ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 8 December 2022Q Magazine

Românii sunt răzbunați. Târgul de Crăciun de la Craiova, pe podium, înaintea Vienei

8 December 2022 at 19:14
image

Târgul de Crăciun din Craiova este, potrivit clasamentului realizat de europeanbestdestinations.com, pe locul al treilea în topul celor mai frumoase târguri organizate în Europa. Pe primele două locuri se află Budapesta și oraşul Gdańsk din Polonia, iar în urma României, pe locul al patrulea, s-a clasat Viena.

„Măcar suntem răzbunaţi, noi, românii, că suntem înaintea Austriei, astăzi. Realmente este o surpriză şi faptul că suntem înaintea Vienei cred că astăzi, pentru români, este o bucurie foarte mare”, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, imediat după aflarea rezultatului.

Anul trecut, Craiova s-a plasat, în acelaşi clasament, pe locul al şaselea.

„Le mulţumesc tuturor celor care au votat Craiova pentru a deveni una dintre cele mai frumoase destinaţii de Crăciun. Iată că suntem pe podium anul acesta. Asta înseamnă că trebuie să ne pregătim de următorul târg. (…) Sunt foarte mulţi turişti care au venit zilele acestea la Craiova şi sunt convinsă că după ce vor vedea noul clasament vor veni şi mai mulţi zilele următoare. Sunt convinsă că nu are nimeni căsuţe atât de frumoase de Crăciun. Sincer, speram să fie un loc mai sus decât locul 6. Am văzut că sunt foarte multe târguri de Crăciun foarte frumoase şi realmente este o surpriză şi faptul că suntem înaintea Vienei cred că, astăzi, pentru români, este o bucurie foarte mare”, a declarat Vasilescu.

Locul 5 a fost obţinut de Montbeliard, Franţa; locul 6 – Essen, Germania; locul 7 – Valkenburg, Olanda; locul 8 – Madeira, Portugalia; locul 9 – Govone & Asti, din Italia, iar pe locul 10 – Madrid, Spania.

Târgul de Crăciun de la Craiova a obţinut un total de 41.884 voturi, multe dintre acestea provenind din afara României – SUA, Marea Britanie, Ţările de Jos şi Germania. Între Craiova şi Gdansk, oraş clasat pe locul al doilea s-a înregistrat o diferenţă de 6.137 de voturi, iar Budapesta a câştigat locul I cu 51.253 de voturi.

În total, 374.803 de persoane, din 179 de ţări, au intrat pe site şi au votat pentru cele 20 de oraşe candidate, propuse de European Best Destinations. Din România, Craiova a fost singurul oraş înscris în competiţie.

articolul original.

Știrea care a așteptat 15 ani

8 December 2022 at 17:31
By: F J

Ministerul rus de Externe a anunțat joi că a eliberat-o pe baschetbalista Brittney Griner pentru a-l primi, la schimb, pe cetățeanul rus Viktor Bout, unul dintre cei mai importanți traficanți de arme din lume. Fiecare dintre cei doi era prizonier în Rusia, respectiv în SUA.

Schimbul dintre Victor Bout și Griner a avut loc joi pe aeroportul din Abu Dhabi, au relatat agențiile de presă rusești. Video Ria Novosti

Brittney Griner în timpul procesului de la Curtea Regională din Moscova, 25 octombrie 2022. Foto Maxim Shipenkov, Epa

Președintele american Joe Biden a anunțat că Griner, deținută în Rusia din februarie, este acum „în siguranță” și „în drum” spre Statele Unite.

„În urmă cu câteva momente am vorbit cu Brittney Griner. Ea este în siguranță. Ea este într-un avion. Ea este în drum spre SUA”, a scris președintele american pe Twitter. Foto White House

Soția baschetbalistei eliberate, Cherelle Griner, a declarat că a fost “copleșită de emoție”, exprimând gratitudinea sa către oficialii de la Casa Albă și de la Departamentul de Stat pentru acest final fericit.

Moscova a spus de multă vreme că ar dori ca traficantul de arme Viktor Bout să fie inclus în orice acord.

Fost ofițer militar sovietic, a fost unul dintre cei mai căutați bărbați din lume, acuzat că a vândut arme Al Qaeda, talibanilor și diferitelor guverne și militanți din Rwanda, Sierra Leone, Republica Democrată Congo și Algeria.

Filmul „Lord of War”, cu Nicolas Cage în rol principal și lansat în 2005, s-a bazat pe cazul său. Agențiile americane l-au vânat ani de zile până când l-au prins din urmă la Bangkok, în 2008, și l-au extrădat în SUA, în 2010.

„De ce rușii au fost atât de motivați atât de mult să-l elibereze pe Bout după capturarea sa este un mister.”, scria The New York Times, anul acesta în august.

„Orice informație secretă pe care Moscova s-ar fi îngrijorat că acesta ar putea-o dezvălui, probabil că a fost devoalată deja cu mult timp în urmă sau este cu siguranță livrată până acum. Dar poate fi, pur și simplu, un sentiment de solidaritate din partea președintelui Vladimir V. Putin al Rusiei, fost ofițer K.G.B.”, arăta ziarul american.

