Actualitate

❌
There are new articles available, click to refresh the page.
AlaltaieriInfo Politic
  • http://infopolitic.ro/feed
  •  

http://infopolitic.ro/feed

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Protestele din Polonia si semnificatii pentru Romania. Analiza Infopolitic
  •  

Protestele din Polonia si semnificatii pentru Romania. Analiza Infopolitic

21 DEC. 2016 Protestele din Polonia si semnificatii pentru  Romania Analiza Infopolitic

Originea protestelor din Polonia şi a crizei politice despre care vorbesc mai multe media naţionale şi mai ales europene este victoria electorală fără precedent a PiS (Partidul Lege şi Justiţie)din 2015, atunci când formaţiunea a castigat puţin peste 50% dintre mandatele din Seim, camera inferioară a Legislativului polonez, respectiv aproape două treimi din mandatele senatoriale (61 din 100). Întoarcerea la putere după un deceniu (PiS a mai fost la guvernare doi ani, după alegerile din 2005) a fost posibilă şi datorită sistemului electoral polonez, care are un prag relativ ridicat pentru coaliţii politice (8%). Majoritatea absolută de mandate din camera inferioară a fost posibilă ca rezultat al redistribuirii voturilor, formaţiunea condusă de Beata Szydlo şi Jaroslaw Kaczynski obţinând numai 37% dintre sufragii. Acompaniată de victoria lui Andrzej Duda, candidatul sprijinit şi asumat de PiS, în alegerile prezidenţiale din acelaşi an, PiS se afla în  urma victoriilor electorale la apogeul puterii politice.

Situatia din Polonia este interesanta si din cauza similitudinilor cu Romania de azi, cand alt partid cu mesaj mai degraba national si autohtonist (PSD) a castigat categoric alegerile, avand aproape control absolut in Parlament. Ce s-a intamplat in ultimul an in Polonia poate fi o fereastra catre ce se poate intampla si in Romania – nu neaparat dinperspectiva a ceea ce va face PSD in tara (este de asteptat sa nu adopte acelasi discurs anti-european, chiar dimpotriva), cat mai degraba din perspectiva modului in care formatiunile liberale si pro-europene se raporteaza la partidul castigator. Iar protestele din aceste zile pot anticipa proteste si in viitor, in Romania, in jurul unui discurs de opozitie.

***

Mesajul electoral al PiS este unul particular pentru spaţiul european. Cu toate că programul electoral al PiS are în vedere susţinerea de măsuri sociale pentru cetăţenii percepuţi drept perdanţi ai tranziţiei post-comuniste, afirmarea simbolurilor politice anti-comuniste rămâne unul dintre punctele centrale ale retoricii politice. Martirizarea lui Lech Kaczynski, preşedintele decedat în accidentul de la Smolensk, despre care mai mulţi lideri politici vorbesc în continuare drept un atentat organizat de Rusia, este dublată de un discurs pro-familie şi de apărarea a ceea ce sunt numite „valorile catolicismuluI”, în opoziţie cu discursul multicultural şi liberal al elitelor poloneze şi al Bruxelles-ului.

În ciuda mai multor puncte de vedere comune şi a cooperării punctuale cu Viktor Orban, în special în problema migraţiei şi a autorităţii instituţiilor europene, Polonia rămâne ferm dedicată unei politici anti-ruse, poate chiar una extrem de belicoasă din punct de vedere discursiv. Expresie a unor discursuri identitare care critică impactul globalizării, atât din punct de vedere economic, cât şi din perspectiva erodării valorilor tradiţionale sub impactul migraţiei şi modelului liberal de societate, PiS este profund individualizat în spaţiul politic european.

Până în acest moment, guvernarea PiS s-a confruntat cu trei valuri de proteste – unele fiind expresia directă a politicilor partidului, altele fiind mai degrabă rezultatul rezidual al discursului ideologic practicat de formaţiune.

