ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 1 December 2022Spotmedia

Ciucă spune că e foarte mică probabilitatea ca în România să fie o pană de curent totală, cum a fost în Republica Moldova

1 December 2022 at 21:06
By: -
image

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că este foarte, foarte mică probabilitatea ca în România să fie o pană de curent totală, aşa cum a fost săptămâna trecută în Republica Moldova, în contextul atacurilor ruseşti din Ucraina.

„Pentru România e foarte puţin probabil să se întâmple un astfel de moment. Probabilitatea de a intra într-un black out, o pană de curent totală, e foarte, foarte mică. Chiar şi dacă s-ar întâmpla chestiunea aceasta sunt măsuri pregătite să putem relua furnizarea cu energie electrică, într-un timp foarte scurt. Mai avem măsuri de tip generatoare care asigură funcţionarea pe anumite puncte vitale la nivel naţional.

Sunt foarte bine puse la pun măsurile în tot ceea ce ţine de domeniul energetic. De asemenea şi ISU care joacă un rol foarte important în gestionarea unei situaţii de urgenţă”, a afirmat Nicolae Ciucă, chestionat joi seara la RTV dacă există pericolul pentru România să se întâmple ca în Republica Moldova în ceea ce priveşte o posibilă pana de curent generalizată.

Premierul a adăugat că la capitolul aprovizionării cu gaze naturale „am intrat în perioada de iarnă cu peste trei miliarde de metri cubi în depozite”.

„Nu cred că s-a mai întâmplat sau a mai fost aşa ceva vreodată în România şi anume să avem 98% din cantitate în depozite şi sunt demersurile aproape finalizate, cred că foarte cuvânt vor fi şi formalizate de asigurare a cantităţilor necesare de gaz de la furnizorii noştri externi. Pot să dau asigurări că nu avem probleme cu privire la asigurarea de gaz”, a mai spus Ciucă.

Cel puţin trei persoane au murit la Kiev şi şase au fost rănite, săptămâna trecută, după un nou atac masiv cu rachete al Rusiei care a vizat întreg teritoriul ţării şi a cauzat întreruperi ale energiei electrice şi alimentării cu apă, inclusiv Republica Moldova fiind afectată de o pană aproape generalizată de curent electric.

articolul original.

Medicii din Grecia au protestat față de privatizarea sistemului public de sănătate

1 December 2022 at 20:40
By: -
image

Sute de medici şi angajaţi ai spitalelor au protestat joi în faţa Parlamentului grec din Atena față de un proiect de lege controversat, care permite munca cu jumătate de normă în sectorul public de sănătate şi permite medicilor privaţi să lucreze în sectorul public.

Proiectul de lege dezbătut în Adunare va duce la „privatizarea” şi „slăbirea” sistemului naţional de sănătate (ESY) şi este „împotriva intereselor pacienţilor”, au denunţat Federaţia sindicatelor medicilor şi Federaţia panelenă a angajaţilor din spitale, relatează AFP.

De la introducerea ESY în urmă cu aproape 40 de ani, medicii din spitale au fost obligaţi să lucreze "cu normă întreagă" şi "exclusiv" în sectorul public, cu excepţia profesorilor din şcolile de medicină, cărora li se permite să lucreze în sectorul privat.

”Sănătate publică gratuită", "Angajări şi creşteri salariale" proclamau pancartele manifestanţilor adunaţi în centrul capitalei, la apelul sindicatelor din sector.

La rândul său, guvernul conservator, care a elaborat proiectul, susţine că "ESY va fi mai eficient şi mai atractiv pentru medici, care vor oferi îngrijiri mai bune pentru pacienţi".

”Sunteţi înapoiaţi, vreţi un sistem vechi de 40 de ani (…) sunteţi pentru menţinerea etatismului", a declarat ministrul adjunct al Sănătăţii, Mina Gaga, în Parlament, adresându-se partidelor de opoziţie de stânga care se opun proiectului de lege.

Sectorul public de sănătate din Grecia a fost grav afectat de criza financiară din ultimul deceniu şi de reducerile ulterioare ale cheltuielilor publice. Acest lucru a contribuit la creşterea numărului de spitale private şi de servicii medicale private. Pandemia de coronavirus din ultimii doi ani a agravat şi mai mult situaţia din sectorul sănătăţii publice, ca în mai multe ţări europene.

articolul original.

Un prorus a fost numit șef al serviciilor de informații din Serbia

1 December 2022 at 19:16
By: -
image

Guvernul sârb l-a numit joi pe Aleksandar Vulin, un apropiat prorus al preşedintelui Aleksandar Vucic, în funcţia de şef al Serviciului de informaţii (BIA), a anunţat televiziunea de stat (RTS).

Aleksandar Vulin, în vârstă de 50 de ani, fost ministru al Apărării şi de Interne, este cunoscut pentru declaraţiile sale naţionaliste care au provocat adesea fricţiuni diplomatice cu vecinii Serbiei, potrivit AFP.

El este, de asemenea, unul dintre puţinii oficiali europeni străini care au vizitat Moscova după începerea invaziei ruseşti în Ucraina. S-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în august, şi a repetat că Belgradul nu va introduce sancţiuni împotriva Rusiei. Înainte de călătoria sa la Moscova, el a declarat că Serbia "nu va face parte din isteria antirusească".

Serbia a condamnat la Naţiunile Unite invazia Rusiei în Ucraina, dar a refuzat să se alăture sancţiunilor impuse Moscovei de Occident.

Vulin, care îl susţine necondiţionat pe preşedintele Aleksandar Vucic, s-a remarcat în special pentru o idee care favoriza ceea ce el numea crearea unei "lumi sârbeşti" cuprinzând sârbi care trăiesc în diferite ţări. Criticii acestei idei subliniază că ea pare să fie în concordanţă cu ideea Moscovei de "lume rusă".

Serbia, ţară candidată la UE din 2012, întreţine relaţii strânse cu Moscova, de care depinde aproape în totalitate pentru aprovizionarea cu gaz.

În plus, Belgradul poate conta pe sprijinul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU în ceea ce priveşte Kosovo, o fostă provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de Serbia în 2008.

articolul original.

Rusia inventează dușmani ca să ascundă dezastrul din Ucraina: Cine critică regimul e considerat agent străin

1 December 2022 at 18:49
By: -
image

O nouă lege extinsă privind „agenții străini” a intrat în vigoare în Rusia, de joi, într-o nouă încercare a Kremlinului de a anihila orice voce critică la adresa regimului și de a masca eșecurile „operațiunii militare”.

Legea din 2012 privind agenții străini a fost adoptată după un val de proteste față de revenirea lui Putin în funcția de președinte și impune organizațiilor care se implică în activități politice și care primesc fonduri din afara Rusiei să se înregistreze ca agenți străini, în conformitate cu prevederile foarte stricte, relatează CNN.

Legislația a fost modificată gradual de atunci, formând coloana vertebrală a unui control din ce în ce mai puternic asupra societății civile din Rusia în ultimul deceniu. De joi, definiția din lege a agentului străin a fost extinsă pentru a include nu doar persoanele sau organizațiile care primesc fonduri din străinătate, ci și pe cele care "au primit susținere sau care se află sub influență străină".