„Există o mulțime de indicii în biografia lui Bout, chiar și pe pagina sa Wikipedia, care sugerează că a avut legături strânse cu serviciile secrete sovietice și ruse”, a declarat Michael A. McFaul, fost ambasador american la Moscova. „Știți cine mai e la fel? Putin. Presupun că Putin vrea să-și elibereze tovarășul. Loialitatea dintre acești oameni, cekiști (n.r. Precursorul KGB), este profundă.”, spunea ambasadorul pentru The New York Times.

Americanca Griner risca să stea nouă ani după gratii în Rusia după ce a fost condamnată pentru acuzații de trafic de droguri. La proces, Griner – care a jucat baschet pentru o echipă rusă în intersezonul din SUA – a declarat că a folosit canabis pentru a se vindeca de accidentările sportive, dar că nu a vrut să încalce legea.

La orele 16, joi, 8 decembrie, canalele de Telegram anunțau: „Avionul în care se află Viktor Bout a aterizat la Moscova. Aceasta este o știre care a așteptat 15 ani.”.

În ciuda eforturilor făcute de administrația Biden pentru eliberarea unui alt american Paul N. Whelan, fost ofițer de marină, arestat în Rusia pentru spionaj, Moscova nu a ieșit din logica practicată până acum și în cazul schimburilor de prizonieri cu Ucraina, de unu la unu.

Cel mai important prizonier, raportat la numărul eliberat în schimbul său, rămâne soldatul israelian Ghilat Shalit, care a revenit acasă în 2011, după ce fusese capturat de Hamas în 2006, la schimb fiind eliberați 1027 de palestinieni.

articolul original.

Iulian Dumitrescu și Sorin Grindeanu au găsit soluția pentru aglomerația de pe Valea Prahovei

8 December 2022 at 16:46

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Consiliul Judeţean Prahova au încheiat un acord de parteneriat, potrivit căruia administraţia publică judeţeană va construi drumurile necesare descongestionării circulaţiei din Comarnic, Buşteni şi Azuga, iar Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, va finanţa aceste lucrări din fonduri europene.

Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu, şi directorul CNAIR, Cristian Pistol, au semnat, în prezenţa ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, un acord de parteneriat potrivit căruia administraţia publică judeţeană va construi drumurile necesare descongestionării circulaţiei din oraşelor Comarnic, Buşteni şi Azuga. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, va finanţa aceste lucrări din fonduri europene.- informează într-un comunicat de presă Consiliul Judeţean Prahova.

Finanţarea investiţiilor se va face din fonduri europene – prin Programul Operaţional de Transport 2021-2027, iar valoarea estimată a acestor lucrări este de 341 milioane lei pentru Acces rutier A3 – Comarnic, respectiv, de aproape 838 milioane lei pentru Acces rutier complementar A3 Azuga-Buşteni.

Centura Comarnicului va avea 5,860 kilometri şi va fi finalizată în doi ani de la semnarea contractului de proiectare şi execuţie. Drumul de acces complementar necesar descongestionării circulaţiei din oraşele Buşteni şi Azuga va avea 9,434 kilometri şi va fi finalizat în trei ani.

Lucrările presupun construcţia părţii carosabile, a unui semitunel, a unor poduri, podeţe, pasaje subterane şi supraterane, intersecţii simple cu străzile locale şi giratorii la intersecţia cu DN1, lucrări de apărări de maluri, terasamente şi de consolidare versanţi.

Studiile de fezabilitate pentru cele două obiective de investiţii au fost realizate de Consiliul Judeţean Prahova și au primit toate avizele necesare, inclusiv cel al Comisiei Tehnico-Economice de la CNAIR.

Proiectele ar urma să fi terminate în cel mult trei ani de la semnarea contractelor.

„Îi mulţumesc domnului ministru Sorin Grindeanu, care dă dovadă de viziune și înţelepciune, finanţând aceste lucrări cruciale pentru Prahova. A înţeles că împreună – Ministerul Transporturilor şi Consiliul Judeţean Prahova – putem produce impact naţional, regional şi local în dezvoltarea infrastructurii de transport rutier”, a declarat Iulian Dumitrescu.

,,Împreună cu Consiliul Județean Prahova dorim să aplicăm soluții pentru separarea traficului turistic de cel de tranzit, prin construcția unor căi rutiere suplimentare la Azuga, Bușteni și Comarnic. În perioada imediat următoare CJ Prahova va lansa licitațiile pentru proiectarea și execuția acestor obiective. În acest moment sunt 54 de protocoale încheiate cu autoritățile locale, ceea ce face ca implementarea unor proiecte de interes zonal să fie mult mai eficientă- a precizat Sorin Grindeanu.

articolul original.

