ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 29 November 2022Spotmedia

De la începutul războiului din Ucraina, americanii și rușii au folosit o singură dată linia directă de comunicare între armatele lor

29 November 2022 at 05:20
By: -
image

O linie de comunicare directă creată între armatele Statelor Unite şi Rusiei la începutul războiului din Ucraina a fost folosită o singură dată până acum, a declarat un oficial american pentru Reuters.

Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că Statele Unite au iniţiat un apel prin intermediul liniei de „dezamorsare a conflictului” pentru a comunica părţii ruse îngrijorările sale cu privire la operaţiunile militare ruseşti din apropierea unor infrastructuri critice din Ucraina.

Se cunosc puţine detalii despre incidentului specific care a dus la apelul pe linia directă ce conectează Comandamentul european al armatei americane şi Centrul Naţional de Management al Apărării al Rusiei, precizează Reuters.

Oficialul american a refuzat să dea detalii, dar a precizat că nu a fost folosită atunci când o rachetă rătăcită a aterizat în Polonia, la 15 noiembrie, omorând două persoane. Explozia a fost probabil cauzată de o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană, deşi Rusia a fost responsabilă în cele din urmă, pentru că ea a declanşat războiul, a declarat NATO.

Deşi oficialul american a refuzat să precizeze ce activitate rusă a alarmat SUA, au existat incidente recunoscute public care au implicat atacuri ruseşti în jurul infrastructurii critice ucrainene. Printre acestea se numără operaţiunile ruseşti în jurul centralei nucleare ucrainene Zaporojie, cea mai mare din Europa, care se află sub control rusesc.

Ucraina şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că Rusia ar putea arunca în aer barajul Nova Kahovka, un rezervor de apă enorm din sudul Ucrainei, a cărui spargere ar inunda aşezările din aval, inclusiv capitala regională strategică Herson, pe care forţele ucrainene au recucerit-o la 11 noiembrie după retragerea ruşilor.

Cum comunică americanii cu rușii

Comunicarea directă între SUA şi Rusia a fost în centrul atenţiei de la începutul invaziei Rusiei în ţara vecină, având în vedere riscul grav ca o eroare de calcul din partea uneia dintre părţi să provoace un conflict direct între cele două state nucleare.

Când a fost anunţată, în martie, Pentagonul a declarat că această linie directă între armatele americană şi rusă a fost creată pentru a evita orice ciocniri involuntare în spaţiul aerian al NATO sau la sol. Americanii au crezut, de asemenea, că ar putea fi utilă dacă Statele Unite ar avea nevoie să evacueze americani de pe teritoriul ocupat de Rusia în Ucraina.

Un oficial a speculat că ar fi putut fi folosită şi în cazul în care un avion de vânătoare rusesc ar fi urmărit un avion ucrainean în spaţiul aerian polonez sau dacă o rachetă rusă ar fi traversat spaţiul aerian al NATO.

Linia de dezamorsare a unui potenţial conflict este testată de două ori pe zi, cu apeluri efectuate în limba rusă, a declarat oficialul american pentru Reuters. Un vorbitor de limbă rusă din cadrul Comandamentului european al SUA iniţiază aceste apeluri de la Wiesbaden, Germania, a precizat oficialul.

Linia de „deconflictualizare”, cum i se spune acestei linii directe de comunicaţie, este una dintre puţinele modalităţi pe care armatele SUA şi Rusiei le mai au pentru a menţine un dialog direct, menţionează Reuters.

Alte canale militare includ rare discuţii la nivel înalt între secretarul american al apărării Lloyd Austin şi ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu.

articolul original.

Zelenski anunță că România se numără printre țările care sprijină inițiativa ”Cereale din Ucraina”

29 November 2022 at 05:02
By: -
image

Preşedintele Volodimir Zelenski a menţionat România între ţările şi organizaţiile care sprijină noua iniţiativă a Kievului denumită „Cereale din Ucraina” (Grain from Ukraine), care are drept scop facilitarea transportului de cereale ucrainene.

„Volumul fondurilor acumulate pentru iniţiativa noastră ”Cereale din Ucraina” este în creştere şi depăşeşte deja 180 de milioane de dolari americani. Aceasta este deja una dintre cele mai mari iniţiative umanitare ucrainene din punct de vedere istoric. Şi va fi şi mai mare”, a anunţat luni Volodimir Zelenski în mesajul său video transmis în fiecare seară.

”Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Estonia, Irlanda, Spania, Italia, Canada, Qatar, Letonia, Lituania, Olanda, Germania, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, SUA, Turcia, Ungaria, Finlanda, Franţa, Croaţia, Cehia, Elveţia, Suedia, Uniunea Europeană şi-au anunţat deja contribuţia financiară, tehnică sau logistică la iniţiativa Grain From Ukraine - este o participare semnificativă. La care se adaugă Republica Coreea, iar Japonia - încă din primele zile. Şi, de asemenea, NATO. Şi, bineînţeles, ONU”, a enumerat Volodimir Zelenski.

„Le sunt recunoscător tuturor celor care participă”, a transmis preşedintele ucrainean.

Volodimir Zelenski a vorbit prima dată despre această iniţiativă ucraineană la 18 noiembrie, apoi a lansat-o oficial sâmbătă, 26 noiembrie, printr-un summit internaţional privind securitatea alimentară, la care au participat, direct sau online, participanţi din peste 30 de state.

Programul ”Cereale din Ucraina” este prezentat drept o iniţiativă umanitară, care are drept scop salvarea de la foamete a milioane de oameni. 

”Acest program prevede achiziţionarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni şi trimiterea lor în ţările din Africa şi Asia care se află în pragul foametei. Acest lucru va permite organizarea sprijinului internaţional pentru agricultura ucraineană, protejarea suprafeţelor cultivate, susţinerea producţiei, îmbunătăţirea lanţurilor de aprovizionare şi găsirea unor clienţi internaţionali care să garanteze achiziţionarea de produse alimentare ucrainene”, au transmis oficialii Preşedinţiei din Ucraina.

Aflat vineri la o conferinţă în Lituania, preşedintele Klaus Iohannis a spus că până acum autorităţile de la Bucureşti au facilitat intrarea a aproape 3 milioane de ucraineni în România şi au facilitat exportul a peste 7 milioane de tone de cereale ucrainene prin România.

”Sprijinul României pentru Ucraina va rămâne multidimensional şi cuprinzător, acţionând pe mai multe direcţii: politică, economică, inclusiv reconstrucţia, financiară, umanitară, prin instrumentele de drept internaţional, căutarea responsabilităţii şi combaterea impunităţii, transporturi şi agricultură. În ceea ce priveşte reconstrucţia Ucrainei, am arătat că este mare nevoie de ajutorul comunităţii internaţionale şi că România este pregătită să facă parte din acest efort”, a spus Iohannis. 

articolul original.

