Actualitate

❌
There are new articles available, click to refresh the page.
Ieri — 18 September 2021Vertical
  • IMAGINI ÎN CUVINTE Septembrie în Delta Dunării
  •  

IMAGINI ÎN CUVINTE Septembrie în Delta Dunării

IMAGINI ÎN CUVINTE Septembrie în Delta Dunării

          Curgând dinspre ţinuturile de o rară frumuseţe ale Europei, Dunărea străbate România dinspre apus spre răsărit într-un parcurs fluvial voluptuos şi protector, de peste o mie de kilometri lungime, dăruind acestui pământ un paradis mirific, udat de ape şi mângâiat de soare, plin de farmecul şi unicitatea unei biodiversităţi cum nu găseşti în niciuna din ţările prin care bătrânul fluviu îşi poartă minunile şi gândul. La Tulcea, fluviul îşi struneşte valurile ocolind tăcut brâul hercinic al Dobrogei, pentru a-şi linişti şi extinde apoi unda peste imperiul verde al naturii, într-un inedit spectacol al vieţii şi frumuseţii, răsfirându-şi apele în braţe şi canale pentru a zămisli una dintre cele mai sălbatice delte ale lumii.                     

Vrancea, vaporul care ne ajută să cunoaştem o mică parte din acest rai, se desprinde de cheiul portului şi începe a tăia valul căutând calea spre răsărit. Plutim alene în lungul malurilor umbrite de sălcii grupate în pâlcuri inundate de ape şi pătrundem pe dantela în valuri a braţului Sulina. Suntem câteva sute de oameni pe vasul care înaintează cuminte spre inima deltei, între noi, localnicii – lipoveni, ucrainieni, greci, tătari sau autohtoni – sunt trădaţi de limbaj şi povestiri, de pitorescul înfăţişării şi al bagajelor purtate cu stăruinţă.  Acostăm în primul port de pe canal, la Partizani, pe malul drept al Dunării răsfirate. Celelalte ape ale fluviului s-au dus spre Chilia şi Sfântul Gheorghe, încercând alte cărări spre mare şi apoi spre stele.

Mulţumiţi şi tăcuţi, oamenii deltei coboară acasă şi se risipesc pe uliţele satului singuratic, cu case pitite sub căciuli de stuf, cu ferestre mici, agăţate aproape de streşini, prin care se măsoară nemărginirea locului cu întinderi de stuf, păduri de sălcii şi pluţi, insuliţe şi lacuri, cu păşuni uitate printre culturi răzleţe de porumb, unde poţi vedea turmele de vite desenate în peisajul multicolor al toamnei.

          Rămânem pe puntea vasului, la prora, luăm în piept şuierul curentului de aer, dar preferăm să admirăm imaginile ce se derulează de-a lungul canalului. Digurile înalte, sub care stau tolănite grupuri de lotci şi bărci, amintesc de viaţa aspră a pescarilor de aici. Casele au ieşire la canal, cu trepte până-n pletele apei, cu ambarcaţiuni la poartă după puterea economică a fiecărui gospodar. Rândurile de saci stivuiţi la mal mărturisesc despre lupta localnicilor cu viiturile nărăvaşe ale fluviului. Spre depărtări se zăresc valuri înalte din Dealurile Mahmudiei, ultimul zvâcnet al reliefului până la prăbuşirea acestuia în ostroave, lacuri şi gârle, în aglomerări de plauri şi stufăriş şi-apoi în marea cea mare.

          Am abordat apoi la  Maliuc, Gorgova şi Mila 23, puncte de sprijin ale vieţii în sălbăticia deltei şi mici porturi la Dunărea mică, adusă cu trudă între malurile canalului Sulina, pentru a ţine liber drumul vapoarelor  de la Marea Neagră la porturile Europei. Priveliştea este captivantă. Egrete albe, stârci cenuşii, cormorani rătăciţi, lişiţe şi familii de raţe vieţuiesc regrupate sub umbre de trestie, păpuriş şi stuf de pe malul verde al canalului. Urmează din nou maluri cu prăvăliri de piatră care ţin piept valurilor răzvrătite, alte ramificaţii spre gârle şi lacuri, pe canale înguste cât două trupuri de bărci, pensiuni cu iz tradiţional, cu terase până-n rostul apei, cu pontoane şi amenajări piscicole atrăgătoare pentru pasionaţii sportului cu undiţa şi minciogul. 

          Ne apropiem de Crişan, ultimul port până la ancorarea în Sulina, tocmai la capătul ţării. Prora vaporului nostru sfâşie grumazul de ape al fluviului croindu-şi cărare prin deschiderea canalului şi măreţia deltei. Dinspre Obretinul Mare, lacul pierdut în larg de peisaj peste întinderi de stuf şi trestie, se ridică un nor nedefinit care creşte şi se apropie întruna de noi. Septembrie ne face cu mâna şi aşteptăm să se ivească octombrie. Iată, deasupra noastră, trece în stoluri şi vârtejuri barza albă! E vremea migraţiei acestei păsări care, an de an, ne-aduce primăverile în prag şi-n suflet. Cerul s-a umbrit de zborul  miilor de migratoare. Berzele zboară foarte jos, deasupra şi în jurul nostru, nici soarele nu se mai vede de păienjenişul călătoriei lor, tot mai multe sunt şi tot mai aporape, largi deshideri de aripi foşnesc peste noi. Valul păsărilor se înalţă şi coboară până se lasă dus în largul zării. Aici, pe mal, pe istmul dintre mlaştină şi canal, un grup de pescăruşi are ceva de ceartă cu o familie de raţe. Doi pelicani evadaţi din colonie ne anunţă că suntem în inima deltei.

          Sunt trei ore de când am părăsit portul Tulcea. Pe malul drept al canalului, Sulina ne primeşte cu bineţe. Oraşul îşi poartă cu mândrie anii şi preocupările, deschizând cu prietenie porţile tuturor oaspeţilor. Străzile, paralele cu malul fluviului sau perpendiculare pe acesta, aduc peste timp istoria portului. Farul este punctul cel mai atrăgător al oraşului. De aici poţi să cuprinzi cu ochii orizontul apropiat al deltei, între nisipurile ţărmului udat de spumele mării, gura canalului şi îndepărtatele peisaje virgine cu lacuri, stuf şi canaluri pierdute spre miezul deltei.

          Sulina îşi poartă cu tărie sufletească peste ani farmecul şi grijile ei. Ajuns la cheiul portului, poţi să optezi pentru o călătorie prin misterele vieţii acestui ţinut. Să te afunzi în pântecul unei bărci şi să te pierzi prin canalul Pocora, până-n grindul Letea. Să te uimeşti de spontaneitatea vietăţilor de tot felul, de la păsări până la somnul din oglinzi de gârle! Să răsuceşti în răsturnarea valului lujeri de nuferi albi şi galbeni! Să stai de vorbă cu sătenii din Letea, pe uliţele satului uitat între nisipuri zburătoare, şi să afli întâmplări uluitoare din viaţa lipovenilor încercaţi de viscol şi soare!

Să te opreşti la umbra stejarilor seculari din rezervaţia Letea, să-ţi roteşti privirea după coroanele lor uriaşe, înalte, cu atâtea ramuri în forme dintre cele mai bizare, arcuite sub cupola cerului albastru! Să înţelegi de ce mai galopează între perimetrele acestor păduri herghelii de cai sălbăticiţi şi să păstrezi în memoria timpului aceste superbe imagini ale adaptării şi supravieţuirii între frăgezimi de mlaştini şi tufişuri cu ciulini. Prin aceste locuri, de la copilul intrat în viaţă până la bătrânii cu obrajii bătuţi de biciul viscolelor scăpate din ascunzişul stepelor, de-i bărbat sau femeie, fiecare este meşter în prinsul peştelui. Orice casă are în arsenalul ei aproape toate uneltele de pescuit.

          Aici, la capătul ţării, sunt şi rămân marea, fluviul şi Sulina, oraşul în care străzile poartă nume de scriitori sau de domnitori – Mihai Eminescu, Ion Creangă, Cuza Vodă, Mircea Vodă. Cel mai mult, aici, rămâne mereu viaţa. Cu încântarea şi tainele ei. Viaţa mării, viaţa deltei, viaţa Dunării risipite peste atâta pământ, în străluciri de lacuri şi ruperi de canal, dar mai ales viaţa oamenilor, care umple cu istorie şi frumuseţi acest loc minunat. Delta Dunării, azimă de bucurie pentru minte şi suflet! Delta Dunării, natură divină, în dar şi desfătare de inimă şi spirit, între fluviu şi mare!

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
AlaltaieriVertical
  • Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021
  •  

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

18 septembrie 202118 septembrie 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

14 septembrie 202114 septembrie 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

13 septembrie 202113 septembrie 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

13 septembrie 202113 septembrie 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

13 septembrie 202113 septembrie 2021

13 septembrie 202113 septembrie 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

11 septembrie 202111 septembrie 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

11 septembrie 202111 septembrie 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

11 septembrie 202111 septembrie 2021

Hotărâri de consiliu Cătunele august 2021

11 septembrie 202111 septembrie 2021

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Înălțarea Sfintei Cruci, celebrată la Muzeul Crucilor
  •  

Înălțarea Sfintei Cruci, celebrată la Muzeul Crucilor

Înălțarea Sfintei Cruci celebrată la Muzeul Crucilor

Înălțarea Sfintei Cruci, celebrată în fiecare an pe 14 septembrie, va avealoc la Muzeul Crucilor din Măceșu, Gorj. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj marchează această sărbătoare prin pomenirea marilor oameni de cultură trecuți în neființă.

La Muzeul Crucilor de la Măceșu, CJCPCT Gorj în colaborare cu Primăria orașului Târgu-Cărbunești și Primăria orașului Țicleni organizează marți, 14 septembrie 2021, începând cu ora 11.00, un parastas pentru pomenirea celor trecuți în neființă și împărțirea a 50 de pachete de pomană. Odată cu omagierea celor plecați în eternitate, cei prezenți vor putea vedea și cele 19 cruci de pomenire donate de Decebal Muscariu din Brașov și o cruce de pomenire pentru omul de cultură Nicolae Diaconu, născut înȚicleni în anul 1947. Nicolae Diaconu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, preşedinte al Fundaţiei culturale «Constantin Brâncuşi», editorul revistei «Brâncuşi», consilier șef al Inspectoratului Județean pentru Cultură. Autoritățile locale din Târgu Cărbunești vor acorda titlul de „Cetățeande Onoare” post mortem fostului viceprimar Iuliu Călina. Acesta a fost viceprimar timp de 20 de ani în oraș. A făcut acte de caritate și a contribuit major la amenajarea Muzeului de la Măceșu. Trebuie precizat că pe 13 septembrie 2013 a fost inaugurată secţia interioară a Muzeului Crucilor, de la Măceșu, care adăposteşte numeroase cruci de diferite tipologii: cruci de pomenire, cruci de căpătâi, cruci pentru iertarea păcatelor, dar şi altele. Este singurul muzeu din Oltenia dedicat exclusiv crucilor şi troiţelor de lemn. Zeci de cruci şi troiţe din lemn originale, unele vechi de mai bine de un secol, luate din toate satele judeţului, au fost aduse în curtea fostei şcoli din Măceşu pentru a încânta privirile tuturor celor care vor trece pragul acestui muzeu, poate unic în lume. O mențiune specială și mulțumiri domnului primar Dănuț Birău, care a asfaltat drumul spre Muzeu, facilitând astfel accesul turiștilor spre instituția culturală.

