️ (@AlinejadMasih)
November 29, 2022

Echipa naţională a Iranului a refuzat să cânte imnul naţional la primul lor meci împotriva Angliei, partidă pe care a pierdut-o cu 6-2.

Dar au cântat ​​înainte de al doilea meci, o victorie cu 2-0 în faţa Ţării Galilor, şi din nou marţi. Când Iranul a pierdut în faţa Angliei, oamenii au sărbătorit şi la Teheran.

articolul original.

A murit Christine McVie, solista și compozitoarea Fleetwood Mac

30 November 2022 at 21:09
By: -
image

Christine McVie, care a cântat cu formaţia Fleetwood Mac şi a scris unele dintre cele mai faimoase cântece ale lor, a murit la vârsta de 79 de ani.

Ea a murit la un spital, având alături familia, se arată într-un comunicat, informează BBC.

Cântăreaţa şi compozitoarea britanică a semnat unele dintre cele mai importante melodii ale formaţiei precum „Little Lies”, „Everywhere”, „Don't Stop”, „Say You Love Me” şi „Songbird”.

McVie a părăsit Fleetwood Mac după 28 de ani, în 1998, dar a revenit în formaţie în 2014.

„Ne-am dori ca toată lumea să o păstreze pe Christine în inimi şi să-şi amintească viaţa unei fiinţe incredibile şi a unui muzician venerat care a fost iubit universal”, este mesajul familiei artistei. 

McVie, care s-a alăturat formaţiei Fleetwood Mac în 1970, este textiera unora dintre cele mai importante melodii ale grupului, inclusiv „Don’t Stop”, „You Make Loving Fun”, „Over My Head”, „Songbird”, „Say You Love Me”.

McVie a lansat trei albume solo. Discul ei din 1984, „Christine McVie”, a fost singurul care a ajuns în topurile americane, pe locul 26.

Între divorţul ei din 1976 de McVie şi căsătoria ei din 1986 cu Quintela, ea a fost logodită timp de trei ani cu toboşarul, compozitorul şi vocalistul de la Beach Boys, Dennis Wilson.

Inclusă în Rock and Roll Hall of Fame în 1998, Fleetwood Mac este una dintre cele cele mai de succes formaţii din ultimii 50 de ani, cu albumul "Rumors" din 1977 câştigător Grammy, vândut în 45 de milioane de copii în toată lumea, pe locul doi fiind "Tango in the Night" (1987), cu 15 milioane vândute. 

articolul original.

Blinken, la plecarea din România: Mulțumesc gazdelor noastre fantastice

30 November 2022 at 20:55
By: -
image

Secretarul american de Stat, Antony Blinken, a plecat, miercuri din România, după o vizită de două zile, în care a participat la reuniunea miniştrilor de externe din NATO şi s-a întâlnit cu oficiali de la Bucureşti, mulţumind într-un mesaj pe Twitter gazdelor „fantastice” şi exprimându-şi satisfacţia faţă de rezultatele bune ale discuţiilor avute aici.

„Mulţumesc prietenilor şi colegilor mei de la NATO şi gazdelor noastre fantastice din România. Am încheiat o serie productivă de întâlniri şi discuţii. Alianţa va continua să meargă înainte de pe o poziţie de forţă, leadership şi unitate”, este mesajul postat pe contul oficial de Twitter al secretarului american de Stat.

Mesajul este însoţit de mai multe fotografii făcute la aeroport, în care Antony Blinken îşi ia rămas bun şi se urcă în avion.

Thank you to my friends and colleagues at @NATO and our fantastic hosts in Romania. We concluded a productive series of meetings and discussions. The Alliance will continue moving forward from a position of strength, leadership, and unity. pic.twitter.com/JMBAlMPUs4

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken)
November 30, 2022

Într-un alt mesaj de mulţumire, şeful diplomaţiei de la Washington mulţumeşte colegilor de la Departamentul de Stat „care au muncit din greu” şi „profesionişilor de la Ambasada SUA (la Bucureşti - n.r.), care „se străduiesc să promoveze priorităţile bilaterale, regionale şi globale în România.

Aţi fost cu toţii gazde fenomenale în acest an, inclusiv pentru vicepreşedinta (Kamala Harris) şi pentru prima-doamnă (Jill Biden)”, le transmite Antony Blinken, amintind de vizitele la nivel înalt de care România a avut parte în acest an, marcat puternic de războiul din Ucraina.

articolul original.
Ieri — 30 November 2022Spotmedia

R. Moldova: NATO, drumul spre Occident și unirea amânată

30 November 2022 at 18:40
By: -
image

Republica Moldova, un stat neutru, dar vulnerabil în fața Rusiei, a fost invitată la ultima reuniune a NATO tocmai pentru ca Alianța să-și arate sprijinul și să-și delimiteze simbolic graniţele geografice.

Reuniunea de la București a miniștrilor de Externe ai statelor NATO a invitat în premieră Republica Moldova la discuții și a pus sub reflector situația complicată din Marea Neagră. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că partea militară a Alianței, Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în regiunea Mării Negre oricând este nevoie și „dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”.

Pentru România, Republica Moldova și Marea Neagră au fost subiectele cele mai importante, pentru care Bucureștiul avea nevoie de răspunsuri: ce poate face NATO în cazul în care Rusia devine agresivă cu R. Moldova și cum poate fi restabilit echilibrul, stabilitatea și pacea în Marea Neagră.

Ca țară de margine a Alianței Nord Atlantice, care și-a asumat responsabilități extinse pentru mica republică de dincolo de Prut, România avea nevoie de asigurări atât dinspre NATO, cât și dinspre Chișinău că, indiferent de cursul războiului, lucrurile pot fi ținute sub control. Șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu a ținut să spună încă o dată că R.Moldova „nu încearcă să adere la NATO”, fiindcă „prin Constituţie, Moldova este o ţară neutră”, dar că pentru Chișinău „neutralitatea nu înseamnă autoizolare, demilitarizare sau indiferență”, de aceea, R. Moldova s-a inclus între statele care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei.

Ministrul Popescu a mai explicat că potrivit analizelor făcute de Chișinău, R.Moldova „nu este ameninţată în lunile şi săptămânile următoare de un scenariu militar", dar că este datoria guvernului din care face parte „să fie pregătit pentru întregul spectru de ameninţări".

Secretarul general al NATO a vorbit despre presiunea rusă din Balcani, din Georgia și din R. Moldova și despre angajamentul Alianței de a sprijini aceste state. E vorba în subsidiar despre instruirea militarilor, sprijin material și logistic.

Republica Moldova nu a plecat de la reuniunea NATO de la București cu prea multe promisiuni concrete, dar se poate baza pe faptul că Alianța nu va abandona această parte a lumii, devreme ce liderul NATO a anunțat că Ucraina va fi sprijinită „oricât e nevoie”: statele NATO au contribuit deja cu 40 de miliarde de dolari la dotarea armatei ucrainene și alt sprijin important este pe drum.

Șeful diplomației de la Chișinău a adus în discuție dezbaterea care există de mai multă vreme în rândul elitelor moldovene privitoare la modificarea Constituției, eliminarea neutralității din legea fundamentală și modalitățile cele mai bune pentru garantarea securității și păcii. Recent, fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru sublinia că în cazul în care R.Moldova ar fi atacată de Rusia, singura soluție ar fi unirea cu România.

O soluție despre care, încă, nu se vorbește în mod oficial, pentru că în contextul războiului din Ucraina și al anexărilor ilegale pe care le-a anunțat Rusia, o astfel de discuție ar putea fi o provocare și în același timp o favoare făcută Rusiei.

La întrebarea DW adresată prim-ministrei Natalia Gavriliță, despre această posibilitate, răspunsul a fost destul de precaut, fără ca ea să respingă această idee, dar și fără să o încurajeze: „trebuie să menținem pacea și stabilitatea”, „trebuie să recunoaștem că avem o societate multietnică și de aceea trebuie să avem o abordare echilibrată și să asigurăm coeziune socială”

În același timp, cu toate că numărul cetățenilor moldoveni care înclină spre unionism a crescut, totuși nu a trecut încă de jumătate. Potrivit celui mai recent sondaj (CBS Research din noiembrie 2022), doar 42,5% dintre moldoveni sunt în favoarea unirii. La întrebarea cine ajută cel mai mult R.Moldova, 30% au spus România, 24% -Uniunea Europeană, 9% -Rusia și 7% - SUA.

Există deci două trenduri importante dincolo de Prut, unul crescător care mizează pe Occident și altul descrescător care pariază pe Rusia. România este doar trambulina R. Moldova spre Vest. Invitația ministrului moldovean de Externe la o reuniune NATO înseamnă, însă, mai mult decât o prezență simbolică, iar subiectul deschis și la București despre posibilitatea Chișinăului de a renunța la neutralitate cândva în viitorul nu foarte îndepărtat întărește decizia R.Moldovei de a părăsi zona de influență a Rusiei. Nu e clar, însă, dacă și Rusia ar fi de acord să-și restrângă ceea ce Moscova numește vecinătatea ei apropiată.

Între timp, România încearcă să susțină energetic și financiar R.Moldova, să facă lobby pentru Chișinău la toate reuniunile importante, să împingă cu forță ambițiosul guvern de peste Prut spre Europa. În schimb, în interiorul R.Moldova, crește o mișcare de nemulțumire, speculată și susținută de Rusia, pe fondul crizei economice și care poate deveni amenințătoare pentru actualul guvern pro-occidental. 

Sabina Fati

articolul original.

Zeci de români care nu și-au primit salariile protestează în Croația

30 November 2022 at 18:21
By: -
image

În jur de 50 de români care lucrează pentru un subcontractor la modernizarea rafinăriei de petrol din oraşul croat Rijeka au protestat miercuri din nou la una din porţile unităţii din cauza faptului că nu s-a ajuns la un acord cu privire la plata a două salarii restante, transmite agenţia croată HINA.