Academia Română a premiat lupta a doi intelectuali pentru patrimoniul cultural românesc din Transilvania

8 December 2022 at 15:27

Arhivistul şi sociologul Ioan Lăcătuşu şi teologul şi muzeograful Erich-Mihail Broanăr din Sfântu Gheorghe au fost premiaţi de Academia Română cu diploma Distincţia Culturală pentru valorificarea patrimoniului cultural al românilor din Arcul Carpatic.

Dr. Ioan Lăcătuşu a precizat că această „răsplată morală onorează activitatea rodnică şi performantă” desfăşurată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) şi Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan (CSDMNC) din Sfântu Gheorghe, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, pentru păstrarea patrimoniului cultural-documentar referitor la istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din Arcul Carpatic şi valorificarea expoziţională şi editorială a acestuia, prin introducerea în circuitul public a unor volume de referinţă pentru cunoaşterea realităţilor complexe din sud-estul Transilvaniei în istorie şi contemporaneitate.

Prof. Ioan Lăcătușu (centru), înconjurat de oameni care i-au sprijinit eforturile de păstrare și valorificare a patrimoniului național Foto Facebook

„Datorită activităţii desfăşurate în decursul ultimului sfert de veac de către cercetătorii celor două instituţii şi partenerii acestora, s-a reuşit constituirea unui bogat fond de carte rară şi veche bisericească, de icoane şi alte odoare bisericeşti, o arhivă valoroasă care cuprinde documente din secolele XVII-XXI referitoare la românitatea din zonă, cu suişurile şi coborâşurile sale, cu performanţele deosebite realizate, cu principalele repere ale convieţuirii interetnice şi cu pierderile irecuperabile.Cele două instituţii, cu resurse umane şi financiare reduse, beneficiind de o superbă solidaritate a specialiştilor din ţară, au redat istoriei locale, regionale şi naţionale principalele contribuţii ale românilor din această parte de ţară la formarea patrimoniului naţional şi cultural românesc, acoperind astfel un gol existent în istoriografia românească” , se arată într-un comunicat de presă, remis joi AGERPRES.

Printre proiectele realizate în ultimii ani, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, al Secretariatului General al Guvernului, al Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliului Local Sfântu Gheorghe, precum şi al unor sponsori se numără „Promovarea identităţii spirituale româneşti prin restaurarea şi conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox”, „Promovarea identităţii culturale româneşti din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, „Recuperarea şi punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din judeţele Covasna şi Harghita”, „Promovarea Limbii Române în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş prin Susţinerea Presei Scrise şi On-line Româneşti din Regiune”, înfiinţarea bibliotecii virtuale Eurocarpatica realizarea filmului documentar „Comunităţi româneşti din judeţul Covasna” , precum şi organizarea cu regularitate a unor manifestăril cultural-ştiinţifice.

Potrivit sursei citate, primul act de recunoaştere de Academia Română a activităţii de cercetare a istoriei şi culturii românilor din sud-estul Transilvaniei, desfăşurate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita a fost hotărârea Prezidiului Academiei Române, din anul 2018, prin care a aprobat în unanimitate acordarea egidei Academiei Române Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), sub coordonarea Institutului de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Şincai din Târgu Mureş.

Diploma Meritul Academic a fost acordată istoricului Narcis Dorin Ion, pentru excepţionala dăruire în domeniul muzeologiei şi istoriografiei, iar celelalte două diplome Distincţia Culturală au fost acordate publicistei Mădălina Corina Diaconu pentru realizarea rubricii radio Poveştile Academiei şi artistului plastic basarabean Tudor Stavilă cu prilejul împlinirii a 70 de ani. 

articolul original.

Eșec la JAI. România rămâne la porțile Schengen

8 December 2022 at 13:52

Austria s-a ținut de cuvânt și a votat împotriva aderării României la Spațiul Schengen.

Iohannis: România nu se oprește aici!

La reuniunea JAI s-a încheiat votul așteptat de toți românii. Rezultatele nu sunt cele așteptate. Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Votul Olandei nu a fost împotriva noastră, ci împotriva Bulgariei, dar, pentru că cele două țări au candidat împreună, votul a fost contorizat și de România.

Singura țară care a primit undă verde este Croația, deși, potrivit informațiilor, Germania încercase să o folosească drept monedă de schimb pentru a convinge Austria să voteze pentru România.

„Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români.

România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene.”, a transmis președintele Klaus Iohannis, cel care afirmase că „va negocia până în ultimul moment”.

„Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic.

România va continua să acționeze cu responsabilitate, hotărâre și bună credință în direcția consolidării securității interne a Uniunii Europene, așa cum a făcut-o și până acum.

Mulțumesc tuturor statelor membre și Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE și în consolidarea proiectului european, au susținut aderarea țării noastre.
Sprijinul și solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european.

Dragi români, România nu se oprește aici! Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge.” a promis Klaus Iohannis, după 8 ani de mandat.

Rareș Bogdan cheamă la arme, adică la boicot

Europarlamentarul Rareș Bogdan a dat detalii cu privire modul în care s-a desfășurat votul de astăzi.