Președintele Germaniei spune că îi înțelege pe protestatarii din China: Libertatea de expresie este un bun public important

28 November 2022 at 21:17
By: -
image

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a declarat luni că înţelege nerăbdarea manifestanţilor din China faţă de restricţiile drastice anti-Covid.

„Înţeleg că oamenii îşi exprimă nerăbdarea şi nemulţumirile pe străzi”, a apreciat şeful statului într-un interviu pentru Deutsche Welle. „Ca democrat, pot spune că libertatea de expresie este un bun public important”, a menţionat el.

"Cu toţii ne amintim propria noastră luptă împotriva Covid-ului şi povara pe care a reprezentat-o. Ne putem imagina cât de grea este povara pentru oamenii din China, unde măsurile sunt mult mai stricte, sunt în vigoare de mult mai mult timp şi sunt înăsprite în continuare", a subliniat preşedintele german.

Preşedintele german şi-a exprimat speranţa că "autorităţile din China vor respecta dreptul la libertatea de expresie şi de manifestare".

Autorităţile chineze au făcut totul luni pentru a stăvili mişcarea de protest de o amploare istorică împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multe libertăţi. Prin dimensiunile sale teritoriale, această mobilizare pare a fi cea mai importantă după manifestaţiile pro-democraţie din 1989, reprimate în mod brutal.

Mobilizarea este punctul culminant al unei nemulţumiri populare care se face simţită de mai multe luni în China, una dintre ţările din lume care aplică o politică strictă de "zero COVID", cu lockdown-uri repetate şi teste PCR aproape zilnice pentru populaţie.

articolul original.
Ieri — 28 November 2022Spotmedia

Laureatul belarus al premiului Nobel pentru Pace riscă 12 ani de închisoare pentru contrabandă

28 November 2022 at 20:51
By: -
image

Colaureatul premiului Nobel pentru Pace Ales Beliaţki, vechi apărător al drepturilor omului în Belarus, riscă până la 12 ani de închisoare într-un dosar de „contrabandă” cu numerar, a anunţat luni ONG-ul său Viasna.

Beliaţki, care deja se află în detenţie din iulie 2021 în Belarus, figurează în acest dosar alături de alţi colaboratori arestaţi şi un al treilea aflat în exil în străinătate, potrivit Viasna. „Ei riscă între 7 şi 12 ani de închisoare”, a precizat organizaţia într-un comunicat, informează AFP.

Beliaţki şi colaboratorii săi sunt acuzaţi că au tranzitat "în grup organizat" frontiera belarusă având asupra lor "o mare cantitate de numerar" şi că "au finanţat acţiuni colective ce au adus grave prejudicii ordinii publice". Potrivit Viasna, data procesului nu a fost încă fixată.

Acest nou dosar este perceput de mulţi drept o răzbunare a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, aliat al Moscovei care vrea să reducă la tăcere orice formă de critică, mai ales după ampla mişcare de contestare post-electorală din vara lui 2020.

Ales Beliaţki a primit anul acesta premiul Nobel pentru Pace datorită luptei lui pentru apărarea drepturilor omului, alături de centrul rus Memorial şi ONG-ul Centrul ucrainean pentru libertăţi civile.

Minskul a denunţat acest premiu drept "o decizie politică".

Fondată în 1996 în timpul amplelor manifestaţii pro-democraţie din Belarus, Viasna şi-a început activitatea oferind ajutor persoanelor aflate în detenţie şi apropiaţilor lor.

Ulterior, activitatea ONG-ului s-a extins la apărarea drepturilor omului în general, într-o ţară unde abuzurile de acest fel sunt generalizate.

articolul original.

Focar uriaș de gripă aviară în SUA: Peste 50 de milioane de păsări au murit

28 November 2022 at 19:45
By: -
image

Gripa aviară a ucis peste 50 de milioane de păsări într-un focar uriaș în SUA. Statistica include găini și curcani, iar numărul a depășit un record anterior, stabilit în 2015.

Au fost afectate păsări din peste 40 de state, mai mult decât dublul numărului de state afectate în focarul precedent.

Boala este răspândită de păsările sălbatice, iar riscul pentru oameni este scăzut, au anunțat specialiștii.

Decesele au dus la creșterea prețurilor la ouă și carne de curcan înainte de sărbătoarea Zilei Recunoștinței.

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor consideră că epidemiile sunt rezultatul comerțului internațional, al practicilor agricole și al păsărilor sălbatice migratoare.

Potrivit organizației, peste 4,6 milioane de păsări au murit sau au fost sacrificate numai între jumătatea lunii octombrie și jumătatea lunii noiembrie.

articolul original.

O femeie a fost găsită de familie la 51 de ani după ce fusese răpită de dădaca ei

28 November 2022 at 19:21
By: -
image

La 51 de ani după ce dădaca ei a răpit-o când era bebeluş, în Texas, o femeie a fost găsită de familie cu ajutorul unui test ADN.

Incredibila poveste despre dispariţia Melissei Highsmith s-a încheiat sâmbătă în Carolina de Sud, potrivit postului de televiziune din Charleston, WCIV, precum şi al unui comunicat de presă al familiei ei, relatează The Guardian.

Highsmith avea un an în 1971 şi locuia în Fort Worth, Texas, când mama ei, Alta Apantenco, a publicat un anunţ în ziar prin care căuta o dădacă. Crescând-o singură pe Melissa şi având nevoie de o persoană care să aibă grijă de fiica ei în timp ce lucra, Apatenco a angajat o femeie care şi-a exprimat interesul pentru job.

La un moment dat, colega de apartament a lui Apatenco a lăsat-o pe Melissa în grija dădacei, iar aceasta ar fi răpit-o şi nu a mai înapoiat-o familiei.

Familia Melissei a reclamat la poliţie dispariţia copilei, dar deşi a trecut mai bine de jumătate de secol de atunci, Melissa nu a fost uitată. Membrii famileii au organizat şi petreceri cu ocazia aniversării ei în fiecare an, în luna noiembrie.

În luna septembrie, cei dragi Melissei au primit un pont anonim că femeia s-ar afla în împrejurimile oraşului Charleston, care este la mai mult de 1.770 de kilometri de Fort Worth, potrivit WCIV.

Familia a folosit rezultatele unui test ADN folosind aplicaţia 23andMe, un semn de naştere al femeii şi ziua ei de naştere şi a obţinut confirmarea că femeia este într-adevăr fata care le fusese luată cu 51 de ani în urmă.

Sâmbătă, Melissa s-a reunit cu mama, cu tatăl şi cu doi dintre cei patru fraţi ai săi, la biserica familiei din Fort Worth.

”Nu m-am putut opri din plâns. Am fost nespus de bucuroasă şi încă sunt derutată încercând să înţeleg că sora mea era chiar în faţa mea şi că am găsit-o.”, a mărturisit sora femeii, Victoria Garner, într-o declaraţie.

