ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 5 December 2022Spotmedia

Cum a putut Ucraina să lovească în inima Rusiei: O rachetă? O dronă?

5 December 2022 at 22:00
image

Ucrainenii au atacat, luni, pare-se cu drone, două baze aeriene ruseşti situate la sute de kilometri de graniţă.

Acest atac s-a soldat cu moartea a trei militari ruşi şi avarierea a două avioane ale armatei, susţine Ministerul Apărării de la Moscova, într-un comunicat.

”Regimul de la Kiev, cu obiectivul de a face inutilizabile avioanele forţelor noastre strategice, a încercat să efectueze atacuri cu drone de concepţie sovietică asupra bazei aeriene Diaghilevo în regiunea Riazan şi a bazei Engels din regiunea Saratov”, se arată în comunicat.

”Apărarea antiaeriană a Forţelor Aerospaţiale ale Rusiei a interceptat aceste drone ucrainene zburând la joasă altitudine (…) Trei militari ruşi au fost ucişi, iar alţi patru au fost răniţi în atac”, adaugă sursa citată.

”În urma căderii şi exploziei dronelor pe aerodromurile ruseşti, două avioane au fost uşor avariate”, mai notează Moscova.

Presa mai scrie că cinci persoane au fost rănite, când un camion cu combustibil a luat foc.

Additional images showing damage to the rear of the Tu-22M3 (RF-34110) bomber, loaded with a Kh-22 missile, ready for use.
The vehicle standing nearby is in fact not a fuel truck, but the APA-80 engine starting vehicle.

The bomber will not fly anywhere without serious repair. pic.twitter.com/dY7pgfC6bf

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons)
December 5, 2022

Baza aeriană de la Riazan se află la 185 km sud-est de Moscova, iar baza aeriană Engels este la aproximativ 730 km sud-est de Moscova.

Aceste noi evoluţii ale războiului ridică întrebarea: Cum au reuşit ucrainenii un atac la o asemenea distanţă de graniţă, în inima Rusiei? A ştiut Occidentul ce aveau de gând?

Se pare că Ucraina a găsit o modalitate de a ataca aeronavele rusești Tu-95 și Tu-22M cu rază lungă de acțiune, care sunt staționate pe pistele de zbor. Din octombrie, Kremlinul a folosit aceste bombardiere strategice pentru a distruge infrastructura energetică a Ucrainei, treptat, lăsând milioane de oameni fără căldură și electricitate, în prag de iarnă.

Există speculații cum că Kievul a dezvoltat o dronă cu o rază de acțiune uimitoare de 1.000 km, scrie The Guardian.

La sfârșitul lunii trecute, un oficial militar ucrainean a spus că arma a fost deja folosită. Dacă este adevărat, asta înseamnă că o mare parte din Rusia europeană poate fi luată la ţintă de ucraineni. Și că este amenințat avantajul de care s-a bucurat Moscova în acest an – capacitatea de a lansa în siguranță rachete de croazieră din adâncul Rusiei. „Atacăm acolo unde sunt slabi și apărăm acolo unde sunt puternici”, a declarat Andrii Zagorodniuk, fostul ministru al Apărării al Ucrainei, pentru The Guardian.

Cel mai recent raid de luni dimineaţă arată ingeniozitatea tactică a Ucrainei în lupta împotriva Rusiei. Și capacitatea continuă a Kievului de a surprinde.

La sfârșitul lunii octombrie, Ucraina a surprins Moscova când a lansat dimineața devreme un atac cu drone aeriene și maritime asupra portului Sevastopol din Crimeea, unde se află flota din Marea Neagră. Se pare că mai multe fregate rusești au fost scoase din uz, inclusiv nava Amiral Makarov.

Analiștii navali cred că Ucraina a dezvoltat o dronă marină ingenioasă și letală. Componentele sale includ un jet-ski modificat și o cameră controlată de la distanță, cu un feed-back live către un centru de comandă și control. Plus explozibili, atașați în față.

Dronele par, de asemenea, să fi jucat un rol într-un alt atac de succes ucrainean din august asupra bazei aeriene Saki din Crimeea, în care nouă avioane de război rusești au fost aruncate în aer.

Kievul nu le spune întotdeauna aliaților săi înainte de a efectua anumite tipuri de operațiuni militare riscante. Ucrainenii evită să dezvăluie planuri pe care Occidentul ar putea încerca să-i descurajeze să le ducă la bun sfârşit, spun oficialii din Vest.

Atacurile în inima Rusiei sunt considerate o zonă de o sensibilitate deosebită. Administrația Biden este precaută să intre în conflict militar direct cu Rusia și se teme de escaladarea nucleară. Kremlinul spune că este deja în război cu SUA și Occidentul – și consideră că Ucraina este un stat marionetă condus de SUA.

Casa Albă a furnizat Kievului aproape 20 de miliarde de dolari în asistență militară și de securitate până acum, dar a refuzat să livreze muniții cu rază lungă de acțiune, care ar permite Kievului să lovească direct Rusia.

În schimb, Ucraina şi-a folosit propria tehnologie pentru operațiuni speciale.

Vorbim inclusiv despre atacul din octombrie asupra podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia de Crimeea ocupată. Și în aprilie scufundarea dramatică a crucișătorului de luptă Moskva. Ambele au fost lovituri umilitoare pentru prestigiul Rusiei. Şi se pare că ruşii se pot aștepta și la alte surprize.

Ziua 285 de război: Putin a traversat podul Crimeii, în timp ce rușii au lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei. Explozii la două baze militare din Rusia

articolul original.

Cel mai nou tip de șpagă: 10.000 lei ca să-ți declare contorul defect

5 December 2022 at 18:09
By: -
image

Un angajat al unei firme din domeniul distribuţiei de energie electrică este cercetat pentru luare de mită, după ce a fost prins în flagrant delict, în timp ce primea 10.000 de lei de la o persoană pentru a declara defect un contor.

Scopul era ca mituitorul să nu plătească, în urma unei recalculări, o sumă de şase ori mai mare decât şpaga.

Flagrantul a fost organizat luni de ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Direcţia Anticorupţie pentru Bucureşti şi Ilfov.

Anchetatorii au primit un denunţ chiar de la persoana căreia salariatul firmei care distribuia energie i-a cerut 10.000 de lei. 

„În fapt, suma de bani oferită cu titlu de mită a fost primită de angajatul în cauză pentru a întocmi un act contrar atribuţiilor de serviciu, în sensul declarării unui contor electric ca fiind defect pentru a nu i se face o recalculare martorului denunţător în valoare de 60.000 lei”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de Direcţia Generală Anticorupţie.

Angajatul prins luând mită este urmărit penal sub controlul judiciar pentru următoarele 60 zile.

articolul original.

Zelenski, desemnat personalitatea anului 2022 de Financial Times, care îl compară cu Winston Churchill

5 December 2022 at 17:51
By: -

Financial Times l-a desemnat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, drept personalitatea anului 2022.

„Și-a câștigat un loc în istorie pentru extraordinara sa demonstrație de leadership și tărie de caracter”, se arată pe contul de Twitter al Financial Times.

Argumentul Financial Times pentru această alegere a fost că președintele Ucrainei întruchipează „rezistența poporului său și a devenit un etalon al democrației liberale”.

De asemenea, Financial Times l-a numit pe președintele ucrainean la antipodul dictatorului rus Vladimir Putin, care are „ambiții imperiale” care au costat viața a zeci sau chiar sute de mii de oameni.

„Mulți ucraineni înainte de invazia din februarie îl considerau un comediant și un amator, incapabil să accepte provocarea înaltelor funcții, dar Zelenski, în vârstă de 44 de ani, a reușit să-și ocupe locul cuvenit în istorie datorită leadershipului și rezistenței sale incredibile”, scrie Financial Times.