Ce prevede versiunea actualizată a legii

  • Orice persoană sau organizație desemnată ca agent străin, o formulare care amintește de fosta Uniune Sovietică, va fi interzisă din exercitarea unor activități precum predarea didactică, nu va putea organiza evenimente publice și nu va primi fonduri publice pentru proiecte.
  • Legea interzice, de asemenea, distribuirea de materiale în rândurile minorilor. Acestea vor trebui marcate cu mențiunea că se adresează doar persoanelor de peste 18 ani și vândute în materiale opace, potrivit formei adoptată de Duma de Stat.
  • În plus, Ministerul Justiției va publica datele personale ale entităților desemnate agenți străini. Aceste date vor include nu doar numele și data nașterii, ci și datele de identificare fiscală și cele de asigurări sociale.

Întărirea unei legi strâmbe e un semn de slăbiciune

Formulările sunt destul de vagi, iar legea nu conține clarificări. "Susținerea" din surse străine e definită nu doar financiar, ci și prin "ajutor organizațional și metodologic sau științific sau tehnic". "Influența" este prevăzută ca "exercitare a unei influențe asupra unui individ prin obligare, convingere sau alte mijloace".

Konstantin Von Eggert, un jurnalist rus freelancer care trăiește în Lituania, spune că această ambiguitate este creată special - legi ca aceasta, care alcătuiesc ceea ce el numește "sistemul represiv al lui Putin", sunt concepute pentru a fi ample și vagi și aplicate selectiv, astfel încât "să sperie".

"Odată ce legile sunt aplicate în teritoriu, afli destul de repede cum să joci cu sistemul. Nu știi dacă legile sunt aplicate la întâmplare sau ușor", a spus el.

Andreo Soldatov, un alt jurnalist rus care trăiește în străinătate, cunoscut pentru anchetele sale asupra serviciilor de securitate din Rusia, spune că această lege face parte dintr-o represiune corelată direct cu înfrângerile din Ucraina: "Nu poți să vii cu o poveste foarte bună, cu o explicație a retragerii din Herson. Și atunci cel mai bun mod să faci asta e să adaugi un element de frică."

Von Eggert crede, totuși, că decizia de înăsprire a legii, semnată de Putin în iulie, vine prea târziu și reprezintă "mai degrabă un semn de slăbiciune decât unul de putere": "Au ratat momentul, iar cei care erau foarte activi și care puneau vreun pericol sunt deja închiși sau în străinătate. Așa că pe cine mai amenință ei? Nu știu."

Soldatov apreciază că legea i-ar putea viza în primul rând pe angajații statului: "Dacă ești pus pe această listă, nu-i mare lucru dacă ești un om obișnuit. Dar dacă ești doctor sau profesor la o universitate, atunci ai o mare problemă, fiindcă îți pierzi slujba și e foarte, foarte greu", a explicat acesta.

Nimeni nu mișcă în front

Deteriorarea continuă a discursului liber și a libertăților democratice în Rusia a mers aproape de la început în acord deplin cu ceea ce Kremlinul a numit "operațiunea militară specială" în Ucraina. În câteva zile de la invadarea Ucrainei, Rusia a restricționat accesul la Facebook, la unele site-uri de știri occidentale și la presa independentă. Manifestațiile pașnice au fost imediat reprimate, iar protestatarii au fost arestați și ținuți sub observație.

La începutul lunii martie, guvernul a adoptat o lege care interzicea răspândirea de "informații false" despre forțele armate ruse. Pedeapsa maximă este de 15 ani de închisoare. CNN și alte organizații media occidentale au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea în Rusia.

Apărarea valorilor tradiționale, o componentă importantă a cauzei lui Putin pentru războiul din Ucraina, s-a dovedit un alt pretext pentru intensificarea represiunii după invazie. "Statele Unite și Occidentul urmăresc să ne distrugă valorile tradiționale și să ne oblige să adoptăm valorile lor false care ne-ar eroda", a spus Putin în discursul din 24 februarie, ziua declanșării războiului.

În această săptămână, președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova, a spus că forma finală a legii care extinde interzicerea propagandei LGBT de la copii la persoanele de orice vârstă "ne va proteja copii, viitorul țării noastre, de întunericul răspândit de Statele Unite și de statele europene".

Amenzile pentru încălcarea noii legislații, adoptată la 24 noiembrie, vor fi cuprinse între 50.000 de ruble (815 dolari) și 400.000 de ruble (6.600 de dolari) pentru persoanele fizice și pot ajunge la 5 milioane de ruble (82.000 de dolari) în cazul instituțiilor și companiilor. Cetățenii străini pot primi 15 zile de arest și apoi să fie expulzați din Rusia.

T.D.

articolul original.

Ambasadorul Iranului le-a mulțumit salvamontiștilor români pentru că au salvat un turist iranian UPDATE

1 December 2022 at 16:26
image

Ambasadorul Iranului la București le-a mulțumit salvamontiștilor români că au salvat un turist iranian care se rătăcise în Munții Bucegi, zilele trecute.

”Încă un gest de recunoaștere pentru efortul depus în acțiunea de căutare și salvare a unui cetățean iranian. Ambasadorulu Republicii Iran la Bucurețti a ținut sț multumească celor implicati direct în interventie, printr-o scrisoare nominală adresată salvamontiștilor din Bușteni, Prahova și Dâmbovița”, a scris Salvamont Bușteni pe Facebook.

Inițial, salvamontiștii au scris joi dimineață că cetăţeanul străin căutat timp de 12 ore de 15 salvamontişti pe munte era ambasadorul Iranului la Bucureşti.

"Încă un gest de recunoaştere pentru efortul depus în acţiunea de căutare şi salvare a ambasadorului Republicii Iran la Bucureşti.

Domnia sa a ţinut să mulţumească celor care i-au salvat viaţa luna trecută, printr-o scrisoare nominală adresată celor implicaţi direct in intervenţie", a scris pe Facebook Salvamont Buşteni.

Amintim că bărbatul de 53 de ani din Iran a fost dat dispărut, pe 21 noiembrie, iar în căutarea sa au plecat 15 salvamontiști din Bușteni, Prahova și Dâmbovița.

Turistul care s-a rătăcit pe Platoul Bucegi a fost găsit după aproape 12 ore de căutări, a doua zi, la 3 dimineaţa.

Bărbatul era în stare de hipotermie.

„A urcat cu telecabina și a început să se plimbe la întâmplare pentru că nu cunoștea zona și nu avea niciun obiectiv de atins. Undeva a alunecat pe zăpadă, s-a lovit la cap și a rămas inconștient”, a transmis atunci Salvamont Bușteni. Când s-a trezit bărbatul a sunat un prieten care a alertat salvatorii.

articolul original.

Ministrul spaniol de Externe a fost testat pozitiv cu Covid după reuniunea NATO de la București

1 December 2022 at 15:39
By: -
image

Ministrul spaniol de Externe Jose Manuel Albares a anunţat joi că are Covid și prezintă simptome uşoare.

„Am fost testat pozitiv Covid-19. Sunt bine şi am simptome uşoare”, a anunţat ministrul într-un mesaj postat pe Twitter.

"Continui să lucrez, luând măsuri de precauție extreme", a mai scris Albares.

He dado positivo en Covid-19. Me encuentro bien, con síntomas leves. Sigo trabajando, extremando precauciones.

— José Manuel Albares (@jmalbares)
December 1, 2022

Şeful diplomaţiei spaniole a revenit în noaptea de miercuri spre joi în Spania, după o serie de vizite în capitale europene.

