ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 30 September 2022TVR

Cel puțin 3 morți în urma uraganului Ian, care a fost retrogradat la categoria 'furtună tropicală'

29 September 2022 at 20:16
image
Uraganul Ian a făcut prăpăd în Florida
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO

Uraganul a lovit din plin sud-vestul Floridei și a făcut prăpăd în zona de coastă. Vântul, de o violență extremă, a distrus case și ambarcațiuni.

Zone întinse din Florida se confruntă cu inundații catastrofale.

Echipele de intervenție acționează non-stop pentru a-i salva pe localnicii rămași prizonieri în casele înconjurate de ape.

De asemenea, echipele de salvare caută supraviețuitori printre resturile caselor distruse de uragan.

Peste 2 milioane și jumătate de locuințe și sedii de firme au rămas în beznă. Alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă din cauza avariilor produse la rețelele de electricitate.

Se fac eforturi disperate și pentru a-i salva pe cei care au nesocotit avertismentele autorităților și au pornit la drum cu mașina. Torentele de apă revărsată i-au surprins pe șosele, iar în unele cazuri echipele de intervenție au spart geamurile mașinilor pentru a-i salva pe pasageri.

Ian a făcut deliciul vânătorilor de uragane. Amatorii de senzații tari încearcă să ajungă cât mai aproape de ochiul uraganului.

Uraganul a slăbit mult în intensitate - a devenit furtună tropicală. Viteza vântului s-a înjumătățit. Se îndreaptă spre Carolina de Sud. Într-un avertisment de ultim moment, meteorologii americani au anunțat că este posibil să redevină uragan.

articolul original.

Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, la TVR INFO: Din 2018 până astăzi, de când DNA a pierdut competența de a ancheta magistrați, niciun procuror sau judecător nu a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie

29 September 2022 at 19:02
image

Această situație a devenit evidentă după modificarea din octombrie 2018, când DNA a pierdut competența de a ancheta magistrați.

"Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi, niciun procuror sau judecător nu a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată", a declarat Crin Bologa.

"Or, lupta împotriva marii corupţii înseamnă şi lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar. Eu sper ca procurorii care acum sunt desemnaţi să efectueze urmărirea penală să aibă rezultate cât mai grabnic și în acest domeniu, pentru că (...) este greu să cred că a dispărut corupţia din sistemul judiciar prin pierderea competenţei de către DNA".

"Sunt procurori curajoși și buni profesioniști la Direcția Națională Anticorupție, din păcate mai puțini ca în alți ani. În prezent, nu putem depăși o cifră de 70-74% din schema de personal a procurorilor", a mai atras atenția Crin Bologa.

"Când am ajuns aveam 68% această cifră. Principala cauză, zic eu, este că s-a mărit foarte mult vechimea în funcția de procuror necesară pentru a ajunge în funcția de procuror la Direcția Națională Anticorupție", a adăugat procurorul șef.

Acum sunt necesari 8 ani, la care se adaugă 2 ani de Institutul Național al Magistraturii. Prin noile legi ale justiției, se ajunge la o perioadă de 10 ani, la care se adaugă 3 ani perioada INM.

VEZI și Procurorul șef al DNA, Crin Bologa, la TVR INFO: Pentru că noi nu mai arătăm publicului și prin presă ceea ce facem, impresia este că noi nu avem activitate. Discreția îi ajută pe procurorii de caz

articolul original.
Ieri — 29 September 2022TVR

Șeful DNA, Crin Bologa, la TVR INFO: Pentru că noi nu mai arătăm publicului și prin presă ceea ce facem, impresia este că noi nu avem activitate. Discreția îi ajută pe procurorii de caz

29 September 2022 at 18:59
image

"Simt această schimbare de percepție și Direcția am simțit-o într-o perioadă grea în momentul care am fost numit în funcție. Eu am fost numit în februarie 2020, am venit după perioada 2017 - 2019, în care Direcția Națională Anticorupție a fost atacată atât mediatic, cât și legislativ, iar personalul, procurorii Direcției au suferit mult în acea perioadă. După ce am fost numit în această funcție, după ce am reușit să închegăm o echipă de conducere, dar și să ne cunoaștem mai bine între noi, DNA a început să urce ușor-ușor. De la an la an, 2020-2021 și cred că și în 2022 am avut rezultate din ce în ce mai bune. Aceste rezultate au fost evidențiate și în rapoartele de țară, de Mecanismul de Cooperare și Verificare", a declarat șeful DNA.

"Una apare în public, una este percepția, pentru că noi nu mai arătăm publicului și prin presă ceea ce facem, nu mai arătăm persoanele pe care le cercetăm în prim plan, și atunci impresia este că noi nu avem activitate", a subliniat Crin Bologa.

Întrebat de ce nu mai face DNA acest lucru public, Bologa a explicat că regulile s-au schimbat.

"Avem condamnări și la CEDO, pentru că în momentul în care noi avem inculpați în custodie și avem arestați, suntem responsabili de imaginea lor și pentru că nu vrem să le încălcăm prezumția de nevinovăție. Dar statistica este cu totul alta. Noi am trimis în continuare în judecată dosare importante, cu oameni importanți", a indicat procurorul-șef al DNA.

"Anul trecut am trimis peste 700 de persoane în judecată - 230 de oameni cu funcții importante, dintre care 18 demnitari - un fost premier, doi miniștri, secretari de stat, europarlamentari, parlamentari români, deci statistica arată cu totul alta", a declarat el.

"Ar fi mult mai simplu pentru noi să arătăm că muncim în momentul în care am face totul public. Or, nu mai putem face acest lucru, s-a schimbat și politica de comunicare și Consiliul Superior al Magistraturii a venit cu o hotărâre care ne limitează foarte mult (...) această comunicare publică și o face mai mult prin comunicate de presă", a admis totodată Crin Bologa.

Întrebat dacă în economia dosarelor această discreție față de perioadele anterioare ajută DNA, procurorul șef a răspuns: "Îi ajută pe procurorii de caz. Au mai multă liniște, pot să administreze probele, iar la sfârșitul urmăririi penale pot da liber soluția pe care o impun probele administrate în dosare, fără să fie o așteptare mare din partea publicului".

"Dacă am face public tot, tot, tot ceea ce facem noi în cursul urmăririi penale, atunci ar fi un pericol și pentru administrarea probelor", a explicat Bologa.

Din punctul său de vedere, DNA trebuie să aibă un echilibru între obligația de informare și respectarea prezumției de nevinovăție.