Daniela Gapșea, purtător de cuvânt CJCPCT Gorj

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Invitație
  •  

Invitație

Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu Jiu și Centrul de Cercetare Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși”, organizează joi, 16 Septembrie 2021, ora 17.00, vernisajul expoziției personale de Arte Decorative “Simbol“ a artiștilor vizuali Monica Dincă și Cristian Dincă -UAPR Filiala  Craiova, ce va avea loc la Galeriile Municipale de Artă din Târgu Jiu, strada Traian nr. 27, parter.

Curator/ cuvânt de deschidere:  Vasile Fuiorea

Expoziția este deschisă publicului în perioada 16 Septembrie -03 Octombrie, 2021

Consiliul Director al Filialei Tg Jiu a UAP din România

Invitație

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Grădinițele din Târgu Jiu, pregătire să-i primească pe copii
  •  

Grădinițele din Târgu Jiu, pregătire să-i primească pe copii

Grădinițele din Târgu Jiu au fost pregătite intens, pentru a-i primi pe copii, în prima zi de an școlar.

Grădinița nr. 13 este gata să-și deschidă porțile pentru cei mici, acum că au fost finalizate și ultimele intervenții destinate bunei funcționări a spațiului. Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, le-a mulțumim public angajaților, pentru implicare: „Mulțumesc doamnei director Chivulescu Ana Letiția și tuturor cadrelor pentru implicare. Fără ajutorul pe care îl primim din partea angajaților acestor unități de învățământ, ar fi mai dificil pentru noi să intervenim acolo unde este necesar.”

De asemenea, la Grădinița nr 7, situata în zona de Nord a municipiului, au fost alocate resursele necesare pentru reabilitare, la Grădinița „Lumea Copiilor” din strada 22 Decembrie 1989 au fost finalizate lucrările de reamenajare a spațiilor de joacă, dar și la interior. „Și în acest caz trebuie să mulțumim doamnei director Larisa Văduva, cadrelor didactice și personalului auxiliar care au fost alături de noi și au contribuit la buna desfășurare a lucrărilor.

Este foarte important ca anul școlar să înceapă în condiții bune la Târgu Jiu, mai ales după această lungă perioadă de pandemie care a afectat destul de mult învățământul. Pentru noi, educația rămâne prioritară!” (Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu Jiu)

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Hotărâri de consiliu Mătăsari, august 2021
  •  

Hotărâri de consiliu Mătăsari, august 2021

            ROMÂNIA                              

           JUDEŢUL GORJ                                                                   

           COMUNA MĂTĂSARI                                                           

           CONSILIUL LOCAL MĂTĂSARI                                                        

                                                        HOTĂRÂREA NR.29

     Privind aprobarea documentaţiei cadastrale de actualizare date imobil(modificare suprafaţă) a   

      imobilului înscris în CF nr.39147 a UAT comuna Mătăsari,aparţinând domeniului public al  

                                                          comunei Mătăsari

     Consiliul Local al comunei Mătăsari, judeţul Gorj;

     Având în vedere:

             Documentaţia cadastrală de actualizare date imobil(modificare suprafaţă) a imobilului înscris în CF nr.39147 a UAT comuna Mătăsari, aparţinând domeniului public al comunei Mătăsari  

             Raportul de Specialitate din data de 23.08.2021, din partea domnului Rasoveanu Marius-Irinel, inspector urbanism în cadrul Primăriei Mătăsari;

            Referatul de Aprobare al Primarului Gașpăr Gheorghe;

             Prevederile art.129 alin 1, alin 2 lit.c, art.286 alin 1 şi alin 4  şi art. 287 lit. b din OUG nr.57/2019privind Codul Administrativ

             Prevederile art.27, art.28 alin 5 şi 6 art.41 alin 5 din Legea Cadastrului şi a Publicităţii Imobiliare nr.71/996 republicată cu modificările şi completările ulterioare.

            Prevederile art.12 din Ordinul Directorului Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr.700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară cu modificările şi completările ulterioare.                            

             În baza prevederilor art.129, alin.2, lit.c, alin.6, lit.a, art.139, alin.3, lit.g și art.196 alin.1, lit.a, din Ordonanța de Urgență nr.57/2019, privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

                                                               PROPUNE:

    Art.1. Aprobarea documentaţiei cadastrale de actualizare date imobil(modificare suprafaţă) a imobilului înscris în CF nr.39147 a UAT comuna Mătăsari, aparţinând domeniului public al comunei Mătăsari.

    Art.2 Aprobarea intabulării definitive în Cartea funciară a imobilului înscris în CF nr.39147 a UAT comuna Mătăsari, având nr.cadastral 39147 teren intravilan în suprafaţă de 486 mp, nr.cadastral 39147-situat în comuna Mătăsari, sat Mătăsari, strada Minei, nr.7, județul Gorj, tarlaua 7, parcela 307/1.

    Art.3.Secretarul comunei Mătăsari va aduce la cunoștință celor interesați prevederile prezentei hotarari și o va face publică prin afișare, de asemene o va comunica:

            -Instituției Prefectului- Județul Gorj.

            -Primarului Comunei Mătăsari;

       Adoptată astăzi  26  August 2021‚ în şedinţa ordinară a Consiliului local Mătăsari, cu votul pentru a 12 consilieri din numarul total de 13 consilieri în functie prezenți.

               Președinte de Ședință,                                                         Contrasemnează,

      PURDESCU CLAUDIU-MIHAIL,                                              Secretar-General,

                                                                                                 MOREGA DRAGOȘ-GHEORGHE

————————————————————————————————————————

ROMÂNIA

JUDEȚUL GORJ

COMUNA MĂTĂSARI                            

CONSILIUL LOCAL

                                                  HOTĂRÂREA NR.30

                  Privind aprobarea și însușirea propunerii comisiei speciale de inventariere  

                               a domeniului public al comunei Mătăsari, județul Gorj

                                                         Având în vedere:

      – Referatul de aprobare nr.5252/23.08.2021 la proiectul de hotărâre privind aprobarea și însușirea propunerii comisiei speciale de inventariere a domeniului public al comunei Mătăsari, județul Gorj, întocmit de Primarul comunei Mătăsari, județul Gorj domnul Gaşpăr Gheorghe.

     – Raportul de specialitate nr.5251/23.08.2021 la proiectul de hotărâre privind aprobarea și însușirea propunerii comisiei speciale de inventariere a domeniului public al comunei Mătăsari, județul Gorj, întocmit de Morega Dragoş-Gheorghe, secretar general;

     – Anexa nr.44 ”Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Mătăsari, județul Gorj” la Hotărârea de Guvern nr.973/2002 privind atestarea domeniului public al județului Gorj cu modificările și completările ulterioare;

     – Procesul-verbal înregistrat sub nr 5086/16.08.2021 întocmit de Comisia specială pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public și domeniul privat al comunei Mătăsari, județul Gorj constituită prin Dispoziția nr.331 din data de 29.11.2019  emisă de primarului comunei Mătăsari, județul Gorj – domnul Gaspăr Gheorghe.

      – Prevederile art.129 alin.(2), lit.c) și alin.(6), art.196 alin.(1), lit.a), art.289 și art.607 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

     -Declarația secretarului general al comunei Mătăsari, județul Gorj nr 5259/23.08.2021;

     -Prevederile art.858-865 din Legea nr.287/2009 privind Noul Cod Civil republicat;

    – Prevederile Hotărârii nr.392/2020 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat al comunelor, al oraşelor, al municipiilor şi al judeţelor;

      Hotărârea Consiliului Local Mătăsari nr.16/25.10.1999 privind aprobarea Inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Mătăsari, județul Gorj, cu modificările și completările ulterioare.     

       În temeiul art.129 alin.(2), lit.c) și alin.(6), art.196 alin.(1) lit.a), art.607 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

                                                              HOTĂRĂȘTE:

      Art.1 Aprobarea, respectiv însușirea propunerii comisiei speciale de inventariere a domeniului public al comunei Mătăsari județul Gorj, după cum urmează:

               Poziția nr.75 din anexa nr.44 la Hotărârea de Guvern nr.973/2002 privind atestarea domeniului public al județului Gorj, precum și a municipiilor, orașelor și comunelor din județul Gorj, cu modificările și completările ulterioare, la secțiunea I ”Bunuri imobile” se modifică după cum urmează:

             Coloana 3 va avea următorul cuprins:

 Punctul 1:Comuna Mătăsari, sat Mătăsari,str.Minei nr.7.

                  Centru de Sănătate – Sup.desf. – 698 mp, Nr.cadastral 39143-C1,

                  Garaj – sup.desf.- 78 mp,

                  Nr cadastral 39143-C2

                 Teren intravilan = 2923 mp împrejmuit fier între pc 2-5 gard plasă  7-12-1 în rest neîmprejmuit.

                  Nr.cadastral 39143

                  Tarlaua 7

                  Parcela 307

                  Vecinătăţi

                  N: Popescu Nicolae

                  S: Domeniu public

                  E: Domeniu public

                  V: CE Oltenia

    Punctul 2 : Comuna Mătăsari, sat Mătăsari,str.Minei nr.7.

               Teren intravilan – 486 mp împrejmuit fier între pct 5-8-1 în rest neîmprejmuit

                Nr.cadastral 39147

                Tarlaua 7

                Parcela 307/1

                Vecinătăţi

                N: Domeniu public

                S: Domeniu public

                E: Domeniu public

                V: Domeniu public

                  Coloana 5 va avea următorul cuprins:

        Punctul 1 :Valoarea de inventar pentru va fi de 1.403.700 lei

        Punctul 2: Valoarea de inventar pentru va fi de 11.960 lei

                  Coloana 6 va avea următorul cuprins:

                   Pentru punctul 1:Domeniul public al comunei Mătăsari însuşit prin H.C.L.nr.16/25.10.1999 şi aprobat prin H.G.nr.973 2002

                   CF nr.39143 – C1 al comunei Mătăsari

                   CF nr.39143 – C2 al comunei Mătăsari

                   CF nr.39143 al comunei Mătăsari

                   Pentru punctul 2: Domeniul public al comunei Mătăsari însuşit prin  H.C.L.nr.16/25.10.1999 şi aprobat prin H.G.nr.973 2002

                   CF nr.39147 al comunei Mătăsari

   Art.2 Imobilele descrise mai sus sunt de interes public local conform art.286 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

  Art.3 Autoritatea executivă va înainta cu celeritate ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice proiectul hotărârii privind atestarea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale în vederea obținerii punctului de vedere cu privire la proiectul de hotărâre conform art.289 din Ordonanța de urgență nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu  modificările și completările ulterioare.

  Art.4 Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează Primarul comunei Mătăsari, județul Gorj, prin aparatul de specialitate al acestuia.     

  Art.5 Hotărârea se va comunica, prin intermediul secretarului general al comunei, în termenul prevăzut de reglementările legale în vigoare, Instituției Prefectului – Județul Gorj, în scopul exercitării controlului de legalitate și primarului Comunei Mătăsari județul Gorj.

       Adoptată astăzi  26  August 2021‚ în şedinţa ordinară a Consiliului local Mătăsari, cu votul pentru a 12 consilieri din numarul total de 13 consilieri în functie prezenți.

              PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,                                          CONTRASEMNEAZĂ,

           PURDESCU CLAUDIU-MIHAIL                                        SECRETAR-GENERAL

                                                                                              MOREGA DRAGOȘ-GHEORGHE

————————————————————————————————————————————

ROMÂNIA                                                                                               JUDEȚUL GORJCOMUNA MĂTĂSARIPRIMAR

Comisia de inventariere a domeniului public al comunei Mătăsari

Nr. _____________/Data__________

PROCES-VERBAL

   Încheiat azi: 16.08.2021

Subsemnații:

Gaşpăr Gheorghe, primar comuna Mătăsari – președintele comisiei,

Morega Dragoş-Gheorghe, secretarul-general al comunei Mătăsari;

Istudor Ion, contabil șef;

Rasoveanu Marius Irinel –inspector urbanism;

Pupăză Angela, inspector Compartimentul Agricol, Fond funciar;

membrii în comisia de inventariere constituită conform Dispoziției nr. 331/29.11.2019, am procedat la verificarea  datelor de identificare ce se regăsesc la poziţia nr 75 din anexa 44 din Inventarului bunurilor ce aparțin domeniului public al Comunei Mătăsari.

Comisia luând în considerare actele administrative emise în perioada 2002-2021, respectiv hotărâri de consiliu local și Hotărâri de Guvern precum și  prevederile art. 289  din  OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ propune modificarea poziţiei nr 75 din Inventarului bunurilor ce aparțin domeniului public al Comunei Mătăsari în sensul punerii în concordanţă cu datele reale din teren ce fac obiectul documentaţiei cadastrale al imobilului înscris în CF nr.39143 al comunei Mătăsari respectiv al imobilului înscris în CF nr.39147 al comunei Mătăsari.

           Având în vedere necesitatea efectuării măsurătorilor la imobilul denumit Centru de Sănătate Mătăsari, ce face parte din domeniul public al comunei Mătăsari, cuprins în anexa nr.44, ce cuprinde inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Mătăsari, la poziţia nr.75, însuşit prin H.C.L.nr.16/25.10.1999 şi aprobat prin H.G.nr.973/05septembrie 2002,  precum şi constatarea faptului că la momentul efectuării măsuratorilor, suprafaţa de teren cuprinsă în anexa nr.44 nu mai corespunde cu realitatea, în sensul că în loc de 5369 mp., teren aferent cuprins în anexa mai sus menţionată, au fost identificate de către persoana autorizată două suprafeţe de teren distincte, respectiv suprafaţa de 2923 mp identificată cu nr.cadastral 39143 şi suprafaţa de 486 mp, identificată cu nr cadastral 39147, apreciem că este oportună modificarea mențiunilor corespunzătoare poziției de inventar nr.75 din Inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al Comunei Mătăsari, judeţul Gorj, în sensul modificării suprafeţelor conform documentaţiilor cadastrale.

            În urma analizei tuturor documentelor atașate, precum și a legislaţiei incidente, propunem actualizarea Inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Mătăsari și inițierea unui proiect de hotărâre de atestare a Inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al Mătăsari, Secțiunea I – Bunuri imobile, având ca obiect

  • modificarea poziţiei nr 75 din Inventarului bunurilor ce aparțin domeniului public al Comunei Mătăsari în sensul punerii în concordanţă cu datele reale din teren ce fac obiectul documentaţiilor cadastrale ale imobilelor înscrise în CF nr.39143 al Comunei Mătăsari respectiv înscris în CF nr.39147 al Comunei Mătăsari.
Nr.Crt.Codul de clasificareDenumirea bunuluiElemente de identificareAnul dobândirii sau, dupa caz, dării infolosinţaValoarea de inventar  Situația juridică actuală 
01234       56
  75.     1.6.2.Centrul de sănătate Mătăsari1.Comuna Mătăsari, sat Mătăsari,str.Minei nr.7.Centru de Sănătate – Sup.desf. – 698 mp, Nr.cadastral 39143-C1,Garaj – sup.desf.- 78 mp,Nr cadastral 39143-C2 Teren intravilan = 2923 mp împrejmuit fier între pc 2-5 gard plasă  7-12-1 în rest neîmprejmuit. Nr.cadastral 39143Tarlaua 7 Parcela 307 VecinătăţiN: Popescu NicolaeS: Domeniu publicE: Domeniu publicV: CE Oltenia  2. Comuna Mătăsari, sat Mătăsari,str.Minei nr.7.Teren intravilan – 486 mp împrejmuit fier între pct 5-8-1 în rest neîmprejmuitNr.cadastral 39147Tarlaua 7 Parcela 307/1 VecinătăţiN: Domeniu publicS: Domeniu publicE: Domeniu publicV: Domeniu public   1960                 1960  1.403.700 lei                  11.960 lei   Domeniul public al comunei Mătăsari însuşit prin H.C.L.nr.16/25.10.1999 şi aprobat prin H.G.nr.973 2002   CF nr.39143 – C1 al comunei  Mătăsari  CF nr.39143 – C2 al comunei Mătăsari  CF nr.39143 al comunei Mătăsari        Domeniul public al comunei Mătăsari însuşit prin  H.C.L.nr.16/25.10.1999 şi aprobat prin H.G.nr.973 2002 CF nr.39147 al comunei Mătăsari  

          Modificările și completările aduse Inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Mătăsari, ce constituie obiectul prezentului proces-verbal de actualizare întocmit de Comisia specială pentru întocmirea și actualizarea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Mătăsari, va face obiectul unui proiect de hotărâre de atestare ce va fi supus procedurii prevăzute de art. 289 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

           Comisia specială pentru întocmirea și actualizarea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Mătăsari:

  Preşedinte:   –  Gaşpăr Gheorghe, primar comuna Mătăsari – …………………………..

    Membrii:     –  Morega Dragoş-Gheorghe,secretar-general al comunei Mătăsari…………………

  • Istudor Ion, contabil șef- …………………….
  • Rasoveanu Marius Irinel –inspector urbanism …………………..
  • Pupăză Angela, inspector Compartimentul Agricol, Fond funciar……………..—————————————————————————————————————————————————————–

           ROMÂNIA                              

           JUDEȚUL GORJ                                                                   

           COMUNA MĂTĂSARI                                                           

           CONSILIUL LOCAL MĂTĂSARI                                                           

                                                          HOTĂRÂREA NR.31

            Privind aprobarea Caietului de Sarcini și a Documentației de atribuire privind  

       concesionarea terenului extravilan situat în Tarlaua 35, Parcela 2016/1 înscris în CF  

     nr.39146 în suprafaţă de 30.000 mp, ce aparţine domeniului public al comunei Mătăsari.

     Consiliul Local al comunei Mătăsari, judeţul Gorj;

     Având în vedere:

    -Raportul de Specialitate înregistrat sub nr.5249/23.08.2021, întocmit de compartimentul juridic din cadrul Primăriei Mătăsari;

    -Referatul de Aprobare nr.5250/23.08.2021 din partea domnului primar Gașpăr Gheorghe;

    -Studiul de Oportunitate aprobat prin H.C.L.nr.26/29.07.2021;

    –Prevederile art.308, art.309, art.312 din Ordonanța de Urgență nr.57/2019, privind Codul Administrativ, art.466, alin.8, art.467, alin.5 din Legea nr.227/2015 Cod Fiscal, precum și prevederile Legii nr.50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată și modificată;

     –În baza prevederilor art.196 alin.1, lit.a, din Ordonanța de Urgență nr.57/2019, privind Codul Administrativ;

                                                        HOTĂRĂȘTE:

     Art.1. Se aprobă Caietul de Sarcini privind concesionarea imobilului terenului extravilan situat în Tarlaua 35, Parcela 2016/1 înscris în CF nr.39146 în suprafaţă de 30.000 mp, ce aparţine domeniului public al comunei Mătăsari, ce aparține domeniului public al comunei Mătăsari, potrivit anexei nr.1, ce face parte integrantă din prezenta;

    Art.2. Se aprobă documentația de atribuire, privind concesionarea imobilului terenului extravilan situat în Tarlaua 35, Parcela 2016/1 înscris în CF nr.39146 în suprafaţă de 30.000 mp, ce aparţine domeniului public al comunei Mătăsari, potrivit anexei nr.2, ce face parte integrantă din prezenta;

    Art.3. Hotărârea se va comunica, prin intermediul secretarului general al comunei, în termenul prevăzut de reglementările legale în vigoare, Instituției Prefectului – Județul Gorj, în scopul exercitării controlului de legalitate și primarului Comunei Mătăsari județul Gorj.

   Adoptată astăzi  26  August 2021‚ în şedinţa ordinară a Consiliului local Mătăsari, cu votul pentru a 9 consilieri și 3 abțineri din numarul total de 13 consilieri în funcție prezenți.

              PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,                                   CONTRASEMNEAZĂ,

           PURDESCU CLAUDIU-MIHAIL                                SECRETAR-GENERAL

                                                                                         MOREGA DRAGOȘ-GHEORGHE

——————————————————————————————————————————

ROMÂNIA          

JUDEȚUL GORJ

COMUNA MĂTĂSARI

CONSILIUL LOCAL

                              PROIECT DE  HOTĂRÂRE NR.32

                 Privind ”Rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular pentru anul școlar  

                     2021/2022, privind structura rețelei școlare propusă să funcționeze în anul școlar următor”

             Consiliul local al comunei Mătăsari, judetul Gorj

             Având în vedere:

             Adresa nr.14441/11 August 2021, din partea Inspectoratului Școlar Județean Gorj, înregistrată în cadrul instituției noastre sub nr.5082/16.08.2021, prin care a fost transmis Ordinul nr.4493/29.07.2021, emis de către Ministerul Educației, prin care a fost revocat titlul de ,,Colegiu”, acordat unității de învățământ preuniversitar Colegiu Tehnic Mătăsari, unitatea de învățământ numindu-se Liceul Mătăsari, județul Gorj;

            Adresa din partea Colegiului Tehnic Mătăsari;

            Prevederile Ordinului Ministerului Educației Naționale nr.5599/21.09.2020, pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat;

            Referatul de Aprobare la proiectul de hotărâre;

            Prevederile art.61, alin.2 din Legea nr.1/2011, privind Educația Națională, cu modificările și completările ulterioare;    

            In baza prevederilor art. 196 alin 1, lit. a, din O.U.G. nr.57/2019, privind Codul Administrativ

                                                                         PROPUNE:

Art. 1. Se propune aprobarea ”Rețelei unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular pentru anul școlar 2021/2022, privind structura rețelei școlare propusă să funcționeze în anul școlar următor”, după cum urmeaza:

        -Colegiul Tehnic Mătăsari, Corp A și Corp B:

                         -Învățământ primar

                         -Învățământ gimnazial

                         -Învățământ liceal, zi     -teoretic

                                                               -tehnologic

                         -Învățământ liceal, seral -tehnologic

                         -Învățământ profesional

                         -Învățământ profesional dual

         -Grădinița cu Program Normal Mătăsari

                         -Învățământ preșcolar- grupe cu program normal

                         -Învățământ preșcolar- grupe cu program prelungit

                           Inițiator Proiect,                                                                   Avizat Legalitate,

           Primar,                                                                               Secretar-General,

                      GAȘPĂR GHEORGHE                                                MOREGA DRAGOȘ-GHEORGHE

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Investiții importante la Fărcășești
  •  

Investiții importante la Fărcășești

Investiții importante la Fărcășești

Comuna gorjeană Fărcășești e pe cale să ofere cele mai bune condiții cetățenilor săi, autoritățile locale având în plan să asigure toate utilitățile necesare, la fel ca și la oraș. În aceste condiții, primarul Constantin Drăgoescu ne-a declarat, zilele trecute, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru cititorii noștri, că numărul oamenilor care își cumpără casă în Fărcășești va continua să crească.

Reporter: De ce mai aveți nevoie pentru a asigura condiții optime cetățenii și ce faceți pentru asta?