Jose Manuel Albares a participat miercuri, la Lodz, în Polonia, la o cină organizată de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

El a luat parte, marţi şi miercuri, la reuniunea miniştrilor de Externe din NATO, organizată la Bucureşti.

articolul original.

Costel Alexe a fost huiduit în timp ce își ținea discursul de 1 decembrie (Video)

1 December 2022 at 15:11
By: -
image

Câteva mii de ieşeni au participat la manifestările oficiale organizate în centrul oraşului cu prilejul Zilei Naţionale, momentul cel mai apreciat fiind defilarea celor peste 400 de militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne. În schimb, președintele Consiliului Județean a fost huiduit.

Manifestările au avut loc în Piaţa Palatului Culturii din Iaşi.

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a declarat în discursul său rostit în faţa miilor de ieşeni adunaţi în centrul oraşului că "noi, cei de astăzi avem datoria să luăm deciziile corecte, pentru ca urmaşii noştri să privească într-o zi la faptele noastre, aşa cum privim noi la trecutul măreţ al României".

"Funcţiile politice şi administrative sunt vremelnice, deciziile însă pot schimba pentru totdeauna destinul ţării. Nu suntem veşnici într-o funcţie sau alta. Pentru noi, la 104 ani distanţă, idealul Unirii stă în motivaţia nestăvilită de a vedea Iaşul şi Moldova, dar şi Republica Moldova, conectate de vestul ţării prin autostrada Unirii. Legătura istorică dintre Moldova, Basarabia şi Transilvania trebuie să fie reprezentată de legătura rutieră pe care o aşteptăm de 30 de ani. În faţa acestui obiectiv trebuie să fim cu toţii uniţi, de la întreaga clasă politică la fiecare cetăţean", a afirmat şeful CJ Iaşi, Costel Alexe.

La sfârșitul discursului său, din mulţime s-au auzit huiduieli, dar şi fluierături. Momentul poate fi urmărit în această înregistrare video, de la minutul 24:29:

Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, le-a mulţumit oamenilor pentru că au venit în număr mare la manifestările de Ziua Naţională, edilul afirmând că el crede într-o Românie mândră, prosperă şi europeană.

Momentul cel mai aşteptat de ieşenii veniţi în centrul oraşului a fost defilarea celor peste 400 de militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne.

Cei prezenţi au putut vedea TAB-uri ale armatei, autospeciale de intervenţie de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, ATV-uri şi autoturisme de intervenţie de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, autospeciale ale Poliţiei Iaşi şi ale Poliţiei de Frontieră, autovehicule ale SRI, Ambulanţei şi Poliţiei Locale.

La finalul manifestărilor, primăria a oferit peste 5.000 de porţii cu fasole şi cârnaşi, dar şi vin şi suc.

Unii oameni s-au aşezat la coadă cu o oră înainte să înceapă împărţirea bucatelor. În zonă au fost montate garduri metalice, pentru a nu se crea îmbulzeală în jurul oalelor cu mâncare.

articolul original.

Lavrov atacă Occidentul, NATO, OSCE și SUA. Nu l-a uitat nici pe papa Francisc

1 December 2022 at 13:27
By: -
image

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri.

Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor.

Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN).

Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă.

"Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina) care vă permit (Occidentului) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov, potrivit Reuters.

El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani, consemnează Reuters.

Lavrov susține că Moscova vrea negocieri de pace

Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate.

El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut.

Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece.

"Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov.

În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles.

Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc.

articolul original.

Opțiuni militare pe teren înghețat: Armata rusă ar cam avea nevoie de o pauză

1 December 2022 at 12:48
By: -
image

Armata rusă ar cam avea nevoie de o pauză pe frontul din Ucraina. Ceea ce oferă șanse armatei ucrainene – căreia îi trebuie mai multă muniție pentru a le valorifica.

Teren agricol plouat, urme de roți de autovehicule pline cu apă: sezonul noroios afectează frontul din Ucraina în sudul și estul țării, din prima jumătate a lui noiembrie, după ce armata ucraineană a recucerit orașul Herson.

Simultan, potrivit primarului de Kiev Vitali Kliciko, Rusia îi bombardează pe oameni în "cea mai grea iarnă de după Al Doilea Război Mondial".

Aproape peste tot în Ucraina, curentul electric este disponibil doar câteva ore pe zi.

Autoritățile încearcă să-i ajute pe oameni cu corturi încălzite și generatoare de curent. Rusia "a provocat deja pagube majore infrastructurii critice ucrainene, care nu vor putea fi reparate rapid", spune pentru DW Nico Lange de la Conferința de Securitate de la München, expert în Ucraina și Rusia.

Piese de schimb pentru stații de transformatoare și alte unități de infrastructură energetică sunt livrate Ucrainei, dar doar înlocuirea "unor anumite transformatoare sau a unor anumite piese" ar dura foarte mult, explică Lange.

Uniunea Europeană trebuie să se pregătească deja de acum pentru primirea de ucraineni care se vor refugia din calea frigului, "nu să așteptăm până când vom începe să vedem imaginile cu oameni înghețați din Ucraina."

Un nou val de refugiați ar face parte din planurile lui Putin, spune Margarete Klein de la Fundația Știință și Politică (SWP), care consiliază la Berlin guvernul german. Kremlinul ar încerca să provoace disensiuni între țările membre ale UE, pe fondul scăderii în unele dintre acestea a disponibilității de preluare de noi refugiați.

Pierderi masive suferite de ruși

Bombardamentele rusești ar urmări și un alt obiectiv: armata rusă ar avea nevoie urgentă de o pauză în Ucraina, crede analista SWP Klein.

"Rușii au suferit mari pierderi materiale și de personal." Soldații mobilizați în toamnă ar fi de puțin folos forțelor armate rusești. "Pentru a majora forța de luptă a armatei, nu ajunge să trimiți repede pe front rezerviști prost pregătiți și dotați." Aceștia ar fi doar carne de tun.

"Pentru a antrena mai bine un nou posibil val de rezerviști", Kremlinul ar avea nevoie de timp. "Deoarece numeroși potențiali instructori sunt deja pe front."

A nu oferi armatei ruse acest timp de care are nevoie pare să fie obiectivul strategic principal al armatei ucrainene în această iarnă. În timp ce populația civilă este amenințată de o catastrofă din cauza iernii, temperaturile foarte scăzute ar putea aduce în curând Ucrainei avantaje de ordin militar.

În așteptare pe teren înghețat

În estul Ucrainei, unde rușii ocupă încă părți mari din regiunea Lugansk, soldații ucraineni sunt "pregătiţi pentru acțiune pe teren înghețat", susține expertul pe problemele din Ucraina Nico Lange.

Armata ucraineană ar dispune mai ales în nord-est de "foarte multe vehicule pe roți". Pentru ca ea să-și poată "folosi punctele forte, printre care mobilitatea", ar avea nevoie de teren înghețat. Iar prognozele meteo anunță începerea înghețului în nord-estul Ucrainei. "De îndată ce pământul a înghețat, vor spori din nou, cred eu, posibilitățile de acțiune ale părții ucrainene", spune Lange.

"Se pare că asta și așteaptă" pentru "axa de atac din regiunea Lugansk."

