ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 6 October 2022Q Magazine

Incident la OPEC. Ministrul saudit al Energiei învață Reuters cum să facă presă

6 October 2022 at 13:02

Ministrul Energiei din Arabia Saudită a refuzat să răspundă întrebărilor unui jurnalist de la Agenția de Presă Reuters, în timpul conferinței de presă, de la Viena, cu prilejul anunțului privind reducerea producției de petrol cu două milioane de barili pe zi, începând cu luna noiembrie.

OPEC spune NU Americii

Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate, aflate sub umbrela OPEC+, au convenit ca, începând din noiembrie, să-şi reducă producţia cu două milioane de barili pe zi (bpd), pentru a sprijini creşterea preţurilor.

„Decizia este tehnică, nu politică”, a afirmat ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail al-Mazroui.

Cotaţia barilului de ţiţei a scăzut la aproximativ 90 de dolari, de la 120 de dolari în urmă cu trei luni, din cauza temerilor privind recesiunea, a majorării dobânzilor şi a aprecierii dolarului.

Președintele american și prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed Bin Salman, s-au văzut în luna iulie, la Ryad Foto Facebook JB

Statele Unite au făcut presiuni asupra OPEC să nu reducă producţia, Joe Biden făcând chiar o vizită la Rhyad în iulie, încercând să convingă aliații saudiți să nu mai dea curs tuturor cererilor venite din Rusia în diferite domenii, inclusiv cel petrolier. Inutil.

Imediat după anunțarea deciziei, Casa Albă a acuzat grupul OPEC+ că se aliniază cu Rusia. Arabia Saudită a condus grupul, convenind asupra acestei reduceri profunde a producției de petrol, ceea ce a provocat o reacție din partea țărilor care se luptă cu inflația energetică în creștere, declanșată de invazia Moscovei în Ucraina, scrie Financial Times.

Reducerea reprezintă echivalentul a 2% din oferta globală.

Decizia a fost luată în pofida lobby-ului extins din partea guvernului american înainte de reuniune și a marcat o ruptură semnificativă cu administrația Biden, care încearcă să determine scăderea prețurilor la petrol și benzină înaintea alegerilor cruciale de la mijlocul mandatului din noiembrie și să priveze Rusia de venituri din energie.

Administrația Biden a criticat reducerile, calificându-le drept o „decizie lipsită de viziune” într-un moment în care „menținerea unei aprovizionări globale cu energie este de o importanță capitală”. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat reporterilor că este „clar” că OPEC+ „se aliniază cu Rusia”.

Ministrul Energiei din Arabia Saudită, prințul Abdulaziz bin Salman, a respins sugestiile potrivit cărora reducerile cartelului ar afecta consumatorii, susținând că acțiunile grupului au fost menite să încurajeze investițiile pe termen lung în producția de petrol.

Ca răspuns la decizia Opec+, SUA au declarat că vor continua să elibereze petrol din stocurile lor strategice „după caz” și că explorează „acțiuni responsabile suplimentare” pentru a crește oferta internă de petrol.

Președintele Joe Biden va colabora, de asemenea, cu Congresul în vederea elaborării unei legislații care să „reducă controlul OPEC asupra prețurilor la energie”.

Prețul petrolului a crescut cu peste 5% începând de vineri, în perioada premergătoare reuniunii, iar prețul de referință al contractelor Brent a crescut ușor până la 93,95 dolari pe baril după aflarea veștii reducerii producției.

Lecție de presă

La conferința de presă care a urmat după reuniunea OPEC, Prințul Abdelaziz bin Salman, ministrul Energiei din Regatul Saudit, l-a întrerupt pe jurnalistul Reuters, care încerca să-i adreseze două întrebări, acuzând agenția de minciună.

„Ați greșit de două ori. Și veți face la fel și a treia oară. Voi, cei de la Reuters, nu sunteți corecți. Ați scris despre Rusia că face ba una, ba alta. Dar, în realitate, când a apărut materialul vostru, nimeni din Rusia nu a discutat cu mine, la fel cum nici eu nu am discutat cu vreunul dintre omologii mei din Rusia. Înainte de acest episod, am vorbit cu o colegă de-a voastră timp de 20, chiar 25 de minute, explicându-i de ce Arabia Saudită nu încearcă să convină asupra unui anumit preț pentru bariul de petrol. În loc să prezentați punctul de vedere oficial al Ministerului, ați ales să publicați o știre pe surse. Așa că, dacă aveți întrebări, redirecționați-le colegilor mei, nu mie!”, a mai spus prințul Abdelaziz bin Salman.

OPEC+, grupul celor mai puternici producători de petrol din lume, între care Arabia Saudită şi Rusia, a convenit miercuri să impună reduceri profunde de producţie, încercând să stimuleze o redresare a preţurilor ţiţeiului, în pofida apelurilor din partea Statelor Unite de a extrage mai mult pentru a ajuta economia globală.

articolul original.

Rareș Bogdan în Parlamentul European. „Nu vă bateți joc încă o dată de România. Ajunge!”

6 October 2022 at 11:06
image

Europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a susținut în plenul Parlamentului European probabil cel mai dur discurs din istoria participării politicienilor români în forul european, amenințând, efectiv, Bruxellesul cu represalii dacă nu intrăm în acest an în spațiul Schengen.

„De 11 ani, două țări europene pe care românii le tratează cu respect, ne umilesc sistematic, blocând aderarea la Schengen. Și asta deși companiile lor au afaceri uriașe în România și dețin o bună parte din sistemul bancar și de asigurări. Mereu, România și-a tratat partenerii cu respect” a tunat liberalul.

„Nu ne obligați să jucăm și noi dur! Am fost mult prea eleganți până acum”.

„Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați de toți membrii UE? Să provocăm o criză alimentară la nivel european? Să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale, care traversează zilnic România pentru a ajunge pe piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia?

Nu ne obligați să jucăm și noi dur! Am fost mult prea eleganți și tăcuți până acum. Nu suntem mai puțin europeni decât cei Vest. Nu-i trimiteți pe alegătorii români către populiști si eurosceptici.

Blocarea României în afara Schengen este o nedreptate față de un popor profund european. Acum 500 de ani, un român a fost primul european care l-a înfrânt si blocat pe cuceritorul Constantinopolului, Mehmet al 2-lea. Se numea Iancu de Hunedoara. În onoarea lui, și astăzi, toate bisericile catolice din lume trag clopotele la ora 12. Vă avertizez că, acum, Mehmet al 2-lea se numește Putin. A atacat Ucraina cu tancurile, dar a atacat și eurosistemul. Are două arme: minciuna și politicieni cărora le oferă sprijin. Are oameni care deja le spun românilor că eurosistemul i-a abandonat.

Pentru a anula orice demers antieuropean și pentru a anula discursul eurosceptic in interiorul granitelor României, țara mea trebuie să fie obligatoriu in Schengen! Nu vă bateți joc încă o dată de România. Ajunge!” a încheiat europarlamentarul.

articolul original.

Agențiile de informații americane: Ucraina, vinovată de asasinarea fiicei lui Dughin

6 October 2022 at 09:31
image

Ucraina este responsabilă pentru asasinarea fiicei proeminentului ideolog rus de extremă dreaptă şi aliat al preşedintelui Vladimir Putin, Aleksandr Dughin, în august, la periferia Moscovei. Aceasta este concluzia la care au ajuns agenţiile de informaţii americane, potrivit The New York Times (NYT) şi The Wall Street Journal (WSJ).

Statele Unite nu au fost la curent cu operaţiunea care a ucis-o pe Daria Dughina, a declarat un oficial american citat de NYT, în timp ce Washingtonul s-a plâns oficial în legătură cu acest lucru guvernului Ucrainei.

Administraţia preşedintelui Joe Biden a sprijinit Ucraina cu miliarde de dolari de ajutor militar de la invazia ţării de către Rusia la 24 februarie, dar cere de mult timp Kievului să nu ia măsuri ce ar putea risca o confruntare directă între SUA şi Rusia. Statele Unite, de exemplu, transmit informaţii pentru a ajuta efortul de război ucrainean, dar nu şi informaţii care ar putea viza înalţi oficiali ruşi, notează WSJ.

Daria Dughina a fost ucisă în august, când vehiculul pe care îl conducea a explodat în afara Moscovei, ca urmare a ceea ce guvernul rus a descris drept o bombă plasată în interior. Ea era fiica lui Aleksandr Dughin, care ani de zile a cerut Rusiei să-şi restabilească imperiul prin acapararea Ucrainei.

Concluziile agenţiilor de spionaj americane au fost relatate pentru prima dată de NYT.

Ambasada Ucrainei la Washington, CIA şi Consiliul de Securitate Naţională al Casei Albe au refuzat să comenteze.

Ucraina a negat de la bun început implicarea în uciderea Dariei Dughina. Dacă totuşi uciderea Dariei ar fi „opera” agenţilor ucraineni, după cum concluzionează evaluarea serviciilor de informaţii americane, aceasta ar demonstra capacitatea Kievului de a conduce operaţiuni sub acoperire în interiorul Rusiei, notează WSJ.

La scurt timp după incident, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a acuzat Ucraina pentru uciderea Dariei Dughina, declarând că anchetatorii au stabilit că această „crimă a fost pregătită şi comisă de serviciile speciale ucrainene” şi l-au identificat pe autor ca fiind o femeie ucraineană.

Nu s-a putut stabili dacă agenţiile de informaţii americane cred că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, un aliat apropiat al Washingtonului, cunoştea planurile de a o ucide pe Daria Dughina sau despre care părţi ale guvernului Ucrainei agenţiile de spionaj americane au ajuns la concluzia că sunt responsabile.

Sabotajul şi operaţiunile sub acoperire au devenit parte a conflictului din Ucraina. Se pare că Ucraina a efectuat astfel de operaţiuni în Crimeea controlată de Rusia, în timp ce NATO a declarat că o serie de scurgeri în gazoductele Nord Stream dintre Rusia şi Europa sunt rezultatul unui sabotaj, fără a numi un suspect.

Concluziile asupra complicităţii ucrainene, care nu au fost raportate anterior, au fost împărtăşite în cadrul guvernului SUA săptămâna trecută. Ucraina a negat implicarea în asasinat imediat după atac, iar înalţi oficiali au negat din nou când au fost întrebaţi despre evaluarea serviciilor de informaţii americane.

Deşi Rusia nu a ripostat punctual la acest asasinat, Statele Unite sunt îngrijorate că astfel de atacuri – deşi cu valoare simbolică ridicată – au efect direct redus în câmpul de luptă şi ar putea determina Moscova să efectueze propriile lovituri împotriva unor înalţi oficiali ucraineni. Oficialii americani au fost frustraţi de lipsa de transparenţă a Ucrainei cu privire la planurile sale militare şi secrete, în special pe teritoriul Rusiei, mai notează NYT.

Unii oficiali americani bănuiesc că tatăl lui Dughina, Aleksandr Dughin, a fost ţinta reală a operaţiunii şi că agenţii care au efectuat-o credeau că el va fi în vehicul cu fiica sa.

Dughin, una dintre cele mai proeminente voci ale Rusiei care îndeamnă Moscova să-şi intensifice războiul împotriva Ucrainei, a fost un susţinător de frunte al unei Rusii agresive şi imperialiste.

Întrebat despre concluziile serviciilor de informaţii americane, Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Ucrainei, a negat din nou implicarea guvernului ucrainean în uciderea lui Dughina.

„Din nou, voi sublinia că orice crimă în timpul războiului într-o ţară sau alta trebuie să aibă o semnificaţie practică”, a declarat Podoliak pentru NYT marţi într-un interviu. „Ar trebui să îndeplinească un anumit scop, tactic sau strategic. Cineva ca Dughina nu este o ţintă tactică sau strategică pentru Ucraina„”.

„Avem alte ţinte pe teritoriul Ucrainei”, a spus el. „Mă refer la colaboratori şi reprezentanţi ai comandamentului rus, care ar putea avea valoare pentru membrii serviciilor noastre speciale ce lucrează în acest program, dar cu siguranţă nu Dughina”, a conchis el.

În mod tradiţional, ţările nu discută despre acţiunile secrete ale altor naţiuni, de teamă să nu fie dezvăluite propriile operaţiuni, dar unii oficiali americani consideră că este esenţial să reducă ceea ce ei văd ca aventurism periculos, în special asasinatele politice, mai notează NYT.

articolul original.

Ciolacu nu va sta „cu mâinile în sân, aşteptând divina intervenţie a mecanismelor pieţei libere”

6 October 2022 at 09:05
image

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, nu crede că statul român va avea capacitatea de a atrage toate fondurile pentru spitalele trecute prin PNRR sau prin exerciţiile financiare.

„Am intrat la guvernare, după cum bine ştiţi, într-o situaţie complicată pentru România. Economia era pe marginea prăpastiei, aveam criză energetică, criză sanitară şi mari tensiuni sociale şi a mai trebuit să apară şi un război total incorect, mai ales că avem cea mai lungă graniţă cu ţara atacată de către Putin. În această situaţie am gândit şi vom continua să gândim o abordare echilibrată pe motoarele mari de creştere economică, numite investiţii şi consum. Investiţii mai mari înseamnă producţie mai mare, locuri de muncă mai multe şi automat creştere economică. Fructele creşterii economice trebuie redistribuite mai departe către oameni prin politici publice şi prin stimuli economici pentru companii, iar a proteja puterea de cumpărare a populaţiei prin indexări de venituri înseamnă a menţine un consum care să susţină în continuare mersul economiei”, a afirmat Marcel Ciolacu la evenimentul de lansare a versiunii în limba română a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a spus că România se află încă într-o situaţie dificilă din punct de vedere economic şi social, mai ales că nu se ştie ce se întâmplă în zona euro sau în continuare în Ucraina.