„Olanda a anunțat că susține aderarea României, dar nu susține aderarea Bulgariei. Votul era pentru România și Bulgaria la pachet, astfel că Olanda a cerut decuplarea României de Bulgaria. În schimb, Bulgaria și-a folosit dreptul de veto și s-a opus decuplării de România, la înțelegere cu Austria. Austria ar fi fost dispusă să voteze intrarea României în Schengen în iunie sau septembrie anul viitor, cu condiția ca restul statelor să fie de acord și dacă doar România ar fi intrat în Schengen, nu și Bulgaria. „A fost un joc făcut de Austria cu Bulgaria”, a declarat Rareș Bogdan la Antena3 CNN.

„Eu o spun extrem de direct. Astăzi, împotriva intereselor României și românilor a fost Austria. Din acest moment, fiecare cetățean român și mai ales companiile de stat din România – Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Electrica, toate companiile mari de stat care în acest moment au carduri bancare și conturi bancare prin care rulează zeci, sute de milioane de euro lunar prin Raiffeisen și Erste Bank sunt obligați de către fiecare român în parte să-și închidă conturile de la Raiffeisen și Erste, pentru că comportamentul Austriei a fost sfidător, revoltător, afgresiv și nesimțit la adresa României. Voi solicita celor din consiliile de administrație de la companiile de stat să meargă la alte bănci”, a spus Rareș Bogdan.

Rareş Bogdan a anunţat apoi, într-o intervenţie la Digi24, că va cere scoaterea partidului conservator austriac din PPE, în urma votului de respingere a aderării României la Schengen, în Consiliul JAI. El a arătat că în acest moment, e confirmat că Austria are o problemă cu România pe care o consideră o ţară de mâna a treia, fapt care va duce la reacţii.

Despre o sesizare la Curtea Europeană de Justiţie, europarlamentarul PNL a precizat că este dificil un astfel de proces. „Gândiţi-vă că chestiunea pe care ne-a făcut-o Austria, acum trei sau patru ani de zile, cu blocarea copiilor români de a încasa aceeaşi alocaţie ca şi copiii austrieci, a durat 4 ani sau 5 ani de zile procesul. Chestiunea cu Curtea de Justiţie durează foarte mult şi înseamnă costuri uriaşe pentru România, pentru că oamenii vor sta în continuare la graniţă, firmele de transport vor plăti în continuare între 200 şi 400 de euro, din cauza existenţei graniţei Schengen, deci situaţia nu este una simplă şi lucrul acesta trebuia să şi-l asume Austria”, a explicat Rareş Bogdan.

El a precizat că ceea ce este cert este că „românii nu vor mai privi cu aceeaşi simpatie o ţară care până acum a avut o relaţie privilegiată cu sufletul românesc şi poporul şi statul român”.

Despre apartenenţa partidului conservator din Austria la PPE, Rareş Bogdan a spus: „Noi, PNL, rămânem în PPE. Dar, în acelaşi timp, astăzi, în câteva minute va începe o nouă şedinţă, voi intra prin skype şi voi solicita scoaterea din PPE a OeVP ( conservatorilor austrieci, nr), pentru modalitatea în care s-a comportat Austria”. El a arătat că „nu poţi să votezi o rezoluţie a partidului la Congresul de la Rotterdam, nu poţi să votezi alături de România rezoluţia de la Parlamentul European şi după aceea să întorci totul în ultimele două săptămâni fără a avea repercusiuni”.

Refuzul cu care a fost tratată România constituie o umilință pe care politicienii români o vor putea explica cu greu milioanelor de cetățeni din țară și din diaspora.

Marcel Ciolacu: Vor exista consecințe pentru Austria în urma acestui vot absurd!

„O majoritate covârșitoare a statelor membre ale Uniunii Europene a spus astăzi că România merită în Schengen! O majoritate covârșitoare a statelor UE a recunoscut eforturile incredibile ale României pentru îndeplinirea acestui obiectiv! Tuturor acestor prieteni adevărați ai țării noastre le mulțumesc!

Din păcate, în afara votului de conjunctură al Olandei – care a precizat că nu este contra României, guvernul de dreapta din Austria a ales astăzi să fie pe contrasens cu Uniunea Europeană.

Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin. Unitatea și stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca, în vremuri grele, să-și abandoneze camarazii europeni și să servească – în schimb – intereselor Rusiei.

Este clar că Austria s-a decuplat de Europa. Cu siguranță, vor exista consecințe pentru Austria în urma acestui vot absurd! Statele europene nu vor uita că decizia de astăzi a guvernului de dreapta austriac are efecte grave asupra viitorului european.

România nu are nevoie de îngăduința Austriei! Noi vrem doar să fim tratați corect, cu respectul cuvenit oricărui alt stat european!