Deja în doar câteva săptămâni ar urma să fie rezolvată una din problemele armatei ucrainene: folosirea intensivă a sistemelor de artilerie occidentale duce la uzură masivă. Până la "jumătatea lui decembrie", în Slovacia, la granița cu Ucraina, ar urma să fie construit un centru de reparații pentru arme precum obuzierele autopropulsate germane Panzerhaubitze 2000, a anunțat ministrul Apărării de la Berlin, Christine Lambrecht, în dialogul cu Frankfurter Allgemeine Zeitung.

"Industria germană se ocupă acum de construirea acestui centru, după comanda dată de noi", a arătat Lambrecht.

"Se pregătește în acest sens un mare pachet de piese de schimb cu aproximativ 14.000 de unități."

Lipsește muniția

"Pentru Ucraina este important să valorifice acest moment. Armata ucraineană a dovedit deja că poate să exploateze cu mare iscusință slăbiciunile părții ruse", spune analista SWP Margarete Klein.

Dar armatei ucrainene i-ar lipsi muniția necesară, avertizează Nico Lange de la Conferința de Securitate de la München.

"De exemplu, Ucraina folosește rachetele pentru sistemele de apărare aeriană mai repede decât pot fi acestea produse." La fel în cazul muniției de artilerie, disponibilă pe de altă parte în cantități nelimitate în Rusia.

Astfel, acest război se transformă între timp într-o cursă a muniției.

Putin speculează, potrivit lui Lange, că apărarea aeriană ucraineană va rămâne fără muniție. Simultan, însă, Ucraina primește noi sisteme de apărare aeriană de la cele 50 de state ajutătoare din grupul de contact pentru Ucraina, conduse de SUA.

"Apărarea aeriană a Ucrainei se îmbunătățește", spune Lange. Rusia reacționează și lansează și mai multe rachete și drone asupra infrastructurii civile. Dar acest lucru va deveni tot mai dificil pentru Kremlin.

"Au fost date publicității imagini cu rachetele folosite, care fac parte din rezervele strategice. Iar aceste rachete nu pot fi produse în continuare așa de ușor de ruși, din cauza sancțiunilor tehnologice, pentru că nu au cipuri și tehnologia necesară pentru a le produce."

Faza de iarnă din războiul Rusiei în Ucraina este o luptă cu odgonul. Ce deznodământ va avea, depinde de capacitatea Kievului de a alina suferința populației, cu ajutor occidental, de întărirea mai departe a apărării aeriene ucrainene, de capacitatea armatei ucrainene de a deranja mereu pe teren înghețat trupele ruse, astfel încât acestea să nu apuce să se odihnească.

Șansele pentru o pace rapidă, pentru a curma suferința umană din Ucraina, nu sunt considerate prea mari de experți. Dimpotrivă: "Nu văd de partea rusă pe moment nicio disponibilitate pentru negocieri serioase", conchide experta în Europa de Est Margarete Klein de la SWP.

Frank Hofmann

articolul original.

Ziua 281 de război: Kievul acuză Rusia că trage cu rachete nucleare fără încărcătură, Moscova spune că e deschisă să reia dialogul cu Occidentul

1 December 2022 at 21:37
image

Ziua 281 de război care este şi prima zi oficială de iarnă a prins 6 milioane de ucraineni fără electricitate.

În plus, serviciul de urgență al Ucrainei a anunțat că 9 oameni au murit în incendii, provocate de încercarea disperată de a-și încălzi casele. Doar în ultimele 24 de ore au fost 131 de incendii, dintre care 106 în sectorul rezidențial.

Inginerul șef adjunct al centralei nucleare Zaporojie, ocupată de ruşi, a fost concediat, fiind acuzat de colaborare cu forțele Moscovei și de trădare, a anunțat compania de energie nucleară de stat Energoatom. Informaţia vine la o zi după ce Rusia a declarat că l-a promovat pe inginerul respectiv ca director al centralei.

La Washington, Pentagonul a anunţat un contract de 1,2 miliarde de dolari pentru 6 sisteme avansate de rachete sol-aer (Nasams) pentru Ucraina, care a fost atribuit companiei Raytheon.

O lege împotriva "agenţilor străini" intră în vigoare azi în Rusia, care înseamnă o întărire a cenzurii şi o presiune şi mai puternică pusă pe libertatea de exprimare.

Iar preşedintele Volodimir Zelenski l-a invitat în Ucraina pe miliardarul Elon Musk.

Mişcările de pe front

  • Începe iarna fără curent - 6 milioane de ucraineni nu au electricitate, în prima zi oficială de iarnă. O companie energetică privată din Ucraina a declarat că 40% din infrastructura electrică a țării este avariată, în timp ce atacurile rusești continuă să vizeze alimentarea. "Zeci de lucrători din domeniul energiei au fost uciși și răniți (...) Inginerii electricieni fac tot ceea ce este posibil și imposibil pentru a stabiliza situația în ceea ce privește aprovizionarea cu energie", a declarat compania DTEK.
  • Ruşii se apropie de un oraş mult disputat - Rusia a revendicat preluarea controlului în 3 sate de lângă Bakhmut, un oraş din estul Ucrainei, acum în mare măsură distrus, pe care forţele ruse au încercat să-l cucerească încă din vară. Primul sat este situat la aproximativ 25 km nord de Bakhmut, iar al doilea la aproximativ 20 km sud. A treia aşezare este tot la sud de oraş.
  • Groapă comună în Herson - O groapă comună, în care se aflau şase trupuri, a fost descoperită la mai puţin de 50 km de oraşul Herson. După descoperirea unor săli de tortură în oraş, poliţia ucraineană a dezgropat şase corpuri dintr-o groapă comună, care poartă semne de execuţie. Trei dintre ele aveau mâinile legate la spate, iar alte două aveau găuri de glonţ în ceafă.
  • Trădător concediat la Zaporojie - Inginerul șef adjunct al centralei nucleare Zaporojie, ocupată de ruşi, a fost concediat, fiind acuzat de colaborare cu forțele Moscovei și de trădare, a anunțat compania de energie nucleară de stat Energoatom. Informaţia vine la o zi după ce Rusia a declarat că l-a promovat pe inginerul Iuri Cerniciuk, ca director al centralei.
  • Un nou schimb de prizonieri - Un alt schimb de prizonieri va avea loc mai târziu, joi, între Rusia și Ucraina. 50 de prizonieri de război vor fi predați, susţine oficialul instalat de ruși ca responsabil pentru regiunea Donețk, Denis Pușilin.
  • "Bucătarul lui Putin" cere concediu pentru voluntari - Oligarhul rus Evgheni Prigojin, şeful grupului de mercenari Wagner, a cerut companiilor ruse să le dea liber angajaţilor pentru a se putea antrena în taberele sale. Prigojin spune că "mulţi miliţieni voluntari, în special din regiunile Belgorod şi Kursk, fac în prezent pregătire militară în bazele Wagner. Din păcate, unele întreprinderi în care lucrează aceşti voluntari îi împiedică să-şi ia concediu pe termen scurt în scopul antrenării".
  • Rusia își retrage din soldați - Armata ucraineană a anunțat că Rusia a retras unele trupe din localităţile din dreptul oraşului Herson aflate pe malul opus al râului Nipru, acesta fiind primul anunţ oficial ucrainean în legătură cu o retragere rusă de pe ceea ce constituie acum principala linie de front din sud.
  • Kievul acuză Rusia că trage cu rachete nucleare fără încărcătură pentru a "distrage atenţia" apărării antiaeriene ucrainene. ”Rusia foloseşte în prezent în atacurile din Ucraina rachete sovietice cu capacitate nucleară, cărora le scoate focoasele, scopul fiind acela de a distrage atenţia şi de a epuiza stocurile apărării antiaeriane ucrainene”, a afirmat armata Kievului, care a prezentat fragmente din rachete de croazieră X-55 (Kh-55) găsite în vestul ţării.