Ziarul l-a comparat pe Zelenski cu prim-ministrul britanic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Winston Churchill, care a oferit poporului britanic discursuri regulate la radio.

Financial Times consideră că utilizarea de către Zelenski a rețelelor sociale reflectă acțiunile lui Churchill și permite Ucrainei să obțină asistență militară și financiară din partea Occidentului.

„Așa cum Winston Churchill a vorbit la radio pentru a-și aduna țara (...), Zelenski a folosit rețelele sociale pentru a solicita fără încetare sprijin militar și financiar din partea Occidentului”, scrie Financial Times.

Într-un interviu acordat Financial Times, Zelenski a rememorat primele zile ale invaziei rusești și decizia sa de a rămâne în Kiev: „Sunt mai mult responsabil decât curajos. Urăsc să dezamăgesc oamenii...”.

Financial Times a subliniat că decizia președintelui de a rămâne, în loc să accepte propunerea americană de a fi evacuat, a devenit unul dintre cele mai importante puncte ale războiului, motivând armata și poporul ucrainean să reziste.

Ucraina a surprins întreaga lume respingând asaltul asupra Kievului și efectuând o contraofensivă în Donbas, notează ziarul. A recucerit jumătate din teritoriul capturat de trupele ruse, iar acum, odată cu debutul iernii, armata ucraineană se deplasează spre sud și est pentru a elibera întregul teritoriu ocupat, inclusiv Donbasul și Crimeea.

„Zelenski a devenit, de asemenea, personificarea curajului și rezistenței poporului ucrainean în lupta sa împotriva agresiunii ruse. Din aceste motive Financial Times l-a recunoscut pe Zelenski drept Omul anului", conchide publicația.

La 30 octombrie, Zelenski a primit premiul Oxi Courage Award pentru conducerea sa în apărarea Ucrainei, care contribuie la promovarea și păstrarea libertății și democrației.

articolul original.

Dosar celebru închis de prescripție: Scapă Dorin Cocoș și șefii ANRP, care erau deja condamnați

5 December 2022 at 17:24
By: -
image

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis încetarea procesului penal împotriva omului de afaceri Dorin Cocoş (foto), care avea în primă instanţă o condamnare de trei ani închisoare pentru trafic de influenţă într-un dosar privind retrocedări ilegale la ANRP, deoarece faptele s-au prescris.

De condamnări au scăpat şi Crinuţa Dumitrean (fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP – 7 ani şi 6 luni de închisoare în primă instanţă), Sergiu Diacomatu (fost membru în aceeaşi comisie – 7 ani şi 6 luni în primă instanţă), dar şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, care primise 6 ani de detenţie.

Pedepsele aplicate în iunie 2018 de un complet de trei judecători au fost anulate, luni, de un alt complet de cinci judecători de la ICCJ, care a fost nevoit să pună în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.

De asemenea, magistraţii au menţinut deciziile de achitare aplicate în primă instanţă faţă de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, fiul lui Dorin Cocoş (Alin Cocoş), Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu (evaluator), Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan şi Ionuţ Florentin Mihăilescu (fost consilier al şefei DIICOT).

Pe de altă parte, judecătorii au menţinut dispoziţia de confiscare specială de la Dorin Cocoş a sumei de 10 milioane de euro.

În plus, Emil Nuţiu trebuie să plătească în solidar cu Crinuţa Dumitrean, Sergiu Diacomatu şi Gheorghe Stelian suma de 218 milioane lei (aproximativ 43 milioane de euro), cu titlu de despăgubiri civile, actualizată în funcţie de indicele de inflaţie.

Decizia este definitivă.

Aici găsiţi acuzaţiile DNA în dosarul ANRP.

articolul original.

Încă o rachetă a lovit Republica Moldova (Foto)

5 December 2022 at 14:27
By: -
image

O rachetă a fost descoperită într-o livadă din apropierea orașului Briceni, din Republica Moldova.

Obiectul exploziv a fost descoperit de o patrulă a poliției de frontieră, care din cauza bombardamentelor rusești de luni și-au intensificat gradul de atenție, anunță Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, potrivit deschide.md.

Totodată, în conformitate cu planurile de acțiune ale MAI, poliția de frontieră a intensificat patrulele și a ridicat gradul de atenție în zona comisariatelor Briceni și Ocnița.

În acest moment, zona în care a fost descoperită racheta a fost izolată de patrule ale poliției și poliției de frontieră.

La fața locului sunt așteptate serviciile specializate ale Ministerului de Interne, Bombteh și IGSU.

Pe 10 octombrie, trei rachete rusești au străbătut spațiul aerian moldovenesc.

În dimineața zilei de 31 octombrie, Federația Rusă a lansat mai multe rachete spre Ucraina. Părți ale uneia dintre acestea au căzut pe teritoriul Republicii Moldova după ce a obuzul a fost doborât de sistemul antiaerian ucrainean.

În contextul noului atac masiv cu rachete care a vizat luni teritoriul Ucrainei, compania Moldelectrica a anunţat perturbaţii în sistemul energetic al ţării şi că sunt posibile noi deconectări de la reţeaua de aprovizionare cu energie electrică.

Republica Moldova a mai experimentat în două situaţii similare întreruperi ale energiei electrice.

articolul original.

Primăria Brașov a fost amendată pentru carambolul cu 17 mașini de pe DN1

5 December 2022 at 13:03
By: -
image

Administratorul drumului unde duminică s-a produs un carambol cu 17 mașini a fost sancționat de polițiști cu 3.045 de lei.

„Ca urmare a evenimentului rutier produs pe podul din zona Dârste, în dimineața zilei de 04 decembrie 2022, în care mai multe autovehicule s-au tamponat, rezultând avarierea acestora, în conformitate cu prevederile OUG nr 195/2002, administratorul drumului public a fost sancționat contravențional pentru neasigurarea stării de viabilitate a părții carosabile”, au declarat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Brașov.

Administratorul tronsonului de drum unde s-a produs accidentul este Primăria Braşov. Purtătorul de cuvânt al acestei instituţii, Sorin Toarcea, întrebat fiind dacă Primăria va contesta amenda, a declarat că administraţia locală încă nu a primit procesul verbal şi că aşteaptă documentul pentru a stabili ce decizie ia cu privire la sancţiune.

Amintim că 17 mașini au fost implicate într-un carambol, duminică dimineața, pe DN 1, între Brașov și Predeal, în localitatea Dârste.

În carambol a fost prinsă și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean Brașov, care nu avea pacient.

Nu au fost înregistrate victime, însă traficul a fost blocat pe sensul de mers către București.

articolul original.

Poate România să recupereze inimile ungurilor ardeleni?

5 December 2022 at 12:11
By: -
image

Bucureștiul are nevoie de o strategie inversă celei folosite de Budapesta din 2011, de când a adoptat „Cadrul strategic al politicii naționale”, dacă vrea să inverseze trendul pe care se află comunitatea maghiară.

România și Ungaria au evitat să marcheze zgomotos 20 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state (29 noiembrie 2002). Ministrul român de Externe Bogdan Aurescu a făcut o vizită scurtă și discretă la Budapesta cu două săptămâni înaintea momentului aniversar și împreună cu omologul său Péter Szijjártó și-au reînnoit angajamentele comune.