Și vreau să mulțumesc în mod special familiei politice social-democrate europene care a înțeles eforturile României și ne-a susținut permanent. Ajutorul premierilor din cele mai importante state, ajutorul comisarilor europeni și al colegilor noștri de stânga din Europa până în ultima clipă a fost decisiv pentru ca România să se bucure de o asemenea susținere la nivel european. În același timp, dreapta europeană trebuie să își asume această situație, care creează o problemă uriașă Uniunii Europene însăși. Gestul cancelarului de dreapta austriac este și eșecul dreptei europene, care nu a fost în stare să gestioneze această situație.

Toată Europa ne dă dreptate, știm că – de această dată – dreptatea este de partea României. Și trebuie să mergem până la capăt! România trebuie să meargă mai departe, să se ducă în Consiliul European de săptămâna viitoare.

Nu renunțăm, nu ne dăm bătuți! Partidul Social Democrat va continua să depună toate eforturile pentru ca România să fie admisă în Schengen, așa cum am făcut-o și când a fost vorba de aderarea la NATO și Uniunea Europeană sau de ridicarea MCV.”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Kelemen Hunor: O decizie mizerabilă!

„O decizie mizerabilă!

Astăzi, Consiliul miniștrilor europeni de Justiție și Afaceri Interne (JAI) a respins aderarea României la spațiul Schengen.

Veto-ul Austriei este o atitudine incorectă, imorală, lipsită de argumente solide, arătând un joc politic mizerabil. Da, este o decizie mizerabilă împotriva fiecărui cetățean român, împotriva tuturor comunităților din România, împotriva bunului simț, împotriva legilor care guvernează libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene. România, de 11 ani, îndeplinește toate criteriile de aderare la spațiul Schengen, are susținerea tuturor statelor membre iar Austria, prin această decizie ipocrită, arată încă o dată că regulile și valorile comune pot fi încălcate în picioare.

România va continua să lupte pentru acest drept, trebuie să facă acest lucru demn, curajos, fără niciun compromis și fără a ceda la șantajul mizerabil din partea Austriei.

În aceste vremuri grele și complicate trebuie întărită solidaritatea europeană și nu excluderea. Nu numai România are nevoie de această solidaritate, ci întreaga Uniune Europeană.”, a scris Hunor pe pagina sa de Facebook.

Dacian Cioloș: Opoziția Austriei nu este un accident

„Ce vedem azi în poziția guvernului Austriei este cinism la rang de politică de stat, fața hidoasă a populismului și politicieni pentru care parteneriatul e bun doar atunci când servește intereselor proprii. Am fost luați ostatici într-o tentativă a guvernului de la Viena de a duce dosarul european privind politica de azil într-o direcție favorabilă lor. Era previzibil, dar, din păcate, politicienii români s-au concentrat mai mult pe cum să iasă ei bine în presă, în loc să negocieze ferm, în ultimii ani și în ultimele luni, o poziție puternică a României.

Opoziția Austriei nu este un accident. Dincolo de jocurile politice de la Viena, este și rezultatul politicii noastre. Relațiile într-un parteneriat veritabil se construiesc în timp. Poți obține lucruri în negocieri când construiești relații de încredere suficient de puternice cât să conteze atunci când celălalt trebuie să facă o alegere dificilă. Pentru mine, este evident cine nu și-a făcut treaba în interesul țării, acum și în anii care au trecut. Dar mi-aș dori să înțelegem cu toții că nu vom avea niciodată o poziție puternică în UE, pe măsura forței pe care trebuie să o aibă România, atâta vreme cât avem politicieni periferici și provinciali.

România are nevoie de lideri politici care știu să negocieze, care pot să propună și să susțină argumentele noastre, care au o viziune și un plan pe termen lung, care sunt fermi și joacă de pe poziții egale cu șefii de stat sau de guvern din celelalte țări. Ca cetățeni și lideri politici, avem câteva lecții de învățat de aici, lecții pe care ar fi trebuit să le fi învățat de mult.

De aceea, calm si de la capăt. Avem de muncit. Nu gălăgia și nu boicotul cu pârtia de schi sunt soluția, ci acțiunea calculată, strategia, perseverența, viziunea politică. O să avem ocazia să răspundem la ce s-a întâmplat astăzi, dar nu înfierbântați, ci calm și precis.”

Corina Crețu: O zi nefastă pentru România!

„Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei in spațiul Schengen. Reprezentantul Olandei a explicat ca tara sa considera Bulgaria nepregatita. Austria s-a opus in mod deschis aderării României.

Este trist pentru Romania, care ar fi trebuit – in opinia mea – sa solicite vot separat pentru Romania și Bulgaria.

Mai avem speranta Consilului Uniunii Europene din 15 decembrie.

Cred ca se cuvine, totusi, sa multumim Președinției Cehe a Uniunii Europene, care ne-a sprijinit foarte mult in ultimele sase luni.

Președinția Suediei, care începe de la 1 Ianuarie, nu intenționează sa mai pună pe agenda Președinției sale acest subiect.

Apoi, de la 1 Iulie 2023, ne poate reveni speranta, pe timpul Președinției Spaniole a Uniunii Europene, care susține pe deplin intrarea României in spațiul Schengen.