Protestul a fost confirmat de avocatul Marko Hrstic, care reprezintă agenţia română de locuri de muncă IGW Proiecte International.

Românii, care lucrează pentru firma românească JCR Christof Services, au protestat pentru prima dată luni.

Miercuri, ei au spus din nou că au fost aduşi într-o situaţie dificilă de către Christof Industries Global (cu sediul la Graz), care are probleme financiare, şi de subsidiara sa din România, JCR Christof Services.

Muncitorii au afirmat că nu se vor întoarce în România fără salariile restante şi că vor continua să protesteze.

Potrivit avocatului Hrstic, mulţi subcontractori sunt într-o situaţie dificilă din cauza problemelor financiare ale companiei din Graz. IGW, a adăugat el, a plătit o parte din salarii din fonduri proprii, dar le mai datorează muncitorilor încă două.

IGW a notificat săptămâna trecută proprietarul rafinăriei, compania energetică croată INA, şi contractorul principal, Kinetics Technology (cu sediul la Roma), cerându-le să rezolve urgent problema.

INA a afirmat luni că nu este în niciun fel responsabilă de rezolvarea problemei, că îşi îndeplineşte obligaţiile financiare faţă de contractorul principal şi că se aşteaptă ca situaţia să fie soluţionată cât mai curând posibil.

articolul original.

Patru raioane din Republica Moldova vor fi conectate la rețeaua de apă din România

30 November 2022 at 18:12
By: -
image

Raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești vor fi conectate la rețeaua de apă din România, după ce autoritățile de la Chișinău au aprobat ratificarea acordului dintre cele guverne.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, Andrei Spînu, a anunțat miercuri, pe Facebook, că Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reglementarea construirii unor apeducte, prin care raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești vor fi conectate la rețeaua de apă, ApaVital, din România.

Astăzi, la È™edinÈ›a Guvernului am votat 2 proiecte, care vor îmbunătăți condiÈ›iile de trai ale cetățenilor: 1️⃣…

Publicată de
Andrei Spînu
pe 
Miercuri, 30 noiembrie 2022

Conform acestuia, investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de operatorul din România, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit.

„Totodată, din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală este în curs de implementare un proiect ce vizează construcția rețelelor de apeduct pentru 13 localități din raioanele Nisporeni (Isăicani, Băcșeni, Valea-Trestieni, Odobești, Chilișoaia, Boldurești, Brătuleni, Cîrnești, Luminița, Selișteni) și Ungheni (Măcărești, Frăsinești, Costuleni), care va asigura conectarea acestora, la punctul de interconectare”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, primul proiect de acest tip va fi realizat între localitățile Măcărești (România) – Măcărești (Republica Moldova).

„Până la final de an, apa potabilă de calitate, produsă de ApaVital, va trece Prutul”, susține Andrei Spînu.

articolul original.

Vâlcea: O femeie din Ucraina a fost găsită spânzurată într-o unitate de cazare din Băile Olănești

30 November 2022 at 17:19
By: -
image

O femeie din Ucraina a fost găsită marți seara spânzurată într-o unitate de cazare din Băile Olănești, județul Vâlcea.

Potrivit IPJ Vâlcea, polițiștii au fost sesizați marți, în jurul orei 21:00, despre faptul că o femeie de cetățenie ucraineană, în vârstă de 55-60 de ani, ar fi fost găsită spunzurată, într-o unitate de cazare din localitatea Băile Olănești.

Polițiștii ajunși la fața locului au efectuat manevre de resuscitare, însă fără niciun rezultat, ulterior fiind declarat decesul femeii.

Polițiștii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă, urmând să fie efectuate cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care a survenit decesul femeii.

articolul original.

Focar de gripă aviară la frontiera României

30 November 2022 at 14:54
By: -
image

Un focar de gripă aviară a fost identificat la o fermă de gâşte din judeţul Bekes din sud-estul Ungariei, la frontiera cu România, a anunţat miercuri Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria (NEBIH), transmite MTI.

Autoritatea a precizat că a instituit o zonă de protecţie de trei kilometri în jurul fermei precum şi o zonă de monitorizare pe o rază de 10 kilometri din jurul fermei unde a fost identificat virusul. NEBIH a adăugat că toate cele 3.080 de gâşte de la ferma respectivă au fost sacrificate pentru a împiedica răspândirea virusului.

La începutul acestei luni, Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria a descoperit focare de gripă aviară H5N1 la două ferme din judeţul Bacs-Kiskun, din sudul Ungariei.

Gripa aviară este o boală virală foarte contagioasă, care apare în principal la păsările de curte şi la păsările de apă sălbatice. Virusurile gripei aviare sunt virusuri cu patogenitate ridicată sau scăzută (HPAI, respectiv LPAI) în funcţie de caracteristica moleculară a virusului şi de capacitatea acestuia de a provoca boli şi mortalitate la pui.

În mod normal, gripa aviară începe să se manifeste toamna, virusul fiind transportat de păsările sălbatice migratoare care vin din Asia în Europa.

Ţările care descoperă boli animale periculoase precum pesta porcină africană sau gripa aviară înalt patogenă trebuie să avertizeze imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) şi să trimită regulat rapoarte de evoluţie.

articolul original.

Explozie la Ambasada Ucrainei din Madrid

30 November 2022 at 13:48
By: -
image

O explozie a avut loc, miercuri, în jurul orei 13:00, la Ambasada Ucrainei din Madrid. O persoană a fost rănită ușor și a fost dusă în stare stabilă la spital. Este vorba de o scrisoare-capcană care era destinată ambasadorului ucrainean.

Potrivit unui comunicat al Ministerului spaniol de Interne, citat de agenția EFE, un dispozitiv a explodat la Ambasada Ucrainei din Madrid. O persoană din cadrul ambasadei care manipula un plic la momentul exploziei a fost rănită ușor.

Se pare că dispozitivul exploziv era în plicul manipulat de angajat, iar scrisoarea-capcană nu trecuse de serviciul de securitate al ambasadei. Ar fi vorba despre o cantitate mică de exploziv artizanal. Nu există informații certe dacă explozia a avut loc în momentul în care a fost deschis plicul sau doar când a fost mutat.

Scrisoarea era adresată ambasadorului ucrainean în Spania.

Poliția spaniolă a anunțat că investighează cazul, iar angajatul ambasadei rănit a fost transportat la spital, fiind în stare stabilă.

Autoritățile spaniole au izolat zona Ambasadei Ucrainei și au activat protocolul de alertă antiteroristă. De asemenea, o echipă de pirotehniști verifică sediul ambasadei, pentru a identifica dacă există și alte dispozitive explozive.

Ambasada Ucrainei se află în Hortaleza, în nord-estul Madridului.

Reprezentanții ambasadei nu au oferit nicio reacție până acum, însă Ministerul ucrainean de Externe a informat că ministrul Dmitro Kuleba a decis luarea de urgență de măsuri pentru întărirea securității la toate reprezentanțele diplomatice ale Ucrainei în străinătate.

„Oricine se află în spatele acestei explozii nu va reuşi să intimideze diplomaţii ucraineni sau să le oprească activitatea lor zilnică depută pentru a întări Ucraina şi pentru a contracara agresiunea rusă”, a declarat Dmitro Kuleba într-un comunicat.

articolul original.

China: Noi ciocniri între forțele de ordine și populația revoltată din cauza restricțiilor sanitare (Video)

30 November 2022 at 12:27
image

Noi ciocniri au avut loc în noaptea de marţi spre miercuri între manifestanţi şi poliţişti, în oraşul Canton, în sudul Chinei, potrivit unor martori şi a unor înregistrări video postate pe reţele de socializare. Aceste evenimente vin după mai multe zile de revolte a populației care susține că nu mai poate suporta restricţiile sanitare luate în contextul pandemiei de COVID-19, relatează AFP.

Mai multe imagini postate pe Twitter surprind poliţişti îmbrăcaţi în combinezoane albe şi echipaţi cu scuturi transparente, care înaintează în formație pe o stradă din districtul Haizhu. Oamenii legii încearcă să se apere de obiecte din sticlă și pietre care sunt aruncate cu putere către ei.

În alte imagini se văd oameni îmbrăcați în civil care răstoarnă garduri, dar și persoane cu mâinile legate, ca și cum ar fi fost reținute de forțele de ordine.

WATCH: #BNNChina Reports.

Online videos showed a brawl between protesters and white hazmat-suited riot police in the Chinese manufacturing hub of Guangzhou on Tuesday night.

This was the latest in a series of protests that erupted over the weekend. #China #Protest pic.twitter.com/5hgYNwyJaA

— Gurbaksh Singh Chahal (@gchahal)
November 30, 2022

Aceste ciocniri între civili și forțe de ordine - cele mai violente de la manifestaţiile în favoarea democraţiei din 1989 încoace - sunt provocate de nemulțumirea populației cu privire la restricțiile sanitare care se mențin, în China, de circa 3 ani (de la izbucnirea pandemiei).

Evenimentul care a stârnit furia populație a fost un incendiu din Urumqi - capitala regiunii Xinjiang (din nord-vest) - unde, potrivit mai multor surse online din China - autoritățile n-au putut interveni la timp, tocmai din cauza restricțiilor sanitare. Rezultatul: incendiul a provocat 10 morți.

Autoritățile chineze susțin că restricțiile nu au cauzat nicio întârziere în intervenția la incendiu. Dar, evident, asta nu schimbă bilanțul tragic al acelui eveniment.

Restricțiile sanitare în mai multe regiuni din China sunt încă foarte dure și prevăd încă izolare a pacienților și testări aproape zilnice.

articolul original.