Cât despre dădacă, până luni nu se ştia încă ce soartă a avut, precizează cotidianul britanic.

articolul original.

Olena Zelenska: Violența și crimele sexuale fac parte din arsenalul rus pentru umilirea ucrainenilor

28 November 2022 at 18:12
By: -
image

Prima-doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a afirmat luni, la o conferinţă la Londra, că violenţa şi crimele sexuale fac parte din ”arsenalul” rus pentru umilirea ucrainenilor, solicitând un ”răspuns global” liderilor din întreaga lume.

De la invazia rusă lansată la 24 februarie, ”ocaziile ocupanţilor de a-i umili ucraineni au crescut şi, din păcate, violenţa sexuală şi crimele sexuale fac parte din arsenalul lor”, a spus Olena Zelenska, relatează AFP.

Rusia foloseşte violenţa sexuală ”sistematic şi deschis”, a acuzat soţia preşedintelui ucrainean.

”Din acest motiv este extrem de important ca aceasta să fie recunoscută drept crimă de război pentru a-i urmări pe toţi agresorii”, a mai spus ea, cerând insistent un ”răspuns cuprinzător”, în cadrul unei conferinţe organizate la Londra pe tema violenţelor sexuale folosite în conflicte.

”Sper într-adevăr că va exista un răspuns a întregii comunităţi internaţionale la tot ce se întâmplă în Ucraina în acest moment”, a adăugat ea.

Pentru Olena Zelenska, violenţa sexuală este ”cel mai crud şi mai animalic mod de a dovedi dominaţia”.

”Toată lumea ştie că sunt multe violuri” comise de armata rusă în Ucraina, dar, potrivit primei-doamne ucrainene, victimele vorbesc chiar mai puţin decât de obicei din cauza războiului, de teamă că atacatorii lor se vor întoarce şi o vor lua de la capăt.

Peste 100 de cazuri de infracțiuni sexuale

”În acest moment, Procuratura investighează peste 100” de cazuri de presupuse infracţiuni sexuale, a spus prima-doamnă, amintind că primul caz care s-a soldat cu urmărirea penală a fost cel al unei femei violate de militarii care tocmai îi uciseseră soţul.

Guvernul a lansat un centru pentru oferirea de sprijin psihologic, pentru a ajuta victimele războiului, a menţionat Olena Zelenska.

Iniţiativa de combatere a violenţei sexuale în conflicte este o reuniune organizată luni şi marţi la Londra de către guvernul britanic cu reprezentanţi din întreaga lume.

Ministrul britanic de Externe James Cleverly, care a fost vinerea trecută în vizită la Kiev, a anunţat un nou ajutor şi un ”sprijin crucial pentru supravieţuitorii violenţelor sexuale comise de armata rusă”.

articolul original.

Ucraina testează importul de electricitate din România

28 November 2022 at 16:36
By: -
image

Compania ucraineană de tranzacţionare a energiei EKU a anunţat că a efectuat duminică un import de probă, de un megawatt de energie electrică, din România.

Ucraina se confruntă cu un deficit semnificativ de electricitate după ce Rusia a accelerat în octombrie atacurile cu rachete asupra infrastructurii energetice, ceea ce provocat întreruperi de energie în multe zone, transmite Reuters.

"Importul de electricitate poate deveni un instrument suplimentar pentru stabilizarea sistemului energetic al Ucrainei", se arată într-un comunicat al EKU postat pe site-ul său.

Sâmbătă, Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, a vorbit cu Zelenski şi a anunțat că UE trimite Ucrainei: 200 de transformatoare de dimensiuni medii și un autotransformator mare din Lituania, un autotransformator de dimensiuni medii din Letonia, 40 de generatoare grele din rezerva rescEU situată în România.

articolul original.

Rusia se pregătește să fie bombardată – Sute de afișe cu informații despre locurile unde oamenii se pot adăposti

28 November 2022 at 14:54
image

Mai multe semne care indică amplasamentul adăposturilor antibombardamente au apărut pe străzile din orașele rusești de la frontiera cu Ucraina, precum și în locuri mai îndepărtate.

Peste 700 de indicatoare vor fi montate la începutul lunii decembrie în orașul Belgorod, a declarat duminică primarul orașului, Valentin Demidov, citat de site-ul independent Holod.

Potrivit edilului, montarea semnelor marchează "o a doua etapă" a pregătirii apărării civile. "În prima fază, am inspectat fiecare loc care poate îndeplini acest rol și am notat responsabilitățile pentru permiterea accesului și monitorizarea condițiilor adăposturilor".

Locuitorii au început să întâlnească semnele care indică drumul către adăposturi și în orașul Rostov-pe-Don, situat la aproximativ 150 de kilometri distanță de portul ucrainean Mariupol, ocupat de trupele Moscovei, relatează Moscow Times.

Indicatoarele pentru adăposturi au apărut, însă, și în regiuni mai îndepărtate de Ucraina. În orașul Novokuznețk, din sud-vestul Siberiei, cu o populație de peste 500.000 de locuitori, mai mult de 3.000 de plăcuțe au fost instalate de angajații municipalității.

Se estimează că pe întreg teritoriul Rusiei există 16.500 de adăposturi. Presa independentă a relatat în trecut că amplasamentele acestora sunt secrete și ascunse populației.

Autoritățile din Moscova au cerut luna trecută un șablon de design pentru indicatoarele care semnalează adăposturile, după ce localnicii au început să găsească semne improvizate montate pe clădiri.

Consiliul de Securitate al Rusiei a ordonat în aprilie inventarierea completă a adăposturilor subterane din regiunile de la frontiera cu Ucraina. În urmă cu două săptămâni, președintele Vladimir Putin a condus prima întrunire a consiliului de la începerea războiului, în care s-a discutat și despre pregătirile pentru apărarea civilă.

După începerea invaziei, autoritățile din regiunile de la granița cu Ucraina, inclusiv Belgorod, au susținut că au avut loc atacuri cu drone, rachete și artilerie în zona lor.

Ziua 278 de război. Mesaje despre posibile atacuri la centrala nucleară Zaporojie. Petiție pentru Putin să oprească războiul

articolul original.

Reuniuni cruciale la București. Șeful NATO a ajuns în România escortat de avioane de luptă: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige (Foto & Video)

28 November 2022 at 15:41

Bucureștiul este capitala diplomației euro-atlantice zilele acestea, fiind gazdă pentru reuniuni importante pentru care au venit șeful NATO Jens Stoltenberg și liderii diplomației statelor Alianței, inclusiv secretarul de Stat al SUA Antony Blinken.

Luni şi marţi, are loc Reuniunea Liderilor de la Munchen, ce a fost deschisă printr-un discurs al președintelui Klaus Iohannis.

Ulterior, șeful statului a susținut o declarație comună de presă alături de Jens Stoltenberg. Iohannis a subliniat că România va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO și a cerut o susținere sporită a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.