  1. CONSTITUTIE. Primele proteste publice, şi cele mai mari până în acest moment (cu o participare de 50-80.000 de persoane, conform estimărilor presei internaţionale şi a organizatorilor) au fost cele generate de decizia PiS de a bloca cinci numiri de judecători la Curtea Constituţională. Numirile au fost votate de un legislativ dominat de Platforma Civică (formaţiunea de centru-dreapta aflată în acel moment la guvernare) – trei dintre mandate expiraseră, în timp ce celelalte două urmau să expire la scurt timp după alegeri. PiS a contestat legitimitatea unor numiri operate de o majoritate conştientă în acel moment de înfrângerea ei electorală. Trebuie observat în acelaşi timp că efectuarea numirilor ar fi dus la existenţa unui grup de 14 judecătoridin 15 numiţi de Platforma Civică. PiS a reuşit să blocheze numirile şi să numească propriile propuneri, dar încercările de modificare a procedurilor de funcţionare ale Curţii au condus la un blocaj, în care Guvernul refuză să publice deciziile nefavorabile ale instanţei constituţionale.
  1. ANTI-AVORTURI/VALORI CRESTINE. Al doilea val de proteste a fost motivat de încercarea mai multor parlamentari ai formaţiunii de guvernare de interzicere a avorturilor. Rezultatul mai degrabă al iniţiativei parlamentarilor apropiaţi de Biserica Catolică, legislaţia interzicând avorturile a generat proteste ample, care nu au fost însă instrumentalizate politic. Dacă protestele cu privire la disputele de constituţionalitate au fost asumate în spirit civic de către forţele de opoziţie şi au fost legitimate de foştii preşedinţi ai Poloniei (Bronislaw Komnorowski, Aleksandr Kwasniewski şi Lech Walesa), protestele împotriva legislaţiei cu privire la avorturi au fost organizate de către ong-uri, cel mai proeminent fiind Comitetul pentru Apărarea Democraţiei. Acesta a fost implicat în toate manifestaţiile anti-PiS, dar a avut grijă să se distanţeze de actorii politic. Amploarea protestelor a surprins guvernarea, care a cerut în cele din urmă propriilor parlamentari să respingă legislaţia anti-avort, arătând că a „primit o lecţie de umilinţă” din partea publicului.
  1. MASS-MEDIA. Evenimentele recente, reduse ca amploare în raport cu mişcările anterioare, au fost generate de decizia Legislativului de a reduce accesul presei la dezbaterile parlamentare şi de a interzice filmarea extinsă a dezbaterilor din Parlament. Dublată de acreditarea a numai cinci posturi de televiziune, iniţiativa a generat manifestaţii extrem de active, dar reduse din perspectiva numărului de participanţi. Chiar dacă aceştia au reuşit „sechestrarea” în clădirea Parlamentului a membrilor Guvernului şi l-au determinat pe preşedintele Duda să facă oferta unei medieri între forţele politice, protestatarii au generat şi propriile contra-manifestaţii, PiS beneficiind astfel de propriile mişcări publice.

Dincolo de legalitatea sau lipsa de legitimitate a demersurilor PiS, mai multe elemente trebuie observate. Miza politică a confruntărilor a fost pentru moment una redusă – importantă este valoarea lor simbolică. Procesul de numire a apropiaţilor partidului în fruntea de instituţii publice nu a fost criticată în sine, ci mai degrabă pentru caracterul brusc şi aproape brutal de impunere a propriei viziuni asupra istoriei recente a societăţii poloneze – demiterea conducerilor Institutelor Culturale Poloneze pentru refuzul de a prezenta publicului străin documentarul „Smolensk” (în care Rusia este acuzată direct de uciderea preşedintelui Kaczynski) este un exemplu în acest sens.