"Avem aceste două obligații și o a treia obligație este să nu periclităm urmărirea penală. Acestea sunt limitele în care noi comunicăm în această perioadă", a conchis Crin Bologa.

În cei 20 de ani de activitate, DNA a anchetat 60 de membri ai diferitelor guverne, printre care 2 foști premieri.

Unul dintre ei a fost chiar Adrian Năstase, cel care a luat decizia înființării Parchetului Național Anticorupție, în 2002.

Procurorii anticorupție au trimis în judecată 15.000 de inculpați, în dosare cu prejudicii de peste 5,4 miliarde de euro.

articolul original.

Sorin Cîmpeanu și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației, după al doilea scandal privind o acuzație de plagiat. Surse: Ligia Deca, propusă pentru această funcție

29 September 2022 at 18:20

UPDATE Surse: Ligia Deca, consilier prezidențial, responsabilă de proiectul "România educată" inițiat de președintele Klaus Iohannis, a fost propusă pentru funcția de ministru al Educației.

UPDATE Premierul Nicolae Ciucă: Am acceptat astăzi demisia domnului Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei. Îi mulţumesc pentru colaborarea de până acum şi pentru proiectele demarate în beneficiul sistemului de educaţie. Urmează să ne consultăm în Partidul Naţional Liberal şi în cadrul coaliţiei de guvernare şi să validăm, cu celeritate, propunerea pe care o voi înainta domnului preşedinte al României, Klaus Iohannis, pentru funcţia de ministru.

UPDATE Prima reacție la demisia lui Cîmpeanu a venit de la un fost coleg din guvernul Ciucă,  Sebastian Burduja, care a pus un comment, pe Facebook, chiar la postarea fostului ministru al Educației:

Fapte concrete, intr-un context plin de provocări. Cei care cunosc sistemul de invatamant românesc sunt datori sa reflecteze la tot ceea ce a fost si la tot ceea ce este astăzi.
Marele liberal Spiru Haret spunea așa: “Civilizaţia este fructul unei bătălii neîncetate şi în orice bătălie înfrângerea e posibilă, la fel ca şi victoria.

Și liderul USR,  Cătălin Drulă, a reacționat pe Facebook: „Un plagiator mai puțin în guvern. N-a mai prins moțiunea USR de marți. Așteptăm și demisia celuilalt: Ciucă”.

-----

Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.

Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine”, scrie fostul ministru pe Facebook.

Cu câteva ore înainte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat, joi, în legătură cu acuzaţiile de plagiat la adresa ministrului Educaţiei, că premierul Nicolae Ciucă urmează să aibă discuţii cu Sorin Cîmpeanu, după care vor fi oferite mai multe detalii.

------

„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ. Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine”, scrie fostul ministru pe Facebook. Cu câteva ore înainte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat, joi, în legătură cu acuzaţiile de plagiat la adresa ministrului Educaţiei, că premierul Nicolae Ciucă urmează să aibă discuţii cu Sorin Cîmpeanu, după care vor fi oferite mai multe detalii.

Sorin Cîmpeanu își motivează, în continuare, decizia de a demisiona:

”Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească.

În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”:

1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;

2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar - prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);

3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;

4. mărirea burselor elevilor;

5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;

6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;

7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent - o schimbare atât de mult așteptată;

8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;

9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;

10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;

Și multe altele………

Am elaborat proiectele Legilor “România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.

Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!

Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!

Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator.

Proiectele legilor “România Educata” reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor.

Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația!”, a scris ministrul demisionar Cîmpeanu.

Luni, jurnalista Emilia Șercan, de la PressOne, a publicat o investigație în care arată că Sorin Cîmpeanu și-ar fi atribuit cea mai mare parte a unei lucrări universitare pentru uzul studenților. De la nouă pagini, în ediția din 2000, actualul ministru apare ca autor pentru 92 de pagini, șase ani mai târziu. Sorin Cîmpeanu neagă acuzațiile și se declară hărțuit. El s-a confruntat cu suspiciuni de plagiat și în privința tezei de doctorat.

Jurnalista Emilia Sercan susține că, în ediția din 2000 a unei lucrări universitare cu titlul „Irigații, desecări, combaterea eroziunii solului. Irigarea culturilor", Sorin Cîmpeanu figurează ca autorul a două din cele 30 de capitole. În ediția din 2006, însă, numele actualului ministru apare în dreptul a încă 13 capitole. Emilia Sercan spune că, în 2000, acestea, sub o formă aproape identică, fuseseră semnate de alți doi profesori universitari. În replică, ministrul spune că lucrarea e un simplu material didactic pentru un grup mic de studenți.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: „Este vorba de îndrumătoare de lucrări, de caiete de seminar, care nu au ISBN, ca să lămurim - este vorba despre un colectiv de cadre didactice la fiecare disciplină, de preluare a acestei discipline, că se face schimbul de generații. E vorba de felul în care se lucra cu profesorul Ioan Pleșa, îndrumătorul meu de doctorat. Sunt hărțuiri care datează de multă vreme. Am înțeles că obiectivul principal al acestui articol e blocarea legilor Educației”.

Proteste și moțiune în Parlament

Acuzaţiile de plagiat la adresa ministrului Educației au stârnit un val de reacţii negative în mediul academic și nu numai.

Universitatea București a cerut o analiză serioasă și urgentă care să fie realizată de instituțiile abilitate, în afară oricăror presiuni: „Condamnăm orice acțiune care încalcă etică și integritatea academică”, au precizat reprezentanții Universității.

Șapte persoane au prostestat, marți, timp de o oră în fața Ministerului Educației și i-au cerut demisia ministrului. În replică, ministrul i-a făcut „habarnişti în educaţie" pe cei care îl acuză furt intelectual.

Între timp, USR a depus o moţiune simplă împotriva ministrului Educației, alături de partidul Forţa Dreptei: „Am depus moțiune împotriva ministrului plagiator Cîmpeanu, la trei luni după ce a fost o altă moțiune simpluă împotriva acestui ministru, iar în trei luni a reușit domnul Cîmpeanu o mare contraperformanță: de unde era doar apărătorul plagiatorilor, s-a dovedit că era și dânsul plagiator, dânsul făcea legi ca să scape de aceste acuzații. Cei care vor un învățământ care să țină copiii în țară trebuie să voteze săptămâna viitoare în Parlament pentru această moțiune simplă”, a acuzat deputatul USR Ionuț Moșteanu.