La rândul său, Secretarul General al NATO a afirmat că ne aflăm în cea mai mare criză de securitate dintr-o generaţie întreagă şi a mulţumit României pentru ajutorul dat în cadul NATO şi pentru sprijinirea Ucrainei.

”Nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige”, a mai declarat Stoltenberg.

Marți și miercuri va avea loc reuniunea miniştrilor de Externe din NATO, primul eveniment de nivel înalt al Alianţei Nord-Atlantice într-un stat de pe Flancul Estic, de la începutul războiului Rusiei în Ucraina.

La sesiunile deschise partenerilor din cadrul Ministerialei vor participa și miniştrii Afacerilor Externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

SpotMedia.ro v-a prezentat, în format LIVE TEXT, cele mai importante momente și declarații din cadrul acestor reuniuni:

17:20 - Jens Stoltenberg susține o declarație de presă:

  • E o plăcere să mă aflu din nou la București, mulțumesc României pentru că găzduiește această reuniune.
  • Aveți un sistem cheie pentru sistemul de apărare NATO antirachetă. Salut angajamentul de a menţine bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB. Investiţiile în apărare sunt esenţiale în contextul în care ne confruntăm cu cea mai mare criză în materie de securitate a unei generaţii.
  • Suntem în cea mai mare criză de securitate într-o generație întreagă. În contextul agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina, NATO îşi întăreşte prezenţa de la Baltică până la Marea Neagră. Este un mesaj clar că NATO se află aici şi vom face tot ce este necesar pentru a apăra toţi aliaţii.
  • Miniștrii de Externe ai NATO vor căuta soluții pentru a sprijini în continuare Ucraina. Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige, ar arăta altor lideri că se pot atinge țeluri prin forță.
  • Președintele Putin încearcă să distrugă sistemul de alimentare cu energie electrică, infrastructura de gaze și serviciile de bază pentru populația Ucrainei. Președintele Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă în războiul împotriva Ucrainei. Este un lucru îngrozitor și trebuie să fim pregătiți pentru alte atacuri în continuare.

17:10 - Președintele Klaus Iohannis susține o declarație de presă:

  • Am evaluat împreună situația de securitate generată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cu accent asupra flancului estic. Am subliniat necesitatea implementării rapide a deciziilor de la summitul de la Madrid din acest an. Importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă în noul concept strtegic adoptat la Madrid.
  • România va crește cheltuielile pentru apărare de la 2% din PIB la 2,5% din PIB în 2023.
  • Din februarie și până acum, NATO a desfășurat efective importante în România. Acum găzduim 5.000 de militari din statele aliate. Avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar.
  • România va continua să aducă o contribuție semnificativă ca furnizor de securitate în regiune. Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând.
  • Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanțiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România.
  • România va continua să ofere asistență multidimensională Kievului pe toate palierele. În aceeași măsură, după cum cunoașteți, depunem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăși dificultățile de ordin social, economic și energetic generate de războiul din Ucraina.
  • O temă complementară o reprezintă creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigație.
  • Îi mulțumesc domnului Secretar General pentru efortul său de coordonare a modernizării NATO, pentru a putea răspunde tuturor amenințărilor și provocărilor.
  • Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru Alianța noastră, de care depinde nu doar securitatea spațiului euroatlantic, ci și stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii.
  • Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre. De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar și mă aștept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv.

16:15 - Secretarul general NATO a fost primit şi de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

15:30 - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost primit la Palatul Victoria de premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.

15:06 - Ulterior, și MApN a postat imagini cu cele două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Române care au escortat avionul TAROM în care se afla șeful NATO. MApN precizează că misiunea a avut loc la solicitarea Ministerului de Externe.

14:57 - Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a postat pe Instagram o imagine în care le face cu mâna piloților români care l-au întâmpinat la intrarea în spațiul aerian al României.

„Primire călduroasă în România”, a comentat șeful NATO.

14:25 - Președintele Klaus Iohannis a deschis Reuniunea Liderilor de la Munchen, punând accent pe rolul jucat de România în regiunea Mării Negre, dar și pe nevoia de a susține Ucraina și celelalte state amenințate de Rusia, în special Republica Moldova și Georgia.

Suntem acum în fața unui test istoric al puterii noastre colective și al valorilor noastre democratice. (…) Parteneriatul trans-atlantic a devenit mai puternic în urma acestei crize. Regiunea Marii Negre și-a demonstrat importanța. Comunitatea euro-atlantică este mai puternică și mai robustă în urma acestei crize. Suntem mai uniți. Unitatea înseamnă de asemenea solidaritate, solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue într-o manieră coordonată.

România, ca membru NATO și UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, a fost în centrul răspunsului acestei crize multidimensionale cauzate de agresiunea Rusiei.

Regiunea Mării Negre este de mult timp principalul spațiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei și de testare a angajamentului nostru colectiv pentru securitatea regională și stabilitate. Am putut vedea acest lucru cu războiul din Ucraina.

Mai mult, state precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile în fața consecințelor acestui război. Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia”, a spus șeful statului.

Foto: Administrația Prezidențială

14:14 - „Organizarea reuniunii la Bucureşti este o recunoaştere a rolului strategic al României în Marea Neagră, deoarece lucrurile care se întâmplă în Marea Neagră nu rămân în Marea Neagră", a spus ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, înainte de deschiderea Reuniunii Liderilor de la Munchen (Munich Leaders Meeting - MLM).

13:56 - Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut consultări politice cu omologul său croat, Gordan Grlic Radman, cei doi discutând despre aderarea celor două țări la Schengen și la OCDE.

„Împărtășim o evaluare comună și anume aceea că extinderea acestui spațiu va contribui la întărirea frontierelor externe ale UE, la crearea unui Spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient în fața provocărilor la adresa securității interne a Uniunii. Atât România, cât și Croația sunt pregătite pentru aderare și sunt parte a soluției de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce privește gestionarea fluxurilor migratorii și de asemenea este clar că este în interesul UE ca spațiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”, a spus Aurescu.

13:27 - La București se află luni și premierul Serbiei, Ana Brnabic, care a discutat cu premierul Nicolae Ciucă și despre aderarea la UE și interconectorul de gaz România-Serbia, important pentru a scăpa Europa de dependența energetică de Rusia.

„Premierul Ciucă a reconfirmat angajamentul României pentru susținerea avansării Serbiei în procesul de aderare la Uniunea Europeană, insistând asupra importanței reformelor și consolidării capacității administrative. În ceea ce privește stabilitatea în regiunea Balcanilor de Vest, mai ales în contextul agresiunii rusești din Ucraina, Șeful Guvernului a salutat acordul recent facilitat de Uniunea Europeană în dialogul Belgrad - Priștina. În acest context, flexibilitatea și capacitatea de compromis a părților sunt esențiale pentru climatul de stabilitate în regiune”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

13:00 - Secretariatul General al Camerei Deputaţilor a anunțat că accesul în Palatul Parlamentului, în curtea şi perimetrul acestuia, va fi restricţionat în perioada 29 - 30 noiembrie, cât timp are loc Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO.

articolul original.