Două femei au fost scoase cu jandarmii din Catedrala Mitropolitană din Sibiu și duse direct la Spitalul de Psihiatrie

30 November 2022 at 12:22
By: -
image

Jandarmii au ridicat două femei de pe scările Catedralei Mitropolitane din Sibiu, marţi seara, în timpul slujbei dedicate sfântului ierarh Andrei Şaguna.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Sibiu, femeile au fost transportate la Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”, după ce au venit la biserică cu două icoane şi au strigat şi către credincioşi şi către forţele de ordine prezente.

Citește continuarea pe ȘtirileProTV.ro!

articolul original.

A început construcția hotelului de gheață de la Bâlea Lac. Tema din acest an este „Europa” (Foto)

30 November 2022 at 08:37
By: -

Realizatorii Proiectului de Marketing Turistic ”Hotel of Ice Bâlea Lac” au anunţat, marţi, că a început construcţia celui de-al 16-lea hotel relizat integral din zăpadă şi gheaţă.

Stratul de zăpadă este consistent, iar temperaturile sunt scăzute şi pe timpul zilei, aşa că în Ajunul Crăciunului ar trebui să fie finalizată construcţia.

”Pentru că la Bâlea Lac este iarnă adevărată, stratul de zăpadă e generos iar în ultimele nopţi temperaturile au coborât cu mult sub zero grade Celsius, responsabilii Proiectului de Marketing Turistic „Hotel of Ice Bâlea Lac” au hotărât că e momentul potrivit pentru a da startul lucrărilor de edificare a celui de-a şaisprezecelea Hotel de Gheaţă. În noaptea de luni spre marţi (28 – 29 noiembrie), echipa de muncitori s-a mobilizat exemplar şi a fixat primele cofraje, reuşind ridicarea celor dintâi pereţi ai Hotelului de Gheaţă 2022 – 2023”, au transmi realizatorii proiectului.

Potrivit acestora, activitatea continuă şi zilele următoare. Este pregătit terenul pentru 
extragerea primelor ”cărămizi” de gheaţă din calota Lacului Bâlea, iar în funcţie de evoluţia lucrărilor şi evoluţia condiţiilor meteorologice, nu peste foarte multe zile, este programat debutul lucrărilor interioare (decorul camerelor, „mobilier” specific, amplasarea instalaţiei electrice etc). 

„Dacă nu vor apărea situaţii excepţionale, noul Hotel de Gheaţă de la Bâlea Lac va fi deschis pentru vizitatori şi va avea primii oaspeţi în Ajunul Crăciunului. Tema Proiectului de Marketing Turistic ”Hotel of Ice Bâlea Lac” din acest an este ”Europa”, iar vizitatorii obiectivului vor putea admira camerele Londra, Berlin, Paris, Amsterdam etc, ce vor fi decorate cu diverse elemente de gheaţă, simboluri din fiecare capitală. Pe lângă camerele ce vor putea fi vizitate şi vor găzdui temerarii deschişi la experienţe inedite, Hotelul de Gheaţă va dispune de un restaurant şi un bar, unde produsele/preparatele vor fi servite în pahare sau pe platouri de gheaţă”, au mai transmis organizatorii.  

Potrivit acestora, cei mai mulţi turişti care au anunţat deja că doresc să se cazeze sunt englezi.

articolul original.

Aderarea României la Schengen are mari șanse să fie decisă la Consiliului JAI din 8 decembrie

30 November 2022 at 06:09
By: -
image

Consiliul UE a anunţat temele de pe agenda reuniunii pe care miniştrii de Interne şi ai Justiţiei din statele membre UE (Consiliul JAI) o vor avea în 8-9 decembrie la Bruxelles, iar aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen figurează pe primul loc al ordinii de zi.

Miniştrii de interne se vor reuni joi, 8 decembrie, şi vor discuta despre „aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România, scopul fiind să adopte decizii în acest sens”, potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului UE.

„Miniştrii vor evalua, de asemenea, starea generală a Spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, menţionează acest prim punct de pe agendă.

Al doilea punct pe agendă se referă la politicile în domeniul migraţiei şi azilului. „Miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei şi la situaţia de-a lungul principalelor rute de migraţie. De asemenea, aceştia vor fi informaţi cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte lucrările în curs referitoare la politica UE în materie de azil şi migraţie. Această discuţie urmează Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne care a avut loc la 25 noiembrie”, precizează Consiliul UE a cărui preşedinţie este deţinută de Cehia.

Migraţia este, de altfel, în strânsă legătură cu subiectul Schengen, pentru că principalele obiecţii ale statelor membre care încă mai au reticenţe în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, în special Austria, se referă la gestionarea ineficientă a afluxului de imigranţi.

Miniştrii de interne din UE vor mai discuta la Consiliul JAI despre agresiunea Rusiei în Ucraina - sub aspectul unui nou val de refugiaţi şi al riscului crescut de trafic cu fiinţe umane şi cu arme -, despre abuzul sexual al copiilor în online şi despre „rezilienţa infrastructurii critice”.

CE SPUN LIDERII ROMÂNI DESPRE ŞANSELE ROMÂNIEI DE A INTRA ÎN SCHENGEN

Ministrul de Interne, Lucian Bode, care a fost la Viena, Berlin şi Bruxelles, pentru a convinge oficialii europeni că România este pregătită să fie primită în Spaţiul Schegen, declara luni seară că nemulţumirea Austriei este legată de un sistem care nu funcţionează în privinţa migranţilor, dar oficialul român susţine că a demonstrat că ruta migranţilor care vin din Balcanii de Vest nu este prin România. Întrebat ce anticipează că se va întâmpla la Consiliul JAI, Lucian Bode a explicat că România este pregătită şi trebuie să adere la Schengen în 8 decembrie 2022.

”Înţelegem că este un vot politic al statelor membre în cadrul Consiliului Schengen. Ştim că orice vot politic are şi o nouă de  subiectivism, dar votul politic trebuie să ţină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experţii UE au verificat, iar Comisia a anunţat de două ori ferm şi hotărât că România este pregătită şi trebuie să adere fără amânare la Spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie”, a declarat Lucian Bode.

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat săptămâna trecută în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, aceasta fiind doar data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a ţării noastre. „Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus şeful statului.

La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, declara zilele trecute că nu trebuie să avem o dată ”în minte” pentru intrarea României în Schengen, ci este important ca ţara noastră să facă toate demersurile pentru acest obiectiv. Aurescu a spus că a avut discuţii cu oficialii ţărilor care se opun acestui demers, Olanda, Suedia şi Austria, şi i-a asigurat că România controlează fenomenul migraţiei.

Întrebat dacă România controlează fenomenul migraţiei, Bogdan Aurescu a susţinut şi el că ţara noastră nu se află pe vreo rută de migraţie. ”Noi controlăm acest fenomen al migraţiei. Datele pe care le avem din rapoartele Frontex arată că România nu este pe vreo rută de migraţie, nu suntem nici sursă de migraţie, dimpotrivă, controlăm foarte bine migraţia”, a declarat Aurescu.

CINE ARE OBIECŢII FAŢĂ DE ADERAREA ROMÂNIEI ŞI DE CE 

„Olanda a avut două condiţii, una dintre condiţii a fost un raport MCV pozitiv, iar raportul de pe 22 noiembrie a fost pozitiv. O a doua condiţie a fost o a doua misiune de evaluare la nivel de experţi în România ca să verifice aquis-ul Schengen. Am avut o primă vizită de evaluare în perioada 9-11 octombrie, la care experţii olandezi nu au participat. Acel raport a fost foarte cuprinzător şi concluziile au fost pozitive. Cu toate acestea, fiindcă a existat această preocupare, să spun, a Olandei, am organizat încă o misiune de evaluare care s-a desfăşurat pe 17 noiembrie. O misiune care s-a uitat la protecţia datelor, la aspecte ce ţin de natura penală şi la modalităţile în care ştim să emitem vize Schengen. Această ultimă componentă s-a desfăşurat la Consulatul României la Istanbul, iar primele două componente au fost examinate la Bucureşti. Raportul acestei a doua misiuni de experţi a fost pozitiv, foarte bun”, a explicat Bogdan Aurescu la Digi24.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, declarase în urmă cu două săptămâni că Viena se va opune extinderii spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, României şi Bulgariei din cauza presiunii migratorii. Creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că Spaţiul Schengen nu funcţionează, a arătat ministrul austriac de interne.

Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Zagreb, a nuanţat aceste declaraţii şi a spus că Austria nu are o problemă cu Croaţia, ci cu România şi Bulgaria. „Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer. „Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, citat de agenţia de presă croată Hina. „Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat Nehammer.

Ulterior, de la Viena a venit o declaraţie contradictorie din partea însuşi vicecancelarului, care însă face parte dintr-un alt partid decât cel al cancelarul Nehammer. Vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, a declarat, potrivit cotidianului „Kurier”, că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP, iar „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la spaţiul de liberă circulaţie.

În ceea ce priveşte obiecţiile Suediei, care veneau mai mult dinspre opoziţia social-democrată din Parlamentul de la Stockholm, acestea par să fi fost surmontate.

Spaţiul Schengen include toate ţările UE - cu excepţia Bulgariei, Irlandei, Croaţiei, României şi Ciprului -, precum şi patru ţări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Pentru extinderea Schengen este nevoie de un vot în unanimitate din partea statelor membre Schengen, dar decizia finală o iau liderii UE, în Consiliul European.

articolul original.