Mai mult, spre deosebire de FIDESZ în Ungaria, PiS nu beneficiază de sprijinul unei majorităţi a votanţilor, deşi se bucură de majoritatea parlamentară – opoziţia susţine că formaţiunea nu are mandatul pentru schimbări atât de semnificative ale sistemului instituţional.

Discursul anti-globalist şi criticarea elitelor multiculturale, opoziţia suveranistă faţă de Bruxelles este taxat la nivelul media şi a spaţiului academic tocmai pentru aparenta lui lipsă de viziune – criticarea simultană a UE/NATO şi a Rusiei lasă Polonia lipsită de aliaţi.

Modul in care situatia va evolua in Polonia poate oferi motive de reflectie si pentru perspective in Romania, pentru viitor – in contextul in care majoritatea guvernamentala din Romania (dinjurul PSD-ALDE) nu are, la randul sau, o majoritate a romanilor care sa o sustina, ci are o majoritate relativa.

Sursa foto: BBC News

Protestele din Polonia si semnificatii pentru  Romania Analiza Infopolitic

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016
  •  

Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016

20 DEC. 2016 Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016

Echipa Infopolitic a sintetizat datele publice privind alegerile parlamentare si a realizat cele mai detaliate harti politice dupa votul din 11 decembrie.

Am compilat doua tipuri de harti: cele cu scorul politic al fiecarui partid care a trecut pragul electoral (votul pentru Senat), respectiv o privire sintetica a distributiei stanga/dreapta. Datele care au stat la baza realizarii hartilor au fost preluate si prelucrate de pe pagina BEC (consultate la data de 17 decembrie 2016): http://parlamentare2016.bec.ro/rezultate/, respectiv http://prezenta.bec.ro/pv.html.

Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016
  1. Victoria PSD este clara, dar harta Romaniei nu este colorata unanim in rosu. Se pastreaza fiefurile traditionale pentru stanga si dreapta – stanga domina categoric in Moldova si Muntenia, iar dreapta isi pastreaza prezenta si chiar dominatia in Ardeal si Bucuresti. Pastrarea fiefurilor traditionale reprezinta un punct de plecare mai adaptat la realitate in ceea ce priveste analiza situatiei politice actuale.
  1. PSD a recuperat puternic, fata de alegerile locale in cateva judete, acolo unde mai slaba performanta a dreptei a permis obtinerea unui scor mai clar decat la locale. Este vorba de Valcea, Caras, Braila, Tulcea si Constanta (in Muntenia), de Botosani si Neamt (in Moldova) sau de Hunedoara, Alba si Bihor (in Ardeal). In aceste zone, in care dreapta putea obtine scoruri mai clare, PSD a mobilizat foarte bine – contribuind astfel la o diferenta si mai clara la nivel national.
  1. Partidele de dreapta si-au mentinut dominatia (cumulat) in zone precum centrul Ardealului (Cluj, Sibiu, Alba), Ilfov, Bucuresti sau Diaspora. De asemenea, au obtinut scoruri pozitive in multe localitati din Prahova, Calarasi, Suceava – dintre cele dominate de stanga.
  1. PSD este clar mai bine reprezentat in teritoriu decat celelalte partide – asa cum constatam si la alegerile locale. Comparativ cu alegerile locale, insa, constatam ca scorul PSD se mentine in exact aceiasi parametri – performanta crescand marginal in cateva judete (enumerate mai sus).
  1. Partidele de dreapta au scoruri importante destul de disparat. USR, de exemplu – are scoruri bune in zonele in care Dreapta, traditional, obtinea victorii (scazand astfel scorul PNL). USR este bine reprezentat in jurul resedintelor de judet si, mai ales, in jurul marilor orase din tara, ceea ce ofera o perspectiva de crestere si in viitor. Constructia partidului doar in jurul marilor orase se vede clar in harta rezultatelor USR. In Ardeal, USR a beneficiat si de pe urma votului pentru independenti de la alegerile locale – care indicau un potential mai mare pentru votul alternativ.
  1. In zona de dreapta, constatam ca PNL are o prezenta relativ echilibrata la nivel national, cu scoruri ceva mai bune in zona Ardealului, insa fara plusuri semnificative. Aici vedem una din principalele probleme ale acestui partid – care a reusit sa existe in zone dominate de PSD, cu scoruri relativ decente, insa nu a reusit sa domine aproape deloc in zonele clasice de dominatie. Varful de voturi s-a dus la USR, iar lipsa de mobilizare a PNL a facut ca acesta sa obtina scoruri moderate in propriile fiefuri. Astfel interpretam reculul important fata de alegerile locale.
  1. PMP si ALDE si-au imbunatatit scorurile fata de alegerile locale, fiind mai prezente in zone pentru care, la locale, aproape ca nu obtineau voturi. PMP a profitat de asocierea cu fiefurile complementare ale UNPR, iar ALDE a beneficiat de existenta unor liste complete.
  1. UDMR isi pastreaza zonele clare de influenta – direct legate de zonele in care exista etnici maghiari. Harta reflecta clar aceasta dinamica.
  2. Pentru viitor, zonele de lupta raman aceleasi – judetele in care diferenta dintre votul pentru stanga si cel pentru dreapta nu este foarte mare. Sunt aceleasi judete din ultimii ani – zone in care performanta viitoare va defini castigatorul sau perdantul la nivel national – Vestul tarii, Bucurestiul, Prahova, Constanta, Iasi, Maramures – sunt zone care pot fi preluate de o forta politica sau alta si care, prin acest lucru, pot dicta diferenta dintre castigator si perdanti la nivel national.
Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016
Cele mai detaliate harti politice dupa alegerile parlamentare 2016