Acum 20 de ani, când a fost semnat acest Parteneriat, Ungaria era deja membră NATO de câțiva ani, în vreme ce România urma să fie primită în mod oficial abia în 2004. Budapesta a avut o agendă pro-occidentală pe care a urmărit-o cu ambiție și seriozitate cu mult înaintea României. Discrepanțele față de România în dezvoltarea economică și democratică păreau să crească, pe fondul incoerențelor economice și politicilor confuze de la București. Ungaria și-a clădit prosperitatea încurajând investițiile străine imediat după căderea comunismului și pe seama fondurilor europene pe care a știut cum să le atragă mult înainte să adere la UE.

Apoi, deși nu a fost niciodată mulțumită de felul în care erau tratați maghiarii din Transilvania, Ungaria a avut permanent ca obiectiv susținerea României în cursa euro-atlantică și continuă să fie un avocat serios al românilor la masa Schengen.

Ungaria a înțeles foarte repede că de siguranța și bunăstarea României depinde în mare măsură comunitatea maghiară și a fost mereu de partea Bucureștiului în marile negocieri. În schimb, România nu a știut cum să-i țină de partea sa pe maghiarii ardeleni. A adoptat sub mari presiuni internaționale legislația standard privind drepturile minorităților etnice, dar niciodată autoritățile de la București n-au făcut vreun pas în întâmpinarea dorințelor ungurilor transilvăneni. Apoi, UDMR a devenit un fel de partid balama pentru guvernele de după 1996, încercând să mai câștige câte ceva pentru comunitatea maghiară în schimbul susținerii cabinetelor care se perindau pe la Palatul Victoria.

Maghiarii au dus adesea lupte inegale pentru simbolicele plăcuțe în care numele străzilor și denumirile orașelor să fie scrise și în ungurește, acolo unde cel puțin 20% din locuitori erau maghiari. Ani de zile s-au chinuit aceste comunități să pună în aplicare legile existente, să li se permită, de pildă, procese în limba lor, procese pe care le pierd în mod tradițional atunci când la mijloc e ceva legat de stat, cum ar fi retrocedările pe care nu le mai câștigă deloc de zece ani.

Inamicul mitic și țapul ispășitor funcționează de o sută de ani în defavoarea ungurilor, fiindcă "vor să ne fure Ardealul". În ultimii ani, însă, acest mit e alimentat din greu de Budapesta prin discursuri sau gesturi inutile, ca cel de acum două săptămâni, când premierul Viktor Orban a purtat la un meci de fotbal un fular cu harta Ungariei Mari, cea pe care o administra Budapesta înainte de 1918 și în care era cuprinsă nu doar Transilvania, ci și părți din Slovacia și Ucraina. În plin război, în care Rusia anexează hălci ucrainene, șeful executivului ungar continuă să se joace cu hărțile.

Poate că o face fiindcă e cumva pe marginea prăpastiei, fără să poată scoate țara din criza în care se afundă cu fiecare zi și fără să vrea să facă reformele privind creșterea independenței justiției cerute de UE pentru a avea acces la planul de relansare post-Covid în valoare de aproape șase miliarde de euro. Dacă nu se conformează, Viktor Orban va fi tot mai înghesuit și izolat. Singura potecă de care se mai poate agăța, în absența banilor, va fi naționalismul ca formă de combustie pentru nemulțumirile din țară.

România a practicat și ea în sens invers astfel de exerciții, mai ales înainte de 2004. Apoi, după 2010, odată cu revenirea lui Viktor Orban în fotoliul de premier, Ungaria a urmat exemplul României, care oferea pașapoarte pe bandă rulantă cetățenilor moldoveni. Acesta a fost primul pas făcut de Orban și partidul său pentru cucerirea loialității ungurilor ardeleni. Azi, peste 60% din maghiarii din România sunt și cetățeni ai Ungariei. Au urmat rapid investiții în mass-media din Transilvania și în mici afaceri și organizații non-guvernamentale conduse de maghiari.

În paralel, în vreme ce guvernele din București se îndreptau dezorganizat spre Chișinău, Ungaria venea cu un plan bine pus la punct în Ardeal sub flamura dezvoltării Bazinului Carpatic. UDMR a fost tras pe orbita FIDESZ, formațiune condusă de Viktor Orban, și a slăbit lupta din parlamentul de la București.

Ungaria își dezvolta o rețea mediatică, politică și economică la vedere, fără niciun fel de ascunzișuri, în așa fel încât Viktor Orban să aibă de partea lui voturile comunității maghiare din Transilvania. Comunitatea a devenit repede dependentă de știrile, filmele, divertismentul transmise de televiziunile din Ungaria, fără ca România să reacționeze în vreun fel. Partidele autohtone chiar s-au lăudat de-a lungul anilor că au blocat Legea privind statutul maghiarilor, care le-ar fi oferit acestora autonomia culturală. Între timp, nu mai au nevoie, fiindcă au primit totul din Budapesta.

România a pierdut ocazia să-și fidelizeze cetățenii de limbă maghiară. De altfel, într-un sondaj de anul trecut, doar 10% dintre maghiarii ardeleni au numit România patria lor, în vreme ce aproape 50% consideră că patria lor e Transilvania (Transylvania Inquiry şi Institutul Bálványos, noiembrie 2021).

Pentru a-i scoate pe ungurii transilvăneni de sub umbrela Ungariei, România ar avea nevoie de o strategie de recuperare a acestora. O astfel de strategie nu poate avea loc, dacă nu i se retrocedează comunității clădirile tradiționale printr-o dreaptă justiție, dacă nu li se asigură maghiarilor drepturi lingvistice, chiar și în localitățile în care au scăzut sub 20%, dacă nu se revine la inscripționarea bilingvă suspendată de Înalta Curte, dacă nu li se asigură copiilor educație de bună calitate din partea statului român, nu cu meditații plătite de Budapesta, dacă Bucureștiul nu încearcă să înlocuiască televiziunile dirijate de guvernul ungar cu un canal independent, făcut profesionist, dacă maghiarii nu mai sunt văzuți ca niște dușmani, dacă istoria nu mai e predată atât de subiectiv, dacă România înțelege că e în beneficiul ei să încerce să cucerească inimile maghiarilor.

Autor: Sabina Fati

articolul original.

China a înființat peste 100 de secții de poliție pe tot globul, inclusiv în România

5 December 2022 at 10:58
image

Beijingul a înființat peste 100 de așa-zise secții de poliție pe tot globul, pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, folosind acorduri bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o largă prezență la nivel internațional, arată un nou raport.

Organizația pentru drepturile omului Safeguard Defenders, din Madrid, spune că a găsit dovezi că Beijingul administrează încă 48 de secții de poliție în străinătate, după ce ONG-ul dezvăluise în premieră în septembrie existența a altor 54 de astfel de secții, scrie CNN.

Noul său raport – denumit „Patrulează și convinge” – se concentrează pe amploarea rețelei și examinează rolul pe care inițiativele polițienești comune între China și mai multe țări europene, inclusiv Italia, Croația, Serbia și România, l-au jucat în testarea unei extinderi a secțiilor chineze din străinătate mai ample decât se știa până la publicarea dezvăluirilor organizației.

Printre noile acuzații formulate de grup se numără cea potrivit căreia un cetățean chinez a fost obligat să se întoarcă acasă de către agenți care lucrau sub acoperire într-o secție de poliție chineză dintr-o suburbie a Parisului, recrutați în mod expres în acest scop. O dezvăluire anterioară arăta că alți doi exilați chinezi au fost repatriați cu forța din Europa – unul din Serbia, celălalt din Spania.

Cine conduce secțiile de poliție?

Safeguard Defenders, care a analizat documente oficiale chinezești pentru a obține dovezi ale presupuselor încălcări ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții de poliție distincte ale Ministerului Securității Publice din China, active în cel puțin 53 de țări, teoretic pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi proveniți din respectivele jurisdicții cu problemele lor din străinătate.