Temperatura la ore

Școlile nu se vor închide și nici nu vor trece în sistem online din cauza facturilor la încălzire și energie electrică. Este anunțul făcut de ministrul Educației, după ce primarii din mai multe localități le-au cerut directorilor de școli să facă economii. Și chiar au recomandat ca temperatura în clase să nu depășească 20-21 de grade. Și universitățile caută soluții pentru a reduce costurile. Multe vor opta și pentru cursuri online.

Sorin Cîmpeanu, la Tema Zilei, TVR INFO, despre acuzațiile de plagiat

Sorin Cîmpeanu nu se consideră vinovat de plagiat pentru lucrarea pentru care i s-au adus aceste acuzații. "Un îndrumător de lucrări practice nu are caracter științific, nu are ISBN. Sunt notițe copiate, multiplicate, pe care le pui la dispoziția studenților pentru a le folosi în procesul didactic", a declarat el miercuri seară, la TVR Info.

Fostul mministr al Educației este însă de acord să îi fie analizată lucrarea de către Comisia de etică a universității, pentru că atât permite legea, acum. Sorin Cîmpeanu a vorbit la Tema Zilei și despre Legile Educației, masa caldă în școli, abandonul școlar și consumul de droguri.

articolul original.

Ana Bogdan a învins-o pe Irina Begu şi s-a calificat în semifinale la Parma (WTA)

29 September 2022 at 18:10
Teren tenis

Bogdan s-a impus după aproape două ore de joc, ea reuşind 2 aşi şi făcând o singură dublă greşeală, în timp ce Begu a avut un singur as şi a comis 9 duble greşeli. Bogdan a avut un procentaj mai bun la primul serviciu, 67%, faţă de Begu, 61%.

Acesta a fost primul meci dintre Bogdan şi Begu.

Ana Bogdan şi-a asigurat un cec de 8.870 de euro şi 110 puncte WTA, în timp ce Begu rămâne cu 5.000 de euro şi 60 de puncte WTA.

Ana continuă astfel rezultatele bune din ultima perioadă, începute cu finală la Varşovia (WTA 250), titlu la Iaşi (WTA 125) şi semifinală al Portoroz (WTA 250).

În penultimul act, Ana Bogdan va evolua împotriva jucătoarei egiptene Mayar Sherif (74 WTA).

Cealaltă semifinală le va opune pe Maria Sakkari (Grecia, 7 WTA, principala favorită) şi Danka Kovinic (Muntenegru, 78 WTA).

articolul original.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului: Vor fi discuţii între premier şi ministrul Educaţiei, pe tema acuzaţiilor de plagiat

29 September 2022 at 18:06
Dan Cărbunaru / FOTO: SORINA PAVEL/ AGERPRES FOTO

"Ministerul Educaţiei, domnul ministru au prezentat în ultimele zile o serie de clarificări. După cum ştiţi, premierul Nicolae Ciucă s-a întors în urmă cu doar câteva ore din vizita pe care a făcut-o în Japonia, (...) ca atare, în perioada următoare, cu siguranţă, că vor fi purtate discuţii pe această temă la nivelul Guvernului şi vom reveni cu detalii", a afirmat Cărbunaru, întrebat după şedinţa Executivului despre ancheta jurnalistei Emilia Şercan care îl vizează pe ministrul Sorin Cîmpeanu.

Întrebat dacă acest subiect a fost discutat în şedinţa de Guvern de joi sau în coaliţie, Cărbunaru a spus: "În şedinţa de Guvern de astăzi s-a discutat ceea ce a fost anunţat public ca fiind pe agendă, iar în privinţa coaliţiei nu am elemente pe care să vi le pot prezenta".

"Vor fi discuţii pe această temă între premier şi domnul ministru. (...) După cum vă spuneam, va fi o discuţie purtată pe această temă şi, după ce vor fi derulate aceste proceduri, vom fi în măsură să oferim mai multe detalii", a adăugat Dan Cărbunaru.

Jurnalista Emilia Şercan l-a acuzat, luni, pe ministrul Educaţiei că ar fi plagiat un curs universitar şi şi-a fi "însuşit fraudulos şi paternitatea" mai multor capitole semnate anterior de alţi autori.

Ulterior, Cîmpeanu a afirmat că "obiectivul principal" al acuzaţiilor de plagiat la adresa lui îl reprezintă 'blocarea legilor Educaţiei'.

"Am înţeles că obiectivul principal al acestui articol este blocarea legilor Educaţiei. Eu fac un anunţ: legile Educaţiei îşi vor continua parcursul firesc, legal spre procesul de adoptare. Astfel de încercări de a opri din cursul lor firesc legile Educaţiei care sunt de interes pentru milioane de copii nu mă pot influenţa chiar dacă sunt abordări punctuale personale", a spus el.

Marţi, Cîmpeanu a explicat că îndrumătorul de lucrări practice pe care şi-a pus semnătura "a fost realizat foarte profesionist, respectând toate regulile, în interesul studenţilor". "Un îndrumător de lucrări practice cuprinde monograme, cuprinde legi, cuprinde formule şi scheme de calcul, cuprinde diagrame şi tabele care nu pot fi schimbate şi care nu trebuie să fie schimbate. Cei care lansează aceste acuze sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei", a adăugat ministrul.

"Este un un mod de lucru specific, respectat întocmai pentru îndrumătoare de lucrări practice, pentru îndrumătoare de proiect şi pentru caiete de seminare, lucrări fără ISBN", a completat el.

articolul original.

Alexandru Arșinel: "Pe scenă eu sunt vrăjitorul, fac Soarele și îl supun, eu știu că lumea nu e o scenă, dar omul pot să-l fac mai bun"

29 September 2022 at 17:59
image
Alexandru Arșinel a încetat din viață
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO

După ce nu a reușit să intre la Facultatea de Construcții, Alexandru Arșinel s-a hotărât să devină actor.

În 1962 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, iar de atunci a început să își facă loc în inimile românilor.

Alexandru Arșinel iubea cu o poftă nemăsurată teatrul și arta. Nu a regretat niciun moment drumul pe care l-a ales.

În aproape 6 decenii a adunat sute de roluri în piese de teatru, filme, emisiuni de televiziune și teatru radiofonic.

Își găsea refugiul în muzică, pe care o lasă acum mai bogată cu o serie de albume și de interpretări memorabile.

În 1998, Alexandru Arșinel devenea directorul Teatrului de Revistă "Constantin Tănase" din București, post la care a renunțat două decenii mai târziu, după moartea actriței Stela Popescu. Însă nu a renunțat nicio clipă să fie pe scenă. Pentru actorul Alexandru Arșinel, fiecare întâlnire cu publicul era un moment de fericire.