Constantin Drăgoescu: Anul acesta am prevăzut în bugetul local un studiu de fezabilitate pentru gaze, pentru toată comuna, deja am făcut contractul cu o firmă de cadastru și face ridicările topo pe tot domeniul public, pentru proiectul pentru gaze. Am plătit din bugetul local suma și suntem în discuții cu primăriile din zonă, Negomir, Urdari, Bolboși și Borăscu să facem un parteneriat pentru a atrage fonduri europene.  

Am făcut precontracte cu cetățenii din comuna Fărcășești să știm, așa, în mare, cam câți cetățeni s-ar racorda la rețeaua de gaze și avem în jur de 900 de precontracte doar pe persoane fizice, iar pe persoane juridice cu societăți și primărie, școală și tot undeva la 25-30 de contracte. Lucrăm la cadastru drumuri comunale, avem drumul comunal Timișeni pe o lungime de 5 km, am finalizat cadastrul la drumul comunal Fărcășești- Moșneni, pentru care am și depus solicitare la CNI pentru bituminare 2 km, sperăm să prindem finanțare, dacă nu, îl depunem și pe PNDL 3. Am prins pe bugetul local 3 lucrări mai mari, avem Grădinița Peșteana de Jos reabilitare plus centrală încălzire, calorifere, tot, că era nemodernizată din 2005, am prins acolo un parc de joacă, care e, deja, în faza de proiect, s-a și predar, trebuie să aprobăm în consiliul local, împrejmuire grădiniță Peșteana de Jos, care o facem pe buget local.

R.: La liceu ce lurări aveți în vedere?

C.D.: La Liceul Roșia Jiu , deja am aprobat în consiliul local, am dat ordinul de începere, acolo lucrăm la grădinița din Roșia Jiu, avem toaletele reabilitare, pentru că erau foarte vechi, nu sunt afară, sunt înăuntru, dar erau tip turceșri. Modernizăm, gresie jos, schimbăm totul nou și am prevăzut finanțarea din bugetul local, sper, până pe data de 10 septembrie, până începe școala, să fie gata. Tot la Roșia Jiu avem grădinița pe care vreau s-o vopsim, să schimbăm gresia, lucrări pe care le facem cu societatea de gospodărire comunală, mă refer la lucrările astea mai mici, înclusiv gardul pe care-l avem de făcut la Grădinița Peșteana de Jos, toate le facem cu societatea noastră. Am, de asemenea, un drum sătesc, o uliță de vreo 200 m, sunt în faza de proiect, am vorbit cu doamna proiectant să mi le facă și să le dau tot la societatea noastră, să le dăm de lucru angajaților noștri.

R.: Rețea de canalizare aveți în comună?

C.D.: Depunem și dosatul pentru canalizare, după ce finalizăm cadastrul, avem studiul de fezabilitate făcut la satul Roșia Jiu, Rogojel, mai avem de finalizat în Peșteana de Jos, satul Valea cu Apa și Fărcășești. Dorim  să depunem proiectul pe PNDL3, să avem și noi canalizare și apă potabilă în comună, pentru că, deocamdată, apa nu e potabilă.

R.: Aveți satele de o parte și de alta a unei cariere, cum legați canalizarea?

C.D.: Roșia și Rogojel vor avea canalizarea separat de Valea cu Apa, Fărcășești și Peșteana. Vor fi două proiecte separate. Noi și pentru gaze și pentru canalizare depunem separat, pentru că nu putem să facem un singur proiect, e prea mare distanța. De exemplu, Roșia și Rogojel vor fi branșate la gaze de Rovinari, iar celelalte sate le legăm cu comnuna Urdari, după cum am discutat cu proiectantul de la gaze.

Depundem proiect mai multe primării vecine, ca să ne încadrăm în punctaj, cu 3500 de branșări, de aceea facem parteneriat, asociație, un ADIS, pentru mai multe localități.

R.: De ce nu e potabilă apa?

C.D.:  Pentru că nu avem stație de tratare. Am reușit, anul ăsta, cu toată seceta, să avem apă în toată comuna. O folosesc oamenii pentru spălat, pentru baie, animale, dar, o dată cu canalizarea, avem două bazine, doar trebuie stații de tratare să o facem potabilă. Bazinele le avem, în proiectul de canalizare avem prevăzută și apa potabilă. Voiam să ne racordăm la Izverna, dar e foarte greu si sunt costuri prea mari. Mergem pe varianta pe fonduri europene, canalizare și apă potabilă. Așa că avem foreje, bazine, mai trebuie să modernizăm rețeaua actuală și să facem stația de tratare, în cadrul proiectului de apă- canalizare, numai prin fonduri europene, nu pe buget local.

R.: Ce proiecte aveți pe termen scurt?

C.D.: Până pe 10 septembrie ne ocupăm de școli, cu deratizare, zugrăveli, tot ce trebuie, cu societatea noastră de gospodărire comunală și cu angajații de la întreținere de la școli. Avem Liceul Roșia Jiu și Școala Victor Popescu, de la Valea cu Apa. Mai avem grădinița la Peșteana de Jos, Valea cu Apa și cea de la Liceul de la Roșia. Avem undeva la 530 de copii care vin la noi la școală și la liceu.

R.: Care e populația localității?

C.D.: La ultimul recensământ erau 3150 de cetățeni, în cele 7 sate: Peșteana de Jos, Valea cu Apa, Fărcășești, Fărcășești- Moșneni, Timișeni, Roșia Jiu și Rogojel. Sperăm ca, la recensământul care va fi la anul, populația să crească. Au început oamenii să mai cumpere case, sperăm să rezolvăm problema cu drumul de la Timișeni, să finalizăm cadastrul și să-l depunem pe CNI, sau PNDL3. Dacă reușim să-l modernizăm, 5 km, foarte mulți cetățeni ne-au întrebat și vor să cumpere case la Timișeni. Au cumpărat multe case aici la Fărcășești, foarte mulți din Rovinari se mută la țară. Apă avem, dacă reușim gazele și canalizarea, cam asta ar fi. Ulițele le avem pe toate asfaltate, acum, drumul județean e în lucru și într-un an se finalizează și el.

R.: E un lucru bun ca la Rovinari au apărut fabrici. A crescut numărul locurilor de muncă în zonă.

C.D.: Da. Aici la noi, mai puțin, dar Rovinariul e foarte aproape.  Noi aveam sediul Minei Urdari pe Valea Călugăreni, dar am făcut adresă să ne-o predea, s-a rezolvat după un an de zile, apoi n-am mai luat-o noi. O cerusem cu titlu gratuit, clădirea, era interesat un investitor, voia să vină să facă o fabrică de brichetare, eram mulțumit dacă ar fi creat niște locurti de muncă. A durat procedura mult, iar investitoul s-a răzgândit. Nu am mai luat-o nici noi, să primim impozit, dacă e să avem solicitări din partea altor investitori, o preluăm, pentru că avem tot interesul să se creeze locuri de muncă în Fărcășești.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Primul troleibuz a venit la Târgu Jiu
  •  

Primul troleibuz a venit la Târgu Jiu

Primul troleibuz a venit la Târgu Jiu

Primul troleibuz de la Solaris a ajuns, zilele trecute,  la Târgu Jiu. Este primul din seria de 11 mijloace de transport în comun care vin până în luna decembrie, iar până la sfârșitul anului viitor întregul parc auto al societății Transloc va fi înnoit.  Valoarea acestui proiect derulat de autoritățile de la Târgu-Jiu este de 49.130.757 milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro) din care municipalitatea co-finanțează cu 2%, adică 982.615,14 lei. Solaris Bus&Coach este unul dintre cei mai mari producători din Europa de autobuze și troleibuze.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Grădinița „Eminescu” înnoită
  •  

Grădinița „Eminescu” înnoită

Grădinița „Mihai Eminescu” din Târgu Jiu, cartier Olari, a primir, zilele trecute, mobilierul cel nou. Părinții din zona de Sud a municipiului, care și-au înscris copiii la această unitate de învățământ, vor avea bucuria să constate, la începutul anului școlar, că grădinița s-a schimbat total. Au fost extinse spațiile existente cu un nou corp de clădire și au fost reabilitate vechile spații, mobilierul e nou, așa că micuții „grădinari” vor păși în casă nouă. Investiția se ridică la aproximativ un milion de euro, din fonduri europene, fiind foarte necesară mai ales în contextul regulilor impuse de pandemie.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • IMAGINI ÎN CUVINTE Ramuri de Jiu, ramuri de Motru, ramuri de ape …
  •  

IMAGINI ÎN CUVINTE Ramuri de Jiu, ramuri de Motru, ramuri de ape …

IMAGINI ÎN CUVINTE Ramuri de Jiu ramuri de Motru ramuri de ape

Înainte de a-şi adânci gleznele în unda tumultuoasă a fluviului Dunărea, undeva,  între Olteţ şi Motru, arcul spectaculos al Munţilor Carpaţi se opreşte parcă un pic pentru a cuprinde între valurile crestelor sale protectoare un spaţiu ales se pare pentru dulce tihnă şi trainică dăinuire a vieţii şi lucrurilor şi, se pare, după câteva clipe de sfat celest, se hotărăşte să străjuiască spre nord şi spre nord-vest un ţinut  blagoslovit cândva de Dumnezeu cu o inconfundabilă zestre naturală straşnic proteguitoare pentru oamenii locurilor, peste care răsfrângerea vremurilor a presărat deopotrivă şi bine şi rău.

Acest teritoriu, hărăzit cu munţi îmbrăcaţi în pajişti şi păduri dese, falnice şi puternice, din care se scurg la vale şiruri de ape limpezi, strălucitoare şi curate, în zbateri cristaline şi mirifice rostogoliri de şuvoaie,  prin vaduri şi bulboane, fost-a să poarte numele de Gorj, care, prin traducerea conţinutului slav al cuvântului, înseamnă Jiul de Munte sau Jiul de Sus. Răsfirarea de pârâiaşe, pâraie şi râuri se pierde spre zare, ca o deschidere de evantai, printre  dealuri, colnice, şesuri şi păduri, în văi pitoreşti şi în vuiet vital de undă  călătoare.

Uimitoare şi rară, această ramificare geografică a râurilor împlineşte miraculosul arbore al apei slobozite din puzderia de izvoare răsărite sub cerdacurile stâncoase din Parâng, Vâlcan şi Godeanu. Un arbore inedit, ale cărui seve udă  cu viaţă acest pământ dăruit cu fel de fel de ofrande. Situat între Cerna, Polovragi şi Ţânţăreni, Gorjul este un neobişnuit  triunghi de energii şi  mistere, unde curgerea existenţei este un dar al rămurişului de ape şi soare orânduit de divinitate peste trupul judeţului cu umeri de munte, vânjoşi şi teferi.

Doritor de lumină şi rareori nărăvit la revărsări, alteori neglijat între genuni de piatră pentru a zâmbi limpede privirilor, cu ani buni în urmă, Jiul îşi întuneca în cărbune albia, înainte de a ferăstrui zidurile reci ale Carpaţilor, între Polatişte şi Bumbeşti, pentru ca apoi, să se-ndârjească un pic în ciuturile de oţel ale turbinelor din hidrocentrale şi să amuţească-n lacuri la Vădeni, Tg-Jiu şi Sărdăneşti, pentru nevăzutele pulsaţii de energie în reţelele modernizării ţării şi ale bunăstării românilor. Să stăruie mai apoi, cu tot mai mult aplomb pentru aceeaşi civilizaţie a curentului electric, în slăvile turnurilor de la Rovinari şi Turceni, ca să se lase în cele din urmă neîmpăcat, la vale, mereu la vale, mai puţin istovit de zbuciumul  călătoriei, dar destul de supărat pe ciudăţeniile secetei cinice dinspre începutul mileniului trei şi neîmpăcat de dorul după vraja  care urma să-i limpezească unda, surprinzându-i cu fericire pe oamenii locurilor.