Ziua 280 de război: Zelenski crede că rușii pregătesc noi mișcări în sud, bulgarii evacuează refugiați, ucraineni antrenați de maori

30 November 2022 at 17:48
image

Ziua 280 a războiului din Ucraina a debutat cu mesajul video al lui Volodomir Zelenski, care a explicat de ce este nevoie de crearea unui Tribunal Special în cazul agresiunii ruse din Ucraina, arătând că actuala legislaţie internaţională nu ar permite tragerea la răspundere directă a liderilor ruşi. De asemenea, președintele Ucrainei susține că – pe lângă bombardamentele din Herson, de unde 2.500 de ucraineni au fost evacuați deja – rușii plănuiesc o nouă ofensivă în sudul țării sale.

De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit la telefon cu Zelenski şi i-a promis că-i va trimite mai multe tancuri antiaeriene Gepard. De altfel, oferta de a furniza Poloniei sisteme Patriot rămâne valabilă.

Cât despre venirea iernii, prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că acest sezon rece „va fi foarte provocator", dar precizează că 70% din necesarul de energie a fost acoperit, astfel încât populaţia să poată aprinde luminile timp de cel puţin cinci-şase ore pe zi.

Pe front, ucrainenii au respins atacurile rușilor în șase orașe din Lugansk și Donețk. Dar peste noapte, rușii au atacat o localitate din regiunea Zaporojie. Un punct de distribuție a gazului a fost lovit și a izbucnit un incendiu, care a fost stins. Nu au existat victime.

O gafă a președintei CE, Ursula Von der Leyen, a fost intens speculată de media ruse.

Iar la București a avut loc a doua zi a Ministerialei NATO, care s-a terminat cu un mesaj puternic pentru Ucraina: „Putin încearcă să ne distrugă Alianța. Vom susține Ucraina atât cât va fi nevoie ca să câștige războiul”.

Evoluții pe front

  • Atacurile Rusiei, respinse - Forțele ucrainene au respins atacurile rusești în apropiere de Stelmakhivka, în regiunea Lugansk, și de Bilohorivka, Marinka, Bakhmutske, Pervomaiske și Nevelske, în regiunea Donețk, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
  • Incendiu la Zaporojie - Rușii au atacat peste noapte o localitate din regiunea Zaporojie. Un punct de distribuție a gazului a fost lovit și a izbucnit un incendiu, care a fost stins. Nu au existat victime, a declarat guvernatorul regional, Oleksandr Starukh.
  • Victime în Donețk - Cinci civili ucraineni au fost uciși de forțele ruse în urma atacurilor lansate de ruși în Donețk , potrivit consilierului prezidențial ucrainean Kyrylo Timoșenko. De asemenea, 15 persoane au fost rănite.
  • Infrastructura energetică - Prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a spus că Rusia „va bombarda în continuare infrastructura energetică”. „În prezent, producţia de energie electrică din ţară acoperă 70% din nevoile de consum", a transmis premierul, care a ținut să mai precizeze că există suficientă energie pentru a distribui în mod egal sarcina întreruperilor forţate, astfel încât oamenii să poată aprinde luminile timp de cel puţin cinci-şase ore pe zi.
  • Evacuare în Herson - 2.500 locuitori din Herson au fost deja evacuați din cauza bombardamentelor intense ale rușilor. Oamenii sunt transportați în alte zone ale Ucrainei și primesc ajutoare financiare de la autorități. Ministerul Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar a anunțat că oamenii sunt mutați prin „rute sigure" către Liov și Khmelnytskyi. Vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk, a spus că persoanele care pleacă primesc „plăți în numerar" atunci când ajung la gară: 2.000 UAH (53 de dolari) pentru fiecare adult și 3.000 UAH (80 de dolari) pentru fiecare copil sau persoană cu dizabilități.
  • Rusia pregătește noi mișcări în sud - Președintele Volodimir Zelenski susține că Rusia pregătește noi mișcări, în sudul Ucrainei. „În ciuda pierderilor foarte mari ale Rusiei, ocupanții încă încearcă să avanseze în regiunea Donețk, să câștige un punct de sprijin în regiunea Luhansk, să se miște în regiunea Harkov. Plănuiesc ceva în sud”, a transmis Zelenski, potrivit Mediafax.

Diplomație și ajutoare

  • Zelenski vrea tribunal special - Volodimir Zelenski vrea înființarea unui tribunal special pentru Rusia, care să judece nu numai faptele agresiunii din februarie 2022, ci tot ce s-a întâmplat de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014: „Pentru ca să existe responsabilitate pentru agresiune, este nevoie de un tribunal special - pe lângă Curtea Penală Internaţională. Iar noi facem totul pentru a crea un astfel de tribunal”, a spus preşedintele ucrainean.
  • Tancuri de la Germania - Cancelarul german Olaf Scholz i-a promis preşedintelui Volodimir Zelenski, cu care a vorbit marţi la telefon, că Germania va livra Ucrainei mai multe tancuri antiaeriene Gepard, în timp ce propunerea ca Berlinul să furnizeze Poloniei sisteme de apărare antiaeriană Patriot, pe care, eventual, Varşovia le-ar putea trimite apoi Ucrainei, rămâne în continuare în discuţie.
  • Medvedev avertizează NATO - În replică, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, a avertizat NATO să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot, acuzând alianţa occidentală că este o „entitate criminală" pentru că livrează arme către ceea ce el a numit „regimuri extremiste".
  • Confiscarea activelor înghețate ale Rusiei - Comisia Europeană a propus confiscarea activelor îngheţate ale Rusiei pentru a pedepsi Moscova pentru invazia Ucrainei, explorând opţiuni legale cu partenerii UE pentru a compensa Kievul pentru pagubele aduse ţării, informează Reuters.
  • Rusia investește în nuclear - În timp ce miniștrii statelor membre NATO discută la București despre stabilizarea situației din regiune, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu susține că 2023 va fi un an în care Rusia va investi masiv în infrastructură pentru armele sale nucleare.
  • Gafă a șefei CE - Presa rusă speculează o gafă a președintei CE, Von der Leyen, care a încurcat numărul morților și răniților din Ucraina. Detalii AICI.

Alte informații relevante

  • Statui vandalizate - Autoritățile din Odesa urmează să mute o statuie a Ecaterinei cea Mare - fondatoarea orașului - dintr-o piață publică. Motivul: în repetate rânduri, ucrainenii din Odesa au vandalizat statuia, stropind-o cu vopsea roșie, după invazia rușilor. Autoritățile susțin că aceste gesturi de vandalism arată încercarea unor ucraineni de a-și nega legăturile istorice cu Rusia, potrivit The Guardian.
  • Bulgarii evacuează refugiați - O cincime dintre hoteluri bulgărești de pe coasta sudică a Mării Negre ar urma să îi evacueze pe refugiații ucraineni, la începutul lunii decembrie, potrivit publicației SofiaGlobe.com, care citează radioul național din Bulgaria. Motivul: Guvernul de la Sofia a schimbat condițiile în care plătește pentru cazarea și mesele refugiaților. Mai exact, un hotel poate primi, în continuarea, sprijin, dar numai pentru cazarea refugiaților pe care îi avea deja cazați încă de la finalul lui octombrie.
  • Nou șef la Zaporojie - Fostul șef al centralei nucleare de la Zaporojie e încă de negăsit. Kievul susține că l-au răpit rușii. Între timp, Moscova a anunțat că îl numește la conducere pe inginerul-șef al centralei, Iurii Cerniciuk
  • Ucrainenii, antrenați de maori - Ministrul Apărării din Marea Britanie a postat pe Twitter un material video din care reiese că luptătorii ucraineni aflați în Regatul Unit sunt antrenați de luptători neo-zeelandezi maori, cunoscuți nu doar pentru abilitățile de luptă, ci și pentru atitudinea fioroasă cu care reușesc să își intimideze adversarii.

120 @NZDefenceForce personnel are supporting the 🇬🇧 UK-led training of Ukrainian soldiers.

🇺🇦 Over 7,400 @DefenceU soldiers have been trained so far and 🇳🇿 have extended their valued support.

The contingent recently welcomed Defence Secretary Ben Wallace with their famous Haka. pic.twitter.com/0TCibVh6Ih

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ)
November 29, 2022
articolul original.

Mesaj la finalul reuniunii NATO de la București: Putin încearcă să ne distrugă Alianța, dar vom susține Ucraina cât va fi nevoie ca să câștige războiul cu Rusia

30 November 2022 at 14:40

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO a continuat, miercuri, 30 noiembrie, la Bucureşti.

În cea de a doua zi a reuniunii, s-a desfășurat o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie. După aceea, a avut loc o sesiune în care s-au alăturat discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.

La finalul Ministerialei de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a susţinut o conferinţă de presă.

Jens Stoltenberg a spus că Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din țara vecină. În plus, înainte de a deveni membru NATO, Ucraina trebuie să continue să existe ca stat suveran, astfel că primul pas este câștigarea războiului, ceea ce se și întâmplă, a mai spus șeful NATO. Pe cale de consecință, continuarea sprijinului militar pentru Ucraina este esenţial, în special în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană.

Jens Stoltenberg a mai susținut că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este aproape finalizată. "Este momentul să le primim ca membri deplini ai Alianţei", a declarat Stoltenberg.

În privinţa Chinei, acesta a spus că NATO nu vede Beijingul ca un adversar şi va discuta cu acesta atunci când este în interesul Alianţei, dar a atras atenţia că trebuie redusă dependenţa de China şi diminuate vulnerabilităţile.

De asemenea, Jens Stoltenberg a mulţumit României pentru "excelenta găzduire" a reuniunii de la Bucureşti.

Și secretarul de stat al SUA Antony Blinken a avut un mesaj puternic la finalul reuniunii: „Mesajul reuniunii noastre este acesta: determinarea noastră colectivă de a susţine Ucraina este şi va continua să fie foarte puternică, acum, pe parcursul iernii şi cât va fi necesar pentru ca Ucraina să reuşească”.