„Cu atât mai mult, în asemenea momente statul trebuie să fie alături de investitorul privat. Dacă am merge pe sloganul de genul: trebuie să lăsăm piaţa liberă să regleze singură lucrurile, mi-e teamă că vom privi la o adevărată junglă, la care cei mari şi puternici vor supravieţui, iar mulţi dintre cei mai mici vor dispărea. Ar însemna să ne uităm la sute de mii de companii mici şi mijlocii care ar investi mai puţin deoarece există incertitudine, scade cererea, cresc costurile”, a adăugat Ciolacu.

Liderul PSD a susţinut că liberalizarea energiei a generat un jaf uriaş, cu costuri uriaşe pentru toţi, menţionând că PSD a considerat că în asemenea momente trebuie să intervină statul.

„Nu putem face acest lucru, iar eu nu o să stau niciodată cu mâinile în sân, aşteptând divina intervenţie a mecanismelor invizibile ale pieţei libere. E suficient să ne uităm la ce se întâmplă cu marea piaţă liberă din energie. Liberalizarea a generat un jaf uriaş, cu costuri uriaşe pentru noi toţi. Noi considerăm în asemenea momente trebuie să intervină statul şi de aceea am plafonat preţurile la gaze şi energie, atât pentru populaţie, cât şi pentru IMM-uri. Suntem printre singurele state europene, dacă nu singurul stat european care a plafonat pentru IMM-uri”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, România nu are capacitatea administrativă pentru a atrage toate sumele pentru investiţiile publice ale statului.

„În schimb, trebuie să dimensionăm, să avem simţul realităţii asupra capacităţii administrative a statului român de a atrage toţi banii europeni, atât din fostul exerciţiu financiar, cât şi prin PNRR, cât şi prin viitorul exerciţiu financiar european. Nu trebuie să ne facem bugete şi să spunem că vom atrage toate sumele de investiţii publice ale statului pentru că nu vom reuşi acest lucru. România încă nu are capacitatea administrativă de atrage toate aceste sume. În acest moment, România ar trebui să atragă în jur de un miliard de euro pe lună. Atunci, trebuie cu Ministerul Fondurilor, domnul prim-ministru gândită acea porţiune pe care statul nu o poate atrage în marea infrastructură, indiferent de cât ar modifica legile de achiziţii şi ea trebuie redirecţionată către mediul privat”, a subliniat Marcel Ciolacu.

El a menţionat că nu crede că statul român va avea capacitatea de a atrage toate fondurile pentru toate spitalele trecute prin PNRR sau prin exerciţiile financiare.

„Vă dau un singur exemplu. Vorbim de investiţiile din sistemul sanitar. Nu cred că statul român va avea capacitatea de a atrage toate fondurile pentru toate spitalele trecute prin PNRR sau prin exerciţiile financiare. Acolo trebuie statul român să se aşeze la masă şi Guvernul României cu mediul privat şi să dimensioneze cu mediul privat ce sume pot fi atrase de către sistemul public de sănătate şi ce sume trebuie atrase către sistemul privat de sănătate”, a arătat Ciolacu. 

articolul original.
Before yesterdayQ Magazine

Portocală, aproape salvat de Înalta Curte

5 October 2022 at 11:38
image

Celebrul fost procuror Mircea Negulescu, zis și Portocală sau Zdreanță, de la DNA Ploiești, este din ce în ce mai aproape de a scăpa de acuzațiile pe care Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție SIIJ le-a formulat împotriva sa.

Ajutorul nesperat a venit de la judecatorii Valerica Voica si Constantin Epure de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au dispus definitiv restituirea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dosarului inceput de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).

Dosarul în cauză se referea la modul în care fostul procuror a fabricat dosarul împotriva fostului premier Victor Ponta și a fostului deputat Sebastian Ghiță, în cauza cunoscută „Vizita lui Tony Blair în România”. Alături de Mircea Negulescu a mai fost inculpat și un polițist judiciar de la DNA Ploiești.

Vă prezentăm minuta.

„Respinge, ca nefondate, contestatiile formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Judiciara – Serviciul judiciar penal, precum si de intimatul-inculpat Iordache Mihai Iuliano si partea civila Ghita Sebastian Aurelian impotriva incheierii penale nr. 97 din data de 09 martie 2022 si a incheierii din 22 decembrie 2021 pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 3425/1/2020/a1.

Obliga contestatorii Iordache Mihai Iuliano si Ghita Sebastian la plata sumei de cate 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Cheltuielile ocazionate cu solutionarea contestatiei formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Judiciara – Serviciul judiciar penal raman in sarcina statului. Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat Negulescu Mircea, in cuantum de 313 lei, ramane in sarcina statului si se plateste din fondul Ministerului Justitiei.

Definitivă. Pronunțata în camera de consiliu, astăzi, 04 octombrie 2022”.

În decembrie 2020, fostul procuror Mircea Negulescu a fost trimis în judecată de Secţia specială pentru săvârşirea infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi abuz în serviciu.

În martie 2022, judecătorii de la Înalta Curte au decis retrimiterea la Secţia specială a dosarului. Decizia a fost luată după ce Secţia specială nu a remediat mai multe nereguli din rechizitoriu.

La un termen al procesului din luna decembrie 2021, magistraţii au admis mai multe excepţii formulate de Mircea Negulescu şi poliţistul Mihai Iuliano Iordache, după ce au constatat mai multe probleme în rechizitoriul întocmit de procurorii de la Secţia specială.

Neregulile din rechizitoriu identificate de judecători se referă, printre altele, la descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică, descrierea actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor, descrierea acţiunilor de constrângere exercitate de Mircea Negulescu asupra martorilor care au formulat denunţuri şi asupra celor care au formulat declaraţii mincinoase, ajutorul dat de către poliţistul Mihai Iuliano Iordache lui Mircea Negulescu.

articolul original.

Putin promulgă legea anexării, Zelenski dă un decret de anulare

5 October 2022 at 11:00

Preşedintele Vladimir Putin a promulgat miercuri, 5 octombrie, legea care oficializează anexarea a patru regiuni din Ucraina, controlate parţial de forţele ruse.

Anexarea vizează regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, ce reprezintă în jur de 18% din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei. În același timp, prin documentul semnat de Putin sunt desemnați oficial liderii pe care Moscova i-a instalat deja.

Vladimir Putin a promulgat legea anexării celor patru regiuni din Ucraina

Duma a ratificat marți, 4 octombrie, tratatele de anexare ale celor patru regiuni, în urma unor „referendumuri” pe care Kievul şi Occidentul le-au respins drept „simulacre”.

La ceremonia de oficializare a anexării, care a avut loc la 30 septembrie, Putin a declarat că Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie sunt parte a teritoriului rus și a cerut Ucrainei „să înceteze imediat ostilităţile” şi să revină la masa tratativelor.

„Îndemnăm regimul de la Kiev să înceteze imediat atacurile, toate ostilităţile şi să revină la masa negocierilor”, a spus Putin, subliniind că eventualele negocieri de pace nu pot avea loc decât în condițiile în care nu se ignoră alegerea oamenilor din cele patru regiuni. Această subliniere indică faptul că Putin este decis să nu facă niciun pas înapoi, ceea ce echivalează cu escaladarea dramatică a conflictului ruso-ucrainean.

După ce președintele rus a promulgat legea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat și el un decret prin care anulează decretele lui Putin privind anexarea celor patru regiuni.

„Am semnat un decret care desemnează drept nule şi neavenite toate decretele preşedintelui Federaţiei ruse şi toate actele adoptate pentru implementarea acestor decrete în tentativa de anexare a teritoriului nostru din 2014 şi până azi. Orice decizii ruseşti, orice tratate prin care încearcă să ne confişte pământul – toate astea sunt fără valoare”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean a reiterat ideea creării unui tribunal special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei.

„De mulți ani, lumea a căutat să prevină reapariția unui război la scară largă în Europa și să asigure inevitabilitatea pedepsei criminalilor de război, oricine ar fi aceștia, oriunde s-ar afla și oriunde comit crime împotriva elementelor fundamentale ale vieții umane.

Infracțiunile împotriva dreptului internațional sunt săvârșite de persoane anume, nu de indivizi abstracti, și doar pedepsind anumite persoane care au comis aceste infracțiuni putem asigura respectarea prevederilor dreptului internațional – acestea sunt cuvintele din hotărârea Tribunalului de la Nürnberg. Tribunalul care i-a pedepsit pe autorii războiului anterior din Europa și a mărturisit că justiția există în lume.
Știți cu toții cum conducerea Rusiei, ascunzându-se în spatele poveștilor false despre suveranitatea statului, se ascunde de responsabilitatea pentru ceea ce a făcut. Trebuie să-l depășim.

Ar trebui înființat un tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Pentru ca el să-i pedepsească pe cei care, din păcate, nu pot fi contactați de Curtea Penală Internațională și de toate celelalte instituții judiciare disponibile din lume.”, a afirmat Zelenski.

articolul original.

Ce prevede noua schemă de ajutor de stat pentru investiții destinate industriei prelucrătoare

5 October 2022 at 10:18

O nouă schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare a fost adoptată în luna august de către Guvern (Hotărârea de Guvern nr. 959/2022), iar forma finală a Ghidului solicitantului a fost publicată în luna septembrie 2022.

Scopul acestei scheme este să impulsioneze atragerea investițiilor din industria prelucrătoare, cu efect direct asupra dezvoltării regionale, creării de locuri de muncă și creșterii competitivității produselor românești, prin extinderea și susținerea lanțurilor valorice din diferite ramuri industriale. Prima sesiune pentru depunerea aplicațiilor se va deschide la data de 1 noiembrie 2022.

Contextul acestei scheme este legat de conflictul din Ucraina și răspunde necesității de a reduce disfuncționalitățile din cadrul lanțurilor de aprovizionare, deja afectate de pandemia COVID (fiind eligibile, prin derogare, și întreprinderile care au intrat în dificultate în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2021), prin asigurarea surselor de finanțare necesare și a capabilităților de producție.

Sectoarele vizate acoperă atât fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice, a echipamentelor electrice, mașinilor și utilajelor, cât și a produselor de larg consum (băuturi, produse textile, articole de îmbrăcăminte, hârtie etc.). 

Ce bani sunt alocați prin schema de ajutor de stat HG nr. 959/2022

La baza acestui nou act normativ (art. 2, HG nr. 959/2022) stă Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene din 17 iunie 2014, de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu Piața Internă, în aplicarea art. 107 și 108 din Tratat, cu modificările și completările ulterioare, iar valoarea maximă permisă pentru un proiect mare de investiții se calculează conform formulei „R × (A + 0,50 × B + 0 × C)”, unde „R” reprezintă intensitatea maxim admisibilă a ajutoarelor pentru regiunea/județul unde se realizează investiția, „A” reprezintă costurile inițiale eligibile în valoare de 50 de milioane Euro, „B” este partea din costurile eligibile cuprinsă între 50 de milioane de Euro și 100 de milioane de Euro, iar „C” este partea din costurile eligibile de peste 100 de milioane de eEuro (art. 3, pct. 27).

Cu o alocare de 300 de milioane Euro (bugetul mediu anual fiind 150 milioane Euro), aplicarea schemei se va face în baza acordurilor de finanțare emise de Ministerul Economiei, până la sfârșitul anului 2023, plata ajutorului de stat efectuându-se în perioada 2022-2027, în limita bugetului anual alocat schemei.

În plus față de schema de ajutor de stat HG nr. 807/2014 (care punea accent, din perspectiva cheltuielilor eligibile, asupra costurilor fără TVA, aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale și necorporale, precum și cheltuielilor legate de închirierea construcțiilor, aferente realizării investiției inițiale), schema de ajutor de stat în baza HG 959/2022 încadrează în categoria cheltuielilor eligibile și costurile salariale care rezultă din crearea de locuri de muncă în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de 2 ani, sau o combinație între costurile investițiilor în active corporale și necorporale și costurile salariale, cu condiția de a nu depăși cuantumul cheltuielilor eligibile aferente investițiilor în active sau costurilor salariale, în funcție de care dintre acestea este mai mare.

Spre deosebire de schemele de ajutor de stat reglementate de HG 807/2014 și HG 332/2014, unde activele achiziționate trebuiau să fie noi, schema reglementată de HG 959/2022 introduce posibilitatea achiziționării de active utilizate pentru întreprinderi mici și mijlocii și pentru achiziționarea unei unități, cu îndeplinirea anumitor condiții (spre exemplu, achiziția să fie făcută în condițiile pieței, implicând terțe părți care nu au legătură cu cumpărătorul). Totodată, sunt definite și condiții specifice pentru închirierea activelor, de durată minimă în cazul terenurilor și clădirilor (minim 5 ani de la data preconizată a finalizării investiției pentru întreprinderile mari și minim 3 ani pentru IMM-uri) și prin intermediul leasingului financiar pentru instalații sau utilaje (cu obligația de a le achiziționa la data expirării contractului).

Companiile care iau în considerare depunerea unei aplicații pentru schema de ajutor de stat prevăzută în cadrul HG 959/2022 trebuie să aibă în vedere faptul că următoarele cheltuieli sunt definite ca fiind costuri neeligibile: achiziția, modernizarea, reabilitarea de construcții și lucrările suplimentare de construcții necesare în vederea schimbării destinației unor construcții existente, achiziția de mobilier și mobilier industrial, decorațiuni, calculatoare electronice care nu fac parte din fluxul tehnologic etc. Totodată, nici cheltuielile pentru reabilitarea/repararea activelor corporale achiziționate sau pentru montajul instalațiilor tehnice, mașinilor și echipamentelor nu fac parte din categoria cheltuielilor eligibile.