Rusia a adus o navă cu rachete în Marea Neagră pentru noi atacuri, Zelenski pregătește populația pentru ce e mai rău

28 November 2022 at 14:18
image

O navă rusească gata să lanseze noi valuri de rachete a fost adusă în Marea Neagră, a anunțat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

Această manevră arată clar intențiile rușilor după bombardamentele care au lăsat țara în frig și întuneric, relatează Moscow Times.

"Asta indică faptul că pregătirile sunt în curs. Este destul de probabil ca începutul săptămânii să fie marcat de un astfel de atac", spus Natalia Gumeniuk, purtătoarea de cuvânt a armatei ucrainene.

Pregătirile rușilor pentru noi bombardamente au fost confirmate și de Volodimir Zelenski, într-un mesaj video postat duminică seara pe Facebook.

"Înțelegem că teroriștii pregătesc noi atacuri și, atât timp cât au rachete, nu se vor opri. Dar abilitatea noastră de a ne ajuta unul pe celălalt și de a avea grijă de cei mai vulnerabili - vârstnicii, familiile cu copii, cei care și-au pierdut casele și rudele în război - asistența noastră reciprocă este unul dintre elementele de protecție împotriva terorii și puterea noastră", a spus președintele Ucrainei.

"Săptămâna viitoare poate fi la fel de grea precum cea care trece. Forțele noastre de apărare se pregătesc. Tot statul se pregătește. Lucrăm la toate scenariile, inclusiv cu partenerii. Iar unitatea noastră trebuie să fie pregătită. Așa că vă rog nu-i lăsați fără ajutor pe cei pe care îi puteți ajuta. Vă rog să fiți atenți la alertele aeriene săptămâna aceasta", și-a avertizat Zelenski concetățenii.

El a adăugat că Rusia încearcă să folosească frigul împotriva populației Ucrainei. "Împreună vom îndura tot", și-a încheiat mesajul liderul de la Kiev.

Potrivit ministrului de Interne al Ucrainei, Ievhen Ienin, de la începutul războiului, în urmă cu nouă luni, bombardamentele Rusiei au lovit 32.000 de ținte civile. "Acestea sunt îndeosebi locuințe private sau blocuri de apartamente", a spus el într-un interviu televizat.

De asemenea, peste 700 de elemente critice de infrastructură, printre care poduri, aeroporturi, depozite de petrol și combustibili și stații electrice, au fost distruse.

Țintele militare ale Ucrainei au reprezentat doar 3% din toate atacurile rusești, a precizat ministrul.

Ziua 278 de război. Noi înfrângeri pentru ruși la orizont, bombe Boeing pentru Ucraina

articolul original.

Niculae Bădălău a fost arestat și va face Crăciunul după gratii. PSD îi cere revocarea din funcția de la Curtea de Conturi

28 November 2022 at 13:51
image

Niculae Bădălău a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, luată luni, la cererea procurorilor DNA.

Decizia poate fi contestată, dar dacă rămâne definitivă, Bădălău îşi va petrece Crăciunul după gratii.

În schimb, magistraţii au decis ca o complice a lui Bădălău să fie plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Bădălău este vicepreședinte al Autorității de Audit al Curţii de Conturi şi fost senator PSD.

Acuzaţiile DNA la adresa lui Bădălău

Nicula Bădălău a fost reținut duminică, de DNA, pentru dare de mită, în formă continuată, și trafic de influență.

Procurorii DNA susţin că Bădălău i-ar promis, în total, 170.000 de euro primarului unei comune pentru a oferi un contract unei firme administrate de o rudă a sa şi a continua să facă plăţi acelei societăţi, în cadrul unui alt contract, chiar şi pentru lucrări neconforme.

Potrivit DNA, în datele de 9 august şi 19 noiembrie, Niculae Bădălău i-ar fi pretins primarului să atribuie un contract privind "Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă", estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăţi administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse la această instituţie de către primăria respectivă.

Potrivit unor oficiali ai DNA, primarul căruia Niculae Bădălău i-ar fi oferit mită este Dan Păsat, fost deputat PNL, care a fost condamnat în 2013 la trei ani de închisoare pentru şantaj.

Dan Păsat are calitatea de martor-denunţător în dosar, el fiind cel care l-a denunţat pe Bădălău la DNA.

Bădălău acţiona ca un cap mafiot

Referatul procurorilor DNA citat de G4Media arată că Bădălău "și-a dezvoltat un adevărat mod de operare din obținerea de contracte de lucrări de la primăriile din județele Giurgiu și Teleorman pentru firmele controlate de el, prevalându-se de funcțiile anterioare și mai ales de calitatea lui actuală, care îi permite să afirme că neexecutarea lucrărilor nu va fi constatată de organele Curții de Conturi a României.

De asemenea, acesta profită și de faptul că primarii sunt timorați de calitatea sa, temându-se că, în cazul în care nu acceptă cedarea lucrărilor către firmele indicate de el, vor putea fi supuși unor controale din partea Curții de Conturi a României”.

PSD cere revocarea din funcţie

După ce a fost reţinut de DNA, PSD s-a dezis luni dimineaţă de Niculae Bădălău şi i-a cerut iniţial să-și dea demisia din funcţia de vicepreședinte al Curții de Conturi, pentru că „ar afecta grav credibilitatea instituției”. Iar USR a cerut conducerii Parlamentului declanşarea procedurii de revocare.

Ulterior, social-democrații au cerut şi ei conducerii celor două camere ale Parlamentului declanșarea procedurii de revocare.

„Am depus o solicitare către Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pentru declanșarea procedurii de revocare din funcția de membru al Curții de Conturi și vicepreședinte a lui Niculae Bădălău. Azi dimineață (luni dimineață - n.red.) am solicitat demisia lui, pentru că noi considerăm că este cea mai rapidă formulă prin care credibilitatea Curții de Conturi nu va fi afectată, dar pentru că nu am văzut o reacție asupra demisiei, am decis să depunem și această solicitare”, spune Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD.

Oprea susține că Bădălău nu este suspendat din funcție, deoarece nu a fost trimis în judecată, ci este doar arestat preventiv.

În 1988, Bădălău a fost condamnat pentru că a furat patru saci cu grâu dintr-un depozit al statului. Bădălău a primit la acea vreme o pedeapsă de un an de închisoare, pe care nu a mai executat-o, pentru că Nicolae Ceauşescu, cu ocazia aniversării a 70 de ani, a amnistiat toate condamnările mai mici de 10 ani.

articolul original.