Ajutor pentru Ucraina

  • 1,2 miliarde de dolari pentru Raytheon - Pentagonul a anunţat un contract de 1,2 miliarde de dolari pentru 6 sisteme avansate de rachete sol-aer (Nasams) pentru Ucraina, care a fost atribuit companiei Raytheon. Statele Unite au aprobat trimiterea în Ucraina a 8 astfel de sisteme, pentru a ajuta apărarea împotriva atacurilor rusești cu rachete și drone. Primele 2 sisteme a ajuns deja, în noiembrie. Altele vor fi livrate în lunile viitoare, pe măsură ce vor fi construite.
  • 2.500 de soldaţi ucraineni antrenaţi de americani - Administraţia Biden ia în considerare o extindere considerabilă a instruirii pe care armata americană o furnizează forţelor ucrainene, inclusiv antrenarea a până la 2.500 de soldaţi ucraineni pe lună la o bază americană din Germania, au declarat pentru CNN mai mulţi oficiali americani. Dacă va fi adoptată, propunerea ar marca o creştere semnificativă nu doar a numărului de ucraineni pe care SUA îi antrenează, ci şi a tipului de pregătire pe care aceştia îl primesc.

Alte informaţii relevante

  • Germania a înfuriat Rusia - Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat decizia Bundestagului de a considera un genocid Holodomorul (1932-1933), foametea din Ucraina, care a fost provocat în mod deliberat acum 90 de ani. În schimb, Moscova a declarat că este o provocare antirusească şi o încercare a Germaniei de a-şi spăla trecutul nazist.
  • Rusia pune botniţă - O lege împotriva "agenţilor străini" intră în vigoare azi în Rusia, care înseamnă o întărire a cenzurii şi o presiune şi mai puternică pusă pe libertatea de exprimare.
  • Zelenski versus Musk - Preşedintele Zelenski a luat în derâdere - la un eveniment organizat de cotidianul american New York Times - propunerea de pace a miliardarului nonconformist Elon Musk şi l-a invitat în Ucraina devastată să vadă urmările acestui război. Musk a sugerat ca Crimeea să rămână Rusiei, să se organizeze noi referendumuri - supervizate de ONU - în regiunile ”anexate” de Rusia şi ca Ucraina să aibă un statut neutru.
  • Daune de 600 de miliarde de euro - Prejudiciul suferit de Ucraina din februarie până acum este evaluat la 600 de miliarde de euro de către şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
  • Premierul Spaniei, vizat de un colet exploziv - Poliția din Spania investighează încă patru dispozitive explozive trimise prin scrisori-capcană, la o zi după ce unul a explodat la ambasada Ucrainei din Madrid. Joi dimineață, a apărut informaţia că un dispozitiv exploziv, adresat premierului Spaniei, a fost interceptat pe 24 noiembrie. Potrivit Ministerului de Interne, un alt dispozitiv a fost trimis la Ministerul Apărării. Detalii AICI
  • Sancţiunile Elveţiei - Elveția a înghețat active ruseşti de 7,9 miliarde de dolari de la începutul invaziei. Suma este mai mare decât cea publicată de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice în iulie. Aici au fost confiscate şi 15 proprietăți deținute de ruși, Elveția fiind o destinație preferată pentru rușii bogați.
  • Rusia ar fi pregătită să reia dialogul cu Statele Unite şi NATO pe tema garanţiilor de securitate, dar până acum Moscova nu a văzut disponibilitate din partea acestora, a afirmat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
articolul original.

Cele mai tari imagini de la parada de 1 Decembrie (Galerie foto)

1 December 2022 at 11:36

A trecut şi parada de Ziua Naţională, care s-a desfăşurat pe o vreme câinoasă, care a împiedicat avioanele şi elicopterele militare să se ridice de la sol.

Câteva imagini surprinse de colegul Octav Ganea arată cum s-au „luptat” oficialii cu intemperiile, dar şi detalii din „culisele” pregătirii militarilor pentru paradă.

Iată cum a apărut preşedintele Klaus Iohannis şi a defilat mândru până la loja oficială.

Îl cam bătea vântul, aşa că a primit o pălărie:

Iohannis nu i-a invitat pe liderii Opoziției la recepția de 1 Decembrie, de la Cotroceni

Zgribuliţi stăteau şi Alina Gorghiu (preşedintele Senatului) şi Marcel Ciolacu (preşedintele Camerei Deputaţilor), dar şi premierul Nicolae Ciucă.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, n-a avut şi el parte de o umbreluţă măcar.

Imagini ceva mai interesante a surprins însă Octav Ganea în rândul militarilor veniţi pentru defilare. Unii îşi aplicau machiajul de camuflaj.

Iar rezultatul este şi mai frumos la o tânără blondă.

Femeile Armatei zâmbesc pentru cameră

Iar vehiculele militare se pregătesc să arate perfect

Nu au lipsit nici trupele speciale

*Toate fotografiile sunt realizate de Octav Ganea de la Inquam Photos

Vedeţi AICI filmarea integrală a paradei de 1 Decembrie

articolul original.

Premierul Spaniei și ministrul Apărării, vizați de colete-capcană. Alte 4 scrisori suspecte au apărut, după explozia de la ambasada Ucrainei

1 December 2022 at 11:00
image

Poliția din Spania investighează încă patru dispozitive explozive trimise prin scrisori-capcană, la o zi după ce unul a explodat la ambasada Ucrainei din Madrid.

Joi dimineață, a apărut informaţia că un dispozitiv exploziv, adresat premierului Spaniei, a fost interceptat pe 24 noiembrie. Potrivit Ministerului de Interne, un alt dispozitiv a fost trimis la Ministerul Apărării, transmite The Guardian.

Dar să le luăm pe rând.

Două scrisori-capcană au fost găsite miercuri. Prima era adresată ambasadei Ucrainei din Madrid.

Aceasta e şi singura care a explodat, provocând răni ușoare unui oficial al ambasadei ucrainene.

Ambasadorul Ucrainei în Spania, Serghei Pohorelţev, a declarat că primul colet i-a fost adresat și a fost înmânat comandantului ambasadei. „Pachetul conținea o cutie, ceea ce i s-a părut suspect comandantului și acesta a decis să îl scoată afară, fără nimeni în apropiere, și să îl deschidă”, a declarat Pohorelțev pentru site-ul de știri ucrainean European Pravda.

„După ce a deschis cutia și a auzit un clic, a aruncat-o și apoi a auzit explozia... În ciuda faptului că nu a ținut cutia în momentul exploziei, comandantul s-a rănit la mâini”, relatează ambasadorul. Angajatul a fost dus la spital, dar a fost externat la scurt timp după aceea.

După descoperirea acestui prim colet exploziv, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, a îndemnat toate ambasadele țării să-și înăsprească măsurile de securitate.

A urmat un pachet suspect primit de compania Instalaza, producătorul de arme din Zaragoza.