Beijingul a negat că administrează entități polițienești nedeclarate în afara teritoriului său. „Sperăm că părțile în cauză vor înceta să incite pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru drept pretext pentru a denigra China e inacceptabilă”, declara în luna noiembrie Ministerul chinez de Externe.

În schimb, China a susținut că acele entități sunt centre administrative, înființate pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi cu diferite chestiuni, precum schimbarea permisului de conducere. De asemenea, Beijingul a spus că acele birouri au apărut și ca urmare a pandemiei de Covid, care a lăsat mulți chinezi blocați în carantină în alte țări și în imposibilitatea să-și actualizeze actele.

Când a fost chestionat luna trecută de CNN cu privire la acuzațiile inițiale ale Safeguard Defenders, Ministerul de Externe al Chinei a spus să în secțiile din străinătate lucrează voluntari.

Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizației susține că o rețea de poliție pe care a investigat-o a angajat 135 de persoane pentru primele 21 de secții.

De asemenea, organizația a obținut un contract de muncă pe trei ani al unui angajat dintr-o secție chineză din Stockholm.

Activitățile consulare nedeclarate din afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei țări sunt extrem de neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o țară-gazdă și-a dat explicit consimțământul. Totodată, raportul Safeguard Defenders susține că unele secții au fost înființate cu câțiva ani înainte de pandemie.

Rapoartele au declanșat investigații în cel puțin 13 țări diferite până acum și au aprins tensiunile diplomatice între China și țări precum Canada, care găzduiește o mare diasporă chineză.

China nu este singura superputere acuzată că folosește mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ținte polițienești sau pentru a persecuta politic cetățeni din străinătate.

Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a folosit substanțe letale chimice și radioactive pe teritoriul britanic, în încercarea de a-și asasina foști spioni - acuzațiile au fost negate mereu de Rusia.

În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un scandal privind extrădarea suspecților de terorism luați de pe străzile Italiei și duși în Golful Guantanamo după atentatele de la 9 septembrie 2001.

Cyu toate acestea, în cazul Chinei acuzația unei represiuni pe scară largă contra cetățenilor chinezi din străinătate are loc într-un moment esențial pentru o țară care se luptă cu propriile tulburări interne, pe fondul epuizării răbdării populației față de strategia restrictivă „zero-Covid”, în timp ce al treilea mandat al lui Xi Jinping începe. Săptămâna trecută, China a anunțat că-și va relaxa unele restricții sanitare, la trei ani de la debutul pandemiei.

China a semnat acorduri de patrulare a poliției cu alte țări

Italia, care a semnat începând din 2015 o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China, a păstrat tăcerea în timpul dezvăluirilor despre presupusele activități de pe teritoriul ei.

Între 2016 și 2018, poliția italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliția chineză – mai întâi la Roma și Milano – și mai târziu în alte orașe, inclusiv Napoli, unde, spune Safeguard Defenders, a găsit dovezi că a fost instalat un sistem de supraveghere video într-o zonă locuită în special de chinezi, oficial „pentru descurajarea eficientă a infracțiunilor de acolo”.

În 2016, un oficial de poliție italian a declarat pentru NPR că activitățile comune ale poliției vor „duce la mai multă cooperare internațională, schimb de informații și schimb de resurse pentru combaterea grupărilor infracționale și teroriste care ne afectează țările”.

ONG-ul a dezvăluit că Italia a găzduit 11 secții de poliție chinezești, inclusiv în Veneția și în Prato, lângă Florența.

La o ceremonie care a avut loc la Roma în 2018 pentru inaugurarea unei noi secții au participat oficiali ai poliției italiene, potrivit unor clipuri postate pe site-uri chineze, ceea ce demonstrează legăturile strânse dintre forțele de poliție ale celor două țări.

Ministerele de Externe și de Interne din Italia nu au răspuns la întrebările CNN.

China a încheiat, de asemenea, acorduri comune de patrulare a poliției cu Croația și Serbia între 2018 și 2019. Polițiști chinezi au fost văzuți cel mai recent în iulie patrulând împreună cu omologii lor croați pe străzile capitalei Zagreb.

Un responsabil al poliției din Zagreb a declarat pentru Xinhua că patrulele sunt esențiale pentru „protecția și atragerea turiștilor străini”.

Reuters relata în 2019 că polițiști chinezi patrulau împreună cu cei sârbi în Belgrad pentru a ajuta la gestionarea afluxului de turiști chinezi. Un polițist sârb a precizat că chinezii nu au autoritatea de a face arestări.

De asemenea, Safeguard Defenders mai spune că secții chineze au sunt și în Africa de Sud.

China încearcă să repatrieze oameni împotriva voinței lor

Safeguard Defenders afirmă că a dat întâmplător peste aceste rețele de secții de poliție în timp ce încerca să evalueze amploarea eforturilor Chinei de a-i convinge pe chinezi să se întoarcă în țară chiar și împotriva voinței lor.

Potrivit datelor oficiale chineze, ar putea fi aproape un sfert de milion de oameni răspândiți în jurul lumii, de când Xi este la putere.

„Ceea ce vedem venind din China sunt tot mai multe tentative de reprimare a dizidenței oriunde în lume, de a amenința oameni, de a-i hărțui de a-i face să fie suficient de temători încât să rămână tăcuți, fiindcă altfel riscă să fie repatriați în China împotriva voinței lor”, a declarat directoarea de campanie a Safeguard Defenders, Laura Harth.

„Încep cu apeluri telefonice. S-ar putea să înceapă să-ți intimideze rudele din China, să te amenințe, să facă totul pentru a convinge chinezii din străinătate să revină. Dacă acest lucru nu funcționează, vor folosi agenți sub acoperire în străinătate”, a spus ea.

Rapoartele stârnesc furie și anchete

Dezvăluirile au provocat indignare puternică în unele țări și o tăcere vizibilă în altele.

Luna trecută, directorul FBI, Christopher Wray, a declarat că este profund îngrijorat de aceste dezvăluiri. „Este scandalos să te gândești că poliția chineză ar încerca să-și deschidă birou, la New York, de exemplu, fără o coordonare legală. Încalcă suveranitatea și eludează normele judiciare și procedurile de cooperare polițienească”, a afirmat el.

Irlanda a închis secția de poliție chineză aflată pe teritoriul său, în timp ce în Olanda, care a luat măsuri similare, are loc o anchetă în curs, la fel ca și în Spania.

Directoarea de campanie a Safeguard Defenders, Laura Harth, a declarat pentru CNN că organizația va găsi probabil mai multe secții de poliție. „Este vârful aisbergului”, a spus ea.

articolul original.

Protestatarii din Iran anunță 3 zile de grevă. Desființarea poliției moralității, incertă

5 December 2022 at 09:15
By: -
image

Militanţii din Iran au făcut apel la un nou val de proteste începând de luni cu scopul de a provoca pagube economice republicii islamice, marcată deja de peste două luni de o largă mişcare de contestare.

Locuitorilor li s-a cerut să se abţină de la făcut cumpărături în următoarele trei zile pentru a împiedica circulaţia banilor în sistemul bancar iranian, iar un număr cât mai mare de magazine, mai ales din centre economice, cum ar fi bazarurile din marile oraşe, ar trebui să rămână închise până miercuri, potrivit militanţilor.

Mişcarea de contestare a fost declanşată de decesul la 16 septembrie al tinerei kurde Mahsa Amini, reţinută de poliţie pentru încălcarea codului vestimentar strict pentru femei. Consiliul suprem al securităţii naţionale din Iran a afirmat sâmbătă că „peste 200 de persoane" au fost ucise în manifestaţii. În schimb, activiștii pentru drepturile omului spun că 470 de persoane au fost ucise, între care 64 de minori.