Arbore vital al Gorjului, cu multe ramuri trainice, pe numele lor Motru, Tismana, Bistriţa, Gilort sau Amaradia, în propria-i tânguire, Jiul uită de trufia şi ignoranţa omului, peste care se revarsă acum imperturbabilă mânia Domnului. Râul luptă ca un ascet cu setea ţinutului în formă  de inimă, udându-l de la nord la sud, ca un arhanghel vlăguit de puteri.

Nevolnicia şi neîmplinirea l-au adus  pe om  într-o  neimaginată dramă a  vieţii sale, nevoit fiind să se lase ani la rând captiv secetei pustiitoare, într-un  judeţ peste care-şi duc cobiliţele pline atâtea umblături de ape. Pe firul lor, mare minune ar fi fost să se fi ridicat în timp salbe de lacuri, cascade de baraje, care să  împrospăteze şi să îmblânzească mediul, să îmbogăţească şi să uşureze  traiul, vieţuirea în acest ţinut.

Şi în Gorj, nimicnicia, dezordinea, atavismul şi parvenirea au lăsat să zburde măcelul prin păduri, cazmaua prin îndiguiri şi maluri,  exploziile prin viforul albiilor; săvârşirea de fapte necugetate a răvăşit şi a mutilat natura. Blestemul lacurilor secate şi al celor nenăscute, al pădurilor răstignite pe genunchi de munţi şi în pungi de arginţi, al apelor văduvite de peşti argintii şi al fântânilor rănite şi uscate umplu cu amar şi azi viaţa vietăţilor.

Trândăvia şi ura viscerală a unor nemântuiţi au subţiat prietenia dintre om şi mediu, dar n-au surpat zidirea binelui şi armoniei. Dacă este să ne aducem aminte, vara anului 2000 a fost poate anotimpul în care disperarea s-a potopit peste spirite iar gândul raţional şi fecund a reîntrupat forţele celor ce-au sfredelit stânca şi huma, căutând prin zidirea de noi fântâni adâncurile umezi, în răsăriri de apă, pentru a îndepărta ariditatea de  sub cerul aprins cu flăcări sălbatice de soare neprietenos.

În toată această perioadă, prin înalturi zburdau cohorte de nori negri fără a cerni ploile, care să alunge supliciul. Le înturnau departe, spre alte zări, spre alţi oameni, mai  truditori, mai îngăduitori.

La aceeaşi vreme, undeva, la Padeş, pe vatra  unui fost  lac sacrificat de câteva gânduri tulburate de ură şi răzbunare, lângă un fir de izvor crescuseră ici-acolo mărunte smocuri de iarbă verde. Restul câmpului fusese pârjolit de arşiţa nemiloasă. Acolo, ca în bejenie, Mama Domnica îşi purtase calul înfometat până-n gura izvorului. A legat priponul lângă apă, aproape de firul ierbii verzi şi s-a retras spăşită spre sat. Nu a vrut să mărturisească nimic, dar în ochi i se zărea dorul după lacul de odinioară, cu maluri răcoroase şi pline de verdeaţă, unde Roib al ei rumega toată ziua iarbă crudă din îndestulare.

Iată de ce este trist că, aici, pe un areal împânzit de-atâtea ape, răul şi patimile vechi, cuibărite adânc în atitudini şi fapte compromiţătoare au nevrednicit omul şi-au aruncat în necunoscutul timpului un posibil paradis, în care frumuseţile şi bucuria de a trăi s-ar fi regăsit în prăvăliri de valuri, baraje în cascade, canale şi oglinzi de ape, grădini de vis, parcuri şi arteziene. Au rămas însă pe aproape, printre noi, ofilindu-ne gândul şi dorinţele, tot felul de griji, disconfortul unui mediu sufocat de poluare, o viaţă pândită de aproape de sărăcie şi nelinişti, în care binele şi idealul se sfârşesc încet şi sigur.

Ce păcat că, într-un judeţ dăruit cu ape şi păduri, cu pajişti şi munţi, cu dealuri şi lunci, norii zac în ceruri, blestemu-i pe pământ, iar suferinţele rămân tot mai mult timp în viaţa oamenilor! De aceea, minţile limpezi se tot întreabă: „Vom reuşi, Doamne, să avem apele cu noi? Să împlinim bunăstarea? Să rostuim raiul pe pământ?”

Viitorul poate fi şi generos, aducând răspunsul mult aşteptat. Vrea împlinirea, cred, dar ne mai cere ceva. Ne cere să scoatem deşertul din inimi şi moliciunea din braţe! Să zburde gândul şi să lucreze mâinile! Să vrem, să facem Gorjul de mâine, Gorjul oamenilor buni!

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Hotărâri consiliu Negomir august 2021
  •  

Hotărâri consiliu Negomir august 2021

ROMÂNIA                                                                                                                                                                     

JUDEŢUL  GORJ                                                                                        

COMUNA NEGOMIR                                                                     

CONSILIUL LOCAL                                                                       

H O T Ă R Â R E  NR. 38

privind aprobarea proiectului   „Achizitie tablete scolare si echipamente IT pentru

desfasurarea activitatii didactice la nivelul comunei Negomir”

              Consiliul Local al comunei Negomir, judeţul Gorj, întrunit în şedinţă publică extraordinara;

 Având în vedere:

             –  Referatul de aprobare a primarului comunei Negomir, judeţul Gorj.

             – Raportul de specialitate comun întocmit de Compartimentul financiar,contabilitate, taxe și impozite locale  și Compartimentul  de integrare europeană și achiziții publice din aparatul de specialitate al Primarului Comunei Negomir.

             – prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ,  cu modificările și completările ulterioare;

             – Situatia epidemiologica international si declararea pandemiei cu virusul COVID – 19 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, la data de 11.03.2020 s-a instituit starea de urgenta pe teritoriul Romaniei, urmata de instituirea unei stari de alerta pana in prezent;

              – Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr. nr. 1186 din 19.10.2020;

              – Ghidul Solicitantului din cadrul Programul Operaţional Competitivitate, Axa prioritară 2 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitive – Prioritatea de investiții 2c. – Consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-învăţare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate – Obiectiv Specific OS 2.4 – Creşterea gradului de utilizare a Internetului – Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură – SECŢIUNEA E-EDUCAŢIE,;

             – Solicitarea de clarificari nr. 3/27.08.2021, nr. iesire OIPSI 464-233t/Nc;

În temeiul art. 196, alin. 1, litera a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului  57/2019 privind Codul Administrativ cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂŞTE:

                Art.1.  Se aproba proiectul „Achizitie tablete școlare și echipamente IT pentru desfașurarea activitatii didactice la nivelul comunei Negomir.

                Art.2. Se aproba valoarea totala a proiectului prevazut la articolul 1 conform Anexa 1 la prezenta hotarare;

                Art.3. Prezenta hotărâre, după adoptare, se va comunica în mod obligatoriu, prin grija secretarului comunei, în termenul prevăzut de lege, Instituţiei Prefectului-Judeţul Gorj în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate şi se va transmite primarului comunei care are obligaţia să asigure, conform legii, aducerea la îndeplinire a prevederilor hotărârilor adoptate de Consiliul local prin aparatul de specialitate.

                Această hotărâre a fost adoptată de Consiliul Local al comunei Negomir în ședința

                extraordinară  din  31 august 2021 , cu un număr de 13 voturi pentru, un număr

                de 0 voturi împotrivă, un număr de 0 abţineri, din totalul de 13  consilieri în  funcție

                și 13  prezenți la ședință.

            PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                               CONTRASEMNEAZĂ              

                       CONSILIER                                                 SECRETAR GENERAL

           BENONII – VIOREL IOSU                                     JR.VALENTINA CAUC   

Ex. 4

R O M Â N I A                                                                                                 ANEXA NR. 1                                                                      JUDEŢUL GORJ                                                                             la H.C.L. nr. 38 din 31.08.2021

COMUNA NEGOMIR

CONSILIUL LOCAL NEGOMIR

Cheltuieli legate de proiect

„Achizitie tablete scolare si echipamente IT pentru desfasurarea activitatii didactice la nivelul comunei Negomir”

  • Valoarea totala a proiectului: 804.408,73 lei
  • Valoarea totala eligibila a Proiectului: 749.906,73 lei
  • Valoarea eligibila nerambursabila: 734.908,59 lei
  • Valoare FEDR = 637.420,72 lei
  • Valoare BS = 97.487,87 lei
  • Co-finantarea eligibila a Beneficiarului: 14.998,14 lei
  • Rata de co-finanþare: 98%
  • Valoarea ne-eligibila a proiectului: 54.502,00 lei

            PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                                  CONTRASEMNEAZĂ              

                       CONSILIER                                                    SECRETAR GENERAL

           BENONII – VIOREL IOSU                                       JR.VALENTINA CAUC   

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Hotărâri de consiliu Fărcășești – august 2021
  •  

Hotărâri de consiliu Fărcășești – august 2021

ROMÂNIA

JUDEȚUL GORJ

CONSILIUL LOCAL  FĂRCĂȘEȘTI

HOTĂRAREA    NR. 31

pentru modificarea HCL nr. 38/ 29.06.2018 privind aprobarea Nomenclatorului stradal al Comunei Fărcășești

Având în vedere :

  • Proiectul de hotărâre nr. 6182 /19.08.2021, inițiat de dl. Drăgoescu Constantin – Primar.
  • HCL nr. 38/ 29.06.2018   privind aprobarea Nomenclatorului stradal al Comunei Fărcășești,
  •  HCL nr. 28/ 22.07.2021  pentru modificarea HCL nr. 38/ 29.06.2018 privind aprobarea Nomenclatorului stradal al Comunei Fărcășești
  • Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare
  • Ordinul ANCPI nr. 448/2017 privind aprobarea normelor tehnice privind procedurile de lucru specific Registrului electronic al nomenclaturilor stradale (RENNS).
  • Referatul de aprobare nr. 6183/19.08.2021 al domnului Drăgoescu Constantin – Primar,
  • Raportul de specialitate nr.6274/24.08.2021 al Compartimentului Urbanism,
  • Rapoartele de avizare ale Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Fărcășești,

      Prevederile art. 196 alin 1, lit. a din Ordonanţa de Urgenţă nr 57/2019 privind Codul Administrativ

HOTĂRĂȘTE:

Art.1. Se aprobă înlocuirea anexei nr.1 la   HCL nr.38/29.06.2018, privind Nomenclatorul stradal al Comunei Fărcășești,cu anexa nr.  1 la prezenta hotărâre, parte integrantă a acesteia

Art.2. Prezenta hotărâre va fi publicată pe site-ul Primăriei Comunei Fărcășești și va fi comunicat Instituției Prefectului și tuturor instituțiilor și persoanelor interesate.

Art.3. Primarul Comunei Fărcășești  va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

           Art.4. Secretarul General al UAT Fărcășești va comunica prezenta.