Compania Instalaza produce lansatorul de rachete C90 pe care Spania l-a furnizat Ucrainei

Compania a chemat Poliţia pentru că a primit un pachet suspect. Era un plic de 10 pe 15 cm și cu o grosime de puțin mai mult de un centimetru. Plicul a fost examinat și radiografiat și s-a constatat că conține o mică încărcătură care a fost concepută pentru a provoca o explozie, atunci când ar fi deschis.

Investigațiile preliminare sugerează o legătură între primele două scrisori, deoarece ambele plicuri ar fi venit din Ucraina și aveau aceeași adresă de e-mail a expeditorului.

Joi dimineaţă, forțele de securitate spaniole au găsit un al treilea dispozitiv exploziv ascuns tot într-un plic trimis prin poștă unui centru UE, situat la baza forțelor aeriene din Torrejon de Ardoz, a anunțat Ministerul Apărării.

După ce au scanat plicul cu raze X, ofițerii de securitate au stabilit că acesta conține „un mecanism”. Poliția încă analiza coletul joi dimineață.

Centrul respectiv sprijină politica externă și de securitate comună a UE prin colectarea de informații de la sateliţi. Șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a descris în septembrie aceste sisteme drept „ochii Europei”.

Apoi, s-a aflat că şi biroul premierului spaniol Pedro Sánchez a primit pe 24 noiembrie o scrisoare care conținea un dispozitiv exploziv.

Securitatea în jurul clădirilor publice și diplomatice urmează să fie întărită, după seria de scrisori-bombă apărute în toată țara, a anunţat Ministerul de Interne de la Madrid, citate de The Guardian.

Ziua 281 de război: Germania a înfuriat Rusia. Moscova pune tuturor botniță. Zelenski versus Musk

articolul original.

Două trenuri pline cu cereale s-au ciocnit în Vrancea. Unul a deraiat și traficul e blocat

1 December 2022 at 10:42
By: -

Două trenuri private de marfă, care transportau cereale, s-au ciocnit în zona Dumbrăveni din Vrancea.

„Prin apel 112 a fost sesizat faptul că, în zona Dumbrăveni, a avut loc o coliziune între două trenuri de marfă ce transportau cereale. Conform apelului, în urma coliziunii a deraiat un vagon ce transporta cereale”, a precizat IPJ Vrancea.

Locomotiva şi primul vagon al unuia dintre trenuri au deraiat.

Foto: ISU Vrancea

La faţa locului intervin poliţiştii de la transporturi feroviare Focşani şi ISU Vrancea.

Traficul feroviar este întrerupt pe intervalul de staţii Gugeşti - Sihlea, din cauza acestui incident feroviar, a anunţat Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA.

S-a stricat locomotiva

"Locomotiva trenului privat de marfă, care aparţine operatorului TimRail Cargo, s-a defectat, iar mecanicul nu a mai putut controla garnitura, care a patinat şi a intrat într-un alt tren privat de marfă, al companiei DB Cargo, care aştepta la sector.

În urma impactului, locomotiva şi primul vagon, din compunerea trenului de marfă al companiei DB, au deraiat", se arată în comunicatul companiei feroviare.

Toate trenurile de călători circulă deviat

Toate trenurile de călători, care urmau să tranziteze această zona, vor circula deviat pe ruta Mărăşeşti - Tecuci - Barboşi - Făurei - Buzău şi retur. Această măsură va fi menţinută până la repunerea pe şină a locomotivei şi a vagonului deraiat, inclusiv retragerea garniturii de marfă din zona respectivă.

Reprezentanţii SRCF Galaţi vor asigura suportul tehnic necesar operatorilor privaţi pentru intervenţia la faţa locului, astfel încât zona afectată să fie eliberată şi redeschisă traficului în condiţii de siguranţă.

CFR SA adresează scuzele necesare călătorilor şi îi asigură că personalul feroviar va lua toate măsurile necesare pentru redeschiderea liniei în cel mai scurt timp.

articolul original.

Un român care a luptat în legiunea străină a Ucrainei povestește ororile de pe front: Tot timpul rămâneam fără cartușe. Trăgeam foarte, foarte, foarte mult

1 December 2022 at 08:00
By: -
image

Un tânăr de 37 de ani a luptat pe frontul din Ucraina şi povesteşte cât de cumplit a fost totul şi cum l-a schimbat ca om.

Recorder relatează povestea lui Ovidiu Stoica, care, până la începutul acestui an, locuia în Spania, unde în trecut a fost arestat pentru că a încercat să jefuiască o bancă.

"După ce a ieșit din închisoare, s-a străduit să ducă o viață normală de șofer de camion. Numai că rutina și normalitatea nu par să fie punctele sale forte. În februarie, când a aflat de invazia rușilor în Ucraina, spune că s-a hotărât să ajute. A venit în România și a făcut, o vreme, voluntariat la Isaccea, pe unde intrau în țară refugiați ucraineni. Apoi, s-a înrolat în Legiunea Internațională a Ucrainei, care adună voluntari din toată lumea (...). După o testare sumară, Ovidiu Stoica a fost trimis în prima linie", scrie sursa citată.

Iată câteva dintre declaraţiile lui Ovidiu:

  • Ultimele patru luni jumate le-am petrecut în zona de război. Am fost și am luptat pentru Ucraina. Sunt total diferit de când am venit înapoi. În sensul că mă simt vulnerabil. Practic, nu mai sunt eu. Nu știu ce m-a afectat mai mult, ce s-a întâmplat aşa de rău, dar nu mai sunt eu.
  • Acolo am fost dus la o bază, unde examenul acela ce se numeşte examen nu e un examen. Vor să vadă că te miști, vor să vadă că ești întreg, vor să vadă că nu omori ucraineni.

-Ai vreo dependenţă de droguri, de alcool, de…?.

-Nu.

-Ok. Ştii să foloseşti un Kalaşnikov?

-Da. Ok, eşti bun

  • Nu pot să descriu cu cuvinte ce am simţit şi cum m-am simţit. Dar practic toţi rădeam şi eram bucuroşi că suntem acolo. Când începi să vezi că băiatul cu care beam şi mâncam şi ne distram şi glumeam şi număram bombele nu mai e, zici: Unde-s? De ce? De ce-or plecat?
  • Credeam că rolul meu e să scap oameni, să salvez oameni, dar practic noi apăsam pe trăgaci. Aș vrea să șterg tot ce am făcut acolo, pentru a face altceva. Să aflu cine era tanti aia, care a venit în Isaccea vai de capul ei. Să arunc cu bomboane, nu cu bombe. Să-i ajut, nu să fac ce am făcut.
  • Aveam în jur de 250-260 de gloanţe, care în teorie trebuiau să ajungă pentru câteva ore, însă rămâneam fără ele în circa 10 minute. Tot timpul rămâneam fără cartuşe. Trăgeam foarte, foarte, foarte mult.
articolul original.

Ce vedem la prima paradă de 1 Decembrie cu războiul la graniță: 1.500 de militari, 40 de aeronave și 21 de salve de tun

1 December 2022 at 07:50
image

Azi are loc prima paradă de 1 Decembrie cu războiul la graniţa de nord-est.

Ministerul Apărării anunţă că la parada de la ora 11:00 vor participa aproximativ 1.500 de miliari şi 120 de mijloace tehnice, între care 40 de aeronave.

Vezi şi Lista completă a restricțiilor de trafic din București

Ceremonia va fi condusă de preşedintele Klaus Iohannis care va depune o coroană de flori.