În ultimii ani, sănătatea lui Alexandru Arșinel a fost pusă la grea încercare. În 2013, actorul a fost supus unui transplant de rinichi. Patru ani mai târziu, a fost la un pas de un infarct miocardic, la nici o lună după moartea Stelei Popescu, cea care i-a fost colegă de scenă mai bine de trei decenii.

Alexandru Arșinel la emisiunea Pulsul zilei în ianuarie 2019: "Ea face parte și din ceea ce aș putea spune și nenorocirea mea. Pentru că mi-este foarte greu să apar pe scena și când ies să nu spun 'și acum Stela Popescu', mi-este foarte greu".

Nici 2021 nu a fost un an bun pentru sănătatea actorului. În aprilie, deși era vaccinat, Arșinel a fost diagnosticat cu COVID-19, boală care l-a ținut pe patul de spital 3 săptămâni.

În semn de apreciere pentru întreaga activitate artistică, Alexandru Arșinel a fost decorat în 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.

"Ăsta mi-a fost destinul, să fiu la dispoziția oamenilor, la tot ceea ce vor ei să gândească despre mine, chit că îmi convine sau nu-mi convine, chit că mă judecă din punct de vedere al unor lucruri mai mult sau mai puțin adevărate, sunt Arșinel, cu bunele și cu relele mele. Mai mult de atât nu mai pot să dau. Nu mai am timp".

articolul original.

Lege promulgată: Cuantumul indemnizaţiei de şomaj, majorat la valoarea indicatorului social de referinţă

29 September 2022 at 09:18
Klaus Iohannis

Actul normativ modifică în acest sens articolul 39 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

"Cuantumul indemnizaţiei de şomaj (...) este o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, şi este egal cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an", prevede actul normativ.

În legea în vigoare, cuantumul acestei indemnizaţii este 75% din valoarea indicatorului social de referinţă.

Tot joi, şeful statului a promulgat legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 164/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

sursa agerpres

articolul original.

Practici crude în fermele de blănuri din România, dezvăluite de o investigație HSI | ONG-ul face apel la premierul Ciucă să „oprească această suferință atroce în numele modei”

29 September 2022 at 09:14
Practici crude în fermele de blănuri din România, dezvăluite de o investigație Humane Society International

HSI a declarat că a descoperit practici crude și ilegale și a făcut apel la premierul Nicolae Ciucă să interzică complet fermele de animale crescute pentru blană.

Miercuri, organizația i-a înaintat oficial premierului român un raport cu privire la concluziile anchetei, îndemnându-l să „oprească această suferință atroce în numele modei”, scrie Associated Press.

Anchetatorii HSI, care au vizitat 11 ferme de șinșila din diferite zone ale României, au spus că unii fermieri le-au mărturisit că ucid animalele rupându-le gâtul – o practică ce contravine metodelor de ucidere permise pentru chinchilla de legislația Uniunii Europene.

„O astfel de cruzime aduce rușine României și sperăm ca ancheta noastră să marcheze începutul sfârșitului pentru industria blănurilor de aici”, a declarat  Andreea Roseti, directorul HSI România.

Un fermier i-ar fi arătat unui investigator HSI o cameră de gazare artizanală– o metodă de ucidere permisă de legislația UE – care a fost construită „folosind o oală sub presiune”. De asemenea, femelele de șinșile ar fi ținute în cicluri de sarcină aproape permanente, în timpul cărora sunt forțate să poarte o „orteză sau guler rigid” pentru a le împiedica să scape în timpul împerecherii.

Ca răspuns la investigația HSI, un grup de parlamentari români a depus luni în parlament o propunere de lege care solicită interzicerea creșterii și uciderii animalelor exclusiv pentru blana lor. A fost semnat de cinci parlamentari liberali.

“Este un impuls pentru România, membră a UE din 2007, să se alinieze la legislația UE și să se alăture altor membri ai blocului comunitar care au introdus deja astfel de interdicții”, au spus parlamentarii.

Gheorghe Pecingină, deputatul care a inițiat propunerea, a declarat pentru Associated Press că este important ca practica „crudă” să se încheie acum, deoarece șinșilele „sunt ucișe cu metode barbare” în România.

Săptămâna trecută, legislatorii letoni au votat modificarea legislației pentru a interzice fermele de blănuri, făcând din Letonia a cincisprezecea dintre cele 27 de țări din UE care a pus capăt acestei industrii.

articolul original.

SUA: Joe Biden s-a adresat, în timpul unui discurs, unei parlamentare americane decedate

29 September 2022 at 09:08
Președintele SUA, Joe Biden / FOTO: Captură www.facebook.com/POTUS

"Unde e Jackie?", a întrebat liderul democrat în vârstă de 79 de ani, în timpul unei alocuţiuni consacrate luptei împotriva obezităţii şi insecurităţii alimentare.

"Vreau să le mulţumesc tuturor celor care se află aici", a spus Joe Biden, menţionându-i pe alţi doi legislatori implicaţi în mod special în aceste eforturi, un republican şi un democrat.

Biden a părut să o caute cu privirea în sală pe fosta membră a Camerei reprezentanţilor Jackie Walorski, o politiciană republicană din Indiana care a murit la începutul lui august într-un accident de maşină şi care era foarte angajată în lupta împotriva malnutriţiei.

Între altele, Walorski a contribuit activ la pregătirea unui summit consacrat acestei probleme, chiar evenimentul la care a luat cuvântul miercuri Joe Biden.

După moartea ei, Casa Albă a publicat un comunicat în care preşedintele american s-a declarat "şocat şi întristat".

Bombardată cu întrebări pe acest subiect, miercuri, pentru a afla dacă Biden a uitat că Walorski a decedat, purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei, Karine Jean-Pierre, a evitat să dea un răspuns concret.

Biden "se gândea foarte intens la ea" în cursul acestui eveniment la organizarea căruia Walorski a contribuit activ, s-a limitat să spună purtătoarea de cuvânt.

"Nu consider că este ceva îngrijorător", a adăugat ea, la insistenţele reporterilor.

Karine Jean-Pierre a mai precizat că preşedintele şi-a propus deja ca vineri să întâlnească familia reprezentantei decedate pentru a aduce un omagiu luptei sale "remarcabile" împotriva malnutriţiei.

sursa agerpres

articolul original.