SPOTMEDIA.RO VĂ PREZINTĂ LIVE TEXT CELE MAI IMPORTANTE DECLARAȚII DE LA ACEST EVENIMENT:

14:46 - Și Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a făcut câteva declarații:

Sunt extrem de bucuros că relevanța Mării Negre a fost reconfirmată. Am discutat și despre ce înseamnă reziliența în Consiliile noastre de Securitate. Am discutat și despre China, și despre dependența de lanțuri de aprovizionare, dar și despre reziliența noastră societală. Am constatat că avem o dimensiune mult mai largă securității – de la cea clasică, militară până la cea cibernetică și care vizează riscurile de dezinformare.

NATO spune că reziliența societății este prima măsură de siguranță pentru statele membre. Au fost două zile pline, care pregătesc summitul de la Vilnius. Așteptăm în continuare ca întâlnirea de astăzi să fie reluată în primăvară la Oslo. Așteptăm Suedia și Finlanda ca state cu puteri depline. Vom avea o nouă configurație extrem de interesantă a flancului estic”.

14:20 - Iată și declarațiile secretarul de stat american Antony Blinken:

„Am încheiat două zile de întâlniri foarte productive la București. Recunosc contribuțiile pe care le-a adus România în ultimul an, dar îi mulțumesc și lui Jens Stolteberg pentru cum a condus Alianța în aceste momente. 

Reuniunea NATO a avut loc într-un moment critic. Ucraina a reuşit să menţină progresele pe câmpul de luptă, dar preşedintele Vladimir Putin îşi varsă mânia şi intensifică atacurile asupra populaţiei civile din Ucraina.

În ultimele două săptămâni, Rusia a bombardat peste o treime din sistemele energetice din Ucraina, aducând milioane de oameni într-o situație grea, fără căldură, apă, electricitate. E un război barbar al președintelui Putin. Urmează vremuri grele, Putin încearcă să ne distrugă Alianța. Dar noi vom continua să îi arătăm că greșește, deși costurile sunt mari; dar altfel ar fi și mai mari. A închide ochii când Rusia fură teritorii ar avea repercusiuni în toată lumea.

Avem o perspectivă clară asupra iernii dificile care urmează. Cunoaştem modul de lucru al preşedintelui Putin. Vrea să îi îngheţe şi să îi înfometeze pe ucraineni, să îi forţeze să îşi abandoneze casele, să forţeze majorarea preţurilor la energie, alimente şi alte utilităţi nu doar în Europa, ci în întreaga lume, iar apoi să scindeze coaliţia noastră.

Preşedintele Putin crede că dacă va putea creşte suficient de mult costurile, lumea va abandona Ucraina, că o va lăsa să se apere singură. Strategia lui nu a funcţionat şi nu va funcţiona. Vom vontinua să îi arătăm că se înşeală. Acesta este mesajul puternic şi clar pe care l-am auzit de la toate ţările reunite aici la Bucureşti.

Ştim că susţinerea Ucrainei înseamnă costuri dificile, mai ales pentru aliaţii europeni, dar costurile lipsei de acţiuni ar fi mult mai mari. A ceda în faţa agresiunii ruse, acceptarea tentativelor îndrăzneţe de reconfigurare a frontierelor prin forţă, de a destrăma poziţia noastră care ne-a sporit securitatea, aceste lucruri ar avea repercusiuni nu doar în Europa, ci în întreaga lume. Prin urmare, mesajul reuniunii noastre este acesta: determinarea noastră colectivă de a susţine Ucraina este şi va continua să fie foarte puternică, acum, pe parcursul iernii şi cât va fi necesar pentru ca Ucraina să reuşească.

Rămânem hotărâți să menținem un dialog constructiv cu China.

Putem rezista la crize și putem rezista la ele pentru a fi o alianță mai puternică și unită. Sunt încrezător că NATO va continua să față față provocărilor de la acest moment și celor care vor veni”.

13:40 - Jens Stoltenberg răspunde la întrebări:

Î: Alături de alți lideri occidentali spuneți că Ucraina se luptă pentru valorile noastre, ne apără democrațiile și granițele. Totuși, Ucraina nu și-a câștigat deja dreptul de a deveni membru NATO?

R: Misiunea urgentă, imediată, este să ne asigurăm că poate rezista ca un stat democratic, economic, financiar, umanitar - exact asta și facem. Dacă nu reușește să rămână un stat suveran, nu mai are rost să fie membru NATO. (…) Precondiția ca Ucraina să fie membru NATO este să câștige războiul. Trebuie să o luăm pas cu pas. Primul pas este să câștige acest război, ceea ce se și întâmplă.

Î. Cum putem reduce presiunea rusească? (întrebare din Bosnia Herțegovina)

R: Bosnia Herțegovina este importantă pentru alianță, lucrăm cu cei din țara respectivă, NATO a contribuit în Bosnia Herțegovina. Este foarte important să se constituie un guvern după alegeri și întărirea instituțiilor guvernamentale îi va permite să reziste mai bine împotriva oricăror ingerințe străine. NATO ajută la construirea de instituții puternice de apărare și siguranță și la punerea în aplicare de reforme democratice.

Î: Suntem în același grup al țărilor aspirante (Georgia - n.red.). În ce fel pot ajuta deciziile de la București? Ne puteți da detalii despre întâlnirile cu șeful MAE georgian?

R: A fost primit cu căldură de aliații NATO alături de cei din Moldova. Am învățat din lecția ucraineană că trebuie să le acordăm sprijin chiar acum. Cu cât le acordăm mai repede, pentru că se confruntă cu presiunea rusească în feluri diferite, cu atât este mai important să se întâmple acum. Tocmai de aceea există un centru de evaluare și pregătire în Georgia, iar aliații și-au luat noi angajamente de a sprijini această țară pe termen lung. Toți aliații și-au exprimat sprijinul constant pentru suveranitatea și integritatea teritorială georgiană.

Foto: Captură Antena 3

13:38 - Șeful NATO anunță concluziile reuniunii, într-o conferință de presă, care a început cu aproape o oră întârziere față de ora anunțată inițial:

Miniștrii de Externe NATO continuă să ofere sprijin Ucrainei. Aliații au anunțat sprijin suplimentar cu ajutor neletal, combustibil și generatoare. Am luat în discuție și China din punctul de vedere al securității noastre pentru a ne întări Alianța. Nu considerăm China ca fiind un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru, nu în ultimul rând să transmitem poziţia noastră comună asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina.

Deci rămânem cu o viziune clară, astăzi miniştrii au luat în considerare dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, dezvoltările tehnologice şi activităţile hibrid şi cibernetice în creştere. Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa periculoasă de gazul rusesc, aceasta ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţa de toate regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură. Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile.

Miniştrii au discutat şi despre terorism, cea mai directă ameninţare asimetrică la securitatea noastră. Recent am văzut acest lucru cu atacul oribil din Istanbul. Miniştrii au fost de acord că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a combate această ameninţare.

La ultima sesiune, miniştrii de Externe ai Bosniei şi Herţegovinei, Georgiei şi Republicii Moldova ni s-au alăturat, trei parteneri NATO de valoare, care se confruntă cu presiunea rusească. Am discutat despre îngrijorările noastre comune privind securitatea şi despre moduri de consolidare a cooperării noastre şi despre accelerarea sprijinului personalizat şi despre reforme şi moduri de a îmbunătăți securitatea lor şi instituţiile de apărare.

La discuții au participat Finlanda și Suedia. Procesul de ratificare pentru aderare la NATO este aproape complet. Aderarea lor le va face să aibă o siguranţă mai mare şi va face Alianţa mai puternică, ei sunt bineveniţi ca membri deplini ai NATO.

Vrem să mulțumim României pentru găzduire, demonstrează angajamentul față de NATO.”

12:52 - Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a dat asigurări că neutralitatea ţării sale, garantată prin Constituţie, nu implică "autoizolare, demilitarizare sau indiferenţă" faţă de evenimentele internaţionale, inclusiv invazia rusă din Ucraina, potrivit agenţiei EFE.

11:54 - Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei, a declarat şeful diplomaţiei italiene, Antonio Tajani.

Ministrul de externe al Bosniei, Bisera Turkovic, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea în legătură cu intenţiile Rusiei în privinţa ţării sale.

10:31 - Aliaţii NATO sunt "angajaţi să crească sprijinul pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova", parteneri "afectaţi de presiunea rusă", a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

10:22 - Republica Moldova participă pentru prima dată la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, iar acest lucru reprezintă "o premieră binevenită", a subliniat, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.

10:01 - Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, subliniază că sprijinul imediat pentru poporul ucrainean, care se apără împotriva agresiunii ruse, trebuie pe deplin pregătit şi susţinut. "În aceste momente, cel mai important este sprijinul imediat pentru poporul ucrainean, care se apără împotriva agresiunii ruse, şi trebuie să ne asigurăm că este pe deplin pregătit şi susţinut", a scris oficialul NATO, miercuri, pe Facebook.

9:39 - Ministrul Afacerilor Externe din Bosnia-Herţegovina, Bisera Turkovic, a susținut că prezenţa NATO este extrem de importantă pentru ţara sa, garantându-i securitatea.

Demnitarul a arătat că Bosnia-Herţegovina este îngrijorată pentru viitor, iar reuniunea ministerială NATO de la Bucureşti este foarte importantă având în vedere situaţia din Balcanii de Vest şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, transmite Agerpres.

9:15 - Suedia și Finlanda au făcut progrese în direcția unui acord cu Turcia privind aderarea țărilor nordice în NATO, a declarat miercuri ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, care a adăugat că țara sa e pregătită să furnizeze mai multă securitate în regiune.