Aspecte specifice

Dincolo de necesitatea ca investițiile realizate să aibă o valoare minimă e 3 milioane de Euro (echivalentul în lei), companiile care doresc să aplice pentru această schemă trebuie să ia în considerare necesitatea ca minimum 10% din valoarea proiectului să reprezinte investiții verzi (spre exemplu, instalarea de panouri solare pe acoperișul unei noi hale de producție, cu scopul reducerii consumului energetic) și, totodată, că trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile eligibile (resurse proprii sau finanțare externă), sub o formă care să nu fi făcut obiectul unui alt ajutor public.

Foarte important de știut pentru companiile care intenționează să aplice pentru schema de ajutor de stat reglementată de HG nr. 959/ 2022 și care au un obiect de activitate care se regăsește și în lista sectoarelor de activitate eligibile, este faptul că atât o analiză de eligibilitate, cât și documentarea planurilor de investiții sunt aspecte esențiale pentru reușita aplicației. Un aspect nou introdus privește definirea investițiilor verzi, care au în vedere felul în care companiile contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, la adaptarea la aceste schimbări, tranziția spre o economie circulară, utilizarea durabilă a resurselor etc.

În concluzie, în funcție de planurile viitoare de investiție și opțiunile de dezvoltare pe termen mediu și lung, recomandăm investitorilor să ia în considerare și să respecte prevederile schemei de ajutor de stat gestionate de Ministerul Economiei în cazul în care doresc să depună cererea pentru obținerea acordului de finanțare.

EY30 pentru România

Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continuă în România, s-a lansat programul EY: 30 pentru România, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse în atenția publică proiecte, personalități și momente care au marcat progresul României în 30 de ani, se vor derula inițiative colaborative de implicare comunitară împreună cu parteneri și colaboratori EY.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajați, în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 900 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

articolul original.

Unde putem vedea cei mai infami criminali în serie ai Americii

5 October 2022 at 09:57

În luna octombrie, la Crime+Investigation, aflăm detaliile crimelor reale care au avut loc în locuri exotice în „Crime în lumina soarelui”, căutăm intruși care se ascund în podurile sau subsolurile din casele oamenilor, în seria documentară „Un străin în casa mea”, pornim pe urmele primelor crime ale celor mai infami criminali în serie ai Americii, în „Sânge nevinovat” și asistăm la momente tensionate din sala de judecată surprinse de camerele de supraveghere în noi episoade ale seriei „Filmat la tribunal”.

Ce se întâmplă când o călătorie în paradis se transformă într-un coșmar sângeros? Vacanțele exotice pentru care oamenii pun deoparte bani întreaga viață pot fi date peste cap într-o clipă de o violență oribilă. În fiecare episod, investigăm o crimă reală care are loc într-un loc exotic, unde victima ar fi trebuit să se bucure de călătoria vieții sale. Plajele cu nisip alb și apele azurii se înroșesc de sânge în timp ce o tragedie de nedescris se abate asupra victimelor noastre. Familiile lor caută răspunsuri și încearcă să pună cap la cap piesele crimei. Folosind reconstituiri dramatice uimitoare și interviuri cu polițiști adevărați, acest serial despre crime adevărate poartă publicul într-o călătorie prin lumea crimelor din vacanțe.

Un străin în casa mea
Premiera miercuri, 26 octombrie, ora 23:00
Foto Aenetworks

Ați simțit vreodată că nu sunteți singuri în casă? Se aud zgomote în pod, simțiți o ușoare bătăi în pereți, iar instinctul vă spune să vă uitați cu atenție în jur? Emisiunea explică fenomenul terifiant numit “phrogging”, ce descrie o persoană care locuiește în secret în casa altcuiva fără ca aceasta să știe. Persoana este adesea un străin și face eforturi mari pentru a trece neobservată de proprietarii locuinței.
Fenomenul este foarte real și se întâmplă mai des decât ar putea crede lumea. „Chiriașii” au tendința de a se ascunde în podurile sau subsolurile din casele oamenilor. Semnele unui intrus încep să apară treptat, atunci când rezidenții observă lucruri care dispar și apoi reapar, murdărie inexplicabilă în jurul casei, mâncare și haine care dispar și multe altele.
Docu-seria de zece episoade acoperă 20 de astfel de povești șocante și cutremurătoare ale unor
oameni care au dat peste intruși care locuiau în casele lor. Care au fost indiciile care i-au condus la persoana din perete? Cum a fost confruntarea?

Sânge nevinovat
Premiera joi, 6 octombrie, ora 00:00
Foto Aenetworks

Seria spune povestea celor mai infami criminali în serie ai Americii prim prisma primelor crime, pentru a scoate la iveală ce i-a împins spre momentul în care fantezia violentă și curiozitatea au dus la realități devastatoare. De la Richard Ramirez („Ucigașul nocturn”) la Ed Kemper („Ucigașul de studente”), Robert Hansen („Brutarul măcelar”) la Aileen Wuornos („Domnița Morții”) și mulți alții, seria în 10 episoade „Sânge nevinovat” exploră momentele-cheie din viața criminalilor în serie care i-au împins spre comiterea de crime oribile.
Prin materiale de arhivă inedite, dar și interviuri în profunzime cu criminologi, profileri și membri ai forțelor de ordine sau supraviețuitori, telespectatorii vor putea urmări mărturii de prima mână despre modul în care au acționat criminalii cu sânge rece, lăsând în urma lor sute de victime inocente și familii îndurerate.

Filmat la tribunal – Sezonul 4 | Episoade noi
Premiera vineri, 7 octombrie, ora 23:00
Foto Aenetworks

Seria „Filmat la tribunal” realizează o analiză complexă a unora dintre cele mai emoționante momente din sălile de judecată, surprinse de camerele de supraveghere. Astfel, publicul va putea asista la momente tensionate, care includ reacții neașteptate ale unor judecători furioși, confruntări directe iscate în timpul procesului sau chiar încercări de evadare ale unor acuzați.
Producția găzduită de prezentatorul de televiziune american Dan Abrams include, de asemenea, interviuri cu judecători și mărturii ale victimelor implicate în cazurile prezentate, pentru a prezenta imaginea de ansamblu a fiecărei povești, fiind completată de momente surprinse de camerele de luat vederi ale forțelor de ordine, înregistrări ale apelurilor către numerele de urgență, sau dovezi digitale lăsate în urmă de inculpați.

Despre Crime+Investigation


Crime+Investigation® dezvăluie lumea complexă a crimelor, purtând telespectatorii într-o călătorie în căutarea adevărului, dreptății și a unei mai bune înțelegeri a comportamentului unui ucigaș.
Fiecare călătorie este personală și emoțională, fiind completată de poveștile anchetatorilor, experților și a victimelor și apropiaților acestora. Crime+Investigation® este disponibil la nivel internațional în peste 50 de milioane de locații și difuzat în 18 limbi.
Crime+Investigation® a fost lansat în România în 2013 și este prezent pe toate platformele
majore de cablu din țară, inclusiv Focus Sat, Next-Gen Communications, Orange și Vodafone.

articolul original.

Josep Borell avertizează. „Războiul nu se poate încheia din cauza oboselii lumii occidentale”

5 October 2022 at 09:57
image

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a avertizat miercuri că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază „periculoasă” şi într-un „scenariu înfricoşător” deoarece Rusia înregistrează eşecuri în conflictul convenţional şi ameninţă cu folosirea armelor nucleare, informează Agerpres.

„Războiul a intrat într-o nouă fază. O fază fără îndoială periculoasă, pentru că ne aflăm în faţa unui scenariu înfricoşător, în privinţa căruia nu trebuie să închidem ochii”, a declarat Borrell într-o intervenţie în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.

Şeful diplomaţiei europene a spus că veştile de pe câmpul de luptă „sunt bune pentru Ucraina”, care „reia ofensiva”. În schimb, a avertizat că acest conflict este „un război convenţional în care este implicată o putere nucleară, o putere nucleară care în acest moment înregistrează eşecuri în conflictul convenţional şi care ameninţă cu folosirea armei nucleare”.

„Este un scenariu cu siguranţă îngrijorător în care trebuie să demonstrăm că sprijinul nostru pentru Ucraina nu slăbeşte”, a insistat el.

Borrell a explicat că forţele ucrainene avansează pe trei fronturi, însă a amintit că Rusia “continuă să aibă superioritatea numerică şi superioritate de foc (…)”. Din acest motiv, Borrell a explicat că forţele ucrainene dezvoltă o tactică de luptă “extraordinar de agilă, de o inteligenţă ieşită din comun, înconjurând zonele forte ruse, creând ‘insule’ care ajung să fie distruse chiar de însăşi retragerea armatei ruse”, iar în acest fel ucrainenii “îşi limitează pierderile şi înaintează pe câmpul de operaţiuni într-o manieră pe care nimeni nu a putut-o anticipa”.

„Situaţia armatei ruse este foarte rea, între altele pentru că militarii ruşi nu ştiu la ce foloseşte acest război, iar cei 300.000 care vor fi scoşi din căminele lor pentru a fi duşi pe front vor înţelege cu atât mai puţin”, a apreciat şeful diplomaţiei europene.

Borrell a subliniat că războiul din Ucraina „se poate câştiga pe câmpul de luptă”, dar şi-a exprimat opinia că acest conflict „trebuie câştigat în primul rând pe câmpul ideilor”. El a explicat că, dincolo de conflictul care are loc pe teritoriul ucrainean, se poartă „un război pentru supremaţia valorilor”, în contextul în care Rusia “desfăşoară o campanie intensă în întreaga lume pentru a explica faptul că urmările acestui război nu provin de la războiul în sine, ci de la sancţiunile pe care le-am impus”.

În acest sens, Borrell a insistat că UE trebuie să facă „un efort diplomatic imens pentru a explica lumii care este scopul acestui război” şi a atras atenţia că războiul din Ucraina „nu se poate încheia din cauza oboselii lumii occidentale”.

„Putin crede că democraţiile sunt slabe. Că populaţia nu suportă o iarnă friguroasă. Speră să vină Generalul Iarnă, care a salvat mereu în ultimul moment armata rusă”, a declarat Borrell, referindu-se la faptul că liderul de la Kremlin „aşteaptă ca frigul, întreruperile de livrări de gaz, preţurile mari şi temperaturile scăzute să ne mineze voinţa de a continua să sprijinim Ucraina”.

„Acum este momentul să le cerem europenilor să înţeleagă ce anume este în joc”, le-a transmis Borrell eurodeputaţilor.

În opinia sa, războiul „se poate încheia doar într-un mod în care să asigure pacea”, cu Ucraina recuperându-şi integritatea teritorială şi deplina suveranitate şi cu Rusia asumându-şi responsabilitatea politică şi morală, plătind pentru reconstrucţie şi răspunzând pentru crimele comise. 

articolul original.

Eduard Hellvig, directorul SRI: Un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat

4 October 2022 at 16:02
image

Scriam recent că în curînd toată clasa politică va aglomera culoarul naționalist-suveranist, în ascensiune puternică la nivel mondial, de partea progresism-globalismului urmînd să rămînă, probabil, doar USR și REPER. Iată că vine o confirmare și de la directorul SRI, care, într-un discurs rostit în inima Ardealului, în fața studenților de la prestigioasa Babeș-Bolyai, a lansat chemarea pentru întoarcerea românilor la valori precum naționalism, patriotism, religie, valori tradiționale, mîndria de a fi român, limbă, drapel, hotare.

„Identitatea noastră națională este motiv de mândrie”

Cam neașteptată mișcarea lui Hellvig, să admitem. Ori poate nu? Dar și un semnal solid pentru urechile care vor să audă, am paria.


„Astăzi, sunt o mulțime de oameni extraordinari în SRI. Ei merită încurajați și apreciați, fiindcă ceea ce fac zi de zi e dificil și important. Sunt oameni care ar putea câștiga mult mai mulți bani făcând mai puțin efort în alte părți, dar muncesc în această instituție neștiuți, fără să li se poată descrie public realizările, animați de cinste, onoare, patriotism, datorie și loialitate. Cuvinte care sună greu și pompos, dar pe care cred că trebuie să ne reobișnuim să le folosim cu naturalețe, fiindcă sunt valori de care avem nevoie pentru a ne ghida viitorul. Așa am revenit la discuția despre valori și despre proiecția viitorului” a făcut introducerea directorul SRI.
„Una din provocările prezentului se referă la discuția despre identitate. Despre cine suntem, ca oameni, dar și ca popor, și despre cât de mândri suntem în legătură cu identitatea noastră. Creșteți deja într-o societate în care se construiește o teză falsă, a unei dispute artificiale între identitatea națională și cea europeană sau globală. Identitatea noastră națională este un motiv de mândrie la fel ca și apartenența la o societate deschisă, tolerantă și preocupată de drepturi globale.
Pentru că ambele sunt cele care ne diferențiază de societățile în care nu sunt posibile alegerile libere, egalitatea în fața legii, libertățile economice sau libertatea de mișcare pe care astăzi le considerăm firești.

În această lume, naționalismul nu ar trebui să fie doar apanajul unor discursuri sau abordări extreme, ci și un tip de instinct pe care să-l aibă și cei cu gândire democratică, liberală, care astăzi au tendința greșită de a se îndepărta de subiecte precum patriotism sau tradiții.

(…)Cred că sprijinul pentru democrație poate coexista cu atașamentul față de valori
tradiționale, religie, elemente de identitate națională.