Duminică procurorul general iranian a anunţat că poliţia moravurilor, care în principal veghea la respectarea codului vestimentar de către femei, a fost dizolvată, fără a da detalii.

Însă mass-media oficiale au afirmat că de fapt cuvintele lui Montazeri au fost interpretate greşit şi că acest lucru nu s-a întâmplat.

Și asta pentru că decizia nu a fost confirmată și de Ministerul de Interne, în subordinea căruia se află „poliția moralității”. Astfel, presa de stat a subliniat că procurorul general nu are nicio atribuție în dizolvarea acestei unități speciale.

articolul original.

Ziua 285 de război: Putin a traversat podul Crimeii, în timp ce rușii au lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei

5 December 2022 at 19:41
image

În ziua 285 de război preşedintele Volodimir Zelenski face apel la perseverenţa şi rezistenţa poporului ucrainean, pentru a rezista sezonului rece, în timp ce Putin vine o nouă demonstrație de forță.

“Iarna va fi grea. Dar, totuşi, merită privită această iarnă nu ca un test, ci ca timp – timp care ne aduce mai aproape de ce este important – de victorie. Trebuie să facem totul pentru a rezista în această iarnă, indiferent cât de greu va fi. Şi vom rezista”, a spus Zelenski.

Pentru acest gen de discurs a fost desemnat personalitatea anului 2022 de către Financial Times, care îl compară cu Winston Churchill.

Între timp, atacurile ruşilor continuă. Sirene antiaeriene au sunat în toată Ucraina, inclusiv la Kiev, după ce rușii au lansat o nouă rundă de bombardamente masive, cel mai probabil pentru a-i ține pe ucraineni ocupați, cât timp Vladimir Putin a vizitat Podul Kerci din Crimeea, distrus parțial de forțele Kievului la începutul lunii octombrie.

Una dintre rachete se pare că a lovit din nou Republica Moldova, care se așteaptă și la noi pene de curent. Dar majoritatea au fost doborâte de ucraineni.

Iar azi a intrat în vigoare un embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă, precum și plafonarea prețului barilului de petrol rusesc la 60 de dolari.

Situația de pe front

  • Putin a vizitat Crimeea - Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a traversat, luni, podul peste Strâmtoarea Kerci, care face legătura cu regiunea Crimeea, anexată unilateral de Rusia în 2014, conform presei ruse, citată de cotidianul Le Monde.
  • Încă o rachetă a lovit Moldova - O rachetă a fost descoperită într-o livadă din apropierea orașului Briceni, din Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău se așteaptă și la noi pene de curent, după bombardamentele masive efectuate de ruși în Ucraina. Detalii AICI.
  • Sirene antiaeriene în toată Ucraina - Rusia a lansat un nou atac cu rachete, în timp ce sirenele antiaeriene au răsunat în multe părți ale țării, inclusiv la Kiev. „Rachetele au fost lansate”, a declarat Yuriî Ihnat, purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene. Mai multe regiuni, inclusiv Odesa, au rămas fără curent.
  • Ulterior, Zelenski a spus că sistemele antiaeriene ale Ucrainei au doborât majoritatea rachetelor lansate astăzi de ruși. 60 de rachete din peste 70 lansate de Rusia au fost doborâte, a anunțat comandamentul forțelor aeriene ucrainene.
  • Întreruperi de curent în toată ţara- Loviturile au vizat infrastructura critică a Ucrainei. Guvernatorul regiunii Kiev a spus că 40% din zonă nu are curent. Operatorul ucrainean Ukrenergo a avertizat că întreruperi de electricitate în regim de urgenţă vor trebui aplicate în toată Ucraina: "Din cauza consecinţelor bombardamentelor, pentru a menţine echilibrul între producţia şi consumul de electricitate, un sistem de întreruperi de urgenţă va fi instituit în toate regiunile Ucrainei. Electricitatea va fi furnizată cu prioritate infrastructurilor esenţiale".
  • 46 de bombardamente în Herson - Forţele ruseşti au bombardat duminică regiunea Herson de 46 de ori, iar o persoană a fost ucisă, au anunţat surse ucrainene.
  • Violența sexuală folosită ca armă - Procurorul general ucrainean Andrii Kostin a denunţat o ”creştere drastică” a violenţelor sexuale comise de soldaţii ruşi, în timpul invaziei începute în 24 februarie în Ucraina. ''Sunt afectate toate genurile şi categoriile de vârstă'', a declarat Kostin. El a acuzat soldaţii ruşi că folosesc în mod deliberat violenţa sexuală ca armă în război ''pentru a umili ucrainenii''. Detalii AICI
  • Zelenski încurajează populaţia - Preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat că ucrainenii vor avea o iarnă grea, însă aceasta trebuie privită ca un interval de timp care îi aduce mai aproape de victorie. “Iarna va fi grea. Dar, totuşi, merită privită această iarnă nu ca un test, ci ca timp - timp care ne aduce mai aproape de ce este important - de victorie. Inamicul chiar speră să folosească iarna împotriva noastră: să facă frigul şi greutăţile iernii parte a terorii sale. Trebuie să facem totul pentru a rezista în această iarnă, indiferent cât de greu va fi. Şi vom rezista”, a spus Zelenski.
  • Omul anului - Financial Times l-a desemnat pe Zelenski drept personalitatea anului 2022. „Și-a câștigat un loc în istorie pentru extraordinara sa demonstrație de leadership și tărie de caracter”, se arată pe contul de Twitter al Financial Times. Detalii AICI
  • Rusia a pierdut 91.690 de soldați în Ucraina de la începutul războiului, estimează Statul Major General al Ucrainei.
  • Avioanele de vânătoare ale armatei ruse şi-au redus semnificativ numărul misiunilor deasupra Ucrainei, a indicat Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic. În prezent, zilnic au loc doar câteva zeci de misiuni ale aviaţiei militare ruse. Spre comparaţie, în luna martie numărul acestor misiuni ajungea la 300 în fiecare zi.
  • Explozii la două baze militare din Rusia - Rusia anunţă că trei militari au fost uciși, în ceea ce susţine că ar fi atacuri cu drone ucrainene asupra a două baze aeriene rusești. Alte patru persoane au fost rănite. Două avioane au fost ușor avariate, a anunțat Ministerul Apărării, într-un comunicat. Detalii AICI

Petrolul rusesc

  • Embargo pe petrolul rusesc - Luni a intrat în vigoare un embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. În urma acestui embargo, începând de luni Rusia nu va mai livra statelor UE decât petrol prin conducte. De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.
  • Cotaţia barilului de ţiţei Brent a urcat luni, după ce grupul OPEC+ a decis să menţină ţintele de producţie, în contextul în care Uniunea Europeană a impus un plafon de preţ pentru petrolul rusesc.

Alte informaţii relevante

  • Oroarea continuă - Poliţia spaniolă a interceptat încă trei scrisori-capcană care conţineau ochi de animale, adresate ambasadei Ucrainei din Madrid şi consulatelor acesteia din Barcelona şi Málaga, au declarat surse din poliţie apropiate anchetei, citate de The Guardian.
  • Nu e bun un tribunal special - Proiectul unui Tribunal Special care să judece crimele Rusiei în Ucraina ar putea ”sorti eşecului” o anchetă care se desfăşoară în prezent a Curţii Penale Internaţionale (CPI), avertizează procurorul CPI Karim Khan. Şefa Comisiei Europene a propus să se înfiinţeze un Tribunal Special - susţinut de către ONU - care să urmărească în justiţie ”crimele de agresiune” ale Rusiei împotriva Ucrainei.
  • Conductă de petrol la Constanţa - Embargoul introdus de Uniunea Europeană pentru petrolul rusesc a făcut ca Grecia şi Bulgaria să reia discuţiile cu privire la reluarea unui proiect abandonat ce viza construirea unui oleoduct care ar fi ocolit Strâmtoarea Bosfor. Viitoarea conductă ar urma să aibă o lungime de 280 km şi ar face legătura între portul grecesc Alexandroupolis şi portul bulgar Burgas, fiind posibil să fie prelungită până la Constanţa. Detalii AICI
articolul original.