„Somniferele morale” ale rușilor. Filosoful Arseni Kumankov: „Guvernul lui Putin colectează datoriile oamenilor față de patrie ca un cămătar”

29 September 2022 at 08:31
Foto: Shutterstock

Arseni Kumankov este profesor la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova. Redăm eseul filosofului.

***

Participarea la războiul împotriva Ucrainei este o crimă morală. Din acest motiv, avem obligația de a face tot posibilul pentru a evita să devenim complici la acest război agresiv, nedrept. Există o serie de motive pentru a privi astfel invadarea Ucrainei de către Rusia și mobilizarea ulterioară. Primul motiv este că guvernul rus și-a încălcat contractul social cu poporul. Al doilea motiv este că oamenii sunt trimiși la război de o putere ilegitimă care joacă pe un fals sentiment de patriotism. Și al treilea motiv este că războiul în sine este un act criminal de agresiune împotriva cetățenilor Ucrainei. Ultimul motiv este cel principal. Dar voi începe cu punctele care se aplică direct rușilor.

Dizolvarea contractului social al Rusiei

În prezent, statul rus pretinde că apără societatea rusă de amenințările externe, în schimbul solicitării cetățenilor săi să participe la luptă pe teritoriul unei țări străine. Exact așa și-a explicat Putin deciziile de a începe războiul și, mai târziu, de a începe „mobilizarea parțială”: el a spus că măsurile sunt necesare pentru a proteja Rusia, integritatea ei teritorială, suveranitatea ei și securitatea poporului său. Oficialii guvernamentali și propagandiștii au început să repete mantra că oamenii au o datorie față de patria lor: te-a crescut, te-a îmbrăcat, te-a educat, te-a tratat și acum este timpul să o slujești. Și dacă nu vrei să slujești, vei primi 10 ani de închisoare pentru că te-ai eschivat de la obligația ta militară. Guvernul lui Putin colectează datoriile oamenilor față de patria lor ca un cămătar.

Cursul evenimentelor a arătat clar că decizia de a începe războiul a fost luată pe baza unor date false sau distorsionate despre condițiile și abilitățile armatei ruse și ucrainene, despre atitudinile din cadrul societății ucrainene și despre dorința Vestului de a lua decizii unificate ca răspuns la invazie. Trupele ruse nu erau pregătite pentru un război convențional la scară largă și nu erau echipate corespunzător. Conducerea lor militară nu avea o strategie coerentă, pe termen lung, care să țină seama de diverse posibile scenarii de conflict. Dacă luăm media diferitelor estimări ale victimelor, putem spune cu o încredere considerabilă că acest război riscă să devină cel mai mortal război pentru Rusia de la al Doilea Război Mondial.

De asemenea, statul nu și-a îndeplinit obligațiile față de soldații săi pe timp de pace. Armata a fost folosită frecvent în Rusia ca o formă de pedeapsă - amintiți-vă doar povestea opozantului Ruslan Șaveddinov sau a jucătorului de hochei Ivan Fedotov. Serviciul militar a fost întotdeauna legat de lipsirea de putere și de privare: muncă forțată, bătăi, extorcare și foame.

Acum este evident pentru toată lumea: statul rus nu poate și nu va asigura nevoile noilor recruți. Nu îi va antrena și nu se va angaja în coeziunea unității pentru detașamentele nou create. Asta ar necesita luni de pregătire, resurse și specialiști cu experiență militară. O parte semnificativă dintre acești specialiști este deja pe front și nimeni nu o va chema înapoi pentru a pregăti niște întăriri mobilizate. Asta înseamnă că, făcând acest lucru, statul pune în pericol viața a zeci de mii de cetățeni.

Refuzul tacit al statului de a-și îndeplini obligațiile față de soldați face parte din refuzul său mai larg de a proteja în totalitate drepturile cetățenilor săi. Cel mai recent pas în această direcție a fost oficializat de amendamentele constituționale din 2020.

Acele amendamente i-au oferit lui Putin posibilitatea de a rămâne în funcție până în 2036, distrugând practic separarea puterilor în guvernul rus. Modificările au completat și Constituția cu un anumit set de obligații pe care statul le datorează cetățenilor săi. Rezultatul a fost un contract: prestațiile sociale și restul drepturilor acordate cetățenilor prin lege au fost tranzacționate pentru înlăturarea restricțiilor privind mandatul actualului lider.

Aceasta a fost precedată de alte schimbări similare – contracte implicite care costă societatea tot mai mult. De fiecare dată, statul a revocat vechiul contract și a oferit unul nou - și nu a fost întâmpinat cu vreo rezistență. În 2007–2008, prosperitatea și oportunitățile pentru afaceri private au fost schimbate cu un control sporit al statului. În 2011–2012, statul a garantat stabilitate și libertate relativă în viața personală a oamenilor, cerându-le în schimb acestora să rămână în afara politicii. Responsabilitatea civică și implicarea politică au fost sacrificate în schimbul frigiderelor pline.

Astăzi, statul le oferă rușilor un nou contract. De data aceasta, se oferă să protejeze „calea specială” a Rusiei în schimbul participării cetățenilor la război. Fără libertăți civile, fără frigidere pline. Poate că de data asta, societatea își dă în sfârșit seama că nu datorează nimic unei instituții care nu-și respectă partea de învoială.

O componentă de bază a ideii de contract social este aceea de reciprocitate. Statul trebuie să protejeze securitatea și prosperitatea cetățenilor săi, în timp ce cetățenii trebuie să sacrifice unele dintre libertățile lor, să respecte legea, să plătească taxe și să participe la apărarea țării. Obligațiile reciproce sunt cele care conferă contractului legitimitate. Dacă statul își pierde capacitatea de a asigura securitatea și prosperitatea, înseamnă că nu reușește să îndeplinească funcția pentru care oamenii au fost de acord să respecte statul. Când se întâmplă asta, contractul social își pierde puterea. Exact asta s-a întâmplat aici.

O abdicare morală

Mobilizarea Rusiei este prezentată ca o obligație patriotică. Patriotismul este o categorie morală care nu implică un contract între stat și cetățenii săi, ci o dragoste pentru patrie. În ziua anunțului mobilizării, exact acesta este sentimentul despre care a vorbit președintele Comitetului de Securitate al Dumei de Stat, Vasili Piskarev: „Toată lumea are dorința de a-și proteja țara și aceasta este datoria fiecărui cetățean, în special a bărbaților. Din punct de vedere istoric, este scopul unui bărbat. Dacă nu își apără familia și patria, atunci nu este bărbat; nici nu știu ce este el. El este un nimic, din punctul meu de vedere.”