Trăim într-o comunitate care și-a câștigat prin sacrificii extreme, timp de sute de ani, dreptul de a avea o țară proprie, o limbă, o graniță, un steag.

(…) Nu cred că trebuie să existe o separație atât de mare între mândria națională și susținerea principiilor democratice universale. Datorită acestor principii, societățile europene au reușit să fie modelul de dezvoltare la care aspiră atât de multe milioane de migranți. Iar cultivarea mândriei naționale nu ar trebui lăsată doar pentru abordările extremiștilor sau populiștilor.
Ca o părere personală, cred că un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat și de cei care au gândire democratică și echilibrată în statele occidentale, inclusiv în România viitorului.

Voi, cu deschiderea și educația de care vă bucurați, puteți defini un nou sentiment de mândrie, un patriotism pro-occidental, al cetățeanului român conectat la valori democratice europene și aspirații globale” le-a mai transmis Hellvig studenților.

„Desecretizarea va continua”

„În timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securității către CNSAS. Și suntem singurul serviciu secret din România care a făcut asta. Trebuia să o fi făcut mai devreme, dar sunt totuși foarte bucuros că eu și colegii mei ne-am asumat și am făcut acest lucru absolut necesar” a mai spus directorul SRI.

„Desecretizarea va continua, inclusiv cu punerea la dispoziția cercetătorilor a informațiilor declasificate despre evenimente care au avut loc și după 1989. Vindecarea trecutului poate fi posibilă doar prin prezentarea adevărului”, potrivit lui Eduard Hellvig.

Directorul SRI a declarat că marele câştig al mandatului său a fost separarea instituţiei de politică, adăugând că „politica şi activitatea de culegere de informaţii nu trebuie să fie suprapuse”.

(…)Vreau să vorbesc şi despre SRI, despre valorile şi realizările noastre, fiindcă această instituţie este un bun exemplu de transformare lentă, dar decisivă, de modernizare treptată, dar durabilă, de depăşire a unui prag în evoluţie de la care nu mai vorbim despre improvizaţie şi blocaj în practici ale trecutului, ci de inovare şi performanţă la nivel înalt. Priviţi-o că pe o ilustrare simbolică a transformării României în ansamblu. Pe care adesea nu o înţelegem aşa cum e, fiindcă ne-am obişnuit să o percepem într-o paradigmă a catastrofei absolute. Şi dacă s-a putut face reformă într-o instituţie atât de complexă şi cu un asemenea bagaj istoric, sunt optimist să spun că se poate face şi în alte locuri”, a declarat Eduard Hellvig.

Şeful SRI a arătat că instituţia pe care o conduce a făcut multe greşeli în cei 32 de ani de la Revoluţie, dar se încearcă schimbarea părerilor oamenilor despre instituţie „treptat”.

„Sigur că SRI-ul a făcut şi greşeli. Multe, în aceşti 32 de ani. Să repari greşelile făcute este un proces complicat care cere timp, expertiză şi foarte mult efort. Greşeala unui şef afectează un întreg departament, iar adesea majoritatea oamenilor din acel departament sunt oameni de toată cinstea. Să schimbi părerile oamenilor despre un serviciu secret este şi mai complicat. Încercăm să o facem treptat, dar încă nu este suficient. Câteva dintre ele, făcute înainte de mandatul meu, au fost greşeli importante şi cu siguranţă criticii mei vor găsi îndeajuns de multe şi din timpul mandatului meu. Îmi cer în mod sincer scuze pentru ele – pentru toate, inclusiv pentru cele de dinaintea mea. Dar eu sunt permanent ghidat de dorinţa de a construi, nu de a distruge”, a spus Hellvig.

El a adăugat că are cunoştinţă despre problemele generate de foşti lucrători ai SRI poziţionaţi „în spatele a tot felul de oameni”.

„Cunosc păcatele de care este acuzată instituţia, unele reale, altele atribuite nouă pe nedrept. Ştiu şi de problemele generate de unii foşti lucrători ai SRI poziţionaţi fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conştienţi de aceste probleme şi vom face tot ce ţine de noi pentru a le rezolva”, a declarat Eduard Hellvig.

Hellvig a mai spus că marele câştig al mandatului său a fost separarea de politică, „absolut normală într-o societate democratică”.

„Politica şi activitatea de culegere de informaţii nu trebuie să fie suprapuse. De prea multe ori, însă, greşelile trecutului afectează şi comportamentul celor din prezent. Prea mulţi politicieni, în deceniile anterioare, s-au obişnuit să primească ‘indicaţii’ sau ‘sugestii’ despre ce au de făcut. Politicienii sunt aleşi de oameni să gândească cu mintea lor, investiţi cu încrederea lor să ia decizii despre cum vă arăta România în viitor, nu doar să stingă incendii ale prezentului şi să aplice planuri gândite de alţii. Cu toate acestea, prea mulţi vor că alţii să ia decizii în locul lor, prea mulţi chiar se aşteaptă să primească sugestii de la servicii. Nu vom consolida democraţia decât atunci când vom stimula fiecare instituţie să îşi asume mandatul pe care îl are, fără abuzuri şi fără excese”, a afirmat directorul SRI.

Acesta a precizat că are cunoştinţă despre faptul că există multă neîncredere în societate în ceea ce priveşte numărul „acoperiţilor” şi agenda acestora în diverse sectoare strategice, dând asigurări că de la începutul mandatului său activitatea lor se desfăşoară „strict în limitele legii”.

Redăm mai jos discursul integral:

Discursul directorului SRI, domnul Eduard Hellvig la universitatea Babeș-Bolyai 15 ani de studii de securitate


Domnule rector, doamnelor și domnilor profesori


Stimați reprezentanți ai autorităților locale,
Stimați invitați, dragi studenți,


Vă mulțumesc pentru invitație și mă bucur să mă întorc aici, un loc atât de important pentru mine.


Vorbesc rar în public, fiindcă nu cred că este acesta rolul meu. Universitatea Babeș Bolyai este însă un loc în care mi-am dorit să vorbesc, un spațiu de normalitate academică de nivel european. Un loc în care se dorește performanță, și în care se face performanță academică.
Un model pe baza căruia se poate îmbunătăți reputația academică a României. Felicitări, domnule profesor David și echipei din jurul domniei voastre.


Mi-a fost tot timpul teamă de limbajul de lemn, de discursul instituțional și festivist. Cu scuzele implicite pentru ceilalți invitați, aș vrea să mă adresez în primul rând studenților.
Lor le voi spune câteva gânduri personale. Gânduri sincere ale cuiva care crede că ne aflăm într- un moment istoric, un prag de oportunitate pe care nu l-am atins foarte des. Am să încerc să vă spun, pe scurt, cine sunt și cum văd eu ce se întâmplă în jurul nostru, prin prisma experienței unui absolvent al UBB.


Doamnelor și domnilor,
M-am născut atunci când țara încă se numea Republica Socialistă România, în 1974. Evenimentele din 1989 m-au prins când aveam 16 ani, adică aproape de vârsta dvs. de acum. Am fost, în perioada comunistă, șoim al patriei și pionier – părinții vă pot povesti ce înseamnă asta.
La acea vârstă, locuiam într-un bloc gri al unui orășel din nordul Transilvaniei. Schimbările din decembrie 1989 au fost momente excepționale, pe care mi le aduc bine aminte. Îmi amintesc ce visam ca tânăr, cum ascultam radioul noaptea, pentru a auzi știrile anticomuniste.
Îmi amintesc cărțile pe care le citeam, obținute pe sub mână, pentru a înțelege marea literatură a românilor, inclusiv cea interzisă de dictatură. După cum îmi amintesc eforturile făcute pentru a avea acces la reviste, la muzică, la orice formă de libertate de gândire. Îmi aduc aminte de toată acea perioadă, de profesorii mei, de gândurile mele, de visele mele despre libertate.
Vă mărturisesc că ce visam noi atunci era un alt fel de libertate. Iar astăzi, cu toții am ajuns mult mai departe decât speram acum 30 de ani.
Iată-mă acum, la peste trei decenii de la acel moment, în faţa dumneavoastră, vorbind liber din postura de director al Serviciului Român de Informaţii. Și sunt în fața altor oameni născuţi nu doar în Republica Socialistă România – așa cum e cazul profesorilor sau părinților voștri, dar și în fața unor oameni născuți într-o țară liberă, într-o Românie europeană și democrată.
Și vorbim despre modul în care arată lumea astăzi și, mai ales, despre cum va arăta mâine, când voi veți fi direct responsabili pentru direcțiile în care va merge România.
Într-o astfel de discuție, într-un astfel de moment, ne întoarcem mereu spre rădăcinile pe care le avem. Educația din familie, școala, experiența de viață ne formează și ne modelează, dar de multe ori suntem atât de ancorați în cotidian și în rutină încât uităm să privim spre tabloul de ansamblu.


Vă pregătiți să vă construiți cariera și viața într-o realitate pe care poate v-ați obișnuit să o interpretați prin ochii sau clișeele altora. La atâția ani după ce m-am aflat în locul vostru, vreau să vă ofer o perspectivă asupra realității la care poate nu v-ați gândit. Și vreau să vă vorbesc despre libertate.
Eu aveam (cum v-am spus deja) 16 ani în decembrie 1989, la căderea regimului comunist. Un moment care poate vouă nu vă mai spune multe, deși este momentul zero al democrației în România, momentul când totul a devenit posibil – inclusiv faptul că astăzi vorbim liber și putem spera fără limite.
Au urmat de atunci câteva etape care au modelat lumea în care trăim acum. Sunt etape care pot fi împărțite în trei decenii. Și voi trece, foarte rapid, prin ele, acum, pentru a înțelege mai bine momentul în care suntem…
Prima a fost etapa libertății contaminate de nesiguranță și de neîncredere. Anii 1990 – 2000 au fost ca primii ani din viața cuiva – plini de naivitate, de incertitudini, de mari greșeli, dar și de emoții puternice.
Atunci s-au pus bazele căutării libertății, drumului spre Europa și spre democrație, drumul dezvoltării economiei. Tot atunci au început și unele probleme care ne bântuie și azi – acuzațiile împotriva străinilor, discursul “nu ne vindem țara”, mesajele împotriva celor care au trăit sau muncit în străinătate.

Sunt anii în care am început să învățăm că nu suntem singuri, și că nu mai suntem izolați. Relația cu Vestul și cu americanii, în special, era în mod paradoxal simplă: aveam nevoie, dar nu aveam încredere. Noi nu aveam suficientă încredere în ei şi ei nu aveau suficientă încredere în noi.


A doua etapă a fost cea a libertății de a construi. Deceniul care a început în anul 2000 a fost sub semnul construcției. Atunci s-au conturat marile proiecte ale României, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, și atunci tinerele generații au început să spere.
A fost un deceniu care a început sub semnul posibilității de a visa. Acest optimism și transformările forțate de aceste două ținte au fost motivul pentru care foarte mulți tineri nu și- au mai pus problema plecării din țară, ci au rămas aici pentru a clădi ceva durabil. Eu mă număr printre ei. În acești ani, România a învățat să aibă mai multă încredere în Vest, iar Vestul a început să aibă mai multă încredere în noi.


A treia etapă a fost cea a libertății în curs de maturizare. Din 2010 și până în 2020, am căutat, ca societate, să atenuăm șocuri, să adaptăm iluziile la realități, să combinăm entuziasmul pur cu proiecții calculate.
Să ne maturizăm, cu alte cuvinte. Am trecut de la “singuri împotriva tuturor” la proiecte comune cu partenerii din Europa și din SUA. Am început să fim egali cu ei. Iar rezultatele au fost bune în multe domenii.
De exemplu, Universitatea în care ne aflăm a devenit tot mai conectată cu marile universități ale lumii. Programe de schimb de profesori sau de studenți, acces la burse, acces la rezultate de cercetare – permit astăzi UBB să fie un pilon de cercetare nu doar pentru Transilvania sau pentru România, dar și pentru Europa.
Doamnelor și domnilor,
Acum ne aflăm în a patra etapă, care din păcate a început și continuă cu mai multe șocuri – a început cu șocul pandemic din 2020 și a continuat cu un alt șoc pe care nu îl credeam probabil în timpul vieții noastre – un război aproape de noi. Apoi, ca efect al acestor șocuri, a venit riscul unei crize economice care amenință calitatea vieții multor români.
Dar este o etapă care aduce mai multă maturitate, mai multă înțelepciune și care ne va ajuta să creștem și mai rapid. Este o etapă în care vom avea nevoie de un nou proiect major, care să asigure prosperitate și dezvoltare.
Cum definim această etapă? Cum construim acest nou proiect? De noi – și mai ales de voi – depinde acest lucru…

Mi-ar plăcea să cred că aceasta va fi etapa libertății și echilibrului. De ce? Pentru că am acumulat din etapele precedente și entuziasm, și experiența construcției, și experiența redresării, și putem construi orice ne propunem. Dar ceea ce ne va ghida vor fi valorile care ne reprezintă și în care credem.
În aceste trei decenii, am încercat să recuperăm aproape 6 decenii de pauză şi de regres istoric. Am ars etape, am investit energie.


Cred că, pe fond, în realitate, am recuperat, am trăit în trei decenii cât alţii în trei generaţii şi am făcut în trei decenii cât alţii în trei generaţii. Am acumulat experiențe pe care partenerii din Vest ni le apreciază – pentru că mulți dintre ei nu le au direct. Experiența unei tranziții democratice, de exemplu, pe care ei o știu din cărți, dar mulți dintre noi o știm din practică. Iar această experiență este necesară în multe țări din jurul nostru.