Drept consecință, accesul nostru este blocat pentru moment.

O zi nefasta pentru Romania, pe care romanii nu o merita.”

Gabriela Firea: Este dezamăgitoare poziția Austriei față de cetățenii români!

„Decizia luată în urmă cu puțin timp la Bruxelles este profund incorectă și o mare nedreptate la adresa țării noastre.

România merită să intre în spațiul Schengen, îndeplinește toate condițiile și așteaptă de prea multă vreme ca toți partenerii europeni să accepte această realitate.

Este de neînțeles pentru multă lume de ce Austria blochează intrarea noastră în Schengen. În marea familie europeană avem cu toții aceleași drepturi, iar libera circulație este cea mai importantă. Austria nu a fost convinsă să renunțe la solicitările considerate nejustificate nici parteneri importanți ai României, precum Germania sau Franța, care ne-au sprijinit la întâlnirea Consiliului JAI de astăzi.

Susțin în continuare că toți cetățenii statelor membre UE au aceleași drepturi, nu sunt unii mai presus de ceilalți. Este dezamăgitoare poziția Austriei față de cetățenii români!”

articolul original.

Domnule Cancelar, ce presiuni s-au făcut?

8 December 2022 at 13:15
image

Cancelarul austriac a aruncat miza pe masă în direct și fără perdea: ÎN ULTIMUL AN, le-a zis europarlamentarilor români la întâlnirea de la Viena de aseară, au fost făcute presiuni asupra companiilor austriece din România. Aoleu! Păi să vedem!

Ce s-a întâmplat în ultimul an? Care e compania austriacă supărată? Cumva OMV? Și de ce e supărată? Că nu i-a mai ieșit chiar tot tot cum a vrut? Că s-a modificat Legea offshore după placul ei, dar nu chiar de tot?

1. OMV s-a dus peste premierul Ciucă să ceară a) să nu i se aplice obligația de a da 40 la sută din gazul din Marea Neagră statului român și b) să nu i se mai aplice decizia cu 50 de bani la litru, din care ei plătesc 25. De ce? Că e OMV!

2. Pentru că nu i s-a spus „Da, să trăiți! Cum porunciți!”, pe 18 noiembrie a ieșit ministrul de interne austriac că avem probleme cu Schengen.

3. Pe 21 noiembrie, OMV s-a dus la Iohannis. Supriza (și pentru mine, nu doar pentru ăia): Iohannis le-a trântit ușa nu paltonul, cerându-le să se decidă odată dacă fac investițiile în Marea Neagra au ba!

4. Atunci au scos la înaintare cancelarul. Care până atunci nu văzuse nicio migrație dinspre România.

Aceasta e calendarul șantajului.

De ce-l practică? Pentru că le-a mers de când au intrat în România în 2004!

Câteva exemple!

Când au luat Petrom, s-au angajat nu doar să nu închidă Arpechim, ci să o dezvolte. Au închis-o, n-au pățit nimic

Când s-au făcut zece ani și a expirat termenul de neatins redevențele și le puteam atinge, candida Ponta la președinție si n-au mai mărit redevențele. Și nimeni după Ponta nu le-a mai mărit.

Când a descoperit Curtea de Conturi că au să ne dea 6,7 miliarde de lei, nu le-a luat nimeni miliardele astea.

Când a descoperit ANAF că au făcut evaziune de 62 milioane de lei la plata salariatilor printr-o firmă din Cipru, n-au pățit nimic.

Nici acum n-au pățit nimic. 25 de bani la litru e nimic. Au profit de 9 miliarde în primele 9 luni ale anului, față de 1,6 anul trecut în aceeași perioadă.

Ca atare, dl Cancelar, ce presiuni s-au făcut? Eu aș vrea să se facă! Să ia Ciucă, Ciolacu, Iohannis creionașele și să înceapă să socotească: 6,7 miliarde de aici, 62 de milioane de colo… Dacă am mai baga niște anchete și cu lemnul cărat, atunci chiar am fi și noi un stat!

articolul original.

Aderarea României la Schengen. Ce câștigăm și ce dăm

8 December 2022 at 13:03
image

Mai devreme sau mai târziu, se va întâmpla ceea ce România își dorește de cel puțin 15 ani și se pare că acum este cel mai aproape de momentul aderării la Spațiul Schengen, întrucât chiar acum se discută despre aderarea a trei țări membre UE: România, Croația și Bulgaria.

Este posibil ca, de data aceasta, cererea de aderare a țării noastre să fie aprobată, deși Austria, prin ministrul său de Interne, încă se opune acestui demers. Cert este că acum par că sunt întrunite condițiile pentru un vot favorabil, iar dacă Austria își va schimba poziția (este nevoie de acordul unanim al tuturor țărilor membre), România ar putea deveni parte a acestui acord.