„Am avut ieri o întâlnire bilaterală foarte bună între Suedia, Finlanda și Turcia și am simțit după această întâlnire că există progrese. Mergem înainte", a declarat Billstrom reporterilor la sosirea pentru a doua zi a reuniunii miniștrilor de Externe NATO de la București.

"Noi am arătat clar că suntem gata acum să înfruntăm toate provocările, suntem gata să furnizăm, când devenim membrii deplini, mai multă securitate pentru Europa, pentru lume dar, în mod deosebit, noi venim de asemenea cu echipament bun, cu trupe bine antrenate să întărim flancul nordic", a adăugat oficialul suedez, conform Agerpres.

8:00 - Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, marţi, o întrevedere cu omologul ucrainean Dmitro Kuleba, prilej cu care oficialul român a reiterat sprijinul ferm al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, dar şi „solicitarea repetată" ca această ţară să recunoască inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti". Mai multe detalii AICI.

MINISTERIALA NATO: PROGRAMUL ZILEI DE MIERCURI

  • 8.30 - sesiunea cu miniștrii de Externe din Finlanda și Suedia.
  • 11.00 - Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic alături de miniștrii de Externe din Finlanda, Suedia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova.
  • 12.45 - Conferință de presă susținută de secretarul general a NATO, Jens Stoltenberg.

CE S-A DISCUTAT ÎN PRIMA ZI

Amintim că în Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, semnată la Bucureşti, şefii diplomaţiilor din Alianţă subliniază că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina. Ei arată că agresiunea rusă "a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile". De asemenea, miniştrii de Externe vorbesc despre atitudinea "crudă" a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi "comportament barbar" faţă de femei şi copii.

Miniştrii Afacerilor Externe au salutat, în Declaraţia comună, prezenţa şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, la Bucureşti, transmițând că se angajează să nu recunoască aşa-zisele teritorii anexate de către Federaţia Rusă şi să continue să sprijine Ucraina.

De asemenea, miniştrii de Externe din ţările NATO, reuniţi la Bucureşti, reafirmă angajamentele luate la Summitul NATO care a avut loc în urmă cu 14 ani, tot în capitala României, inclusiv "politica uşilor deschise".

"NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar", a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.

"Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta. Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat", a subliniat Jens Stoltenberg. 

articolul original.

E vital ca Zelenski să rămână în Kiev, Rusia va încerca un nou asalt. Fără SUA, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei – Interviu video

29 November 2022 at 22:07
image

Rusia s-a decis să lovească direct și, crede ea, hotărâtor, sistemul nervos al Ucrainei, ceea ce înseamnă Kievul. Puțină lume înțelege că prezența autorităților ucrainene, a autorităților legitime ucrainene în Kiev are o importanță psihologică majoră. Concentarea de trupe din Belarus și evenimentele care au loc acolo arată că există o pregătire intensă în acest sens.

Ceea ce face Rusia acum începe să semene foarte mult cu un genocid. Premisele teoretice ale acestui război plecau de la ideea negării specificității culturale și etnice ale ucrainenilor și în mod logic, ele ajung la ideea exterminării fizice și frângerii psihice, psihologice a ucrainienilor, spune istoricul Cosmin Popa, în interviul pentru spotmedia.ro.

Principalele idei:

  • Rusia va mai face încă o încercare militară de ocupare a Kievului. Pentru Ucraina este esențial ca autoritățile să rămână în Kiev, pentru că atâta vreme cât autoritățile ucrainene se află în Kiev, forța interioară de rezistență a statului, a ucrainenilor rămâne extrem de puternică.
  • Scenariul potrivit căruia Rusia încearcă acum o răsturnare de la putere a lui Lukașenko, cu scopul preluării controlului asupra Belarusului, mi se pare nerealist.
  • Rusia sacrifă un număr finit de soldați mobilizați în primul val de mobilizare, cu scopul menținerii frontului. De aceea, acei soldați nu sunt nici antrenați, nu sunt nici bine echipați, nu sunt nici bine înarmați.
  • Sunt probleme mari pentru ucraineni în legătură cu aprovizionarea cu muniție pe un registru destul de mare, dar și cu aparatură civilă de natură să permită menținerea unui minim din funcțiile vitale ale unui stat modern, pentru că în absența unei astfel de susțineri, mă tem că politica Rusiei, mai devreme sau mai târziu, își va atinge obiectivele.
  • Orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.
  • Rusia urmărește aceleași rezultate politice pe care le urmărește în Ucraina prin război, însă speră că le va obține doar prin presiuni economice, prin presiuni militare și prin instigarea rețelei interne pe care o deține în Moldova.
  • Atunci când Rusia va pierde războiul, Prigojin și armata sa vor căuta să participe la arhitectura noii puteri rusești. Dată fiind situația, este de așteptat ca această redistribuire a puterii să fie una violentă, pentru că mai este aparatul de represiune, mai sunt serviciile speciale și așa mai departe. Deci Rusia post-Putin va rămâne în opinia mea un pericol la fel de mare pentru securitatea europeană cum este acum în timpul lui Putin.
  • Fără intenții, dar ignorând consecințele politice ale modelului său economic, Germania a fost la originea, din nou, a agresiunii în Europa, ceea ce este foarte important istoric. Germania are nevoie, după această victorie, nu de o căință colectivă, ci de un efort colectiv de regândire a rolului politic și economic pe care îl are în Europa, cu atât mai mult cu cât acest război ne-a făcut încă o dată pe toți să conștientizăm dramatic faptul că Europa nu este în stare să-și asigure propria securitate.
  • Dacă Statele Unite ale Americii, Marea Britanie nu ar fi contribuit atât de important la sprijinul pentru Ucraina, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei, fără ca vechea Europă să poată întreprinde ceva semnificativ.
Cosmin Popa, în ce etapă a războiului din Ucraina suntem? Suntem într-o etapă care era cumva previzibilă, predictibilă acum câteva luni?

În primul rând, trebuie să spunem că suntem într-o etapă de tranziții. În ce măsură această etapă era previzibilă? Mi-e greu să răspund, dar având în vedere faptul că puțină lume se aștepta la acest război, și mai puțină lume se aștepta ca el să dureze atât. În momentul de față, orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.

Acum, dacă vreți, este momentul unei tranziții care seamănă cu o poziționare a războiului. În realitate, nu este de fapt o poziționare a războiului, este o situație impusă de anotimpul în care ne aflăm. Suntem la începerea iernii, dar cu toate astea, iarna încă nu și-a intrat în drept, ceea ce înseamnă că în Ucraina, ca și în Rusia, este celebra perioadă a rasputiței, adică a noroaielor. Și acest lucru se vede după felul în care arată tranșeele celor două tabere angajate în conflict.

Pe de altă parte, din punct de vedere militar, iarăși suntem într-o perioadă de tranziție. Suntem într-o perioadă de tranziție care are în ea elementele unei curse între capacitatea Rusiei de a distruge infrastructura civilă a Ucrainei, cu scopul creării unor tensiuni interne în spatele frontului, al demoralizării, lucru care face fără îndoială ca Rusia să fie un stat care practică de fapt terorismul de război.

Iar din punct de vedere al Ucrainei suntem tot într-o cursă, pentru că practic Ucraina încearcă să-și exploateze la maxim avantajul militar pe care îl are, pentru a torpila premisele politice și militare ale unei viitoare ofensive rusești de iarnă. Sunt absolut convins că, înainte de a vorbi serios despre armistițiu, pentru că nu putem vorbi despre pace fără să avem discuții despre armistițiu și un acord de încetare a focului, dacă Putin va reuși să controleze politic situația din Rusia și nu am motive serioase să mă îndoiesc că va reuși acest lucru, până în momentul de față, Rusia va mai face încă o încercare militară de ocupare a Kievului.

Este evident, în opinia mea, că în momentul de față Rusia s-a decis să lovească direct și, crede ea, hotărâtor, sistemul nervos al Ucrainei, ceea ce înseamnă Kievul. Puțină lume înțelege că prezența autorităților ucrainene, a autorităților legitime ucrainene în Kiev are o importanță psihologică majoră. Kievul este o capitală a Ucrainei care a fost în repetate rânduri ocupată de inamici. Și, dacă ne referim, de exemplu, la începutul anilor 1920, la perioada sfârșitului Primului Război Mondial și al războiului civil, ocuparea militară de către inamic a Kievului a însemnat practic și întreruperea existenței statului național ucrainean. De aceea, pentru Ucraina este esențial ca autoritățile să rămână în Kiev, pentru că atâta vreme cât autoritățile ucrainene se află în Kiev, forța interioară de rezistență a statului, a ucrainenilor rămân extrem de puternice.

De altfel, s-a văzut că în primele zile ale războiului, președintele Zelenski tot furniza dovezi video că încă se află în Kiev.

În general, Kievul a fost destul de ușor de ocupat atât de bolșevici, cât și de polonezi în cursul războiului sovieto-polonez, tocmai ca urmare a faptului că apărarea nu a fost organizată și nu exista o obișnuință a statului de a-și apăra capitala sau de a-și organiza viața de stat în cu totul alte condiții în exil, așa cum s-a întâmplat României în Primul Război Mondial. Deci este important ca la Kiev să fie autoritățile ucrainene. De aceea sunt absolut convins că Rusia va mai face o încercare, sper ultima și nereușită, de a mai ocupa Kievul.

Concentarea de trupe din Belarus și evenimentele care au loc acolo arată că există o pregătire intensă în acest sens.

Deși sunt convins că, așa cum noi doi știm acest lucru, și autoritățile ucrainene o știu și se pregătesc intens și nu numai, și aliații occidentali, pentru această eventualitate.

Intră în acest scenariu moartea ministrului de externe din Belarus? O moarte pe care o putem pune sub semnul întrebării.