Ucraina acuză că soldații ruși folosesc tot mai mult violența sexuală ca armă: Sunt afectate toate genurile și vârstele

5 December 2022 at 07:09
By: -
image

Procurorul general ucrainean Andrii Kostin a denunţat o ”creştere drastică” a violenţelor sexuale comise de soldaţii ruşi în timpul invaziei începute în 24 februarie în Ucraina.

”Sunt afectate toate genurile şi categoriile de vârstă”, a declarat Kostin pentru cotidianele din Funke Media Group şi pentru publicaţia franceză Ouest-France.

El a acuzat soldaţii ruşi că folosesc în mod deliberat violenţa sexuală ca armă în război ”pentru a umili ucrainenii”.

”În multe cazuri, oamenii sunt violaţi, torturaţi şi apoi ucişi de soldaţi ruşi. Adesea violul are loc în faţa rudelor şi a copiilor”, a spus procurorul general al Ucrainei, care a adăugat că în multe cazuri comandanţii ruşi au ordonat sau au fost de acord cu violul.

Şi directorul filialei germane a organizaţiei Human Rights Watch, Wenzel Michalski, vede o abordare sistematică a violenţelor atunci când vine vorba despre agresiunea militară lansată de Rusia contra Ucrainei la finalul lunii februarie.

”Atrocităţi împotriva civililor sunt parte a tacticii de război a soldaţilor ruşi în Ucraina. Acte de violenţă comise de soldaţi, inclusiv violuri, nu sunt pedepsite de liderii politici şi de armata ruse. Dimpotrivă, încă sunt onorate forţele care acţionează cu brutalitate”, a declarat Michalski pentru Funke Media Group.

Potrivit procurorului general ucrainean, aproape 8.500 de civili au fost ucişi în Ucraina de la începerea războiului, printre care 440 de copii. De asemenea, cel puţin 11.000 de civili au fost răniţi.

articolul original.

Aproape 2.500 de foci pe cale de dispariție au fost găsite moarte în sudul Rusiei (Foto)

5 December 2022 at 06:34
By: -
image

Aproximativ 2.500 de foci moarte au eşuat la malul Mării Caspice în republica autonomă Daghestan din Federaţia Rusă.

Autorităţile ruse au declarat că au fost descoperite până la 2.500 de cadavre în mai multe locuri şi în apropiere de Makhachkala, capitala de coastă a Daghestanului din Caucazul de Nord.

Inițial se afirma că ar fi aproximativ 700 de foci moarte, iar autorităţile au publicat înregistrări video şi fotografii. Cauza morţii acestor animale protejate a fost iniţial neclară.

Investigaţiile erau în curs de desfăşurare, autorităţile estimând că numărul cadavrelor ar putea creşte.

"Aceasta este cea mai mare mortalitate în masă a focilor caspice din ultimii zece ani. Motivele vor fi stabilite în urma efectuării testelor de laborator al materialului patologic al animalelor moarte", au declarat autorităţile, potrivit agenţiei de ştiri TASS.

Aceasta este o specie pe cale de dispariţie şi se află sub protecţie specială. Populaţia sa a scăzut cu aproximativ 90% în ultimii 100 de ani, potrivit activiştilor pentru drepturile animalelor.

Poluarea este în creştere în Marea Caspică, de unde se extrage petrol. Potrivit experţilor, animalele mor din cauza scurgerilor de petrol, a braconajului şi a pescuitului excesiv.

articolul original.

Explozie într-un bloc din Suceava: „Patul s-a rupt în două. Am crezut că vin rușii” UPDATE Primăria plătește cazare sau hotel pentru cei evacuați

5 December 2022 at 14:50
By: -

Trei persoane au fost rănite grav, luni dimineaţă, în urma unei explozii produse într-un bloc din cartierul Burdujeni, din Suceava.

Victimele au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgenţe Suceava, leziunile suferite fiind semnificative.

Conform Obiectiv de Suceava, care citează oficiali ai spitalului, o femeie de 60 de ani peste care a căzut un tavan desprins în urma deflagraţiei a suferit o fractură de bazin şi un traumatism toraco-abdominal. 

De asemenea, un bărbat a fost aruncat de la etajul al doilea de suflul exploziei. El are arsuri de gradele 1,2 şi 3 pe aproximativ 80% din suprafaţa corporală, dar şi multiple alte traumatisme. Soţia acestuia are arsuri faciale si la nivelul toracelui posterior.

”Am auzit un zgomot infernal. Nu-l pot asocia cu nimic, credeţi-mă. O bubuitură teribilă, am simţit că îmi plesneşte capul. M-am trezit dintr-o dată prinsă ca într-o menghină. Acum îmi dau seama că patul s-a rupt în două şi m-a prins la mijloc ca un sandwich, cu dulapul dărâmat deasupra. Nu puteam să mă mişc, nu puteam să respir… Cu greu mi-am revenit.

Am început să strig după ajutor, pentru că nu mă puteam mişca. Acum îmi dau seama că n-avea cine să vină. Patul s-a făcut bucăţi şi a fost o portiţă de ieşire, m-am târât ca o râmă. Când am ieşit pe hol, am văzut uşa de la intrare în cadă în baie, sufrageria nu mai exista, s-a dus cu totul în jos, nu mai există nimic.

Am ieşit în pijamale afară. Am crezut că vin ruşii. Sincer, am crezut că ruşii ne bombardează. A fost un zgomot cumplit, un huruit teribil. Am simţit o cumplită panică”, a declarat jurnaliştilor de la Monitorul de Suceava femeia care locuia deasupra apartamentului în care a avut loc explozia.   

Foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Au fost evacuate şi s-au autoevacuat în jur de 40 de persoane din două scări de bloc.

Explozia s-a soldat cu distrugeri majore, inclusiv a autoturismelor parcate în apropierea blocului. Mai multe apartamente au rămas fără geamuri.

Cauza exploziei este în curs de stabilire, a transmis ISU Suceava.

UPDATE Ajutoare de la primărie

Primăria va oferi cazare pentru 28 de familii, dar şi ajutoare financiare pentru toţi cei afectaţi de explozie, a declarat edilul Ion Lungu, după o şedinţă a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU) Suceava.

Se va asigura cazarea celor 28 de familii de la cele două scări afectate, 16 în apartamentele libere ale primăriei şi celelalte 12 în spaţii închiriate, respectiv apartamente libere din oraş scoase la închiriere sau la hoteluri din zonă.

"S-a decis să acordăm ajutoare financiare de urgenţă persoanelor evacuate sinistrate, pentru nevoi curente, hrană şi îmbrăcăminte, dar şi acordarea de ajutoare financiare de urgenţă proprietarilor de la celelalte blocuri învecinate, care au geamuri sparte la apartamente sau la balcoane.

Vor fi acordate ajutoare financiare de urgenţă inclusiv pentru repararea autoturismelor avariate, a geamurilor sparte sau a cupolelor îndoite în urma exploziei de la blocul respectiv", a spus Lungu.

El a precizat că municipalitatea va asigura costurile cu utilităţile la apartamentele primăriei şi la locuinţele închiriate puse la dispoziţia celor afectaţi de explozie.