DNA trimite în instanță dosarul delapidării fostei UTC: Cum a făcut Ticu Plăcintă un prejudiciu de 15 milioane de lei

28 November 2022 at 12:39
image

DNA a trimis în instanță dosarul delapidării patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC) din București, prin intermediul unei firme paravan. Prejudiciul de care este acuzat Ticu Plăcintă (alături de 3 complici) se ridică peste 15,7 milioane de lei.

Ticu Plăcintă a fost preşedintele Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti (FTMB) şi acum este trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, foloase necuvenite, cu consecinţe deosebit de grave.

Potrivit unui comunicat DNA de luni, procurorii i-au trimis în judecată pe:

  • Ticu Plăcintă, preşedinte al Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti (FTMB) şi preşedinte al Consiliului de conducere al aceleiaşi fundaţii
  • Valentin Mărgineanu, membru în Consiliul de conducere al FTMB şi ulterior vicepreşedinte al SC Tin Management Grup SA,
  • Florin Paul Ionescu, membru al comisiei de Relaţii Economice din cadrul FTMB şi ulterior vicepreşedinte al SC Tin Management Grup SA
  • Laurenţiu Bogdan Plăcintă, manager al SC Tin Management Grup SA.

Fundaţia pentru Tineret a Municipiului Bucureşti s-a înfiinţat în 1990 şi a preluat patrimoniul fostei UTC Bucureşti (inclusiv clădirile şi terenurile aferente), cu scopul de a finanţa programe destinate tinerilor şi organizaţiilor/asociaţiilor de tineret.

Timp de aproape 10 ani (21 iunie 2011 - 8 ianuarie 2020), Ticu Plăcintă ar fi deturnat obiectul de activitate şi scopul pentru care a fost înfiinţată Fundaţia şi a cauzat un prejudiciu de 15.725.392 de lei.

Concret, spun procurorii, iată demersurile celor 4 complici:

  • Au înfiinţat SC Tin Management Grup SA în scopul preluării de către această firmă a dreptului de administrare asupra tuturor imobilelor prezente şi viitoare ale FTMB. Ulterior, au încheiat mai multe contracte (iniţial un contract de concesiune, iar ulterior mai multe contracte de asociere în participaţie), în condiţii vădit dezavantajoase pentru organizaţia de tineret, ce aveau ca obiect predarea, către această firmă, a dreptului de administrare a întreg patrimoniului imobiliar prezent şi viitor şi redirecţionarea a 85% din rezultatele financiare obţinute.
  • Au cooptat în cadrul SC Tin Management Grup SA o altă firmă administrată de Laurenţiu Bogdan Plăcintă ca asociat cu un aport în natură constând într-un teren în suprafaţă de 51.341 m.p. cu construcţii speciale, situate într-o comună din Argeş. Astfel, FTMB a rămas cu 38,258% din acţiuni, iar societatea administrată de Laurenţiu Plăcintă a preluat controlul asupra SC Tin Management Grup SA şi implicit şi asupra patrimoniului FTMB deţinând 60,846% din acţiuni.
  • Au încheiat acte adiţionale prin care s-a modificat metoda de împărţire a rezultatelor financiare, respectiv 20% din veniturile realizate din exploatarea imobilelor revine FTMB şi 80% din venituri revine SC Tin Management Grup SA.

Prejudiciul menţionat reprezintă venituri nerealizate de către FTMB şi în acelaşi timp foloase necuvenite, obţinute de SC Tin Management Grup SA.

"Acţiunile menţionate mai sus au făcut ca numai sume nesemnificative de bani din exploatarea patrimoniului FTMB să fie utilizate pentru programe de şi pentru tineri. Aşadar, pe lângă prejudicierea patrimoniului FTMB, ar fi fost afectate şi lezate în mod grav şi interesele legitime ale organizaţiei de tineret, respectiv cele de realizare a scopului şi a obiectivelor pentru care a fost înfiinţată prin lege şi cele ale tinerilor, în particular", acuză DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.

articolul original.

Veste bună din Ucraina: Pisaniile lui Ștefan cel Mare au fost găsite

28 November 2022 at 10:51

Pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson, anunță ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

Acum nici o lună ministrul ne spunea că România încearcă să salveze Pisaniile lui Ștefan cel Mare de invadatorii ruşi.

"Printre veștile rele pe care războiul din Ucraina le transmite lumii și-a făcut loc și o veste bună pentru istoria și cultura română. În urma unei noi discuții purtate sâmbătă cu ministrul ucrainean al Culturii, dl. Olexandr Tkacenko, am aflat cu mare bucurie că pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson!

🙏🙏

Sunt neatinse, în siguranță, le puteți vedea în fotografia atașată", scrie luni pe Facebook Lucian Romaşcanu.

Ministrul precizează că, din nefericire, "toate icoanele muzeului din Herson au fost furate de agresorul rus, crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina..."

În concluzie, Romaşcanu spune că a discutat cu ministrul Culturii din Ucraina despre posibilitatea de a evacua pisaniile și alte artefacte în România, pentru a le păstra în siguranță până la încetarea conflictului: "Așteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm".

articolul original.

Doi englezi au rămas fără kerosen și au aterizat forțat, la Iași

28 November 2022 at 10:24

O aeronavă de mici dimensiuni a aterizat forţat în judeţul Iaşi.

Primele informaţii arată că nu sunt victime în urma incidentului aviatic.

Salvatorii au fost redirecționați către satul Borșa, comuna Vlădeni.

„Din datele apelantului sunt doi cetățeni englezi, sunt bine, fără a avea nevoie de îngrijiri medicale”, a informat ISU Iași.

Pilotul și copilotul ar fi aterizat forțat pentru că au rămas fără kerosen, potrivit Mediafax.

Anterior, directorul Aeroportului Iaşi, Romeo Vatră, a declarat pentru News.ro că avionul ar aparţine Aeroclubului Moldova Iaşi şi ar fi aterizat în câmp.

”Din ce am aflat ar fi vorba de un avion mic. A avut probleme la un motor şi a aterizat în câmp, în siguranţă, la Vlădeni”, a spus Romeo Vatră.

Foto: BZI
articolul original.

Industria dezvoltată de Finlanda care furnizează tot ce este necesar în adăposturile de apărare civilă

28 November 2022 at 09:48
By: -
image

Finlanda are o armată de profesionişti, dar nu a renunţat la stagiul militar obligatoriu.  

Din cauza războiului din Ucraina, în mai 2022, Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO, un gest care ar fi părut greu de crezut în urmă cu câţiva ani şi care acum se bucură de un sprijin popular masiv. Nordicii şi-au creat un sistem de apărare puternic ce va reprezenta un plus pentru Alianţa Nord-Atlantică, care se bazează pe investiţii în armată, dar şi în sistemul de protecţie civilă.

În paralel, în Finlanda s-a dezvoltat şi o industrie care furnizează tot ce este necesar în adăposturile de apărare civilă.

Citeşte articolul integral pe ŞtirileProTV.ro

articolul original.