       Adoptată astăzi 31.08.2021, cu un număr de 13 voturi „pentru”, 0 „împotrivă” și 0 „abțineri”.  (13 consilieri convocați și în funcție, 13 consilieri prezenți și în funcție)

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

PRIPOREANU OVIDIU

                                                                                                            SECRETAR GENERAL

                                                                                                               UAT FĂRCĂȘEȘTI

                                                                                                 (exercitare cu caracter temporar)

                                                                                             Cf. Dispoziției nr. 72/ 17.05.2021,

                                                                                           BÎZU LIDIA

                                        Anexa nr. 1 la HCL nr. 31/ 31.08.2021

NOMENCLATORUL  STRADAL

AL U.A.T. COMUNA FĂRCĂȘEȘTI

Nr.crt.TipDenumireNr .AdministrativObservații
Numere fără soț(partea stângă)Numere cu soț(partea dreaptă)
SAT PEȘTEANA DE JOS
1.De la hotar sat Valea cu Apă  până la hotarul cu comuna UrdariStrada principală1-3492-276D.J.  674
2.De la Strada Principală la gospodăriile Pîrvulescu Emanoil și Tudorescu VictorStrada Călugăreni1-452-30DS 3
3.De la Strada Călugăreni la gospodăriile Anghelescu Ion și Munteanu BujorAleea Nucilor1-32-4NECLASIFICAT
4.De la Strada Principală la gospodăriile Pîrvulescu Traian și Pîrvulescu Emil Strada Plopului1-672-60D. S. 7
5.De la Strada Principală la gospodăria Tudorescu Grigore  Strada Forajelor1-52-12DS 2
6.De la Strada Principală la stadionul comunalAleea StadionuluiDS 1
7.De la Strada Principală la gospodăriile Cenușoiu Dumitru și Roșca Marian Aleea Salciei12DS 8
8.De la Strada Principală la cimitirul Peșteana de JosAleeaCimitirului2DS9
9.De la Strada Principală la gospodăriile Bleaje Ion și Văduva AchilinaStrada Valea Fântânii1-192-6D. S. 10
10De la Strada Principală la gospodăria Calotă ConstantinStradaSub DealDS 11
11.De la Strada Sub Deal la fosta Mină de subteranStrada Coasta DealuluiDS 11
12.De la strada Strada Popeștilor la Strada Sub DealAleeaMinerilor1-52-4DS 14
13.De la Strada Principală la gospodăria Negomireanu ConstantinStrada Popeștilor1-132-14DS 13
14.De la Strada Principală la gospodăriile Bardac Polina și Oiță GrigoreStrada Zambilei12-4DS 15
15.De la Strada Principală la gospodăriile Șovîlgău Ion și Șovîlgău AurelStrada Dudului1-112-10DS16
16.De la Strada Principală la gospodăriile Sultănoiu Speranța și Sultănoiu AurelStrada Valea Brătuii1-172-24DS 19
17De la Strada Principală la Strada Brătuia Strada Izvoarelor 1-152-10DS 17
18.De la Strada Izvoarelor la gospodăria Georgescu Dumitru   Aleea Zidarului12DS 18
19.De la Strada Principală la hotar comuna Bâlteni Strada Târgului1-32-10DS 21 
20.De la Strada Strada Târgului la terenuri agricole Aleea TrestieiNECLASIFICAT
21.De la Strada Strada Târgului la gospodărie Sultănoiu Ion Aleea Lebedelor2-10NECLASIFICAT
22.De la Strada Strada Târgului la proprietate Popescu Ion Aleea Fermierului2NECLASIFICAT
23.De la Strada Principală la gospodăriile Copaci Ionel și Georgescu Constanța Strada Aninului 1-72-4DS 22
24.De la Strada Principală la Biserica Sf. Nicolae ANINOASA  Strada Aninoasa1-172-28DS 23
25.De la Strada Principală la gospodărie Ciopănoiu Dumitru Strada Teiului1-3DS 24
SAT VALEA CU APĂ 
1De la hotar sat Fărcășești  până la hotar sat Peșteana de JosStrada Principală1-1092-134 D.J. 674 
2De la Strada Principală la gospodăria Stamatescu IoanaStrada Morii 1-332-30DS 34
3De la Strada Principală la Cimitir Valea cu ApăStrada Valea cu Apă 1-632-84DS 30
4De la Strada Principală la gospodăria Jocea IliuțaAleea Magazinului 12-4DS 36
5De la Strada Valea cu Apăla gospodăriile Vlăduțoiu Nicolae și Badea PetreAleeaCastanului1-52-8DS 31
6 De la Strada Morii la gospodăria Șovîlgău Aurelia Aleea Mărgăritarului 1-72-4DS 35
7 De la Strada Principală la Strada Valea cu Apă Strada Pietriș1-192-20DS 28
8De la Strada Pietriș la gospodărie Racea FiluțaAleea Trandafirului2-6DS 29
9De la Strada Principală la gospodăria Cimpoeru Aristică Aleea Gaterului 1-32DS 26
10De la Strada Principală la gospodăria Racea Aron Aleea Florilor1DS 27
11De la Strada Principală la ferma Trotea Strada Fermei1-332-26DS 32
12De la Strada Fermei la canalul de gardă Aleea Canalului12DS 33
SAT FĂRCĂȘEȘTI 
1De la hotar sat Fărcășești- Moșneni  până la hotar sat Valea cu ApăStrada Principală1-1092-118DJ 674, DC 73
2De la Strada Principală la canal de gardăPiața Minerilor1-3DS 50
3 De la Strada Principală la gospodăria Chivoiu Liviu Aleea Păducelului2DS 49
4De la Strada Principală la Biserica BroștenițaStrada  Bisericii1-52-4DS 48
5De la Strada Principală la Strada BisericiiStrada Pârâului1-332-18DS 46
6De la Strada Pârâului la gospodărie- Ispir AnicaAleea Păpădiei1-72-4DS 47
7De la Strada Pârâului la gospodărie-Cruceru VlăduțAleea Ogorului1-3NECLASIFICAT
8De la Strada Pârâului la gospodărie Frătuțu CostelAleea Pădurii1NECLASIFICAT
9De la Strada Pârâului la gospodărie-Constantinescu VasileAleea Macului12NECLASIFICAT
10De la Strada Principală la gospodărie ToporâȘte VerginicaAleea Dispensarului1NECLASIFICAT
11De la Strada Principală la gospodărie Preda DorelAleea Câmpului12DS 45
12De la Strada Principală la hotar comuna BâlteniCalea Rovinari2DJ 674
13De la Strada Principală la cimitir sat FărcășeștiCalea Cimitirului12-16DS 43
14De la Strada Principală la hotar comuna NegomirStrada  Zătreni1-232-26DJ 674 B
15De la Strada Zătreni la biserica ZătreanaAleea Bisericii12DS 42
16De la Strada Zătreni la ferma Petrică LucianCalea FermieruluiNECLASIFICAT
17De la Strada Principală la Strada ZătreniStrada  Zorilor1-232-24DS 39
18De la strada Morii la  strada ZorilorStrada Ogașului1-212-26DS 37
19De la Strada Zătreni la bazinul de apă FărcășeștiCalea Bazinul de ApăNECLASIFICAT
20De la strada Ogașului la  gospodăria Constantinescu ConstantinAleea Codrului1-32-8DS 44
21De la strada Ogașului la  strada ZătreniStrada Dealului2-8DS 38
22De la strada Zătreni la  strada OgașuluiAleea Amurgului1DS 41
23De la Strada Principală la gospodăria Popescu ȘtefănicaAleea Liliacului1-32-8NECLASIFICAT
24De la Calea Rovinari la Cartierul CariereiAleea CariereiNECLASIFICAT
25De la Aleea Carierei la zona administrativă Cariera RoșiaCartierul  Carierei1NECLASIFICAT
 SAT FĂRCĂȘEȘTI– MOȘNENI 
1De la biserica Fărcășești –Moșneni la hotar sat FărcășeștiStrada Principală1-1172-116DC 73
2De la strada Principală la gospodăria Etăgan Sevastița Strada  Dealului 1-152-20DS 55
3De la strada Dealului la gospodăria Boltașu GrigoreAleea Stejarului1-52-10DS 57
4De la strada Principală la strada Dealului Strada Prieteniei1-132-12DS 56
5De la strada Principală la gospodăria Purcărin CristianStrada Valea Soarelui12-6DS 54
6De la strada Principală la canal de gardăAleea  PajișteiDS 53
7De la strada Principală la stația 110 kwStrada StațieiDS 52
SAT ROȘIA – JIU
1De la hotar sat Rogojel la limită Carieră RoșiaStrada Principală1-2252-226DC 71
2De la strada Principală la gospodărie Mihai TiberiuAleea Izvorului12DS 81
3De la strada Principală la Bazinul de apăStrada Bazinului de apă 2DS 70
4De la strada Principală la hotar oraș RovinariAleea Rovinari DS 67
5De la strada Principală la hotar sat TimișeniStrada Drumul Carierei1-152-20D.C. 72
6De la strada Strada Drumul Carierei la fosta Secție de utilaje Strada Drumul  UtilajelorNECLASIFICAT
7De la strada Principală la Biserica Roșia JiuStrada Bisericii1-92-16DS 65
8De la strada Bisericii la cimitir Roșia JiuAleea CimitiruluiNECLASIFICAT
9De la strada Principală la limită Cariera PinoasaStrada Glăvan1-92-4DS 80
10De la strada Principală la limită oraș RovinariAleea Agriculturii12DS 68
11De la strada Principală la clădiri fosta EMC PinoasaStrada Curtea Minei1-52-6DS 66
12De la strada Bazinului de apă la expl. Agricolă  Aleea GospodaruluiNECLASIFICAT
SAT ROGOJEL 
1De la hotar comuna Câlnic la hotar sat Roșia JiuStrada Principală1-1072-118D.C. 70
2De la strada Principală la hotar oraș RovinariAleea TermocentraleiDS 72
3De la strada Principală la Biserica RogojelAleea Bisericii 1-5DS 73
4De la strada Principală la gospodărie Ungureanu IonStrada Priporului1-212-20DS 71
5De la strada Principală la gospodărie Cican NicolaeAleea PăduriiDS 74
6De la strada Principală la depozit cărbune Termocentrala RovinariAleea Depozitului12NECLASIFICAT
SAT TIMIȘENI 
1De la hotar sat Roșia Jiu la gospodărie Bîrhoată Polina, strada Boncii Strada Principală1-1312-222D.C. 72
2De la strada Principală la Sediu Cariera PinoasaAleea MinerilorNECLASIFICAT
3De la strada Principală la Stația 110kw TimișeniAleea Stației12-4DS 72
4De la strada Principală la gospodărie Pupăzan DumitruStrada Valea Stânii1-72-10DS 75
5De la strada Principală la At. electric PinoasaAleea AtelieruluiNECLASIFICAT
6De la strada Principală la Padurea TimișeniAleea DealuluiNECLASIFICAT
7De la strada Valea Stânii la gospodărie Bîrhoată Gheorghe Aleea Vâlcelei1NECLASIFICAT
8De la strada Principală la pădure Timișeni  Aleea  PăduriiNECLASIFICAT
9De la gospodăria Birhoata Nicolae la gospodăria  Pupăzan Gheorghe și strada PrincipalăStrada  Boncii1-272-28NECLASIFICAT
10De la strada Principală la limita Cariera PinoasaAleea  CariereiNECLASIFICAT
11De la strada Principală la Școala Primară TimișeniAleea Școlii2NECLASIFICAT
12De la strada Stației la cimitir TimișeniAleea CimitiruluiDS 78
13De la strada Principală la gospodărie Brînzan NicolaeAleea Stejarului1-32-4NECLASIFICAT

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

PRIPOREANU OVIDIU

                                                                                                            SECRETAR GENERAL

                                                                                                               UAT FĂRCĂȘEȘTI

                                                                                                 (exercitare cu caracter temporar)

                                                                                             Cf. Dispoziției nr. 72/ 17.05.2021,

                                                                                           BÎZU LIDIA

—————————————————————————————————————-

ROMÂNIA

JUDEȚUL GORJ

CONSILIUL LOCAL  FĂRCĂȘEȘTI

HOTĂRAREA    NR. 32

privind aprobarea indicatorilor tehnico -economici pentru obiectivul de investiţii , CONSTRUIRE PARC DE JOACĂ GRĂDINIȚA PEȘTEANA DE JOS,COMUNA FĂRCĂȘEȘTI”

Având în vedere :

  • Proiectul de hotărâre nr. 5980 /10.08.2021, inițiat de dl. Drăgoescu Constantin – Primar.