Acum în Rusia și în Belarus nimic nu este ceea ce pare a fi. Sigur că ex-ministrul de externe belarus a fost o persoană foarte apropiată de Lukașenko. El a fost în trecut șef al administrației prezidențiale. Era unul dintre partizanii cei mai apropiați, de încredere ai președintelui Lukașenko.

Scenariul potrivit căruia Rusia încearcă acum o răsturnare de la putere a lui Lukașenko, cu scopul preluării controlului asupra Belarusului, mi se pare nerealist.

Mi se pare pur și simplu o dezinformare, pentru că nu există nicio garanție că puterea va fi preluată, dar nu va fi preluată și deținută în integralitate, așa cum se întâmplă acum la Lukașenko. De altfel, Belarus are un sistem politic organizat într-o manieră asemănătoare cu cel din Rusia, în care toate instituțiile importante ale statului sunt concentrate în jurul persoanei președintelui. Nu există o garanție că cineva poate prelua puterea în absența lui Lukașenko și să o exercite de-o manieră autoritară și deplin, așa cum face acum Lukașenko. Și de aceea îmi permit să trag concluzia că un astfel de scenariu ar fi total în dezavantajul Rusiei.

Cum ar putea răspunde Ucraina și cum ar putea răspunde, să zicem, Occidentul, care susține Ucraina, în fața acestor instrumente teroriste, cum cum le-ați numit ale Rusiei? Pentru că Rusia bombardează ținte civile, bombardează surse importante de electricitate, de căldură. Cum se poate răspunde Rusiei pe front în așa fel încât să să câștige Ucraina cursa?

Trebuie să admitem faptul că în momentul de față, militar, terestru vorbind, Rusia nu desfășoară operațiuni de anvergură. Faptul că se întăresc anumite sectoare de front, că Bahmut nu a putut fi cucerit de către trupele rusești, a fost pur și simplu transformat într-o stafie, după exemplul Mariupol-ului. Practic nu mai este nimic în picioare, nimic întreg în acel oraș. Cu toate astea, deși au încercat și încă încearcă, cei de la Wagner nu au reușit să preia controlul acestui oraș.

În momentul de față, cu bună știință, Rusia sacrifă un număr finit de soldați mobilizați în primul val de mobilizare, cu scopul menținerii frontului. De aceea, acei soldați nu sunt nici antrenați, nu sunt nici bine echipați, nu sunt nici bine înarmați și nu sunt susținuți, pentru că obiectivul aflării lor în primele linii nu este acela de a obține progrese pe teren, ci de a menține frontul. Acești soldați sunt pur și simplu carne de tun pe care Putin și ceilalți din jurul său o sacrifică cu bună știință.

În paralel, sigur că Rusia încearcă și într-o oarecare măsură a reușit să distrugă infrastructura civilă a Ucrainei. Și aici intervine răspunsul Occidentului, care trebuie să fie și este și sunt convins că reuniunea de la București va aduce progres în acest din acest punct de vedere, în două planuri: un răspuns de ordin moral, care să fixeze de o manieră foarte clară postura de stat terorist în care se află Rusia în momentul de față și doi, continuarea și chiar creșterea susținerii materiale pentru Ucraina, nu doar cu armament în momentul de față. Sunt probleme mari pentru ucraineni în legătură cu aprovizionarea cu muniție pe un registru destul de mare, dar și cu aparatură civilă de natură să permită menținerea unui minim din funcțiile vitale ale unui stat modern, pentru că în absența unei astfel de susțineri, mă tem că politica Rusiei, mai devreme sau mai târziu, își va atinge obiectivele.

În momentul de față, orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.

Sigur că sunt state care își fac tot felul de calcule geopolitice, tot felul de calcule strategice. Unele dintre ele sunt acoperite de realitate, altele nu. Însă susținerea declarativă diplomatică a Ucrainei, în termeni morali, a devenit acum o obligație pentru toate statele civilizate.

Vedem că există presiunea aceasta economică. Dacă ne uităm pe sondaje, ele înregistrează ceea ce se numește war fatigue, o oboseală de de război. Cum poți să jonglezi și cu populațiile interne în așa fel încât costurile acestei crize economice să nu fie puse pe seama Ucrainei, așa cum sună și narațiunea rusă?

Nu este foarte simplu, dar rețeta este, cred eu, la îndemâna oricărui guvern competent și moral. Așa cum lumea a conștientizat grozăvia Holocaustului doar punându-i pe oameni într-o bucățică din situațiile imposibile, inumane, mortale în care s-au aflat acei oameni, pornind de la arestarea lor, mersul în trenuri, ajungerea în lagăr și punctul final, așa și oamenii de astăzi care, sigur, în mod natural se gândesc mai degrabă la confortul propriu decât la suferințele celorlalți, pot să înțeleagă. Dar să știți că la fel s-a întâmplat și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Lumea s-a făcut că nu vede, până când au văzut cu ochii lor toată grozăvia de acolo.

Lumii să i se spună, să i se arate care sunt efectele războiului pe care Rusia îl duce împotriva populației civile. Ceea ce face Rusia acum începe să semene foarte mult cu un genocid. Premisele teoretice ale acestui război plecau de la ideea negării specificității culturale și etnice ale ucrainenilor și în mod logic, ele ajung la ideea exterminării fizice și frângerii psihice, psihologice a ucrainienilor.

Ce rol joacă în tot acest scenariu Republica Moldova?

Lucrurile sunt destul de simple în Republica Moldova. Rusia urmărește aceleași rezultate politice pe care le urmărește în Ucraina prin război, însă speră că le va obține doar prin presiuni economice, prin presiuni militare și prin instigarea rețelei interne pe care o deține în Moldova.

De altfel, din acest punct de vedere, pentru că s-a tot vorbit despre factorul etnic, factorul național, despre mixul de populație și de limbi din spațiul fost sovietic, cred că ipocrizia Rusiei în acest domeniu nu a fost expusă destul.

Pentru că, dacă analizăm la o primă vedere mesajele propagandistice, mesajele politice ale Rusiei atunci când invocă drepturile universale pentru așa-zisa apărare a populației lor rusofone din statele foste membre ale Uniunii Sovietice, ceea ce iarăși este, dacă vreți, nimic mai mult decât o figură de stil, Rusia are îndrăzneala să îi numească pe acești oameni moldoveni, ucraineni, belaruși, georgieni, cazaci și așa mai departe.  

În realitate, aceste segmente populaționale deplin controlate de propaganda oficială și manipulate prin intermediul structurilor informale ale statului rus sunt de fapt ruși care simt rusește, care vorbesc rusește și care vor să anexeze teritoriile pe care trăiesc într-o formă sau alta, fie direct, fie printr-o formulă politică de tip clientelar la Rusia.

Aici nu este o dispută legată de drepturi sau nu suntem în faza în care trebuie să avem o discuție legată de drepturi, vom avea după victorie această discuție. În momentul de față, suntem în faza în care potențialul Rusiei de a folosi ceea ce ei singuri numesc coloana a cincea din aceste state să fie anihilat. După aceea, vom avea o discuție legată de drepturi lingvistice, de autonomie.

Spuneți că Putin nu e deloc vulnerabil, să spun așa, în interior. Nu-l vedeți deocamdată dat jos, să zicem, de la putere. Cum cum arată totuși toate manipulările în Rusia, propaganda, aveți acces la literatură, la ce scrie presa în limbă rusă?

Sunt, într-adevăr, două planuri. Sigur că Putin în momentul de față controlează situația de o manieră fermă, însă, în mod paradoxal, echilibrul format odată cu evoluția acestui război este unul destul de fragil. De ce? Pe de o parte, avem de-a face cu destructurare unuia dintre cele mai puternice instrumente rusești de politică externă, care este armata Rusiei. Nici n-aș putea spune măcar că este în curs de refacere, pentru că ea nu este în curs de refacere, este încă în cursul imploziei și n-a ajuns la consecințele ei ultime.

Dar avem de-a face cu un aparat de represiune internă intact, care funcționează foarte bine și își canalizează eforturile spre menținerea la putere a lui Putin.

Pe de altă parte, avem apariția unor factori politici care, sigur, în momentul de față acționează în sprijinul și la ordinul lui Putin, însă au un potențial foarte mare de autonomie, și anume vorbim despre grupul Wagner. Dar vor mai fi și alții care vor mai apărea. Gândiți-vă că acești oameni au reușit să construiască în jurul lor, în cazul lui Kadîrov, pentru că e limpede că Cecenia nu mai este de mult parte componentă a Federației Ruse. Cecenia lui Kadîrov este un stat în realitate independent, care mimează în fiecare zi faptul că face parte din Federația Rusă, prin arborarea de drapele rusești și prin jurăminte de credință față de Putin. Acesta este singurul lucru care leagă Cecenia de Federația Rusă.

Cecenia este o satrapie, cu o autonomie foarte largă. Gândiți-vă că Ministerul de Interne rusesc nu are drept să intervină în Cecenia. Au fost de nenumărate ori ciocniri armate între milițieni din Cecenia și cei din Rusia, atunci când cei din Rusia sau din celelalte republici autonome din cadrul Federației Ruse au încercat să intervină în Cecenia. Deci, din acest punct de vedere avem de-a face cu un stat în stat, un stat care se va comporta ca atare atâta vreme cât la Moscova va fi Putin. Odată Putin dispărut, Kadîrov va încerca să se salveze pe cont propriu, inclusiv prin declararea independenței.

Îl avem apoi pe Prigojin, care și-a făcut și el o structură de tip statal. Sigur că nu atât de densă ca aceea a lui Kadîrov, însă are la dispoziție o armată și este o armată care are o particularitate aparte, și anume că este formată în mare măsură din populație penitenciară, din infractori, din criminali, asta dă, în primul, un tip de comportament, imprimă un tip de relații în interiorul acestei armate.