Ar trebui să fim modeşti şi să înţelegem că nu se întâmplă foarte des asemenea lucruri. Acesta a fost, din punctul meu de vedere, un salt cuantic pe care România l-a făcut în ultimii 30 de ani. Un salt care ne permite astăzi să avem oportunități pe care nimeni nu le visa în 1989. Un salt care ne poate da energie pentru altele noi generate de voi.
Știu că această perspectivă optimistă sună contrastant cu modul cum ne-am obișnuit să vedem realitatea imediată.
Este diferită de critica universală și auto-critica perpetuă care pare că definește discursul public intern despre România în acești ani. Dar tabloul general, la care vă invit să vă gândiți cu atenție înainte de a deveni la rândul vostru critici, ne arată că România este o țară stabilă, cu liniște socială și multă prosperitate economică, o țară în care mulți tineri din alte zone ale lumii și-ar dori să poată trăi.
Nu funcționăm încă la fel de bine ca democrațiile vechi ale Europei dar ne apropiem de ei. Este loc de construit, de îmbunătățit, de trecut la nivelul următor.
Pe mine m-a ajutat mult să privesc România și din perspectiva străinilor cu care am discutat atât în anii în care o reprezentam ca europarlamentar, cât mai ales în acești 8 ani ca director al SRI.
Iar România din perspectiva oficialilor sau analiștilor străini se bucură de 3 mari avantaje – stabilitate, oportunități și dinamism. Dinamismul este al oamenilor, al românilor care creează, muncesc, inventează soluții acolo unde nu există căi deschise. Dinamismul este al vostru, cei care aveți puterea să transformați cum vreți această realitate, într-o măsură mai mare decât toate generațiile de până acum.

Doamnelor și domnilor,
Știu, este dificil să te concentrezi pe ceea ce funcționează, fiindcă există un automatism al agățării de ceea ce este blocat sau imperfect. Lucrurile bune, cel mai des, nu se văd. Știrile bune nu fac rating. Iar mesajele pozitive pot părea plictisitoare. Ne-am obișnuit să observăm doar ceea ce nu merge sau ceea ce avem impresia că e greșit, și uităm să observăm ceea ce funcționează.
Vorbesc acum inclusiv din postura de director al Serviciului Român de Informații, o instituție care, în ultimii ani a făcut performanță, s-a reformat și modernizat și are rezultate pe care partenerii instituționali interni și externi le apreciază. Dar aici, în țară, e greu să vorbești despre progresele pe care le face o instituție încă percepută de unii ca moștenitoare a Securității.
Și, pe bună dreptate, este greu să credem că am scăpat de fantomele trecutului mai ales când viața noastră publică este încă dominată de ele.
Chiar și acum, mă tem că veți interpreta ceea ce vă spun ca ipocrizie. Dar vreau să folosesc acest exemplu, care îmi este foarte aproape, ca să ilustrez pledoaria de mai devreme, pentru interpretarea onestă a realității.
Vreau să vorbesc și despre SRI, despre valorile și realizările noastre, fiindcă această instituție este un bun exemplu de transformare lentă, dar decisivă, de modernizare treptată, dar durabilă, de depășire a unui prag în evoluție de la care nu mai vorbim despre improvizație și blocaj în practici ale trecutului, ci de inovare și performanță la nivel înalt.
Priviți-o ca pe o ilustrare simbolică a transformării României în ansamblu. Pe care adesea nu o înțelegem așa cum e, fiindcă ne-am obișnuit să o percepem într-o paradigmă a catastrofei absolute.
Și dacă s-a putut face reformă într-o instituție atât de complexă și cu un asemenea bagaj istoric, sunt optimist să spun că se poate face și în alte locuri.


Sigur că SRI-ul a făcut și greșeli. Multe, în acești 32 de ani. Să repari greșelile făcute este un proces complicat care cere timp, expertiză și foarte mult efort. Greșeala unui șef afectează un întreg departament, iar adesea majoritatea oamenilor din acel departament sunt oameni de toată cinstea. Să schimbi părerile oamenilor despre un serviciu secret este și mai complicat. Încercăm să o facem treptat, dar încă nu este suficient.
Câteva dintre ele, făcute înainte de mandatul meu, au fost greșeli importante și cu siguranță criticii mei vor găsi îndeajuns de multe și din timpul mandatului meu. Îmi cer în mod sincer scuze pentru ele – pentru toate, inclusiv pentru cele de dinaintea mea.

Dar eu sunt permanent ghidat de dorința de a construi, nu de a distruge. Cunosc păcatele de care este acuzată instituția, unele reale, altele atribuite nouă pe nedrept.


Știu și de problemele generate de unii foști lucrători ai SRI poziționați fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conștienți de aceste probleme și vom face tot ce ține de noi pentru a le rezolva. Totuși, marele câștig al acestui mandat a fost separarea de politică, absolut normală într-o societate democratică. Politica și activitatea de culegere de informații nu trebuie să fie suprapuse. De prea multe ori, însă, greșelile trecutului afectează și comportamentul celor din prezent. Prea mulți politicieni, în deceniile anterioare, s-au obișnuit să primească “indicații” sau “sugestii” despre ce au de făcut.
Politicienii sunt aleși de oameni să gândească cu mintea lor, investiți cu încrederea lor să ia decizii despre cum va arăta România în viitor, nu doar să stingă incendii ale prezentului și să aplice planuri gândite de alții. Cu toate acestea, prea mulți vor ca alții să ia decizii în locul lor, prea mulți chiar se așteaptă să primească sugestii de la servicii.
Nu vom consolida democrația decât atunci când vom stimula fiecare instituție să își asume mandatul pe care îl are, fără abuzuri și fără excese.
Știu că există multă neîncredere în societate în ceea ce privește numărul “acoperiților” și agenda acestora în diverse sectoare strategice.
Vă pot asigura că de la începutul mandatului meu activitatea lor se desfășoară strict în limitele legii. Știu că există îngrijorare legitimă în legătură cu situația doctoratelor și masteratelor girate de noi.
Aici chiar am reușit o reformă majoră și sper ca și alții să preia ca manual de bune practici din măsurile luate în acești ani.
Am auditat și reformat întreaga școală doctorală, am dat la o parte ce nu funcționa, iar astăzi Academia Națională de Informații este un loc mai bun, mai integru.
Personal, am susținut și organizarea cursurilor despre totalitarism, pentru ca ofițerii noștri să învețe, de la început, care au fost ororile abuzurilor din timpul dictaturii comuniste. Nu în ultimul rând, am stimulat instituția să creeze cursuri noi, care să le permită studenților accesul la cele mai moderne tehnologii.
Știu că fantoma Securității este încă atașată de imaginea noastră, așa cum a revenit de multe ori în spațiul public românesc în aceste decenii. Dar și aici am făcut lucruri de care sunt mulțumit. În timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securității către CNSAS. Și suntem singurul serviciu secret din România care a făcut asta.

Trebuia să o fi făcut mai devreme, dar sunt totuși foarte bucuros că eu și colegii mei ne-am asumat și am făcut acest lucru absolut necesar.
Desecretizarea va continua, inclusiv cu punerea la dispoziția cercetătorilor a informațiilor declasificate despre evenimente care au avut loc și după 1989. Vindecarea trecutului poate fi posibilă doar prin prezentarea adevărului. Sigur că se mai fac erori. Mai știu că se va discuta din nou mult despre noile legi ale securității naționale. Iar aici repet ce am mai declarat. Ne dorim legi actualizate, dar le vrem cât mai apropiate de modelul celor din Occident. Și dacă tot am ajuns aici, ar fi de dorit ca societatea românească și decidenții politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații. Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins. Aceasta este de fapt elefantul din încăpere și această discuție nu va putea fi evitată la nesfârșit.


Se vorbește în continuare despre oamenii din SRI ca despre securiști.
Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituție merită să se vorbească despre ei în termeni corecți. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, și au aflat despre vechea Securitate din cărți și din arhive.
De curând, a apărut în mass-media un articol în care se vorbea despre construcția unei troițe dedicată ofițerilor de informații din toate timpurile într-un cimitir din Pitești. Cu siguranță, inițiatorul acestui demers cât și tinerii care au participat la acea inaugurare nu au auzit de experimentul Pitești, de ororile făcute de fosta Securitate în anii 50 și cred că a fost o greșeală. Eroii trebuie căutați oriunde în altă parte decât printre structurile regimului totalitar din trecut. Cu tot respectul, SRI este o instituție care își cinstește eroii săi care s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât.
Astăzi, sunt o mulțime de oameni extraordinari în SRI. Ei merită încurajați și apreciați, fiindcă ceea ce fac zi de zi e dificil și important.
Sunt oameni care ar putea câștiga mult mai mulți bani făcând mai puțin efort în alte părți, dar muncesc în această instituție neștiuți, fără să li se poată descrie public realizările, animați de cinste, onoare, patriotism, datorie și loialitate.
Cuvinte care sună greu și pompos, dar pe care cred că trebuie să ne reobișnuim să le folosim cu naturalețe, fiindcă sunt valori de care avem nevoie pentru a ne ghida viitorul.
Așa am revenit la discuția despre valori și despre proiecția viitorului.

Doamnelor şi domnilor,
Viitorul României vine cu oportunități și cu riscuri. Iar riscurile cele mai importante țin de polarizare și blocajul involuntar în trecut. Traversăm o perioadă dificilă, dar nu suntem singuri în această situație. Prin aceleași crize trec și statele democratice din Occident, iar soluțiile le vom găsi împreună. Avem mare nevoie să reconstruim încrederea între oamenii care vor în mod cinstit o Românie care să funcționeze la fel de bine ca cele mai de succes democrații occidentale.


Suntem din ce în ce mai polarizați în societate, iar polarizarea, ca și extremismul sau populismul, este un mare risc. Polarizarea este folosită de cei care își doresc o Românie coruptă și instabilă. Tentația soluțiilor extreme este întotdeauna mare în epoci dificile. Validarea rapidă, explicațiile facile, spectacolul gratuit fac parte din arsenalul celor care vor să destabilizeze o societate care încă nu are încredere în ea însăși. Antidotul este concentrarea pe muncă, pe construcție, pe rezultate și recursul permanent la valori. În acest fel, echilibrul devine antidotul extremismelor.


Una din provocările prezentului se referă la discuția despre identitate. Despre cine suntem, ca oameni dar și ca popor, și despre cât de mândri suntem în legătură cu identitatea noastră. Nu vreau să vă dau lecții, și vă rog să luați frazele următoare drept gânduri pe care vi le transmite un absolvent de științe politice. Creșteți deja într-o societate în care se construiește o teză falsă, a unei dispute artificiale între identitatea națională și cea europeană sau globală. Identitatea noastră națională este un motiv de mândrie la fel ca și apartenența la o societate deschisă, tolerantă și preocupată de drepturi globale.
Pentru că ambele sunt cele care ne diferențiază de societățile în care nu sunt posibile alegerile libere, egalitatea în fața legii, libertățile economice sau libertatea de mișcare pe care astăzi le considerăm firești.
În această lume, naționalismul nu ar trebui să fie doar apanajul unor discursuri sau abordări extreme, ci și un tip de instinct pe care să-l aibă și cei cu gândire democratică, liberală, care astăzi au tendința greșită de a se îndepărta de subiecte precum patriotism sau tradiții.
Dar, așa cum spun și gânditorii liberali moderni astăzi1, nu ar trebui să facem asta.
Privilegiile asigurate cetățenilor în ultimele sute de ani, prin intermediul ideii de contract social, reprezintă un motiv de mândrie – dar ele nu sunt un dat absolut. Ele nu au apărut peste tot în lume, ci au apărut în societățile care au cultivat toleranța, deschiderea față de diferențe, egalitatea în fața legii, limitarea privilegiilor celor puternici.
1 Fukuyama, in cartea Liberalism and its discontents, aparuta in mai 2022, si care analizeaza criza gandirii liberale moderate, atacata de extremisme atat dinspre populismul conservator (dinspre dreapta) cat si dinspre progresismul extrem (dinspre stanga). Si o teza interesanta asumata de el se refera la asumarea nationalismului si de catre cei cu gandire liberala. In acest sens, este definit pasajul de mai jos…

De aceea, cred că sprijinul pentru democrație poate coexista cu atașamentul față de valori tradiționale, religie, elemente de identitate națională. Trăim într-o comunitate care și-a câștigat prin sacrificii extreme, timp de sute de ani, dreptul de a avea o țară proprie, o limbă, o graniță, un steag. Mai mult, trăim prin alegerea noastră în cea mai puternică familie democratică a lumii, și suntem un pilon de bază al celei mai mari alianțe strategice din istorie. Am depășit aproape la fel de repede ca țările dezvoltate – dacă ne uităm la scară globală – discriminări pe care alte state încă le au.
Pentru că avem o economie deschisă și o societate liberală, suntem un motor de creștere, care asigură prosperitate mai mult ca oricând în ultimii 30 de ani; avem acces la noi tehnologii, și suntem parte dintr-o lume culturală și artistică în care avem nume cu care ne putem mândri.