Ziua 278 de război. Orașul Nikolaiev a rămas iar fără apă, mesaje despre posibile atacuri la centrala nucleară Zaporojie

28 November 2022 at 21:35
image

Ziua 278 de război aduce informații despre posibile noi înfrângeri ale Rusiei. Experții militari occidentali spun că e tot mai clar că rușii vor fi alungați și de pe celălalt mal al Niprului, astfel că vor pierde întreg Hersonul, regiune declarată anexată de Vladimir Putin.

O altă posibilă retragere ar putea avea loc în altă regiune anexată, Zaporojie. Aici partea ucraineană spune că informațiile arată că forțele Moscovei ar putea ceda centrala nucleară, pe care o ocupă din martie: „Avem impresia că îşi fac valizele şi fură tot ce pot”. Partea rusă neagă, și lansează în același timp mesaje despre o ofensivă pe care Kievul ar pregăti-o asupra centralei.

În Rusia, femeile au lansat ieri, de Ziua Mamei, o petiție în care îi cer lui Putin să oprească războiul, dar Kremlinul susține că nu a văzut-o. Totodată, în orașele de la granița cu Ucraina, au fost postate afișe care le dau oamenilor informații despre locurile unde se pot adăposti în caz de bombardamente.

Între timp, procurorul general al Ucrainei spune că faptul că Rusia a lăsat fără curent milioane de ucraineni este un genocid. Situația rămâne gravă în ce privește rețeaua de electricitate. Atât de gravă încât primarul Kievului ia în considerare o evacuare a cetățenilor în suburbii.

O mișcare surpriză face Boeing, care vrea să producă în masă bombe, care să fie luate de Pentagon pentru a fi livrate în Ucraina. Și tot în SUA cresc tensiunile în disputa Ucraina vs. Taiwan, pentru că ajutorul militar masiv pentru Kiev slăbește apărarea Taipeiului împotriva amenințării chineze.

Situația pe front

  • Navă nouă în Marea Neagră - O navă rusească gata să lanseze noi valuri de rachete a fost adusă în Marea Neagră. "Asta indică faptul că pregătirile sunt în curs. Este destul de probabil ca începutul săptămânii să fie marcat de un astfel de atac", a spus Natalia Gumeniuk, purtătoarea de cuvânt a armatei ucrainene. Detalii AICI.
  • Bombardament masiv lângă Nikopol - Rușii au lansat peste 30 de obuze asupra unor localități regiunea Dnipropetrovsk, în apropiere de Nikopol. Nikopol este situat peste râu de centrala nucleară Zaporojie.
  • Fug rușii și din Zaporojie? - Directorul companiei naţionale ucrainene a energiei nucleare susține că informațiile din ultimele săptămâni indică faptul că rușii s-ar pregăti să plece de la centrala nucleară Zaporojie: „Avem impresia că îşi fac valizele şi fură tot ce pot. Nu o vedem acum, dar ei se pregătesc să plece”.
  • Administrația ocupantă din Energodar neagă că soldații ruși ar pregăti retragerea de la centrala nucleară din Zaporojie.
  • Rusia, mesaje despre atacuri la centrala nucleară - Liderii pro-ruși ai regiunilor Ucrainei anexate de Rusia susțin că forțele Kievului pregătesc o ofensivă majoră, inclusiv asupra centralei nucleare de la Zaporojie.
  • În același timp, FSB anunță că ar fi dejucat numeroase atentate în regiunea ocupată Zaporojie.
  • Soldați ucraineni în Letonia - 25 de soldaţi ucraineni şi unul estonian au fost spitalizaţi, după ce autocarul în care se aflau s-a ciocnit cu un camion care se deplasa de la Tallinn la Riga. Nu este clar de ce erau soldaţii ucraineni în Letonia.
  • Posibilitatea evacuării Kievului - Primarul Vitali Kliciko a vorbit într-un interviu despre posibilitatea relocării locuitorilor capitalei în suburbii: „Nu exclud cel mai rău scenariu. Nu ar fi o evacuare totală, poate parțială. Mai degrabă aș numi-o o relocare temporară a anumitor categorii în suburbii. (…) Fac apel către toți cetățenii să aibă rezerve de apă și provizii ce pot fi gătite fără electricitate, haine groase, să descarce hărți și să aibă baterii externe încărcate”.
  • Rușii, pregătiți de o nouă înfrângere - Institutul pentru Studiul Războiului scrie, în raportul zilnic, că din modul în care trupele ruse sunt poziționate în estul Hersonului este tot mai clar că se așteaptă ca forțele Kievului să treacă Niprul curând și să le alunge de tot din regiunea pe care Putin a declarat-o anexată.
  • Hersonul eliberat, bombardat continuu - Despre Herson vorbește și Ministerul britanic al Apărării în raportul zilnic, dar despre situația din partea eliberată, bombardată zilnic de ruși. De exemplu, duminică au fost 54 de bombardamente.
  • Rusia, acuzată de genocid - Procurorul general al Ucrainei spune că atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene sunt echivalente genocidului, în condițiile în care milioane de cetățeni se confruntă cu întreruperi de energie electrică pe o vreme geroasă.
  • Cifrele războiului - Până acum, 7,8 milioane de ucraineni au primit statut de refugiat în țări din UE și alte 4,8 milioane au fost strămutați în interiorul Ucrainei.
  • Petiție pentru Putin să oprească războiul - Purtătorul de cuvânt al lui Putin Dmitri Peskov a refuzat să comenteze petiția lansată de rusoaice de Ziua Mamei (27 noiembrie) în care îi cer președintelui rus să retragă trupele din Ucraina: „Din păcate, nu am văzut-o, așa că nu pot să comentez”.
  • Femeile Rusiei pleacă în Ucraina - Mamele și soțiile rușilor mobilizați din Sakhalin s-au organizat să meargă cu rândul în Donbas, pentru a vedea ce nevoi au bărbații pe front și a-i ajuta cum pot să se întoarcă în viață.
  • Rusia se pregătește să fie bombardată - În localitățile din Rusia de la granița cu Ucraina au fost puse afișe care dau informații despre locurile unde oamenii se pot adăposti în caz de bombardamente. Astfel de pancarte sunt în Rostov-on-Don, Belgorod, Briansk, Kursk și Novokuzneț. Detalii AICI
  • Nikolaev a rămas fără apă - Primarul oraşului ucrainean Nikolaiev, Oleksandr Senkevici, a declarat că nu există alimentare cu apă potabilă în această localitate din sudul Ucrainei, după ce forţele ruse au avariat o staţie de pompare din regiunea învecinată Herson.