În prezent, echipe mixte de la Primărie, Poliţia Locală, Serviciul Protecţie Civilă şi Direcţia de Asistenţă Socială inventariază, la faţa locului, pagubele şi discută despre variantele de cazare cu cetăţenii afectaţi.

Hotărârea CLSU a fost validată, conform legii, şi de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

articolul original.

Reacții dure la Sofia, după anunțul Olandei privind blocarea admiterii Bulgariei în Schengen

4 December 2022 at 21:57
By: -
image

”În loc de solidaritate, Bulgaria primeşte cinism”, ”cel mai bun cadou de Crăciun pentru eurosceptici”, ”nu e poziţia Europei”, ”statele occidentale dovedesc ipocrizie şi duplicitate”, „să boicotăm Olanda”, sunt reacţiile oficialilor de la Sofia, începând cu preşedintele Rumen Radev, după ce Olanda a anunţat că se opune admiterii Bulgariei în spaţiul Schengen, relatează Novinite.

Preşedintele Radev: În loc de solidaritate europeană, Bulgaria primeşte cinism

„În loc de solidaritate europeană, Bulgaria primeşte cinism!”, a scris preşedintele Rumen Radev (foto) pe pagina sa de Facebook cu ocazia deciziei guvernului Olandei de a bloca admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen.

Radev a amintit de moartea a trei poliţişti bulgari care păzeau frontiera externă a Uniunii Europene.

”Prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, a sugerat în mod inadmisibil că această graniţă ar putea fi trecută cu 50 de euro”, a spus şeful statului.

Vicepreşedintele Bulgariei: Ţările de Jos au oferit cel mai bun cadou de Crăciun tuturor euroscepticilor

Vicepreşedintele Iliana Yotova a criticat decizia guvernului olandez de a bloca admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen. Ea a transmis politicienilor bulgari un mesaj potrivit căruia această decizie nu trebuie să devină un argument pentru noi conflicte politice interne.

„Cred că cea mai bună şi clară reacţie a avut-o preşedintele Radev şi definiţia pe care a dat-o a atitudinii cinice într-un cuvânt exprimă caracteristicile acestei situaţii. Olanda a oferit cel mai bun cadou de Crăciun tuturor euroscepticilor, partidelor populiste din Europa şi celor care nu vor o Europă puternică. Prin decizia lor, tolerează standarde duble în Europa, ceva care nu este în centrul creării Uniunii Europene. Ca să nu mai vorbim de valori precum solidaritatea, precum empatia, precum ajutorul reciproc şi respectul reciproc”, a declarat ea.

Ministrul Afacerilor Interne: Insinuarea Olandei că poate fi trecută frontiera pentru 50 de euro este ofensatoare

Bulgaria face eforturi extraordinare pentru a garanta securitatea partenerilor săi”, a precizat viceprim-ministrul şi ministru al Afacerilor Interne Ivan Demerdzhiev.

Ivan Demerdzhiev evidenţiază eforturile Bulgariei şi ale forţelor de securitate de a păzi graniţa pentru a îndeplini toate cerinţele partenerilor săi europeni şi defineşte drept „extrem de ofensatoare insinuările că pentru 50 de euro poţi trece graniţa”.

Ministrul mai aminteşte că Bulgaria a trecut cu succes prin două controale consecutive sub conducerea Comisiei Europene, care s-au încheiat cu rapoarte care afirmă categoric că ţara îndeplineşte toate cerinţele legislaţiei Schengen.

„Preţul pentru apartenenţa noastră la Schengen nu poate fi demnitatea poliţiştilor bulgari! Nu suntem pregătiţi să plătim un asemenea preţ!” afirmă viceprim-ministrul Ivan Demerdzhiev.

Ministrul bulgar al justiţiei: Rutte ar trebui să fie atent, ceea ce a spus nu este poziţia Europei

"Bulgaria va intra în Schengen în câteva zile sau în câteva luni. Preşedintele a reacţionat ferm şi la timp. Sugestia lui Rutte că pentru 50 de euro ar putea fi trecută graniţa este ridicolă. Bulgarii au murit pentru a ne proteja nu doar pe noi, ci şi pe ei. Rutte ar trebui să fie atent. Acest lucru nu va trece atât de uşor", a declarat ministrul interimar al justiţiei Krum Zarkov pentru BTV.

"Nu este vorba de emoţie, este de bine. Tot ce se spune este făcut. Nu mă aşteptam la o asemenea reacţie. Facem mulţi paşi în această direcţie. Este o luptă constantă. Nu vreau să lupt împotriva corupţiei pentru Olanda, ci pentru noi. Ceea ce a spus Mark Rutte nu este poziţia Europei. Comisia Europeană la cel mai înalt nivel, Parlamentul European şi toate statele membre, cu excepţia unuia, sunt de partea Bulgariei", a adăugat el.

Zarkov a subliniat că respectă poziţia Olandei, dar aceasta trebuie exprimată într-un mod care să nu pună sub semnul întrebării demnitatea şi viaţa poliţiştilor bulgari.

"Ţările de Jos nu au dreptul să nu ne dorească în Schengen. Modul în care au făcut-o este absolut inacceptabil, nejustificat din punct de vedere politic şi juridic", a subliniat ministrul Justiţiei.

Europarlamentar: Statele occidentale dovedesc ipocrizie şi duplicitate refuzându-ne intrarea în Schengen

„Problema intrării Bulgariei în Schengen nu este una tehnică – Bulgaria a îndeplinit demult toate criteriile necesare. Problema  este o decizie economică şi politică şi aici asistăm la ipocrizia şi duplicitatea extremă a unora dintre ţările occidentale. De 11 ani, Bulgaria şi România se află în afara spaţiului Schengen din motive pur economice - astfel încât să poată opri camioanele transportatorilor noştri şi să împiedice concurenţa”, a declarat europarlamentarul Angel Djambazki pentru Nova TV după ce olandezii au decis să blocheze admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen.

„Reţineţi această ipocrizie când UE ne-a explicat că nu ar trebui să ţinem o ţară (Macedonia de Nord) în afara aderării, pentru că nu era european şi nu era o valoare europeană, iar de 11 ani încoace ţările occidentale menţin Bulgaria şi România ca ţări de mâna a doua. Evident, nu este vorba despre criterii tehnice”, a adăugat el.

„Nu există solidaritate. Şi nu va fi. Aceasta este înţelegerea valorilor europene. Două standarde, două cercuri de ţări, unul interior, acestea sunt ţări albe, iar celelalte din cercul exterior, o zonă gri din care să vină forţa de muncă ieftină. Aşa privesc politicienii din ţări precum Ţările de Jos şi Austria”, a afirmat europarlamentarul.

Un lider de partid propune ca Bulgaria să boicoteze Olanda

Liderul celei mai mici forţe politice reprezentate parlamentar „Ascensiunea bulgară” - Stefan Yanev - a anunţat pe profilul său de Facebook că grupul parlamentar al partidului va înainta o propunere de decizie în Adunarea Naţională, obligând premierul Bulgariei să voteze împotriva tututror iniţiativelor Olandei ca măsură de reciprocitate faţă de politica autorităţilor de la Haga faţă de Bulgaria în ceea ce priveşte  blocarea apartenenţei la spaţiul Schengen.

articolul original.
Before yesterdaySpotmedia

Accident cu un minor la volan: Un tânăr de 16 ani a murit și doi de 13 și 14 ani sunt grav răniți

4 December 2022 at 21:19
By: -
image

Un tânăr în vârstă de 16 ani a murit iar alţi doi adolescenţi, cu vârste de 13, respectiv 14 ani, sunt foarte grav răniţi după ce maşina condusă, potrivit primelor date, de tânărul de 16 ani a derapat pe drumul naţional 64.