Lucrurile bune la care aspirăm cu toții, inclusiv cele pentru care mulți dintre noi migrează spre Vestul Europei, au fost și sunt posibile tocmai pentru că democrațiile liberale asigură posibilitatea succesului oricui vrea, oricui muncește, oricui respectă regulile. Nu peste tot în lume este așa – din păcate, nu suntem încă la sfârșitul istoriei, așa cum spera Fukuyama acum 30 de ani, într-o lume dominată doar de democrații și de libertăți. În afara familiei occidentale, din care facem parte, rămân în continuare prea multe dictaturi, sisteme totalitare, marcate de lipsa drepturilor, lipsa accesului la tehnologie, la cultură și la dezvoltare.
Societățile liberale, democratice, sunt măcinate mereu de diviziuni interne. Iar democrația uneori dă impresia de haos, de dezordine, de lipsă de perspectivă. Dar democrația este cea care permite libertăți și proiecte de viitor pe care nicio societate iliberală nu o poate asigura.
Și toate lucrurile care ne-au permis să ne afirmăm în ultimii 30 de ani ca societate liberă, pro- occidentală, democrată și cu o economie în creștere sunt legate și de identitatea noastră națională. De aceea, nu cred că trebuie să existe o separație atât de mare între mândria națională și susținerea principiilor democratice universale. Datorită acestor principii, societățile europene au reușit să fie modelul de dezvoltare la care aspiră atât de multe milioane de migranți. Iar cultivarea mândriei naționale nu ar trebui lăsată doar pentru abordările extremiștilor sau populiștilor.
Ca o părere personală, cred că un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat și de cei care au gândire democratică și echilibrată în statele occidentale, inclusiv in România viitorului.
Voi, cu deschiderea și educația de care vă bucurați, puteți defini un nou sentiment de mândrie, un patriotism pro-occidental, al cetățeanului român conectat la valori democratice europene și aspirații globale. Puteți, în același timp, prin participare și implicare, să puneți presiune pe cei din jur, pe instituții, pe restul societății, pentru ca lucrurile în care credeți să se întâmple.

Cel mai important este să nu renunțați la ideile și valorile în care credeți, și să luptați pentru ele mereu.
Eu, din păcate, am văzut mulți prieteni din facultate care au renunțat la ideile generoase pe care le susțineam când eram studenți, de dragul unor compromisuri pentru putere. Așa ceva trebuie evitat! Pentru că politica adevărată înseamnă susținerea unor valori și a unor principii, nu doar câștigarea puterii.
Voi, generațiile actuale de studenți, puteți defini forma și semnificația viitoarelor decade pentru dezvoltarea României. O veți face trăind într-o societate cu mult mai multe opțiuni decât în urmă cu 30 de ani, mai conectată, mai liberă, mai prosperă, mai echilibrată. Sper să o faceți cu optimism și cu încredere în voi și în țara voastră.


Există o zicală veche a nemților transilvăneni pe care am auzit-o foarte des în copilărie, și pe care îmi place mult să o repet public: Prima generație luptă, a doua generație muncește și abia a treia generație mănâncă̆ .
O auzeam des, pentru că mi se explica de ce trebuie să muncesc și să lupt. Și mi se zicea că va veni și generația care va mânca, dar nu va fi generația mea.


Eu cred că, la scara istoriei României, generația care se poate bucura de rezultatele acestor decade de frământări și de acumulări este generația voastră.
A cetățenilor care au în același timp identitate românească, europeană și globală. Folosiți-vă această putere cu înțelepciune.
Vă mulțumesc pentru invitație și vă urez mult succes tuturor!

articolul original.

Dan Dungaciu propune scoaterea Rusiei din formatul de negocieri pentru Transnistria. Ca în cazul Ucrainei

4 October 2022 at 14:24
image

O iniţiativă a Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI) menită a pleda pentru eliminarea Federaţiei Ruse din formatul de negocieri sau din poziţia de garant al chestiunii transnistrene a fost lansată marţi de directorul institutului, Dan Dungaciu.

Dungaciu, care a participat la dezbaterea „Germania şi Noua Ordine Europeană”, organizată de ISPRI, a explicat că „iniţiativa institutului, în parteneriat cu institute de profil din Republica Moldova, se referă la fructificarea consecinţelor unui document esenţial, Anders Fogh Rasmussen – Andriy Yermak.

„Documentul (Rasmussen – Yermakn.r.) se referă la o schimbare radicală de filosofie în ceea ce priveşte securitatea europeană. Dacă până astăzi, după căderea comunismului, discuţia despre securitatea europeană se făcea inclusiv în relaţii cu Federaţia Rusă, chiar la un moment dat cu tentative de introduce Rusia în decizia de securitate europeană (…), precum Formatul 5 plus doi pentru Transnistria, acest document discută securitatea şi garanţiile de securitate ale Ucrainei fără Rusia. Rusia nu este prezentă, OSCE nu este prezent, pentru că Rusia e acolo, prin urmare Rusia nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte securitatea Ucrainei, cu atât mai puţin să devină garantul acestei securităţi”, a declarat Dungaciu pentru AGERPRES.

Directorul ISPRI consideră că „dacă Occidentul, Statele Unite, merg pe această abordare, consecinţa pentru spaţiul nostru aflat în imediata vecinătate a României – care probabil nu se vede de la dimensiunea acelei abordări sau de la importanţa foarte mare a Ucrainei – este că Rusia nu mai are ce căuta într-un format de negocieri sau din poziţia de garant, aşa numit – nu a fost niciodată – al chestiunii transnistrene”.

„Deci, în 5 plus doi nu are ce căuta Federaţia Rusă din moment ce e scoasă din ecuaţia ucraineană. Iniţiativa doreşte să aducă în discuţie la Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles, la Washington, ideea că Federaţia Rusă trebuie tratată la fel cum e tratată în cazul Ucrainei şi în cazul Republicii Moldova. Şi cred că această iniţiativă ar trebui să fie îmbrăţişată, discutată. Am lansat-o în cadrul acestei dezbateri, inclusiv să avem sprijinul unor institute din Germania, care să susţină această abordare”, a arătat Dungaciu.

Directorul ISPRI a mai declarat că documentul va fi prezentat atât comisiilor de specialitate al Parlamentului României, cât şi la nivelul decidenţilor NATO şi UE.

„După ce elaborăm documentul îl vom aduce în discuţie clasei politice, în sensul de comisii de resort din cadrul Parlamentului, că e vorba de Politică Externă sau de Apărare, şi vom discuta cu domniile lor, inclusiv pentru feedbackuri relevante. Eu voi prezenta această iniţiativă a institutului săptămâna viitoare la Chişinău, în cadrul unui summit de securitate. Voi prezenta acest document inclusiv decidenţilor de securitate la nivel NATO sau UE”, a mai spus Dan Dungaciu.

articolul original.

După zece luni de negocieri, 150 de state declară cultura „bun public global”. Ce înseamnă asta

4 October 2022 at 13:49
By: F J

2.600 de participanți, 135 de miniștri ai culturii, 83 de ONG-uri, 32 de organizații interguvernamentale, 9 agenții ale Națiunilor Unite – acestea sunt cifrele reuniunii globale MONDIALCULT 2022, cea mai mare conferință globală dedicată culturii din ultimii 40 de ani, desfășurată în Mexico City, la finalul lunii septembrie. România a fost reprezentată atât prin ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, cât și prin ambasadorul român la UNESCO, Simona Miculescu.

Cultura noastră cea de toate zilele

Potrivit datelor UNESCO, sectorul cultural și creativ este unul dintre cele mai puternice motoare de dezvoltare din lume. Reprezintă peste 48 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume – dintre care aproape jumătate sunt deținute de femei – reprezentând 6,2% din toate locurile de muncă existente și 3,1% din PIB-ul global. Este, de asemenea, sectorul care angajează și oferă oportunități celui mai mare număr de tineri sub 30 de ani.

„Cultura are un rol fundamental în societățile noastre…Este coloana vertebrală a oricărei societăți. Și totuși, în ciuda tuturor progreselor, încă nu își are locul pe care îl merită în politicile publice și în cooperarea internațională. Mondiacult 2022 este un semnal puternic pentru a remedia acest fapt. Declarația adoptată astăzi se angajează să acționeze”, a subliniat Audrey Azoulay, Director General al UNESCO.

„În această Declarație, rezultat a zece luni de negocieri multilaterale conduse de UNESCO, statele afirmă pentru prima dată cultura drept bun public global. Ca atare, statele cer ca aceasta să fie inclusă ca un obiectiv specific în sine printre următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite.

Textul adoptat azi prin aclamație la finalul reuniunii consfințește un set de drepturi culturale care ar trebui să fie luate în considerare în politicile publice, de la drepturile sociale și economice ale artiștilor, la libertatea artistică, la dreptul comunităților indigene de a-și proteja și transmite moștenirile ancestrale și la protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural.

Sunt mândră că România a participat activ la această reuniune istorică!” a transmis ambasadorul Simona Miculescu.

„150 de state și teritorii, reprezentate de miniștrii culturii și de ambasadorii la UNESCO, au stat alături pentru a discuta despre cum pot face din cultură un element central al dezvoltării durabile, cum pot face din cultură un pilon central al rezilienței în pandemie sau pe parcursul unor evenimente catastrofale, așa cum este nedreptul război din Ucraina.”, a spus, la rândul său, ministrul român al Culturii.

Lucian Romașcanu a avut două intervenții în fața omologilor săi și a ambasadorilor, întâlniri bilaterale cu miniștrii culturii din Mexico City, Claudia Stella Curiel de Icaza, dar și din Cuba, Elveția, Serbia, Olanda, Bangladesh, Serbia – unii dintre ei membri ai Comitetului pentru patrimoniu imaterial al UNESCO, importanți pentru trecerea dosarelor României.

Lucian Romașcanu s-a întâlnit cu ES dl. Maximiliano Reyes Zúñiga, viceministrul de externe al Mexicului, un influent politician și prieten al României, cu doi reprezentanți de rang înalt ai UNESCO, președintele Conferinței Generale, Dl. Santiago Irazabal Mourão și Directorul General Adjunct al UNESCO pentru cultură, Ernesto Renato Ottone Ramirez.

Oficialul român a discutat și cu Raul Padilla, fondatorul FIL – Târgul de Carte din Guadalajara, unul dintre cele mai mari târguri din lume (aproape un milion de vizitatori!) despre participarea la ediția din 2023, când UE va fi invitată de onoare.

„Mulțumesc Excelenței Sale D-na Simona Miculescu, ambasadorul României la UNESCO, un patriot desăvârșit cu toate calitățile necesare importantei poziții pe care o ocupă! Trebuie să menționez prestația absolut excepțională a ES Dl. Marius Lazurca, ambasadorul nostru în Mexic, un om extrem de activ și conectat, o personalitate extrem de plăcută, o gazdă perfectă.” a transmis ministrul Culturii.

Muzeul care va veni

În Declarație, guvernele se angajează, de asemenea, să intensifice lupta împotriva traficului ilicit de bunuri culturale printr-o cooperare internațională sporită. Ei fac apel la operatorii pieței de artă să nu pună în vânzare obiecte a căror proveniență nu este dovedită. Accentul pus pe obiectele „fără proveniență” solicită protejarea siturilor arheologice care sunt vulnerabile deoarece nu sunt listate și urmărește să prevină săpăturile ilegale și jafurile. Declarația mandatează UNESCO să propună instrumente de stabilire a standardelor pentru a face față acestor provocări.

Director General al UNESCO a anunțat că UNESCO și INTERPOL vor crea împreună un muzeu virtual al bunurilor culturale furate. Acesta va servi ca instrument educațional și pedagogic, astfel încât cetățenii să poată afla despre istoria acestor lucrări și să îi ajute pe oameni să cerceteze proveniența pieselor despre care nu sunt siguri. Muzeul virtual urmează a fi creat până în 2025.

În cadrul MONDIACULT s-a decis înființarea, începând cu 2025, a unui Forum mondial privind politicile culturale, care va fi organizat de UNESCO la fiecare patru ani. Dezbaterile Forumului vor fi informate de un Raport Mondial asupra Politicilor Culturale pe care Organizația îl va elabora.

articolul original.

Reducerea deșeurilor electronice. Parlamentul European impune încărcătorul universal

4 October 2022 at 11:11
image

Parlamentul European şi-a dat marţi, 4 octombrie, acordul final pentru introducerea unui încărcător universal pentru toate dispozitivele mobile din Europa în 2024, informează Agerpres.

Propunerea referitoare la un singur port de încărcare pentru dispozitivele mobile a fost lansată de Comisia Europeană în urmă cu mai mult de un deceniu, după ce utilizatorii de telefoane iPhone şi Android s-au plâns că trebuie să utilizeze încărcătoare diferite pentru telefoanele lor. În timp ce telefoanele iPhone se încarcă prin intermediul unui port de tip Lightning, dispozitivele de tip Android sunt alimentate pe baza unor conectori de tip USB-C.

Până la sfârşitul anului 2024, toate telefoanele mobile, tabletele şi camerele digitale vândute în Uniunea Europeană vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB de tip C. Începând cu primăvara anului 2026, obligaţia se va extinde la laptopuri. Noua lege, adoptată marţi în plen cu 602 voturi pentru, 13 împotrivă şi 8 abţineri, face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a reduce deşeurile electronice şi de a le permite consumatorilor să facă alegeri mai durabile.

Potrivit noilor norme, consumatorii nu vor mai avea nevoie de un încărcător diferit de fiecare dată când achiziţionează un nou dispozitiv, deoarece vor putea utiliza un singur încărcător pentru o gamă largă de dispozitive electronice portabile mici şi mijlocii.

Indiferent de producătorul lor, toate telefoanele mobile noi, tabletele, camerele digitale, căştile şi căştile cu microfon, consolele video portabile şi difuzoarele portabile, cititoarele electronice, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigaţie, căştile intraauriculare şi laptopurile reîncărcabile prin cablu cu fir, care funcţionează cu o putere de alimentare de până la 100 de waţi, vor trebui să fie echipate cu un port USB de tip C.