Patriarhul Kirill a vorbit despre dragostea sacră și sacrificiu în cuvintele mai puțin optimiste adresate soldaților: „Mergeți cu îndrăzneală să vă îndepliniți datoria. Și amintiți-vă că dacă vă dați viața pentru patria voastră, pentru prietenii voștri, atunci veți fi împreună cu Dumnezeu în împărăția Sa, în slavă și viață veșnică.”

Societatea rusă a dat statului dreptul de a lua decizii nu doar în domeniul civic, ci și în cel moral. Drept răspuns, statul însuși a decis ce înseamnă să fii patriot, definindu-l în termeni de ură și negare: negarea Ucrainei ca stat independent, a ucrainenilor ca popor cu propria cultură și limbă și a SUA , Europa, Occident, anglo-saxoni și însăși viața.

Trebuie oare patriotismul să se bazeze întotdeauna doar pe necesitatea de-a se apăra și de a-i ataca pe ceilalți? Pe războaie, apărarea granițelor și extinderea granițelor? Această reducere a patriotismului la luptă și la moarte îi diluează complet dimensiunea creatoare: dragostea pentru patria proprie, exprimată în muncă cinstită și participare civică. Cu alte cuvinte, tot ce era posibil de făcut în siguranță în Rusia înainte de începerea conflictului armat din Ucraina în 2014 și a invaziei din 24 februarie.

Mobilizarea anunțată de Putin a lipsit de greutatea lor morală valorile tradiționale ale datoriei, patriotismului și slujirii patriei. Războiul din Ucraina nu este doar o încălcare a libertăților civile ale cetățenilor Rusiei; este, de asemenea, o crimă morală împotriva cetățenilor Rusiei. În circumstanțe ca acestea, este imperativ să refuzi să participi la sinuciderea colectivă națională.

O crimă împotriva cetățenilor Ucrainei

Fiecare soldat rus care participă la război revendică dreptul de a controla viețile, sănătatea, securitatea și proprietatea cetățenilor ucraineni. De unde le-a venit acel drept? Poate că, având informații insuficiente și induși în eroare de propaganda rusă, soldații ruși au crezut la începutul războiului că au acest drept sau că lucrează în interesul cetățenilor ucraineni. S-ar putea să fi considerat treaba lor e să elibereze ucrainenii dintr-un regim imoral pe care ucrainenii înșiși îl urau. Poate că au crezut că duc un război defensiv împotriva țărilor NATO.

Dar de la începutul invaziei, au existat o mulțime de dovezi că ucrainenii nu consideră soldații ruși ca acționând în interesele lor și nu consideră invazia Rusiei un act de asistență sau eliberare. Între timp, în ciuda numeroaselor înfrângeri dureroase ale armatei ruse, a pierderilor grele și a slăbirii în consecință, NATO nu se grăbește să atace Rusia. Toate aceste lucruri sunt o dovadă a falsității premiselor războiului.

S-ar putea argumenta că deciziile privind războiul sunt luate de politicieni și că nu este treaba soldaților să judece caracterul unui război sau dacă războiul în care luptă este justificat. Dar soldații pot fi considerați responsabili pentru executarea ordinelor ilegale. Conform dreptului internațional, ordinele care încalcă legile și obiceiurile războiului; ordin de ucidere, torturare și înrobire a oamenilor; iar ordinele de a comite crime împotriva umanității și acte de genocid (inclusiv exterminarea tuturor sau a unei părți a oricărui grup de oameni pe motive naționale, rasiale, religioase sau etnice) sunt considerate ilegale. Soldații au responsabilitatea morală de a ajunge la propriile concluzii dacă războiul în care luptă este justificat.

Desigur, statul este responsabil pentru crearea condițiilor sociale în care determinarea justificării unui război devine imposibilă sau nedorită. Servirea ca soldat contractual este adesea singura modalitate pe care o are o persoană de a ieși din sărăcie și șomaj. Pentru că libertatea presei a fost reprimată, mulți oameni sunt neputincioși împotriva propagandei. Toate acestea ar putea explica decizia rușilor de a se alătura unui război nedrept. Dar condițiile create de stat nu îi absolvă pe soldați de responsabilitate. Singura modalitate de a nu comite crime în aceste condiții este să se abțină de la participarea la război de partea Rusiei.

Istoria secolului al XX-lea este plină de exemple despre cât de dezastruos poate fi atunci când o societate nu reușește să ia în considerare pe deplin actele la care partidul, statul sau liderul ei îi solicită să participe. Somniferele morale, așa cum a numit sociologul britanic Zygmunt Bauman aceste lucruri, duc la violență pe scară largă. Responsabilitatea morală pe care o are poporul Rusiei – inclusiv soldații și civilii – față de poporul Ucrainei este definită de principiul neintervenției. Nu putem acționa agresiv față de oameni care nu au provocat agresiune.

Participarea la războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o crimă morală. Prin urmare, trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura că nu devenim complici.

articolul original.

O şopârlă a devenit eroină în Egipt după ce "a invadat" Israelul

29 September 2022 at 08:16
Tarentola Annularis

Studiul, publicat de Universitatea din Tel Aviv, atrage atenţia că această şopârlă gecko a deşertului, care nu cântăreşte mai mult de 75 de grame, este ''un potenţial pericol în habitatul său natural pentru orice fiinţă vie mai mică decât ea''.

În faţa ameninţării acestei specii invazive, Autoritatea Parcurilor Naturale din Israel a cerut locuitorilor regiunii occidentale a Arabah să încerce să detecteze aceste reptile şi să anunţe cât mai repede autorităţile, demers care a generat un val de susţinere pentru micuţa gecko pe reţelele sociale din Egipt.

Şopârla ''gecko egipteană este adevărata eroină, are patriotismul în sânge'', au scris mai mulţi utilizatori pe Twitter, platformă unde hashtagul #GeckoEgiptean s-a transformat în ''trending topic''.

Chiar şi unul dintre membrii Comitetului pentru Amnistie Prezidenţială din Egipt, Tareq al Awadi, a difuzat ştirea pe reţeaua socială cu mesajul ''(gecko) a făcut ceea ce nu a reuşit să facă...'', o aluzie voalată la armata egipteană.

Egiptul a luptat împotriva Israelului în patru războaie, printre care Războiul de Şase Zile din 1967 - an în care statul israelian a ocupat Peninsula Sinai - şi în războiul de Yom Kipur din 1973, însă ulterior a semnat un acord de pace cu statul israelian şi cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice.