–     prevederile OUG nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene,

–     documentația tehnico- economică la obiectivul de investiții” CONSTRUIRE PARC DE JOACĂ GRĂDINIȚA PEȘTEANA DE JOS,COMUNA FĂRCĂȘEȘTI” nr. 5843 / 02.08.2021,

  • Referatul de aprobare nr. 5981/10.08.2021 al domnului Drăgoescu Constantin – Primar,
  • Raportul de specialitate nr.5991/10.08.2021 al Compartimentului Achiziții Publice,
  • Rapoartele de avizare ale Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Fărcășești,

      Prevederile art. 196 alin 1, lit. a din Ordonanţa de Urgenţă nr 57/2019 privind Codul Administrativ

HOTĂRĂȘTE:

    Art.1. Se aprobă documentația tehnico- economică la obiectivul de investiții ,, CONSTRUIRE PARC DE JOACĂ GRĂDINIȚA PEȘTEANA DE JOS, COMUNA FĂRCĂȘEȘTI”, nr. 5843 din 02.08.2021 .

   Art.2. Se împuterniceşte cu ducerea la îndeplinire a prezentei, Primarul comunei Fărcășești.

    Art.3. Secretarul General al UAT Fărcășești va comunica prezenta.

      Adoptată astăzi 31.08.2021, cu un număr de 13 voturi „pentru”, 0 „împotrivă” și 0 „abțineri”.  (13 consilieri convocați și în funcție, 13 consilieri prezenți și în funcție)

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

PRIPOREANU OVIDIU

                                                                                                            SECRETAR GENERAL

                                                                                                               UAT FĂRCĂȘEȘTI

                                                                                                 (exercitare cu caracter temporar)

                                                                                             Cf. Dispoziției nr. 72/ 17.05.2021,

                                                                                           BÎZU LIDIA

——————————————————————————————————–

ROMÂNIA

JUDEȚUL GORJ

CONSILIUL LOCAL  FĂRCĂȘEȘTI

HOTĂRAREA    NR. 33

privind rectificarea bugetului local de venituri și cheltuieli si al activităților finanțate

 integral din venituri proprii al Comunei Fărcășești cu suma de 26,5 mii lei

Având în vedere :

  • Proiectul de hotărâre nr. 6306 /25.08.2021, inițiat de dl. Drăgoescu Constantin – Primar.
  • adresa 2061/22.07.2021  a Liceului Tehnologic Roșia Jiu înregistrata cu nr. 5680 / 26.07.2021;
  • adresa 2331/19.08.2021  a Liceului Tehnologic Roșia Jiu înregistrata cu nr. 6199/ 19.08.2021;
  • prevederile Legii nr. 273/2006, privind finanţele publice locale,
  • prevederile Legii nr. 15/2021 a bugetului de stat pe anul 2021;
  • referatul compartimentului financiar – contabilitate nr. 6275/24.08.2021;
  • Referatul de aprobare nr. 6308/25.08.2021 al domnului Drăgoescu Constantin – Primar,
  • Raportul de specialitate nr.6307/25.08.2021 al Compartimentului Contabilitate,
  • Rapoartele de avizare ale Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Fărcășești,

      Prevederile art. 196 alin 1, lit. a din Ordonanţa de Urgenţă nr 57/2019 privind Codul Administrativ

HOTĂRĂȘTE:

           Art.1. Rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al activităților finanțate integral din venituri proprii pe anul 2021 la capitolul 65.10. Învățământ cu suma de 26,5 mii lei si la capitolul 67.10 – Cultura, recreere si religie, conform tabelului;

ExplicaţiiCod indicatorBuget trim IIIInfl. trim IIIBuget  final trim III
Venituri01.02102+26,5128,5
Venituri din prestari de servicii si alte activitati33.1042+1,543,5
Taxe si alte venituri din invatamant33.10.050+1,51,5
Transferuri voluntare, altele decat subventiile37.100+1515
Donatii si sponsorizari37.10.010+1515
Subventii de la alte administratii43.1060+1070
Subventii pentru institutii publice43.0960+1070
Cheltuieli50.02102+26,5128,5
Bunuri și servicii2081+26,5107,5
Invatamant65.102+26,528,5
Bunuri si servicii202+26,528,5
Alte bunuri si servicii pt functionare20.01.300+1,51,5
Bunuri de natura obiectelor de inventar20.050+2525
Alte obiecte de inventar20.05.300+2525

                Art. 2. Rectificarea Bugetului de venituri si cheltuieli al Comunei Fărcasesti, la capitolul 67.02. – Cultura, recreere si religie, conform tabelului:

ExplicaţiiCod indicatorBuget trim IIIInfl. trim IIIBuget  final trim III
Cultura, recreere si religie67.020.500.5
Cheltuieli50.020.500,5
Bunuri și servicii200.500,5
Reparatii curente20.02.0-10-10
Transferuri intre unitatile admin publice510+1010
Transferuri catre institutii publice51.01.010+1010
Camine culturale670203070.5-10-9.5
Bunuri si servicii200.5-10-9.5
Reparatii curente20.020-10-10
Sport670205010+1010
Transferuri intre unitatile admin publice510+1010
Transferuri catre institutii publice51.01.010+1010

              Art.3. Secretarul General al UAT Fărcășești va comunica prezenta.

       Adoptată astăzi 31.08.2021, cu un număr de 13 voturi „pentru”, 0 „împotrivă” și 0 „abțineri”.  (13 consilieri convocați și în funcție, 13 consilieri prezenți și în funcție)

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

PRIPOREANU OVIDIU

                                                                                                            SECRETAR GENERAL

                                                                                                               UAT FĂRCĂȘEȘTI

                                                                                                 (exercitare cu caracter temporar)

                                                                                             Cf. Dispoziției nr. 72/ 17.05.2021,

                                                                                           BÎZU LIDIA

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ansamblul “Cheile Oltețului”, în turneu prin țară
  •  

Ansamblul “Cheile Oltețului”, în turneu prin țară

Ansamblul Cheile Oltețului în turneu prin țară

Ansamblul Folcloric “Cheile Oltețului” din Polovragi, ansamblul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și al Căminului Cultural Polovragi a fost singurul din Gorj care a participat la cea de-a IV-a ediție a Festivalului Toamnei din localitatea Cârcea.

Asociația cultural-sportivă ”Oltenia Art” Craiova în parteneriat cu Palatul Copiilor Craiova și Primăria Cârcea au organizat cea de-a IV-a ediție a Festivalului Toamnei  în data de  4 septembrie 2021. Scopul principal al acestei manifestări a fost de a crește interesul copiilor și tinerilor pentru cultura tradițională, astfel încât să învețe cum să aprecieze costumele tradiționale autentice, muzica și dansul, ținând cont, în același timp, de promovarea celor mai talentați copii. Datorită faptului că diferite regiuni culturale din România și din străinătate au fost reprezentate cu succes în timpul manifestării, atât spectatorii, cât și participanții au avut ocazia să descopere frumusețea și diversitatea folclorului românesc și străin. Fiecare ansamblu folcloric a prezentat un moment artistic de 20 minute.

Ansamblul Folcloric “Cheile Oltețului” din Polovragi, ansamblul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și al Căminului Cultural Polovragi participă în perioada 7-9 septembrie 2021 în comuna Ghelari.

Asociația Alternative Rurale, organizează “Dialog pe aceiași scenă între Ansamblurile Foclorice din județele Hunedoara și Gorj”. Ansamblul Folcloric “Cheile Oltețului” din comuna Polovragi a fost invitat la acest eveniment să reprezinte județul Gorj timp de trei zile.

Daniela Gapșea

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Facilități pentru bone la Târgu Jiu
  •  

Facilități pentru bone la Târgu Jiu

Facilități pentru bone la Târgu Jiu

         Primăria Municipiului Târgu Jiu, prin Direcția Publică de Protecție Socială, în baza unui protocol încheiat cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj, vine în sprijinul persoanelor care doresc să participe la cursurile de formare profesională pentru profesia de bonă, babysitter și îngrijire bătrâni la domiciliu. Pot participa la cursuri,  persoanele aflate în evidența AJOFM Gorj, dar și orice altă persoană interesată de un loc de muncă în domeniu.

       Părinții care vor angaja o bonă absolventă a acestor cursuri, vor primi un ajutor financiar de la stat pentru plata serviciilor oferite de bonă. Banii se acordă pentru fiecare copil de vârstă preșcolară, în funcție de nivelul veniturlor nete pe membru de familie, după cum urmează:

  • Până la 2100 de lei—710 lei;
  • De la 2101 lei până la 2500lei—550 lei;
  • De la 2501 lei până la 3.000 lei—390 lei;
  • De la 30001 lei până la 3500 lei—250 lei.

     Acordarea ajutorului financiar se efectuează numai pentru copilul care nu este înscris la creșă/ grădiniță acreditată (publică/ privată) sau pentru care solicitantul nu a refuzat un loc la creșă/ grădiniță de pe raza municipiului Târgu Jiu, ori nu a retras copilul de la creșă sau grădiniță.

    Ajutorul financiar se acordă pe bază de cerere- declarație pe propria răspundere și documentele doveditoare care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a beneficia de ajutorul financiar. Documentele se depun la Direcția de Protecție Socială.

    Persoanele interesate pot obține mai multe detalii atât la sediul Direcției de Protecție Socială, cât și la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Târgu Jiul poate deveni Capitala Tineretului din România
  •  

Târgu Jiul poate deveni Capitala Tineretului din România

Târgu Jiul poate deveni Capitala Tineretului din România

Târgu Jiu intră în a doua rundă a competiției pentru titlul „Capitala Tineretului din România 2023”!

În cursă au mai rămas Craiova și Târgu Secuiesc. Orașele finaliste trebuie să își dezvolte dosarul de candidatură, câștigătorul urmând a fi anunțat la Constanța, în data de 9 octombrie, în cadrul Summitului Tinerilor.

Orașul câștigător va avea oportunitatea de a dezvolta un program cadru tematic anual care vizează dezvoltarea urbană cu participarea directă tinerilor, capitalele realizând proiecte din ce în mai profesioniste, abordând noi teme de interes pentru tineri și încurajând dezvoltarea de idei noi și inovatoare referitoare la co-crearea și dezvoltarea orașului.

Orașul câștigător va primi un premiu în valoare de 50.000 de euro, acordat de Banca Comercială Română (BCR) și va deține titlul de „Capitala Tineretului din România” în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023.

Echipa câștigătoare va avea oportunitatea de a dezvolta un program cadru tematic anual care vizează dezvoltarea urbană cu participarea directă tinerilor, capitalele realizând proiecte din ce în mai profesioniste, abordând noi teme de interes pentru tineri și încurajând dezvoltarea de idei noi și inovatoare referitoare la co-crearea și dezvoltarea orașului. Încercând să stabilească noi modele, aceste programe anuale aduc o contribuție semnificativă la procesul de armonizare a diversității urbane, conservând identitatea diversă a comunităților, dar promovând în același timp toleranța bazată pe comunicare și acțiune comunitară.