Toate dispozitivele care permit încărcarea rapidă vor avea acum aceeaşi viteză de încărcare, permiţându-le utilizatorilor să le încarce la fel de repede, indiferent de încărcătorul utilizat, atâta timp cât este compatibil.

„Încărcătorul comun va deveni, în sfârşit, o realitate în Europa. Am aşteptat peste zece ani adoptarea acestor norme, dar putem, în cele din urmă, să lăsăm în urmă multitudinea de încărcătoare. Această lege adaptată exigenţelor viitorului permite dezvoltarea unor soluţii inovatoare de încărcare în viitor şi va aduce beneficii tuturor – de la consumatori frustraţi la mediul nostru vulnerabil. Trăim vremuri dificile pentru politică, dar am demonstrat că UE are în continuare idei şi soluţii pentru a îmbunătăţi vieţile a milioane de oameni din Europa şi pentru a inspira alte părţi ale lumii să îi urmeze exemplul”, a declarat raportorul Parlamentului, Alex Agius Saliba (S&D, Malta).

Pe măsură ce încărcarea fără fir va deveni mai răspândită, Comisia Europeană va trebui să armonizeze cerinţele de interoperabilitate până la sfârşitul anului 2024, pentru a evita un impact negativ asupra consumatorilor şi a mediului. Astfel, va dispărea aşa-numitul efect de „blocaj” tehnologic, prin care un consumator devine dependent de un singur producător.

Etichete speciale vor informa consumatorii despre caracteristicile de încărcare ale noilor dispozitive şi le vor permite să vadă mai uşor dacă încărcătoarele lor existente sunt compatibile. De asemenea, cumpărătorii vor putea să aleagă în cunoştinţă de cauză dacă să cumpere sau nu un nou dispozitiv de încărcare împreună cu un produs nou.

Aceste noi obligaţii vor conduce la reutilizarea unui număr mai mare de încărcătoare şi vor ajuta consumatorii să economisească până la 250 de milioane de euro pe an la achiziţiile inutile de încărcătoare. În Uniunea Europeană, încărcătoarele aruncate şi neutilizate reprezintă aproximativ 11.000 de tone de deşeuri electronice pe an.

Consiliul va trebui să aprobe în mod oficial directiva înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceasta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării. Ţările Uniunii vor dispune apoi de 12 luni pentru a transpune normele în legislaţia naţională şi de alte 12 luni după sfârşitul perioadei de transpunere pentru a le aplica. Noile norme nu se vor aplica produselor introduse pe piaţă înainte de data aplicării. 

articolul original.

[P] Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-uri cu activitate economică

4 October 2022 at 11:00
image

COOL TOP EVENT SRL anunță finalizarea proiectului cu titlul „Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-uri cu activitate economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în anexa nr. 2” proiect  nr.RUE18859  înscris în cadrul Măsurii „Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr 130/2020.

Proiectul s-a derulat pe o perioadă de maxim 12 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri/ AIMMAIPE , respectiv 21.03.2022  

Obiectivul proiectului a reprezentat sprijinirea financiara a COOL TOP EVENT SRL, in contextul depășirii crizei provocate de COVID 19.

Proiectul a avut printre principalele rezultate, următoarele:

-menținerea activității pe o perioada de minim 6 luni,

-menținerea numărului locurilor de munca față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor

Valoarea proiectului a fost de 116.399,3775 lei (valoarea totala) din care: 101.216,85 lei grant si 15.182,5275 lei cofinanțare.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020].

articolul original.

Putinistul Elon Musk. Crimeea să fie recunoscută oficial ca parte a Rusiei

4 October 2022 at 10:50
image

O mostră de ducere în derizoriu a războiului ruso-ucrainean poate fi considerată și disputa dintre cel mai bogat om din lume, Elon Musk, și favoritul premiului Nobel pentru Pace, Volodimir Zelenski.

Totul a pornit de la faptul că miliardarul american Elon Musk le-a cerut luni utilizatorilor pe Twitter să se pronunţe asupra unui plan pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina. Demersul americanului a fost condamnat imediat de ucraineni, inclusiv de preşedintele Volodimir Zelenski. „Câmpul de luptă” ales pentru discuțiile în contradictoriu: Twitter.

„Care @elonmusk vă place mai mult?”, a întrebat Zelenski într-o postare pe Twitter, oferind două răspunsuri: cel care sprijină Ucraina sau cel care susţine Rusia.

Musk, cea mai bogată persoană din lume, a propus un sondaj asupra unui posibil acord de pace între Ucraina şi Rusia, bazat pe patru principii.

Primul principiu presupune alegeri supravegheate de ONU în patru regiuni ucrainene ocupate pe care Moscova le-a anexat săptămâna trecută după ceea ce el a numit referendumuri. Voturile au fost denunţate de Kiev şi guvernele occidentale ca ilegale şi coercitive. „Rusia pleacă dacă aceasta este voinţa poporului”, a scris Musk.

Potrivit celui de-al doilea principiu, directorul executiv al Tesla Inc a sugerat că peninsula ucraineană Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal în 2014, să fie recunoscută oficial ca parte a Rusiei, al treilea principiu ar fi ca alimentarea cu apă a Crimeei să fie asigurată şi, în fine, conform celui de-al patrulea principiu, Ucraina ar trebui să rămână neutră. El le-a cerut utilizatorilor de Twitter să voteze cu „da” sau „nu” acest plan în patru puncte.

„Dragă @elonmusk, când cineva încearcă să-ţi fure roţile de la Tesla, nu devine proprietarul legal al maşinii sau al roţilor. Chiar dacă ei susţin că au votat în favoarea acestuia”, a răspuns preşedintele Lituaniei Gitanas Nauseda într-o postare pe Twitter.

Musk, care este şi directorul executiv al SpaceX, şi-a continuat primul tweet cu un alt sondaj: „Să încercăm asta atunci: voinţa oamenilor care trăiesc în Donbas & Crimeea ar trebui să decidă dacă fac parte din Rusia sau Ucraina”.

El a spus că nu-i pasă dacă propunerea lui este nepopulară, argumentând că îi pasă „că milioane de oameni pot muri inutil pentru un rezultat în esenţă identic”.

„Rusia are de 3 ori populaţia Ucrainei, deci victoria pentru Ucraina este puţin probabilă într-un război total. Dacă vă pasă de populaţia Ucrainei, căutaţi pacea”, a postat el pe Twitter.

În februarie, când internetul Ucrainei a fost întrerupt în urma invaziei Rusiei, Musk a răspuns la un tweet al unui oficial guvernamental ucrainean care îi cerea ajutorul. Musk a spus că serviciul de bandă largă prin satelit Starlink de la SpaceX era disponibil în Ucraina şi că SpaceX va trimite mai multe terminale în ţară.

„Costurile SpaceX pentru a activa & susţine Starlink în Ucraina sunt de ~$80M (80 de milioane de dolari n.r.) până acum. Sprijinul nostru pentru Rusia este de $0. Evident, suntem pro-Ucraina”, a postat Musk luni mai târziu pe Twitter.

Fostul ambasador al Ucrainei în Germania Andrii Melnik a avut o reacţie tranşantă la „planul de pace” al lui Musk. Melnik a fost el însuşi criticat în iulie pentru că l-a apărat pe controversatul lider naţionalist ucrainean din Al Doilea Război Mondial Stepan Bandera, aminteşte Reuters.

„+Fuck off+ este răspunsul meu foarte diplomatic pentru tine @elonmusk”, a postat Melnik pe Twitter, care a apreciat totodată că „singurul rezultat” va fi că niciun ucrainean nu va mai cumpăra o Tesla.

Mai diplomat s-a dovedit a fi ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, scrie EFE, care relatează că, fără să-l menţioneze în mod expres pe miliardarul Musk, a apreciat că „aceia care propun ca Ucraina să renunţe la populaţia sa şi la pământurile sale – aparent pentru a nu răni egoul lui Putin sau pentru a scuti Ucraina de suferinţă – trebuie să înceteze să mai folosească cuvântul pace drept eufemism care le permite ruşilor să asasineze şi să violeze încă câteva mii de ucraineni nevinovaţi şi să acapareze şi mai multe teritorii”.

articolul original.

[P] Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-uri cu activitate economică

4 October 2022 at 10:29
image

BRIMOTAS COM S.R.L, anunță finalizarea implementării proiectului cu titlul „Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-uri cu activitate  economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în anexa nr. 2”, proiect  nr RUE 21944, înscris în cadrul Măsurii „Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr 130/2020.

Proiectul s-a  derulat pe o perioadă de maxim 12 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri/ AIMMAIPE , respectiv 30.03.2022.

Obiectivul proiectului îl reprezintă sprijinirea financiară a BRIMOTAS COM S.R.L ȋn contextul depășirii crizei provocate de COVID 19.

Proiectul are principalele rezultate, următoarele:

-menținerea activității pe o perioada de minim 6 luni,

-menținerea numărului locurilor de munca față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor

Valoarea proiectului este de 167,686.9050 (valoarea totala) din care : 145,814.700 lei grant si 21,872.2050 lei cofinanțare. Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020]

articolul original.

Societatea civilă îi cere Ligiei Deca să-și publice lucrarea de doctorat

4 October 2022 at 07:39

Societatea Academică din România (SAR) îi solicită noului ministru al Educației, Ligia Deca, publicarea voluntară a tezei sale de doctorat, ca și tezele tuturor secretarilor de stat, respectiv ale secretarului general din Ministerul Educației și ale tuturor celor care dețin funcții de conducere la nivelul instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Educației. Solicităm ca această măsură să fie implementată până la finalul lunii octombrie, fiind o măsură necesară pentru redresarea încrederii în sistemul de învățământ românesc.” se arată într-un apel publicat de România Curată.

Ligia Deca a fost numită ministru al Educației luni, 3 octombrie, după ce Sorin Cîmpeanu, acuzat de ziarista Emilia Șercan că ar fi plagiat pasaje ale altor autori în lucrarea sa de doctorat, a demisionat.

„Îi mulțumesc domnului Președinte Klaus Iohannis pentru încrederea acordată! La momentul la care m-am alăturat echipei de la Administrația Prezidențială, eram cel mai tânăr consilier al Preşedintelui. Probabil nu o alegere simplă, însă am primit multă încredere şi apreciere, autonomie şi responsabilitate. Iar provocarea de a demara o reformă în educație, incluzivă şi fără agendă prestabilită, bazată pe studii şi pe acord social, a constituit o onoare.”, a transmis Ligia Deca, la plecarea de la Cotroceni.

După nenumăratele scandaluri de plagiat în care au fost implicați oficiali ai statului român, reprezentanții societății civile spun că „Transparența și integritatea academică trebuie probate de la vârful Ministerului Educației, dacă într-adevăr se dorește o reformă profundă a sistemului de învățământ românesc.”, amintind că „și doamna ministru Deca, dar și președintele României, Klaus Iohannis, au reiterat nevoia ca reforma educațională să includă respectarea principiului toleranței zero față de plagiat.”

„Având în vedere aceste declarații, considerăm că nu există un moment mai prielnic pentru a trece de la declarații de bune intenții la exemplul personal. E momentul ca liderii sectorului educației să arate drumul celorlalți prin transparentizarea lucrărilor lor științifice care nu au caracter public. De la ministru la secretari de stat, de la directori și președinți de agenții la inspectori școlari generali, toți cei care dețin funcții de conducere în învățământ trebuie să își facă publice lucrările de doctorat, ca ci și celelalte lucrări cu caracter științific listate în biografii care nu pot fi găsite în spațiul public. Deși nu se află în subordinea Ministerului Educației, la fel ar trebui să procedeze și toți rectorii dacă sunt aliații reformei, și nu complicii unui sistem corupt.

În prezent, următorii secretari de stat din conducerea Ministerului Educației au obținut titlul de doctor:

Antoneta Bolchiș – Doctor în științele educației (UBB Cluj-Napoca);
Ionel Lixandru – Doctor în științele educației (Universitatea din București);
Gigel Paraschiv – Doctor în inginerie mecanică (Universitatea Politehnica din București)

Ne exprimăm speranța că putem trece în sfârșit de la vorbe la fapte și solicităm de asemenea o consultare separată, alături de partenerii noștri din societatea civilă privitoare la creșterea măsurilor privind integritatea academică și prevenirea conflictului de interese în noul pachet de legi al Educației, pentru ca acesta să își poată atinge întregul potențial.

Invităm societatea civilă și cetățenii să se alăture acestui demers.”, transmit semnatarii apelului publicat de România Curată.

Lunga luptă dusă de Ligia Deca cu plagiatul

Într-un comentariu publicat de siteul InPolitics, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob amintește parcursul noului ministru al Educației și estimează că „misiunea prioritară a noului ministru al Educației, cotrocenista Ligia Deca, nu va fi pachetul legilor educației moșite de demisionarul Cîmpeanu, ci execuția premierului plagiator Nicolae Ciucă.”

Deși admite că nu are informații certe în acest sens, autorul spune că aceasta este o concluzie logică având în vedere „backgroundul noului ministru, care o obligă la asta.”

Redăm mai jos comentariul publicat de InPolitics:

Deci, să o prezentăm pe Ligia Deca, eroina fără pată și fără de prihană a luptei antiplagiat din învățămînt.

Ce ar recomanda-o pe Ligia Deca drept ministru al Educației?

Pregătirea academică de exepție? Nici în glumă: doamna e nici mai mult, nici mai puțin decît căpitan de vas, în urma absolvirii uneia dintre cele două facultăți ale universității maritime din Constanța. Cea mai slabă dintre ele: Facultatea de Navigație și Transport Naval. Dacă doamna e intelectuală, atunci și Băsescu era. Sau Onedin. Sau piratul Barbăneagră.