Totodată, egiptenii sunt susţinători fermi ai cauzei palestiniene şi, în ultimii ani, au criticat guvernarea preşedintelui Abdel Fattah El-Sisi pentru strângerea legăturilor cu Israelul.

Ultima mare polemică a fost declanşată de organizarea în Peninsula Sinai a două festivaluri cu participarea unor muzicieni israelieni, evenimente care, după o campanie de condamnare, au fost în cele din urmă suspendate.

sursa agerpres

articolul original.

Dâmboviţa: Copil de 5 ani, înecat în piscină. Mama sa s-a sinucis

29 September 2022 at 04:17

Băiatul se juca în curte și în câteva clipe de neatenție ale mamei, a căzut în piscină, iar părinții nu l-au văzut la timp.

Medicii l-au resucitat mai mult de jumătate de oră.

Bunicii micuțului nu își explică faptul că nepotul lor nu a mai putut fi salvat de medici.

În stare de șoc emoțional, mama băiatului a fugit de acasă și s-a sinucis .

articolul original.

Analiza proiectului de ordonanţă privind susţinerea de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină, pe agenda şedinţei de guvern

29 September 2022 at 03:29
Nicolae Ciucă - ședință de guvern

Potrivit unui comunicat transmis miercuri, pe ordinea de zi a şedinţei se află analiza proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 106/2022 pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

De asemenea, Executivul discută în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă pentru modificarea Legii 121/2014 privind eficienţa energetică, ce prevede, între altele, că repartitoarele şi contoarele de costuri pentru energia termică instalate după intrarea în vigoare a acestui act normativ se vor moderniza sau se vor înlocui cu dispozitive care pot fi citite de la distanţă până la 1 ianuarie 2027, cu unele excepţii.

Guvernul mai are pe agendă un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative, pentru prelungirea unor termene, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Actul normativ "prelungeşte măsurile aplicabile în trimestrul II şi III al anului 2022 în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în scopul continuării acţiunilor de limitare a răspândirii infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 în rândul populaţiei, determinat de evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional, pentru acordarea şi decontarea serviciilor medicale spitaliceşti, începând cu trimestrul IV al anului 2022, în corelaţie cu sezonul gripal care începe în luna octombrie, cu un vârf în luna decembrie şi care se încheie, aproximativ, în luna mai", se menţionează în nota de fundamentare.

Un alt proiect de ordonanţă aflat pe ordinea de zi a reuniunii Executivului prevede obligativitatea instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale de a publica, din oficiu, informaţii şi modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, în format electronic, atât pe website-ul propriu, cât şi pe punctul de contact unic electronic, în varianta actualizată şi într-un format tehnic care să permită descărcarea şi editarea lor în scopul completării pe calculator de către beneficiar.

Executivul discută şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport, care prevede măsuri privind colectarea veniturilor la bugetul general consolidat al statului şi de "protejare a bugetului de stat prin împiedicarea efectuării unor operaţiuni cu rea-credinţă în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prevăzute de lege".

Totodată, Guvernul urmează să modifice acte normative în domeniul gestionării deşeurilor şi să aprobare Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind deschiderea la frontiera de stat româno-bulgară a punctului internaţional de trecere a frontierei Giurgiu Ruse în regim de bac, semnat la Bucureşti, la 29 aprilie 2022.

Aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa" S.A., pentru perioada 2022-2030, a Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027, precum şi organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate, se află, de asemenea, pe ordinea de zi.

Un alt proiect de hotărâre care urmează să fie discutat se referă la acordarea unor ajutoare de urgenţă în sumă de 929.100 lei pentru sprijinirea a 218 familii şi persoane singure care se află în situaţii de necesitate cauzate de incendii, fenomene meteorologice periculoase ori situaţii deosebite determinate de starea de sănătate.

Guvernul mai are pe agendă şi actualizarea limitelor amenzilor prevăzute la art. 13 din Legea nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", precum şi alocarea unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., în insolvenţă.

articolul original.

Trei poeţi au fost arestaţi la Moscova, după ce au citit un text împotriva războiului din Ucraina

28 September 2022 at 23:01
Egor Ștovba, unul dintre cei trei arestați

Potrivit ONG-ului specializat OVD-Info, Artiom Kamardin, Egor Ştovba şi Nikolai Daineko au fost arestaţi preventiv pentru două luni.

Potrivit acestei surse, cei trei sunt suspectaţi într-o anchetă deschisă pentru "incitare la ură cu ameninţarea folosirii violenţei". Dacă vor fi inculpaţi, riscă până la şase ani de închisoare deoarece autorităţile ruse reprimă în prezent criticile la adresa conflictului din Ucraina.

Duminică, Kamardin, Ştovba şi Daineko au participat la o lectură în faţa statuii poetului Vladimir Maiakovski din centrul Moscovei, un loc în care intelectualii disidenţi se adunau în perioada sovietică.

La începutul lecturii, un bărbat susţine că este vorba de o acţiune împotriva mobilizării militare anunţate de autorităţi, conform unei înregistrări video a evenimentului publicate pe canalul Youtube de opoziţie "Mos Picket".

"Vă amintiţi cum îi numeam pe teroriştii din Doneţk şi Lugansk acum opt ani? Miliţieni", spune Artiom, după care recită una din poeziile sale, intitulată "Omoară-mă, miliţianule!, care se încheie cu "Glorie Rusiei Kievene! Noua Rusie, la dracu de tine!"- referiri la statul medieval care cuprindea parţial Ucraina şi Rusia, precum şi la proiectul imperialist al Noii Rusii care urmăreşte crearea unui teritoriu rusesc în sudul şi estul Ucrainei.

Luni, Artiom Kamardin a fost arestat în timpul unei percheziţii la domiciliu. Potrivit avocatului său Leonid Solovev, citat de presa independentă rusă, el susţine că a fost bătut şi violat cu o ganteră în timpul arestării.

Canalul Telegram 112, apropiat de forţele de ordine din Rusia, a publicat un filmuleţ în care tânărul îşi cere scuze în genunchi.

În timpul unui discurs în instanţă miercuri seară, filmat de media independentă SOTA, Artiom Kamardin a afirmat că aceste scuze au fost obţinute "sub tortură". La audiere, acesta a apărut cu urme şi un bandaj pe faţă.