Candidaturile consolidate ale celor trei orașe finaliste urmează să fie susținute în fața membrilor juriului de selecție, în cadrul Summitului Tinerilor, ediția a VI-a. Juriul este unul independent și este format din: Cornel Amariei (LUMEN), Ionuț Barbu (Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Constanța), Emil Boc (Asociația Municipiilor din România), Andrei Coșuleanu (Act for Tomorrow), Ioana Cucu (Graffiti PR), Mihaela Gîrleanu (Organizația Națională Cercetașii României), Marcel Ionescu Heroiu (Banca Mondială), Monica Ionita (Renault Group), Izabella Kacsó-Doboly (Ministerul Tineretului și Sportului), Ioana Marzac-Sigarteu (Samsung), Mircea Meriacri (Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași), Grațian Mihăilescu (UrbanizeHub), Victor Negrescu (Comisia pentru Educația, Cultură, Tineret, Sport și Media din Parlamentul European), Horia Onița (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România), Corina Pintea (Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat), Andrei Popescu (Agenția Națională pentru Programe Comunitare în domeniul Educației și Formării Profesionale), Dragoș Tuță (Ambasada Sustenabilității în România), Mihai Vilcea (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș) și Rareș Voicu (European School Student Unions).

Jurizarea candidaturilor se va face în funcție de o serie de criterii, printre care motivația care a stat la baza fundamentării candidaturii, coerența viziunii, a misiunii și a obiectivelor și corelarea proiectelor propuse cu strategii și documente de politici publice de tineret.

Programul „Capitala Tineretului din România” funcționează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului – titlu deținut de Cluj-Napoca în 2015 – și a fost inițiat de către Consiliul Tineretului din România, Federația Tinerilor din Cluj, Grupul PONT și Banca Comercială Română (BCR). Prima ediție a avut loc în anul 2016, iar primul oraș din România care a purtat acest titlu a fost Timișoara, urmat de Bacău, Baia Mare, Iași, iar în prezent, Constanța poartă acest titlu.

https://capitalatineretului.ro/…/Craiova-Targu-Jiu…

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Licitație pentru ștrandul municiplal din Târgu Jiu
  •  

Licitație pentru ștrandul municiplal din Târgu Jiu

Licitație pentru ștrandul municiplal din Târgu Jiu

Ștrandul municipal de la Târgu Jiu urmează să fie modernizat, în curând, primarul Marcel Romanescu anunțând că licitația pentru execuția lucrărilor va avea loc în luna octombrie a acestui an:

„Avem, deja, proiectul pentru bazinului descoperit de înot (fostul ștrand municipal) din incinta stadionului. Se reabilitează și se modernizează fostul bazin, se amenajează băi, vestiare și chiar un bar.

Este un proiect destul de amplu, în vecinătatea bazinului acoperit de înot la care deja se lucrează și care va fi gata anul viitor.

Cel târziu în luna octombrie a acestui an va avea loc licitația pentru execuția noului ștrand, a cărui valoare o estimăm la aproximativ 3 milioane de lei.”

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ajutoare pentru târgujienii defavorizați
  •  

Ajutoare pentru târgujienii defavorizați

     Un număr de 1583 de pachete cu alimente și tot atâtea pachete cu produse de igienă sunt distribuite, în Târgu Jiu, prin Programul Operațional „Ajutorarea Persoanelor Defavorizate”, de către Direcția Publică de Protecție Socială.      Beneficiarii pot prelua produsele de la Stadionul Municipal, vizavi de sediul Primăriei Târgu Jiu.      Pachetele sunt destinate celor care beneficiază de ajutor social și alocație pentru susținerea familiei.

Ajutoare pentru târgujienii defavorizați

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Pod afectat de trepidații, la Târgu Jiu
  •  

Pod afectat de trepidații, la Târgu Jiu

Podul de pe strada Ana Ipătescu din Târgu Jiu a fost afectat de trepidațiile produse de traficul greu, unul dintre trotuare fiind dislocat, creându-se astfel riscul prăbușirii balustradei și trotuarului.Comitetul Local pentru Situații de Urgență a dispus următoarele măsuri:

Pod afectat de trepidații la Târgu Jiu
Pod afectat de trepidații la Târgu Jiu

1. Interzicerea circulației pietonale pe pod, pe partea dreapta în sensul de mers către comuna Dănești. Zona este permanent monitorizată.2. Limitarea vitezei de deplasare a autoturismelor, în zona podului, până la maxim 15 km/h.3. Monitorizarea permanentă a zonei în vederea identificării, în timp real, a oricăror modificări structurale, precum și a circulației rutiere și pietonale.4. Informarea prin toate mijloacele a cetățenilor privind situația creată și măsurile adoptate pentru restabilirea stării de normalitate.5. Intervenția de îndată pentru înlăturarea pericolului iminent prin dislocarea trotuarului afectat.– atribuirea contractului, unei societăți, în regim de urgență, pentru dezafectarea trotuarului.6. Elaborarea documentației tehnice privind soluțiile ce se impun pentru înlăturarea riscului privind circulația pietonală și auto în zona respectivă.– estimarea costurilor necesare intervențiilor  (proiecte, expertiza, diriginte de șantier, execuție)7. Alocarea sumelor necesare intervenției, precum și efectuarea demersurilor în vederea obținerii de fonduri din Fondul Național de Intervenție, efectuarea expertizei tehnice și a documentației aferente.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Cum recunoști un Don Juan?
  •  

Cum recunoști un Don Juan?

Explicaţiile psihologului Laura Maria Cojocaru

Cum recunoști un Don Juan

Ați auzit vreodată pe cineva spunând că „el este un adevărat Don Juan”  sau „ei bine, nu sunt un Don Juan profesionist!”? Evident, este o referință punctuală la un personaj afemeiat pe nume Don Juan din piesele lui Lord Byron. Acest personaj fictiv este cineva pe care generația actuală l-ar eticheta drept „jucător”. Don Juan descrie un comportament sexual compulsiv numit „hipersexualitate”.

Cine a fost Don Juan?

Don Juan este un personaj notoriu într-o poveste spaniolă. Don Juan însuși reprezintă operele epice ale lordului Byron. Potrivit lui Byron, Don Juan nu este un afemeiat, ci cineva care este ușor sedus de femei. Don Juan este un bărbat pofticios, este întotdeauna iubit și atras cu ușurință de femei. Potrivit poveștii, el este iubitul dedicat lui Haidee și Leila. În poveste, el se angajează într-o aventură cu Julie, prietena mamei sale. Mai târziu, când aventura lor este expusă, mama lui Don îl trimite într-o aventură pentru a obține unele valori morale și pentru a căuta claritate în viață. Voia ca fiul ei să vadă că viața are mult mai multe de oferit.

În timpul aventurii sale, Don Juan a întâlnit și a întreținut relații cu nenumărate femei. Este atât de fermecător încât nici nu trebuie să muncească pentru a seduce o femeie. Femeile din jurul lui încearcă să facă tot posibilul să-l facă să se îndrăgostească de ele. Termenul „Don Juanism” este creat pornind de la acest bărbat fermecător.

Hipersexualitatea = Complexul Don Juan?

Potrivit psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), hipersexualitatea este o constrângere copleșitoare de a face sex sau de a te bucura de erotism. Hipersexualitatea este ca o senzație de poftă pentru corpul tău. “Pentru a o exprima în termeni simpli, gândiți-vă că ați fi în mijlocul unui deșert și nu aveți de unde să faceți rost de apă. Veți începe să vă deshidratați odată cu trecerea timpului. După câteva ore, veți simți că ați face absolut orice pentru a bea puțină apă. În același context, o persoană care este diagnosticată cu hipersexualitate face orice pentru o partidă de sex, adică tânjește după sex. Persoana respectivă depășește orice limite pentru sex și plăcerea sexuală. Ce declanșează hipersexualitatea? Pentru a răspunde la această întrebare, e bine să înțelegem încă un termen numit tulburare bipolară. Ambele condiții sunt mari și complexe. Prin urmare, să ne concentrăm doar asupra definiției deocamdată. Tulburarea bipolară este o tulburare serioasă de personalitate, la fel ca orice alte afecțiuni medicale. În tulburarea bipolară, un pacient experimentează maxime majore și minime majore. La fel ca medicamentele care te fac să te simți „mai bine, mai relaxat”, pacienții bipolari experimentează „maxime” și „minime” majore în viața lor de zi cu zi”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Ce este complexul Don Juan?

Complexul Don Juan, cunoscut și sub numele de „Don Juanism“, este o tulburare care se referă la dorința unui bărbat de a căuta permanent noi parteneri sexuali. Un bărbat activ sexual care se gândește în mod constant la modalități de a fi intim cu femeile, cu singurul scop de a avea contact fizic sexual și de a se angaja într-o relație „fără angajamente și responsabilități”, prezintă ceea ce specialiștii numesc „complexul Don Juan“. Poate fi considerat în mod corespunzător ca o dependență sexuală. Dar acesta ar fi un termen general care include și femeile cu aceeași afecțiune.

“Don Juanismul nu este o tulburare genetică sau o caracteristică moștenită de la părinți. Mai degrabă acest lucru se dezvoltă cu timpul. De exemplu, poate începe să se manifeste în momentul în care cineva se simte bine cu partenerul sexual, dar își dă seama că vrea ceva mai mult și diferit. Această afecțiune este potențial dăunătoare pentru un bărbat. Motivul este că, dacă cineva suferă de complexul Don Juan, tânjește în permanență după sex și caută noi partenere cu care să facă sex. Având în vedere faptul că bărbatul poate trece peste orice limite pentru a face sex, este obligat să facă alegeri care pot avea efecte catastrofale în viața sa. Suferind de complexul Don Juan, el caută și găsește întotdeauna o altă parteneră pentru noi experiențe sexuale și distruge orice șansă de a avea o relație decentă, stabilă, bazată pe iubire, cu orice femeie. Don Juanismul arată, de asemenea, un semn de instabilitate. Aceasta înseamnă că un bărbat care posedă astfel de caracteristici nu va putea aprecia o relație angajată și monogamă cu o femeie. În cazul său, dorința sexuală depășește posibilitatea intimității și a iubirii”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Semne de Don Juanism

  • Nu a avut niciodată relații lungi și serioase;
  • Nu se poate abține să se tot uită în stânga și în dreapta,  transmițănd dorință și provocare femeilor din jur;
  • Are carismă – știe exact ce vrei să facă sau să-ți spună pentru a te cuceri;
  • Evită discuțiile despre relație;
  • Este greu de găsit, el este de obicei cel care te sună atunci când vrea el să vă vedeți;
  • Are multe „amice” în agenda telefonică și/sau pe rețele de socializare, cu care vorbește destul de ”drăgăstos”
  • Grăbește lucrurile – un Don Juan iubește provocarea, dar nu are nici un fel de scrupule să te preseze subtil să i te oferi dacă nu ajungi în patul său o vreme mai lungă, deoarece acesta este de fapt scopul lui;
  • Nu este cu adevărat interesat de tine – preferă conversațiile de suprafață, amuzante sau legate de subiecte generale, nu este interesat de ideile, emoțiile, nevoile și visurile tale. Deși pare că te ascultă foarte atent, este cu mintea într-un cu totul alt loc și doar te aprobă drăguț.
  • Prietenii săi (dacă apuci să-i cunoști) nu te văd ca pe o posibilă nouă membră în grup – te tratează ca pe „fata cea nouă”, deoarece se așteaptă să nu te vadă de prea multe ori cu el.

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 12 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
❌