Or, această armată cu siguranță nu se va destrăma singură în totalitatea ei. Atunci când Rusia va pierde războiul, Prigojin și armata sa vor căuta să participe la arhitectura noii puteri rusești. Dată fiind situația, este de așteptat ca această redistribuire a puterii să fie una violentă, pentru că mai este aparatul de represiune, mai sunt serviciile speciale și așa mai departe.  

Gândiți-vă că sunt mulți brokeri, cu siguranță va câștiga cel mai abil din punct de vedere politic, dar și cel mai bine plasat din punct de vedere al potențialului de impunere a unei decizii politice, al violenței. Deci, Rusia post-Putin va rămâne în opinia mea un pericol la fel de mare pentru securitatea europeană cum este acum în timpul lui Putin.

Propaganda în momentul de față practic își concentrează mare parte a eforturilor în a-i determina pe ruși să nu observe ceea ce este de observat în evoluția războiului. Prezintă retragerea din Herson ca fiind o măsură de protejare a soldaților, ceea ce nu a fost.

Se vorbește în momentul de față de o retragere viitoare din Zaporojie, pe care imediat autoritățile ruse au negat-o. Dar să ne amintim că au negat de multe ori și eventuala retragere din Herson și așa mai departe.

Eforturile propagandei sunt îndreptate spre a-i face pe ruși să nu tragă concluziile ce se impun din evenimentele care au loc pe front, să-i convingă că Rusia este în mijlocul unui război pentru supraviețuire, nu că a pierdut un război de cucerire, să-i convingă pe ruși că viitorul țării lor este luminos doar avându-l pe Putin în fruntea sa. Acestea sunt cele trei direcții ale propagandei.

Cred că atâta vreme cât Putin va fi la putere în Moscova, propaganda nu-și va schimba radical registrul. Sigur, poate adăuga încă unul, dacă vreți, subordonată acestora, care ține de pericolul dușmanului interior. El deja se întrezărește.

Probabil că pe măsură ce situația va căpăta accente din ce în ce mai dramatice pentru Putin, probabil că și acest registru va deveni din ce în ce mai important, pentru că aceasta este logica sistemelor politice autoritare și totalitare și asta este felul în care Rusia știe să reacționeze. În condițiile în care Statele Unite ale Americii și aliații occidentali nu au o imagine foarte clară asupra felului în care trebuie să evolueze Rusia după pierderea acestui război, mă tem că nu există premise foarte solide pentru modernizarea și democratizarea Rusiei în viitor.

Care sunt scenariile de escaladare? S-a tot vorbit  pe parcursul acestor luni de acel șantaj nuclear, mai este el pe masă?

Apelul la armamentul de distrugere în masă face parte din arsenalul cotidian al Rusiei, în momentul de față. Sunt convins că el oarecum a fost coborât din ordinea de priorități a regimului, pentru că există semne foarte clare ale faptului că Rusia pregătește sau încearcă să pregătească un număr mare de soldați cu care să întreprindă acțiuni ofensive pe viitor. Sunt de asemenea convins că odată ce va eșua acest plan al unei noi lovituri hotărâtoare, despre care, din păcate, pot afirma că aproape sigur va ține cont de învățămintele trase de Rusia în prima etapă a războiului, ne vom întoarce din nou la un moment foarte greu.

În măsura în care Putin nu este înlăturat de la putere, sunt îngrijorat de faptul că opțiunea armamentului de distrugere în masă, oricare ar fi el, nu a dispărut. Din felul în care liderii ruși gândesc acest război este doar o chestiune de circumstanțe, este doar o chestiune de evoluție a frontului. Și mi-e teamă că foarte mulți dintre cei care îl susțin pe Putin, care stau în jurul lui și care exercită puterea în numele lui, pleacă de la premisa că folosirea armamentului de distrugere în masă reprezintă o opțiune, chiar dacă disperată, dar posibilă. Totul, pentru a nu pierde acest război.

De ce e importantă această reuniune NATO în România? Ultimul summit mare NATO în București era în 2008 când atunci, pe masă, din câte îmi amintesc, era aderarea Georgiei.

Cred că m-aș fi bucurat dacă acest simbolism ar fi fost respectat. Poate că este și una dintre calitățile istoriei ca, indiferent de planurile pe care le urzesc oamenii, să treacă prin niște locuri care repară răni sau care reașază lucrurile în ordinea lor naturală. Habar n-am cum s-a ajuns la această decizie de a găzdui la București și nici dacă această decizie are legătură cu summit-ul din 2008 NATO de la București, după cum foarte bine știți și dumneavoastră, pentru că ați acoperit în calitate de ziarist acest eveniment foarte important. Rădăcinile războiului din Ucraina sunt în acea decizie din 2008, inspirată de Germania. Sunt convins că, după victoria Ucrainei și a Occidentului și a democrației în acest război, vom asista la o reformă profundă a sistemului politic german.

Sigur, fără intenții, dar ignorând consecințele politice ale modelului său economic, Germania a fost la originea, din nou, a agresiunii în Europa, ceea ce este foarte important istoric. Germania are nevoie, după această victorie, nu de o căință colectivă, ci de un efort colectiv de regândire a rolului politic și economic pe care îl are în Europa, cu atât mai mult cu cât acest război ne-a făcut încă o dată pe toți să conștientizăm dramatic faptul că Europa nu este în stare să-și asigure propria securitate. Dacă Statele Unite ale Americii, Marea Britanie nu ar fi contribuit atât de important la sprijinul pentru Ucraina, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei, fără ca vechea Europă să poată întreprinde ceva semnificativ.

Intrăm și noi în norocul, să spun așa, de a fi stat NATO, de fapt și de drept.

Eu n-aș spune norocul, eu aș spune că este rezultatul acestei autentice obsesii sănătoase, dacă pot vorbi așa, paradoxal, a liderilor români, ca și a liderilor polonezi, de a stabili o relație de securitate directă cu Statele Unite ale Americii. Spre deosebire de Franța, spre deosebire de Spania, de Belgia, de Portugalia, românii, polonezii, bulgarii, cehii, slovacii, ungurii, știu foarte clar că securitatea în relația cu Rusia, securitatea lor nu poate fi asigurată decât de Statele Unite ale Americii. Asta nu e o relație clientelară, este o relație de alianță care pornește de la temeiuri civilizaționale, pentru că există o suprapunere perfectă între obiectivele strategice de securitate ale României și ideea de democrație.

Dacă democrația poate să fie tranzitorie în Germania, în Franța, în Spania, România sau Polonia, în America, acest lucru este mult mai greu să se întâmple. De aceea, cred că această relație directă a acestor state cu Statele Unite ale Americii arată că ceea ce mulți din Europa veche numeau ca fiind obsesiile și exagerările acestor state s-au dovedit a fi constante ale sistemului internațional și nu rezultate ale unor traume istorice.

articolul original.
Before yesterdaySpotmedia

Poliția Rutieră a cumpărat noi pistoale-radar. Unul singur costă aproape 13.000 de euro

29 November 2022 at 21:05
By: -
image

Sindicatul Europol anunță că Inspectoratul General al Poliției Române a semnat primul contract pentru 150 de aparate radar tip pistol, fiind „una din achizițiile cele mai importante în acest an pentru combaterea fenomenului vitezei excesive și ale tragediilor ce derivă din acesta”.

„După aproape 4 ani de pauză în ceea ce privește palierul ‘echipamente specifice pentru poliția rutieră’, în contextul în care Uniunea Europeana se pregătește să ne plaseze din nou pe primul loc la numărul de accidente rutiere grave și la numărul de morți care a rezultat din acestea, iată că IGPR realizează una din achizițiile cele mai importante în acest an pentru combaterea fenomenului vitezei excesive și ale tragediilor ce derivă din acesta”, transmite sindicatul Europol.

Câștigatorul licitației este Safety Camera Systems SRL, unic importator în România pentru acest tip de echipament, conform sindicatului.

Companiei i s-a atribuit acordul cadru pentru cele 600 de complete la o valoare de 38.129.034 lei fără TVA, iar la un calcul simplu rezultă faptul că un astfel de echipament ajunge să valoreze nu mai puțin de 63.548,39 lei (aprox. 12.800 euro).

Conform IGPR, achiziția este necesară în vederea înlocuirii totale a vechilor aparate radar ce funcționează pe baza tehnologiei tip DOPPLER, care este uzată din punct de vedere fizic și moral la acest moment.

De altfel, dotarea cu aparatură radar la nivel național a structurilor de poliție rutieră este de 45,9%, iar una din cauzele principale ce stau la baza producerii accidentelor rutiere cu urmări grave, aflată în top 3, este viteza excesivă. De asemenea, trebuie menționat faptul că inclusiv după finalizarea acestei achiziții, acoperirea deficitului privind această tehnică va fi de aproximativ 80%.

Livrarea se va face în cel mult 60 de zile de la data semnării contractului, sens în care primul lot de 150 de complete va trebui livrat până la data de 15 ianuarie 2023. De asemenea, personalul desemnat trebuie instruit, minim 100 de polițiști rutieri, în cel mult 30 de zile de la data recepției echipamentelor.

Tot pe acest palier, contractantul va instrui minim 4 specialiști ai Direcției Generale de Logistică – Direcția de Asigurare Logistică Integrată din cadrul M.A.I. în domeniul efectuării reparațiilor/intervențiilor în perioada post-garanție a cărei durată este de 24 de luni. De asemenea, cu titlu de noutate, compania câștigătoare va acoperi toate costurile necesare acestor instruiri și va pune la dispoziție toate materialele necesare bunei desfășurări a acestora.

articolul original.
❌