Nikolai Daineko a fost arestat duminică în timpul lecturilor şi amendat pentru "manifestaţie neautorizată". El a fost eliberat şi arestat din nou luni, potrivit OVD-Info.

articolul original.
Before yesterdayTVR

Ministrul Sorin Cîmpeanu, despre amnistierea plagiatului: Eu cred, fără să am cunoștințe juridice, că decizia CCR se referă la un termen mai scurt de trei ani, termenul propus inițial

28 September 2022 at 22:48
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Tema Zilei

"Amnistierea plagiatului este o sintagmă pe care o folosiți d-voastră. La nivelul Legii Învățământului Superior există obligația preluării deciziei Curții Constituționale care are caracter general obligatoriu. Adică în proiectul Legii învățământului Superior se va regăsi exact conținutul deciziei Curții Constituționale", a replicat Sorin Cîmpeanu miercuri seara, la TVR Info, moderatoarei emisiunii Tema Zilei, Roxana Zamfirescu.

Citește aici transcriptul întregii emisiuni Tema Zilei care l-a avut ca invitat pe Sorin Cîmpeanu.

(Adică acela cu trei ani, da?) - a întrebat jurnalista. Sorin Cîmpeanu: "Eu cred, fără să am cunoștințe juridice, că decizia CCR se referă la un termen mai scurt de trei ani, termenul propus inițial".

Ministrul s-a ferit să spună cum va suna articolul care privește amnistierea plagiatului. "Decizia Curții Constituționale este publicată, o poate citi oricine, se va publica proiectul Legii Învățământului Superior. Prefer s-o spună cei cu pregătire juridică. Eu sunt dintre puținii care urăsc sintagma: Eu la chestia asta nu mă pricep, dar părerea mea este că ... Mulți se pricep la toate. Nu sunt din acea categorie, să se uite la decizia CCR".

Reprezentanții studenților au reacționat, în urmă cu câteva luni, la proiectul de lege a învățământului superior, semnalând că în textul proiectului apare încă o formă de amnistiere a plagiatorilor: răspunderea pentru plagiat să se prescrie în 3 ani de la săvârșirea faptei.

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a decis că titlul de doctor poate fi retras de Ministerul Educației doar în cazul în care „nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice”. Adică un titlu de doctor obținut în baza unei teze de doctorat plagiate va putea fi retras doar înainte ca ministrul Educației să semneze ordinul de ministru prin care atribuie titlul de doctor.

articolul original.

Mirrors, expoziție de gravură și acuarelă, la Galeria Simeza din București

28 September 2022 at 22:27
Afișul expoziției Mirrors

Expoziția se numește Mirrors (Oglinzi) și pornește de la o afirmație ce-i aparține lui George Bernard Shaw: „Arta este oglinda magică pe care o creăm pentru a transforma visele invizibile în imagini vizibile. Pentru a ne vedea chipurile folosim o oglindă, iar operele de artă le folosim pentru a ne vedea sufletele”.

Opera Rodicăi Lomnășan a trecut, în timp, prin mai multe etape, experimentând majoritatea tehnicilor gravurii, dar și pe cea în tehnici mixte ori acuarelă.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 3 – 15 octombrie 2022.

articolul original.

Instanță, după 7 ani de proces: Babele și Sfinxul din Bucegi aparțin de județul Dâmbovița

28 September 2022 at 20:05
image

Terenul pe care se află cele două monumente naturale a fost disputat de județele Dâmbovița și Prahova, iar judecătorii Curții de Apel Pitești au luat decizia definitivă.

Sfinxul și Babele sunt probabil cele mai cunoscute atracții naturale din România și un reper pentru turiști.

Administrativ, conform deciziei instanței, aparțin de comuna Moroeni din Dâmbovița!

Județul Prahova consideră, însă, că ar aparține, de fapt, orașului Bușteni, conform unei hotărâri de guvern din anul 2001, care modifica limitele teritoriale dintre cele două județe.

Deocamdată, cert este că Babele și Sfinxul fac parte din Parcul Național Bucegi.

articolul original.

Program pilot în școli, pentru prevenirea consumului de droguri. Ministrul Sorin Cîmpeanu: În școlile despre care MAI știe că există predispoziție și există astfel de situații

28 September 2022 at 19:07
image

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: Există o doză de ipocrizie, există foare multe situații în care preferăm să întoarcem capul, să ne prefacem că acest fenomen nu există. Ori, acest fenomen există și este extreme de grav. Deși avem o strategie națională antidrog, deși avem un pact semnat între Ministerul Educației, Ministerul de Interne și Ministerul Dezvoltării, mecansime specifice, și vă dau imediat un exemplu concret, vor fi puse în practică, prin semnarea, am anunțat că dorim să se semneze poate chiar săptămâna viitoare, pentru că până în septembrie 2023, când vom avea un mijloc serios de prevenție, modulul Educație pentru viață componente care privesc prevenirea și combaterea consumului de droguri. Abia din septembrie 2023, dacă se aprobă Legile educației și se promulgă. Până atunci e nevoie să facem ceva. Ordin comun ministrul Educației – ministrul Sănătății – ministrul de Interne. Prin acest ordin comun, prin colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog, cu Centrul național pentru prevenirea și combaterea toxicodependenței la tineri, Ministerul Sănătății, și partea educației, inspectorate școlare și directori de școli, să instituim un program care să demareze, chiar în luna noiembrie, de sensibilizare, un program pilot, de sensibilizare, de formare a directorilor de școli pentru a înțelege, pe de o parte, gravitatea fenomenului, mulți îl înțeleg, chiar dacă se prefac că nu-l înțeleg. Pe de altă parte, de recunoaștere și de abordare a acestor situații. Este o necunoaștere generalizată a acestui fenomen care devine din ce în ce mai grav. Începem cu formarea directorilor din acele școli care sunt cele mai predispuse consumului de droguri. Nu poți să faci acest lucru în peste 17 mii de școli din România, dar poți face acest lucru pe baza informărilor de la MAI, în școlile despre care MAI știe că există predispoziție și există astfel de situații. Este un prim pas care trebuie să fie făcut. Concret, un pas concret. Și școlile bine identificate și cine trebuie să cunoască acest lucru, pentru ca mai apoi directorii de școli să-și poată pregăti și între colegi pentru a fi sensibilizați la modalitățile de manifestare. Partea de prevenție. Partea de combatere revine MAI.

Reprezentanţii Angenţiei Naţionale Antidrog atrag atenţia că ne confruntăm cu o creştere alarmantă a consumului de droguri în rândul elevilor, în special etnobotanice, plicurile cu substanţe interzise pornesc de la numai 5 lei.

Vârsta de la care se încearcă prima doză scade până la 10 ani.

articolul original.
❌