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • CSIS: Alliances and American Leadership Project Launch
  •  

CSIS: Alliances and American Leadership Project Launch

30 NOV. 2016

Incertitudinea continua sa fie cuvantul cheie in societatea americana, dupa alegerile prezidentiale din noiembrie. Expertii, atat cei in politica interna, cat si cei din domeniul relatiilor internationale, analizeaza cu atentie declaratiile de intentie ale lui Donald Trump (in special cele din campania electorala), transmit avertismente si lanseaza recomandari. Nimeni nu se hazaedeaza insa sa spuna ce se va intampla si care va fi directia noii administratii de la Casa Alba.

Acestea au fost si coordonatele generale ale conferintei Alliances and American Leadership, organizată recent in Washington DC, de catre Center for Strategic and International Studies (CSIS). Prezentarile si discutiile care au avut loc in cadrul evenimentului au plecat, toate, de la premisa ca sistemul de aliante construit de SUA dupa al doilea razboi mondial reprezinta un pilon central al sistemului de relatii internationale, contribuind la stabilitatea si securitatea intregii lumi. Expertii CSIS au subliniat faptul ca aliantele sunt vitale pentru ca SUA sa faca fata provocarilor multiple la adresa securitatii si au sustinut ca actualul sistem trebuie mentinut si intarit, nu abandonat (asa cum a declarat presedintele ales).

CSIS Alliances and American Leadership Project Launch

Dr. Michael J. Green (Senior Vice President for Asia and Japan Chair, CSIS), Heather A. Conley (Senior Vice President for Europe, Eurasia and the Arctic; Director, Europe Program, CSIS), Jon B. Alterman (Senior Vice President, Zbigniew Brzezinski Chair in Global Security and Geostrategy; Director, Middle East Program, CSIS), Dr. Kathleen Hicks (Senior Vice President; Henry A. Kissinger Chair; Director, International Security Program, CSIS) au vorbit, printre altele, despre aliantele SUA in Asia si Orientul Mijlociu, despre rolul si importanta NATO sau despre inadecvarea politicii izolationiste pentru SUA.

Află mai multe si vezi video de la eveniment AICI

CSIS Alliances and American Leadership Project Launch

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
❌