Accidentul a avut loc în zona Valea Mare din oraşul Băbeni, județul Vâlcea, unde autoturismul condus de unul dintre minori s-a izbit de un cap de pod. 

Accident mortal la Babeni, pe DN 64… la volan se afla un minor, iar pasageri alti doi copii. Unul a decedat, ceilalti sunt raniti grav.

Publicată de
Se intampla in Valcea
pe Duminică, 4 decembrie 2022
https://fb.watch/hcNy4GXRry/

Persoana care a sunat la 112 a anunţat că în maşină a rămas blocat unul dintre tineri, în timp ce alţi doi au fost aruncaţi din habitaclu în urma impactului. 

Ajunşi la faţa locului, salvatorii au găsit toate cele trei victime, adolescenţi cu vârste de 13, 14 şi 16 ani, inconştiente.

Tânărului de 16 ani, care din primele date s-ar fi aflat la volan, i s-au făcut manevre de resuscitare, însă fără rezultat.

Ceilalţi doi adolescenţi au fost transportaţi la spital.

articolul original.

Cutremur în Vrancea, de aproape 4 grade

4 December 2022 at 21:05
By: -
image

Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter s-a produs duminică seara în Vrancea, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a fost la ora 21:39, la adâncimea de 85 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 79km S de Bacău, 96 km E de Brașov, 106 km NV de Galați, 112 km NV de Brăila, 118 km NE de Ploiești, 157 km SV de Iași, 167 km N de București, 189 km NE de Pitești, 202 km SV de Chișinău și 207 km E de Sibiu.

Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 3 noiembrie 2022 şi a avut magnitudinea de 5,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7 pe Richter.

articolul original.

Ucraina și țările baltice reacționează nervos la propunerea lui Macron

4 December 2022 at 19:46
By: -
image

Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice, relatează publicaţia Financial Times.

Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.

Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 - adică înaintea extinderii Alianţei către Est - şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.

Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a apreciat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina.

''Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia'', a explicat Macron, potrivit Reuters.

''Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor'', a sugerat mai departe preşedintele francez.

Dar propunerea sa a fost primită la Kiev cu critici puternice.

Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?”, a scris pe Twitter secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov.

În loc de Nuremberg - să semnăm un acord şi să ne strângem mâna?”, a adăugat acesta, sugerând astfel crearea unui tribunal care să judece responsabilii ruşi la fel cum au fost judecaţi naziştii după al Doilea Război Mondial.

La rândul său, Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere.

''Lumea civilizată are nevoie de ''garanţii de securitate'' în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin'', a scris Podoliak, de asemenea pe Twitter.

Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron.

''Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narativului lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă'', consideră vicepremierul leton Artis Pabriks, citat de Financial Times.

La rândul său, fostul ministru lituanian de externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent ''Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii'', iar ''dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gândească încă o dată''.

Negocierile de pace, blocate

În timp ce războiul din Ucraina intră în a zecea lună negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate, conform tuturor părţilor.

SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă.

Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

articolul original.

Donald Trump cere desființarea Constituției SUA

4 December 2022 at 17:06
By: -
image

Fostul preşedinte republican al SUA, Donald Trump, a cerut sâmbătă desfiinţarea Constituţiei americane, insistând din nou asupra acuzaţiilor sale că ar fi pierdut în urma unei fraude alegerile din 2020 în faţa democratului Joe Biden, relatează agenţia EFE.

Trump a transmis acest mesaj pe reţeaua sa de socializare Truth Social, în urma publicării pe Twitter a unor emailuri interne ale acestei companii care arată cum aceasta a blocat înaintea alegerilor prezidenţiale un articol despre afacerile lui Hunter Biden, fiul actualului lider de la Casa Albă.

În mesajul postat pe Truth Social fostul preşedinte scrie că ''Partidul Democrat şi Comitetul Naţional Democrat'' s-au folosit de marile platforme de social-media pentru a reuşi o ''fraudă masivă'' la alegerile din 2020.

''O fraudă masivă de asemenea tip şi magnitudine permite să se pună capăt tuturor regulilor, normelor şi articolelor, inclusiv a celor din Constituţie'', a apreciat Trump.

Casa Albă a reacţionat condamnând această poziţie a fostului preşedinte republican. ''Nu poţi iubi America doar atunci când câştigi. Constituţia SUA este un document sacrosanct care a garantat timp de peste 200 de ani ca libertatea şi domnia legii să se menţină în marea noastră ţară'', a declarat un purtător de cuvânt al preşedintelui Joe Biden.

Puţin mai devreme, noul proprietar al Twitter, Elon Musk, a anunţat pe reţeaua sa de socializare va publica pe această temă o a doua serie de informaţii, pe care le-a denumit ''Arhivele Twitter''.

Musk a distribuit anterior o serie de mesaje ale jurnalistului Matt Taibbi, în care este detaliat, citând documente interne ale Twitter, modul cum această platformă a acţionat pentru a limita cât mai mult distribuirea unui articol din New York Post despre afacerile lui Hunter Biden când tatăl acestuia era în campanie electorală înaintea alegerilor.

Taibbi dezvăluie astfel cum angajaţi ai reţelei de socializare, care primea atunci donaţii substanţiale din partea Partidului Democrat, au diminuat distribuirea acelui articol şi au eliminat linkurile ce trimiteau la acesta inclusiv în mesajele directe, invocând drept justificare politica societăţii referitoare la materialele piratate.

articolul original.

A murit actorul Cornel Ciupercescu, cel care l-a interpretat excepțional pe Nicolae Bălcescu

4 December 2022 at 15:28
By: -

A murit actorul Cornel Ciupercescu, la vârsta de 77 de ani, cel care îl interpreta excepțional în filme pe Nicolae Bălcescu.

Trecerea în neființă a artistului a fost anunțată de Teatrul Evreiesc de Stat, unde a jucat din anul 1990.

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale”, la clasa profesorului George Carabin (promoția 1970), Cornel Ciupercescu a avut numeroase roluri la Teatrul Municipal Ploiești - Rică Venturiano în „O noapte furtunoasă” (de I.L. Caragiale, regia Marcel Anghelescu), Valère în „Avarul” (de Molière, regia Harry Eliad), Malcolm în „ Macbeth” (de William Shakespeare, regia Aureliu Manea), dar și la Teatrul de Stat Târgu Mureș - Boze în „Pădurea împietrită” (de Sherwood Anderson, regia Gh. Harag), Tase în „Un individ suspect” (de Sterea Popovici, regia Eugen Marcus).

Din anul 1990, a fost actor al Teatrului Evreiesc de Stat, timp de aproape trei decenii, în roluri precum Saladin, în „Nathan înțeleptul” de G. E. Lessing, regia Grigore Gonța, Gaston Schmaltz, în „Povestea unei bănci particulare”, de Friedrich Dürrenmatt, regia Kincses Elemer, Golem, în „Golem”, de H. Leivik, regia Cătălina Buzoianu sau Ulrich von Hutten, în „Elogiul nebuniei”, de Dumitru Solomon, regia Ion Cojar.

Cornel Ciupercescu a avut și o carieră cinematografică de excepție, în rolul lui Nicolae Bălcescu (Nicolae Bălcescu, în „La răscrucea marilor furtuni”, regia Mircea Moldovan) sau Frâncu Slătineanu, în „Castelul din Carpați”, regia Stere Gulea.

Foto: captură YouTube

Înmormântarea va avea loc marți, 6 decembrie, de la ora 11, la Cimitirul Bellu.

articolul original.
❌