Alte informații relevante

  • Bombe Boeing pentru Ucraina - Potrivit unor surse Reuters, Pentagonul ia în considerare să trimită Ucrainei bombe ghidate de mare precizie ce pot lovi ținte aflate la 160 de kilometri. Propunerea a venit de la Boeing, care vrea să producă în masă astfel de arme și care spune că primele bombe ar putea să fie livrate în primăvara lui 2023.
  • Ucraina vs Taiwan, dilema SUA - Wall Street Journal citează surse de la Casa Albă și din Congres potrivit cărora există discuții aprinse despre cum ajutoarele militare pentru Ucraina întârzie livrările către Taiwan și, astfel, îl face tot mai vulnerabil în fața amenințărilor Chinei.
  • Acordul pe cereale, sabotat - Ucraina acuză Rusia că a sabotat acordul de cereale și că de fapt ar putea fi exportată o cantitate de două ori mai mare decât în prezent.
  • Prima-doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a afirmat luni, la o conferinţă la Londra, că violenţa şi crimele sexuale fac parte din ”arsenalul” rus pentru umilirea ucrainenilor, solicitând un ”răspuns global” liderilor din întreaga lume. Detalii AICI
articolul original.

Nepoata liderului suprem din Iran a fost arestată, pentru că sprijină revolta împotriva Guvernului

28 November 2022 at 08:45
By: -
image

Farideh Moradkhani, nepoata ayatollahului Ali Khamenei, a fost reținută după ce a cerut guvernelor străine să rupă relațiile cu conducerea Iranului.

Moradkhani a fost arestată miercuri, când s-a prezentat la biroul procurorului în urma unui ordin judecătoresc emis pe numele ei, a scris pe Twitter fratele ei, Mahmoud Moradkhani, relatează CNN.

Într-o declarație video difuzată de fratele ei înainte de a fi arestată, Moradkhani a făcut apel la oamenii din întreaga lume să ceară guvernelor lor încetarea susținerii "acestui regim criminal și ucigaș de copii".

"Acest regim nu este fidel niciunuia dintre principiile sale religioase și niciunei legi, ci doar forței și menținerii la putere prin orice mijloc posibil", a spus ea.

"Acum, în acest moment critic din istorie, toată lumea observă că iranienii, cu mâinile goale, cu curaj și vitejie extraordinare, luptă cu forțele răului. În acest moment, oamenii din Iran poartă singuri povara acestei responsabilități grele, plătind cu viețile lor", a mai spus aceasta.

Farideh Moradkhani a arătat că iranienii sunt în război cu guvernele care susțin regimul iranian și a făcut apel la statele democratice să-și retragă reprezentanții din Iran și să-i expulzeze pe oficialii iranieni. "Este imperios necesar să nu susțineți acest regim care a ucis mii de iranieni în patru zile în noiembrie 2019, când toată lumea doar a privit", a precizat ea.

NEWS

Farideh Moradkhani, the niece of Islamic Republic’s Supreme Leader, calls on international community to support Iranians.

She compares her uncle to Hitler and Mussolini.

She says Iranians will overthrow the Islamic Republic.

Her uncle has had her arrested in the past. pic.twitter.com/htjyBsnMc7

— Yashar Ali 🐘 یاشار (@yashar)
November 27, 2022

Farideh și Mahmoud Moradkhani sunt copiii lui Ali Tehrani, cleric important și personalitate a opoziției iraniene, care a fost căsătorit cu Badri Badri Hosseini Khamenei, sora liderului suprem iranian. Tehrani a murit luna trecută.

Farideh Moradkhani a mai fost arestată de regimul de la Teheran. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, ea a fost reținută pe 13 ianuarie, în timp ce se îndrepta spre casă, apoi forțele de securitate i-au percheziționat locuința și au ridicat mai multe lucruri personale.

Mișcarea amplă de protest care s-a întins în tot Iranul a izbucnit după moartea tinerei Masha Amini, în vârstă de 22 de ani, în septembrie, în timp ce era reținută de poliția moralității.

Revolta națională de o amploare fără precedent a cuprins peste 150 de orașe și 140 de universități din toate cele 13 provincii ale Iranului, potrivit șefului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk.

Peste 14.000 de persoane, inclusiv copii, au fost arestați. Cel puțin 21 dintre acestea riscă pedeapsa cu moartea, pe care au primit-o deja șase protestatari, a arătat Turk.

Reprimarea violentă a manifestațiilor a zdruncinat relațiile diplomatice dintre Teheran și liderii occidentali.

Ayatollahul Khamenei a mulțumit sâmbătă forțelor paramilitare Basij pentru rolul lor în strivirea protestelor. La întâlnirea cu personalul forțelor Basij, Khamenei i-a descris pe manifestanți drept "insurgenți" și "bătăuși" susținuți de forțe străine și a mulțumit luptătorilro Basij pentru protejarea națiunii.

Forțele Basij, o aripă a Gărzii Revoluționare din Iran, au fost mobilizate pe străzi după izbucnirea protestelor.

T.D.

articolul original.

Pană masivă de curent în Washington, după prăbușirea unui avion (Video)

28 November 2022 at 05:54
By: -
image

Un avion de mici dimensiuni s-a prăbuşit duminică peste linii electrice de înaltă tensiune la aproximativ 48 de kilometri nord de Washington, D.C., provocând întreruperi masive de curent, echipa de salvare lucrând până târziu în noapte pentru a salva persoanele aflate la bordul aeronavei încurcate în cabluri.

Aeronava s-a prăbuşit în jurul orei locale 17:30 (22:30 GMT) în condiţii de ceaţă şi umezeală în comunitatea suburbană Montgomery Village, Maryland, conform serviciului de pompieri şi salvare. Avionul a fost prins în liniile electrice la aproximativ 30 de metri de sol.

Impactul a cauzat întreruperi de curent pentru aproximativ 120.000 de clienţi, potrivit Pepco, compania de utilităţi din zona Washington. Au fost închise mai multe drumuri şi multe semafoare din zonă nu au mai funcţionat.

Pompierii au spus iniţial că două persoane sunt în viaţă, în interiorul avionului, deşi şeful pompierilor a refuzat ulterior să confirme numărul celor aflaţi la bord.

Scott Goldstein, şeful pompierilor din comitatul Montgomery, a declarat că echipa de salvare este în contact cu doi ocupanţi ai avionului, pe care îi sună pe telefoanele mobile la intervale regulate. El a refuzat să descrie starea acestora, menţionând doar că păstrează contactul cu ei.

„Nu există altă modalitate de a determina dacă este sigur să accesăm stâlpul până când acesta nu este împământat, ceea ce înseamnă că echipajele trebuie să urce pentru a pune cleme şi cabluri pe linii pentru a se asigura că nu există electricitate statică sau curent rezidual”, le-a spus Goldstein reporterilor.

A adăugat că avionul trebuie, de asemenea, fixat de stâlp înainte ca ocupanţii să poată fi evacuaţi.

Potrivit Administraţiei Federale a Aviaţiei, aeronava Mooney M20J zbura din Westchester, New York şi urma să aterizeze la Montgomery Airpark, în apropiere de locul accidentului.

articolul original.
❌