La paradă vor participa militari din MApN, Ministerul de Interne, SRI, STS, dar şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor.  

La parada militară vor defila şi aproximativ 150 de militari străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României şi aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite ale Americii. 

La începutul ceremoniei se va intona Imnul Naţional al României, concomitent cu executarea a 21 de salve de tun, urmat de depunerea unei coroane de flori de către Klaus Iohannis, în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc, şi de păstrarea unui moment de reculegere. 

Expoziţie, ceremonii şi donare de sânge

Totodată, în zona Arcului de Triumf va fi amplasată o expoziţie de tehnică militară, care va putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale. 

Tot în Bucureşti va avea loc, începând cu ora 9:00, o ceremonie militară şi religioasă de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I.

De la ora 19:00, militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” se vor retrage cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional - Calea Victoriei – Palatul Parlamentului – Palatul Cotroceni – sediul brigăzii. 

Militarii aflaţi în misiune în afara ţării desfăşoară şi ei, cu acest prilej, ceremonii militare.

În toate instituţiile militare din ţară se arborează Drapelul naţional, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se ridică Marele Pavoaz.

Tot joi, 1 Decembrie, Centrul de Transfuzie Sanguină ”Colonel Prof. Dr. Nicolae Nestorescu” al MApN organizează, în intervalul orar 8:00 – 12:00, o campanie de donare de sânge, pentru a veni în întâmpinarea pacienţilor cu nevoi transfuzionale din spitalele militare şi civile.

Donatorii, militari şi civili, sunt aşteptaţi la sediul Centrului de Transfuzie Sanguină din Calea Plevnei nr. 134 (în incinta Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” Bucureşti). 

Pierderile Armatei României în Primul Război Mondial sunt estimate la peste 330.000 de căzuţi la datorie, dintre care peste 60.000 în prizonierat. În cel de-Al Doilea Război Mondial, ţara noastră a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri şi invalizi, potrivit MApN.

articolul original.

Un iranian a fost împușcat mortal, pentru că a sărbătorit eliminarea echipei naționale de la Cupa Mondială

1 December 2022 at 06:57
By: -

Un iranian a fost împuşcat mortal de forţele de securitate, după ce echipa naţională a Iranului a pierdut în faţa SUA şi a fost eliminată de la Cupa Mondială, în timp ce demonstraţii antiguvernamentale au avut loc în interiorul şi în afara stadionului din Qatar şi în Iran.

Mehran Samak, în vârstă de 27 de ani, a fost împuşcat mortal, după ce a claxonat maşina în Bandar Anzali, un oraş de pe coasta Mării Caspice, la nord-vest de Teheran, scrie The Guardian.

Samak „a fost vizat direct şi împuşcat în cap de forţele de securitate... în urma înfrângerii echipei naţionale împotriva Americii”, a declarat grupul Iran Human Rights (IHR) din Oslo.

Meciul de la CM 2022 dintre cele două ţări, care au rupt relaţiile diplomatice cu mai bine de 40 de ani în urmă, a avut loc pe fondul represiunii violente din Iran, după protestele declanşate de moartea tinerei Mahsa Amini.

Forţele de securitate iraniene au ucis cel puţin 448 de persoane în încercarea de a reprima protestele, inclusiv 60 de minori şi 29 de femei, potrivit IHR.

Mijlocaşul internaţional iranian Saeid Ezatolahi, care a jucat în meciul cu SUA şi este din Bandar Anzali, a dezvăluit că îl cunoaşte pe Samak şi a postat o poză împreună cu el, la o echipă de fotbal de tineret.

„După pierderea amară de aseară, vestea morţii tale mi-a incendiat inima”, a spus Ezatolahi pe Instagram, descriindu-l pe Samak drept „un coechipier din copilărie”.

Foto: captură Instagram/Saeid Ezatolahi

El nu a comentat circumstanţele morţii prietenului său, dar a spus: „Într-o zi vor cădea măştile, adevărul va fi dezvăluit”.

El a adăugat: „Nu asta merită tinerii noştri. Acest lucru nu este ceea ce merită naţiunea noastră". 

Ezatolahi, supărat de rezultat, a fost văzut după fluierul final în timp ce era consolat atât de colegii săi, cât şi de jucătorii americani.

Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI) cu sediul în New York a precizat, de asemenea, că Samak a fost ucis de forţele de securitate în timp ce sărbătorea.

CHRI a publicat miercuri un videoclip de la înmormântarea lui Samak din Teheran, în care cei îndoliaţi au putut fi auziţi strigând „Moarte dictatorului!”. Sloganul, care îl vizează pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, este unul dintre principalele sloganuri la protestele din ţară.

Mulţi iranieni au refuzat să susţină echipa naţională, iar după meciul de marţi seara, imagini pe reţelele de socializare au arătat mulţimi sărbătorind eliminarea de la Cupa Mondială. 

Iran is a country where people are very passionate about football. Now they are out in the streets in the city of Sanandaj & celebrate the loss of their football team against US.
They don’t want the government use sport to normalize its murderous regime.pic.twitter.com/EMh8mREsQn pic.twitter.com/MqpxQZqT20

— Masih Alinejad 🏳️ (@AlinejadMasih)
November 29, 2022

Echipa naţională a Iranului a refuzat să cânte imnul naţional la primul lor meci împotriva Angliei, partidă pe care a pierdut-o cu 6-2.

Dar au cântat ​​înainte de al doilea meci, o victorie cu 2-0 în faţa Ţării Galilor, şi din nou marţi. Când Iranul a pierdut în faţa Angliei, oamenii au sărbătorit şi la Teheran.

articolul original.

A murit Christine McVie, solista și compozitoarea Fleetwood Mac

30 November 2022 at 21:09
By: -
image

Christine McVie, care a cântat cu formaţia Fleetwood Mac şi a scris unele dintre cele mai faimoase cântece ale lor, a murit la vârsta de 79 de ani.

Ea a murit la un spital, având alături familia, se arată într-un comunicat, informează BBC.

Cântăreaţa şi compozitoarea britanică a semnat unele dintre cele mai importante melodii ale formaţiei precum „Little Lies”, „Everywhere”, „Don't Stop”, „Say You Love Me” şi „Songbird”.

McVie a părăsit Fleetwood Mac după 28 de ani, în 1998, dar a revenit în formaţie în 2014.

„Ne-am dori ca toată lumea să o păstreze pe Christine în inimi şi să-şi amintească viaţa unei fiinţe incredibile şi a unui muzician venerat care a fost iubit universal”, este mesajul familiei artistei. 

McVie, care s-a alăturat formaţiei Fleetwood Mac în 1970, este textiera unora dintre cele mai importante melodii ale grupului, inclusiv „Don’t Stop”, „You Make Loving Fun”, „Over My Head”, „Songbird”, „Say You Love Me”.

McVie a lansat trei albume solo. Discul ei din 1984, „Christine McVie”, a fost singurul care a ajuns în topurile americane, pe locul 26.

Între divorţul ei din 1976 de McVie şi căsătoria ei din 1986 cu Quintela, ea a fost logodită timp de trei ani cu toboşarul, compozitorul şi vocalistul de la Beach Boys, Dennis Wilson.