Pe scurt, Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, care permite cetăţenilor din țările europene agreate – Acordul a fost semnat în anul 1985, în localitatea Schengen (Luxemburg), de unde și numele acestuia – să circule liber pe teritoriul și între aceste țări. Nu dispar total controalele la frontieră, dar sunt realizate pe baza unor criterii bine definite, ceea ce înseamnă fluidizarea traficului în vămi, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. Normele după care sunt realizate controalele sunt cuprinse în Codul frontierelor Schengen.

Dacă România va fi acceptată în spațiul Schengen, este evident că aceste norme vor trebui aduse în legislația națională, adoptate și implementate intern. Ceea ce vede toată lumea și, prin urmare, este și subiectul dezbaterilor naționale din aceste zile, sunt avantajele, evidente, pe care le vom avea ca stat membru al acestui spațiu. Este vorba, înainte de toate, despre fluidizarea și rapiditatea trecerii frontierelor, pentru că se reduc mult timpul și birocrația aferentă verificărilor documentelor în vamă. Cu noile norme, accesul românilor, dar și al mărfurilor care pleacă ori tranzitează România, va fi mult mai ușor. Ceea ce va fi un avantaj major, contribuind inclusiv sau mai ales la accelerarea schimburilor comerciale. Partea despre care se vorbește mai puțin în aceste zile, poate chiar mai importantă vizavi de avantajele aderării, se referă la consecințele pe piața internă a forței de muncă. Dacă au fost acordate permisele de muncă aprobate la sfârșitul anului trecut, în România s-ar putea să lucreze circa 100.000 de cetățeni străini, din afara  UE. În cazul aderării, este probabil că o bună parte dintre aceștia ar putea alege să emigreze în alte state europene, astfel că România s-ar putea confrunta, în scurt timp, cu o nouă criză pe piața forței de muncă, abia ameliorată, odată cu valul de muncitori asiatici care lucrează acum în domenii deficitare, precum agricultură, construcții, horeca.

Pe de altă parte, am putea asista chiar la înăspriri ale regimului de muncă pentru străinii din afara UE –  permise de muncă și de şedere, de exemplu – dat fiind că, la o eventuală acceptare a României în Spațiul Schengen, acestea vor fi aspecte reglementate pentru tot spaţiul Schengen, la care România va trebui să se alinieze. Astfel că, vor urma inerente schimbări și pe acest palier, asupra cărora autoritățile române încă nu au făcut vreun anunț.

Este cert, însă, că vom avea de-a face cu un aspect mai puțin bun pentru piața forței de muncă locală, întrucât străinii vor avea posibilitatea să plece în țările europene dezvoltate, unde pot găsi condiții mai bune, și materiale, și financiare. Deficitul accentuat al forței de muncă se va traduce inevitabil în creșteri salariale care, la rândul lor, vor pune presiune pe costul bunurilor și serviciilor în piață şi, deci, vor genera un impuls inflaționist peste cel pe care îl avem deja.

Chiar dacă, în cazul aderării nu vom asista la o plecare în masă imediată, este clar că România se va confrunta cu acest fenomen și este obligatoriu ca autoritățile române să găsească rapid soluții de menținere a forței de muncă existente în țară și de aducere a unei forțe de muncă suplimentare. Să nu uităm că, de exemplu, planurile de investiții ale PNRR se bazează pe premisa disponibilității unei mase semnificative de muncitori în țară, care poate să ducă la bun sfârșit toate proiectele asumate până în 2026 (altfel, riscăm să rămânem și fară bani și fară investiții).

În loc de concluzie, am putea spune că aderarea la Spațiul Schengen vine pentru România și cu plus și cu minus. Cheia ar fi să găsim soluțiile prin care să profităm la maximum, economic și social, de avantaje și să reducem prin măsuri rapide și eficiente efectele negative inerente acestui pas.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 900 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

articolul original.

Jurnal cu Iureș și Omul lui Dumnezeu

8 December 2022 at 12:23

12 noiembrie. Ce bucurie am trăit săptămâna trecută, la TNB, văzând Creatorul de teatru, piesa dramaturgului austriac Thomas Bernhard, cel care a urât toată viaţa lui premiile și care, paradoxal, a primit atâtea!

Ce dor mi-era de o piesă clasică, de un text cu sens, de un joc fără urlete, fără accese licenţioase la care publicul să râdă tâmp și absurd, de actori care să ocolească pierzania asta bulevardieră în care teatrul, care ar trebui să cultive, să educe, să genereze gândire și uimire, alunecă frivol în ultimii ani!

Am găsit-o!


Marcel Iureș în Creatorul de teatru Foto Florin Ghioca, TNB

Creatorul de teatru este una dintre acele piese în care actorul își joacă propriul rol și tocmai prin el are libertatea de a evoca istoria și realitatea imediată, cu tragicul ei, cu „munţii de nimeni” care sunt slăviţi, în timp ce valorile sunt ignorate, cu degradarea omului copleșit de „zgomot”…

Marcel Iureș, într-un monolog de două ore, întrerupt rareori de Alexandru Bindea, de Lucian Iftime (excepţional) sau Alexandra Sălceanu, face un rol care te cucerește, te ţine captiv, atent, prins. Este expresiv în cele mai mici gesturi, în tăceri, în repetiţii, aparent redundante, și este memorabil rostind convins că „femeile fac teatru”, în timp ce „bărbaţii sunt teatru”, în disperarea aproape stinsă cu care cere în univers „Atât vreau: să mi se lase credinţa!” și face o lungă pauză înainte de a adăuga „Credinţa în meseria mea de actor…”, pentru ca tocmai în această pauză, în această secundă de tăcere, fiecare spectator să-și poată urca gândul… la Dumnezeu, unde ne „spusese” Iureș prin nespus!