Activitatea rodnică de consilier prezidențial, timp de șapte ani? Să fim serioși, doamna a fost o ilustră anonimă, ieșind rar în față, precum anul trecut, cînd asociațiile de elevi din România i-au cerut demisia public, la pachet cu cea a lui Cîmpeanu „pentru a stopa malpraxisul educațional pe care îl comit”, mai precis neincluderea de fonduri pentru transportul gratuit al elevilor în bugetul de stat.

Și totuși, CV-ul Ligiei Deca e solid din alt punct de vedere, după cum vom releva în rîndurile care urmează.

La începutul mandatului lui Băsescu, tînăra studentă era președintele extrem de activ și de incisiv al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
În vara anului 2007, ANOSR intrase într-un război feroce cu unul dintre cele mai grele personaje post-decembriste din Învățămînt, Ecaterina Andronescu – de patru ori ministru al educației, în acea perioadă rector al Politehnicii -, pe care o acuza că pune pumnul în gura studenților și le îngrădește libertatea de exprimare în chestiuni precum condițiile din cămine șamd.

„În data de 14 iunie 2007, dna Ecaterina Andronescu a comis un abuz în serviciu asupra dreptului la libertate de exprimare a studenţiilor printr-o atitudine securistă de tip intimidare, o imixtiune în procesul de evaluare instituţională a Politehnicii Bucureşti şi o încălcare a statutului studenţilor de parteneri în procesul educaţional”, declara public tînăra Ligia Deca.
ANOSR îi cerea lui Andronescu, extrem de dur, să îşi ceară scuze oficial pentru presiunile exercitate şi să îşi dea demisia din funcţiile publice pe care le ocupă, ameninţând că în cazul în care cererile nu le sunt soluţionate, vor recurge la proteste stradale. Mai mult de atît, asociația condusă de Ligia Deca recurgea la un demers de-a dreptul neobișnuit, cerînd oficial CNSAS verificarea Ecaterinei Andronescu, pentru a vedea dacă aceasta a făcut poliţie politică. În lupta ei, Deca nu ezita să se adreseze și Comisiilor de Învățămînt ale Parlamentului, adică rezbel în toată regula.

În anul următor, masteranda, viitoare căpităneasă universitară de vas, era aleasă preşedinte al Adunării Generale a Uniunii Studenţilor din Europa(USE), organizaţie care reprezenta peste 10.000.000 de studenţi, din 38 de ţări.
O premieră onorantă pentru România, fiind primul român în asemenea funcție.

La acea vreme, Deca nu mai era președintele ANOSR, locul ei fiind luat de soțul actual, Cezar Haj.

Însă, foarte important de menționat, în CV-ul Ligiei Deca apăruse în 2007 o funcție nouă, foarte interesantă. Aceea de coordonator al Coaliţiei pentru Universităţi Curate, un organism nășit de Societatea România Academică a Alinei Mungiu, amintind izbitor de Coaliția pentru un parlament curat care avusese un rol extrem de greu în alegerile din 2004, prin luarea la mînă a personajelor dubioase de pe listele electorale. Inutil să amintim că cei mai mulți pătați fuseseră găsiți la PSD.

Grupul de inițiativă al Coaliției pentru Universități Curate era format din organisme precum Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Asociația Pro Democrația, Centrul pentru Jurnalism Independent, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academică din România șamd.

Ce își propunea noul organism: nimic altceva decît să asaneze mediul universitar, să lupte împotriva plagiatului, pentru transparență și corectitudine administrativă, pentru combaterea nepotismului, pentru corectitudine academică, incluzînd performanţă în cercetare, pentru transparența managementului financiar etc.

Un raport publicat doi ani mai tîrziu după cercetări în 40 de universități de stat scotea la lumină tarele grave ale sistemului: plagiat, falsificare gravă de diplome, restricţionarea accesului la informaţii de interes public, prezenţa extinsă a nepotismului etc.

Coaliția condusă de Ligia Deca și creată de Alina Mungiu cu banii ambasadei Olandei la București stabilise fără echivoc: învățămîntul românesc suferea grav și avea nevoie de măsuri urgente de însănătoșire.

În 2009, Deca era realeasă la șefia USE, iar un an mai tîrziu devenea șefa Secretariatului Procesului Bologna, pentru perioada 2010 – 2012. Pînă în 2015 nu s-a mai aflat mare lucru despre ea, în acel an devenind consiliera lui Iohannis.

În 2016, aflam că Deca avea onoarea de a participa la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, unde avea să se lanseze ediția în chineză a monumentalei creații iohannesiene „Pas cu pas”. (Ironia sorții face ca soțul Ligiei Deca să fie consultant al unei asociații intitulate „Pas cu pas”, înființată în 2019. Probabil o coincidență.) E vorba de un tîrg organizat fix în acea țară de care acum un apropiat al președintelui, deputatul Alexandru Muraru, cere imperios să ne ținem cît mai departe.

În 2019, consiliera Ligia Deca, ieșea la atac, tăios, din nou, împotriva ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, în urma unei declarații în care aceasta părea să fi sugerat că plagiatul este o problemă minoră.
„Această declarație este una care arată că nu înțelege efectele negative ale fenomenului de plagiat. Personal cred că nicio problemă nu poate fi remediată fără să acceptăm efectele ei negative pe de-a-ntregul”, declara Ligia Deca.

Apriga luptătoare, ani de-a rîndul, împotriva plagiatului, a falsificării de diplome, a lipsei de transparență în educație este acum subalterna unui premier plagiator, ceea ce înseamnă un doctorat în fals, și care a luat măsuri pentru blocarea anchetei, adică lipsă de transparență.

Ligia Deca nu are decît două variante. Fie declanșează imediat lupta pentru demascarea plagiatorului Ciucă, în virtutea cărții de vizită care, cel mai probabil, a adus-o în funcții universitare interne și internaționale înalte.

articolul original.

 „Lucia di Lammermoor”, în regia lui Andrei Șerban, și baletul „Corsarul”, în prima săptămână din stagiunea ONB

4 October 2022 at 06:59

Prima săptămână din noua stagiune a Operei Naționale București propune spectatorilor opera „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti, în regia lui Andrei Șerban, și baletul „Corsarul” de Adolphe Charles Adam, în coregrafia lui Vasily Medvedev.

Sâmbătă, 8 octombrie, ora 18:30 este programat la Opera Națională București spectacolul cu opera „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti. Bazată pe romanul lui Walter Scott, „Bride of Lammermoor”, opera lui Donizetti redă povestea de dragoste tulburătoare a Luciei, sora Lordului Enrico Ashton, obligată de acesta să se căsătorească pentru a salva onoarea familiei. Pentru această reprezentație, tenorul Florin
Guzgă va fi invitat în rolul Sir Edgardo di Ravenswood. Conducerea muzicală îi va aparține maestrului Ciprian Teodorașcu.

Lucia de Lammermoor este cea mai celebră tragedie donizettiană și o mare capodoperă a romantismului italian. Foto ONB


Duminică, 9 octombrie, ora 18:30, are loc spectacolul de balet „Corsarul” de Adolphe Charles Adam, o poveste de dragoste transpusă în balet, un spectacol deosebit de solicitant, atât din punct de vedere tehnic, cât și interpretativ. ,,De-a lungul ultimilor ani, în lumea baletului interesul pentru dansul clasic a crescut în mod evident. Atmosfera de sărbătoare și frumusețea acestui stil sunt mereu prezente în spectacol. Publicul este încântat de puritatea și fragilitatea baletului clasic ca și de uimitoarele performanțe și abilități ale balerinilor formați în ultimii ani. Limbajul coregrafic este unul ușor de înțeles de către public. Corsarul, care are deja 150 de ani de când este dansat a rămas pe gustul spectactorilor îndrăgostiți de baletul clasic.”, a spus coregraful Vasily Medvedev despre actuala montare de pe scena ONB.

Libretul baletului Corsarul a fost scris de Jules-Henri de Saint-Georges după poemul The Corsair de Lord Byron. Foto ONB


Bilete pot fi cumpărate online de aici și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.

articolul original.

Spionaj și scandal româno-sârb la nivel înalt. Nu lipsesc rușii

3 October 2022 at 18:48

Procurorii DIICOT au descins astăzi, 3 octombrie, la sediul principal și la punctele de lucru (din București și Timișoara) ale NIS Petrol, o companie sârbească controlată de Gazprom.

UPDATE Toate persoanele aduse la audieri au părăsit sediul DIICOT Timișoara au părăsit sediul DIICOT Timișoara în jurul orei 22.00. Nimeni nu a fost reținut.

Știrea inițială Potrivit comunicatului DIICOT, motivul celor 9 percheziții ale procurorilor îl constituie suspiciunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transferul neautorizat de date informatice. În urma perchezițiilor, 8 persoane au fost duse la audieri. Dintre acestea, patru persoane sunt acuzate de spionaj.

„La data de 03.10.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara împreună cu D.C.C.O. și B.C.C.O. Timișoara au efectuat 9 percheziții domiciliare pe raza municipiilor București și Timișoara, parte din acestea la sediul și punctele de lucru ale unei companii multinațională, într-o cauză ce având obiect comiterea infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice.
În urma perchezițiilor au fost ridicate mai multe documente și medii de stocare a datelor, 8 persoane fiind conduse, în vederea audierii, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Cu privire la 4 dintre persoanele conduse la audieri (cetățeni străini și români), procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara au formulat acuzații sub aspectul comiterii infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice reținându-se că, în calitate angajați ai unei filiale a unei companii multinaționale (având responsabilități de natură managerială sau de altă natură în cadrul firmei ori, dimpotrivă, neavând autorizarea necesară desfășurării anumitor operațiuni în cadrul acestei firme), au eludat normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului, respectiv procedurile impuse de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale și au transmis date nedestinate publicității privind fondul de resurse (rezerve minerale) din România către firma din același consorțiu din Serbia.
Cercetările sunt continuate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara.”, se arată în comunicatul DIICOT.

NIS Petrol operează în România de mai mulți ani și deţine 19 benzinării Gazprom. Compania sârbească a concesionat de la Agenția Națională a Resurselor Minerale șase perimetre de petrol și gaze: două în județul Bihor, iar celelalte patru, în județul Timiș. Concesiunile au fost făcute pentru o perioadă cuprinsă între 20-25 de ani.

Compania NIS Petrol era obligată, potrivit contractului cu statul român, să anunțe Agenția Națională pentru Resurse Minerale de orice descoperire pe care o face în subteranul României. 

Potrivit unor surse apropiate anchetei, acest fapt nu s-ar fi întâmplat, iar informații, considerate sensibile, despre zăcămintele din vestul țării au ajuns la sediul central al companiei din Belgrad.

În ultimul deceniu, NIS Petrol a făcut prospecțiuni și în județul Bihor, în baza unor acorduri încheiate cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale în anul 2010. Activitatea firmei a fost blocată de mai multe ori, prin proteste ale bihorenilor, care s-au temut că NIS caută gaze de șist care, ulterior, vor fi exploatate prin metoda fracturării hidraulice.

Însuşi preşedintele NIS Petrol, Vadim Smirnov, a venit atunci la Oradea pentru a da asigurări că nu se caută gaze de şist, ci resurse convenţionale.

Mai mult, NIS Petrol a acționat ilegal, demarând prospecțiuni într-unul dintre perimetre, EX-1 Tria, înainte de a avea acordurile necesare din partea autorizațiilor locale.

În 2019, compania a anunțat că a identificat zăcăminte petroliere în partea de vest a țării, iar surse ale ziarului „Bihoreanul” au arătat că cel puțin unul este în Bihor. NIS urma să demareze și exploatarea zăcămintelor, însă informații privind această activitate nu au mai fost făcute publice.

Nu este pentru prima dată când numele companiei NIS Petrol este implicat într-un scandal. În urmă cu opt ani, în 2014, un geolog sârb ar fi fost împiedicat de poliţiştii de frontieră să scoată din țară date și informații legate de zăcămintele de petrol și gaz ale României. După ani, cauza a fost clasată.

Reacția președintelui Serbiei: Asta ne mai lipsea!

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a comentat evenimentele din România și a spus că tot ceea ce s-a întâmplat este rău pentru Serbia și că evenimentul nu are nicio legătură cu războiul pentru energie, ci cu un război politic și de spionaj.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić

„Va apărea acum peste tot în mass-media europeană și mondială, NIS este din Belgrad. (…) Nu exclud deloc posibilitatea unei vinovății a NIS, dar nu știu care este cazul, nu m-am ocupat de asta. Este important să subliniez că nu există cetăţeni sârbi, nu are nimic de-a face cu noi. Sunt în mare parte ruşi, dar vom cere mai multe informaţii de la poliţia română. Ei acuză pe una dintre companiile subsidiare ale NIS de scurgere de date sau ceva. Oricum, acesta e singurul lucru care ne lipsea, de parcă în fiecare zi luăm o piatră și tragem în Dumnezeu. Hai acum, explică tu că asta nu are nicio legatură cu statul sârb, când va fi anunțat în toate știrile lumii că este vorba de o companie din Belgrad”, a spus el adăugând „Și suntem foarte bine protejați de prietenii noștri din NIS”.

După cum a declarat un reprezentant al NIS din Belgrad pentru Euronews Serbia, principiul de bază al afacerii companiei NIS este respectarea strictă a reglementărilor legale aplicabile.

„Compania a cooperat și va coopera pe deplin cu toate autoritățile competente pentru a clarifica toate aspectele legate de activitățile companiei și ale angajaților săi din România”, a precizat NIS.

articolul original.
❌