Inclusă în Rock and Roll Hall of Fame în 1998, Fleetwood Mac este una dintre cele cele mai de succes formaţii din ultimii 50 de ani, cu albumul "Rumors" din 1977 câştigător Grammy, vândut în 45 de milioane de copii în toată lumea, pe locul doi fiind "Tango in the Night" (1987), cu 15 milioane vândute. 

articolul original.

Blinken, la plecarea din România: Mulțumesc gazdelor noastre fantastice

30 November 2022 at 20:55
By: -
image

Secretarul american de Stat, Antony Blinken, a plecat, miercuri din România, după o vizită de două zile, în care a participat la reuniunea miniştrilor de externe din NATO şi s-a întâlnit cu oficiali de la Bucureşti, mulţumind într-un mesaj pe Twitter gazdelor „fantastice” şi exprimându-şi satisfacţia faţă de rezultatele bune ale discuţiilor avute aici.

„Mulţumesc prietenilor şi colegilor mei de la NATO şi gazdelor noastre fantastice din România. Am încheiat o serie productivă de întâlniri şi discuţii. Alianţa va continua să meargă înainte de pe o poziţie de forţă, leadership şi unitate”, este mesajul postat pe contul oficial de Twitter al secretarului american de Stat.

Mesajul este însoţit de mai multe fotografii făcute la aeroport, în care Antony Blinken îşi ia rămas bun şi se urcă în avion.

Thank you to my friends and colleagues at @NATO and our fantastic hosts in Romania. We concluded a productive series of meetings and discussions. The Alliance will continue moving forward from a position of strength, leadership, and unity. pic.twitter.com/JMBAlMPUs4

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken)
November 30, 2022

Într-un alt mesaj de mulţumire, şeful diplomaţiei de la Washington mulţumeşte colegilor de la Departamentul de Stat „care au muncit din greu” şi „profesionişilor de la Ambasada SUA (la Bucureşti - n.r.), care „se străduiesc să promoveze priorităţile bilaterale, regionale şi globale în România.

Aţi fost cu toţii gazde fenomenale în acest an, inclusiv pentru vicepreşedinta (Kamala Harris) şi pentru prima-doamnă (Jill Biden)”, le transmite Antony Blinken, amintind de vizitele la nivel înalt de care România a avut parte în acest an, marcat puternic de războiul din Ucraina.

articolul original.
Before yesterdaySpotmedia

R. Moldova: NATO, drumul spre Occident și unirea amânată

30 November 2022 at 18:40
By: -
image

Republica Moldova, un stat neutru, dar vulnerabil în fața Rusiei, a fost invitată la ultima reuniune a NATO tocmai pentru ca Alianța să-și arate sprijinul și să-și delimiteze simbolic graniţele geografice.

Reuniunea de la București a miniștrilor de Externe ai statelor NATO a invitat în premieră Republica Moldova la discuții și a pus sub reflector situația complicată din Marea Neagră. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că partea militară a Alianței, Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în regiunea Mării Negre oricând este nevoie și „dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”.

Pentru România, Republica Moldova și Marea Neagră au fost subiectele cele mai importante, pentru care Bucureștiul avea nevoie de răspunsuri: ce poate face NATO în cazul în care Rusia devine agresivă cu R. Moldova și cum poate fi restabilit echilibrul, stabilitatea și pacea în Marea Neagră.

Ca țară de margine a Alianței Nord Atlantice, care și-a asumat responsabilități extinse pentru mica republică de dincolo de Prut, România avea nevoie de asigurări atât dinspre NATO, cât și dinspre Chișinău că, indiferent de cursul războiului, lucrurile pot fi ținute sub control. Șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu a ținut să spună încă o dată că R.Moldova „nu încearcă să adere la NATO”, fiindcă „prin Constituţie, Moldova este o ţară neutră”, dar că pentru Chișinău „neutralitatea nu înseamnă autoizolare, demilitarizare sau indiferență”, de aceea, R. Moldova s-a inclus între statele care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei.

Ministrul Popescu a mai explicat că potrivit analizelor făcute de Chișinău, R.Moldova „nu este ameninţată în lunile şi săptămânile următoare de un scenariu militar", dar că este datoria guvernului din care face parte „să fie pregătit pentru întregul spectru de ameninţări".

Secretarul general al NATO a vorbit despre presiunea rusă din Balcani, din Georgia și din R. Moldova și despre angajamentul Alianței de a sprijini aceste state. E vorba în subsidiar despre instruirea militarilor, sprijin material și logistic.

Republica Moldova nu a plecat de la reuniunea NATO de la București cu prea multe promisiuni concrete, dar se poate baza pe faptul că Alianța nu va abandona această parte a lumii, devreme ce liderul NATO a anunțat că Ucraina va fi sprijinită „oricât e nevoie”: statele NATO au contribuit deja cu 40 de miliarde de dolari la dotarea armatei ucrainene și alt sprijin important este pe drum.

Șeful diplomației de la Chișinău a adus în discuție dezbaterea care există de mai multă vreme în rândul elitelor moldovene privitoare la modificarea Constituției, eliminarea neutralității din legea fundamentală și modalitățile cele mai bune pentru garantarea securității și păcii. Recent, fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru sublinia că în cazul în care R.Moldova ar fi atacată de Rusia, singura soluție ar fi unirea cu România.

O soluție despre care, încă, nu se vorbește în mod oficial, pentru că în contextul războiului din Ucraina și al anexărilor ilegale pe care le-a anunțat Rusia, o astfel de discuție ar putea fi o provocare și în același timp o favoare făcută Rusiei.

La întrebarea DW adresată prim-ministrei Natalia Gavriliță, despre această posibilitate, răspunsul a fost destul de precaut, fără ca ea să respingă această idee, dar și fără să o încurajeze: „trebuie să menținem pacea și stabilitatea”, „trebuie să recunoaștem că avem o societate multietnică și de aceea trebuie să avem o abordare echilibrată și să asigurăm coeziune socială”

În același timp, cu toate că numărul cetățenilor moldoveni care înclină spre unionism a crescut, totuși nu a trecut încă de jumătate. Potrivit celui mai recent sondaj (CBS Research din noiembrie 2022), doar 42,5% dintre moldoveni sunt în favoarea unirii. La întrebarea cine ajută cel mai mult R.Moldova, 30% au spus România, 24% -Uniunea Europeană, 9% -Rusia și 7% - SUA.

Există deci două trenduri importante dincolo de Prut, unul crescător care mizează pe Occident și altul descrescător care pariază pe Rusia. România este doar trambulina R. Moldova spre Vest. Invitația ministrului moldovean de Externe la o reuniune NATO înseamnă, însă, mai mult decât o prezență simbolică, iar subiectul deschis și la București despre posibilitatea Chișinăului de a renunța la neutralitate cândva în viitorul nu foarte îndepărtat întărește decizia R.Moldovei de a părăsi zona de influență a Rusiei. Nu e clar, însă, dacă și Rusia ar fi de acord să-și restrângă ceea ce Moscova numește vecinătatea ei apropiată.

Între timp, România încearcă să susțină energetic și financiar R.Moldova, să facă lobby pentru Chișinău la toate reuniunile importante, să împingă cu forță ambițiosul guvern de peste Prut spre Europa. În schimb, în interiorul R.Moldova, crește o mișcare de nemulțumire, speculată și susținută de Rusia, pe fondul crizei economice și care poate deveni amenințătoare pentru actualul guvern pro-occidental. 

Sabina Fati

articolul original.
❌