(Scena mi-a amintit un moment de pe vremea lui Ceaușescu, eram copil încă, și Ion Lucian – cred că la Comedie, nu mai reţin exact – rostește subversiv, într-o piesă: „Ce fericiţi suntem! Ce fericiţi!” și începe să plângă, cu ochii lui „ca două farfurioare de ceai” – vorba lui Alecu Popovici – în timp ce publicul amuţit, înţelegând afrontul subtil adus dictaturii care ne guverna, se ridică și îl aplaudă, deși piesa nu se terminase și știam cu toţii că Securitatea era printre noi…)

Și pleci din sală tot cu Iureș în creier care îndemna atrabilar: „Imaginaţi-vă un oraș în care s-ar opri tot acest zgomot! Imaginaţi-vă un minut de liniște! Ar fi sinucideri în masă!”

Minunat domnule Dabija, cât de simplă, dar cât de profundă și cu sens aţi făcut regia acestei piese!

Ana Ciontea, deși nu scoate un cuvânt, redă pitoresc și semnificativ, printr-o tuse repetată, ratarea, lipsa talentului care îi definește pe unii actori, pe scenă sau în viaţă! Rolurile fără cuvinte sunt cele mai grele. Și ea este splendidă în această piesă.

Am împărtășit bucuria acelei seri cu Simona Miculescu, ambasadoarea noastră la UNESCO, rafinată consumatoare de cultură cu care am bântuit deseori prin sălile de concerte și de operă ale lumii, dar au fost cu noi sau lângă noi, atâţia oameni frumoși, de la Oana Zamfir, la doctoriţa Dana Safta, de la premiata noastră Ana Maria Marinca, până la Teodora și Ducu Bertzi, doctoriţa Dana Jianu și formidabila Irina Margareta Nistor, vocea pe care orice român ar recunoaște-o dintr-o mie! N-au încăput toţi în poze.

Mergeţi să vedeţi această piesă la Teatrul Naţional! Este o pledoarie pentru dramaturgia adevărată, care spune adevărurile interzise subliminal, și este mărturia faptului că, la 71 de ani, Marcel Iureș este cea mai bună versiune a sa ca actor. L-am aplaudat cu toţii în picioare…

14 noiembrie

Harry Truman a fost președintele american care a ordonat utilizarea noilor bombe nucleare produse de Statele Unite ale Americii, pentru a grăbi sfârșitul războiului împotriva Japoniei.

După ce sute de mii de oameni au murit în urma bombelor atomice aruncate deasupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, Japonia a capitulat.

Astăzi, la Ankara, șeful CIA s-a întâlnit cu omologul său rus, „pentru a-l avertiza asupra consecinţelor pe care le-ar genera eventuala folosire a bombelor nucleare de către ruși în Ucraina”.

Tocmai în lumina acestei întâlniri, m-a amuzat coincidenţa lecturii mele de acum.

Redau aici scrisoarea trimisă de Harry Truman editorialistului Irv „Kup” Kupcinet, care îl lăudase în ziarul Chicago Sun-Times, pentru asumarea de care a dat dovadă. Da, chiar așa, președintele american era lăudat pentru acţiunile sale!

Este doar una dintre epistolele care explică acţiuni și personalităţi istorice strânse în cartea lui Montefiore, pe care o citesc zilele acestea.

Dragă Kup,

Am apreciat în mod deosebit articolul din 30 iulie, din care mi-ai trimis un exemplar.

Am avut grijă să nu comentez articolele publicate pe tema aruncării bombei, din simplul motiv că decizia a fost întru totul explicată în memoriile mele și a fost luată cu scopul de a salva 125.000 de tineri americani și 125.000 de tineri japonezi, care altminteri ar fi fost uciși, și asta a realizat. A mai salvat, probabil, încă o jumătate de milion de tineri din ambele tabere, care ar fi putut rămâne mutilaţi pe viaţă.

Trebuie să ţii minte întotdeauna că oamenii uită, cum spuneai în articolul tău, că bombardarea de la Pearl Harbor a avut loc când noi eram în relaţii de pace cu Japonia și încercam din răsputeri să negociem un tratat cu ei. Tot ce trebuie să faci este să ieși și să stai pe puntea crucișătorului în Pearl Harbor, cu 3.000 de tineri dedesubt, care n-au avut nicio șansă să scape cu viaţă. Lucrul acesta este valabil pentru alte două-trei crucișătoare scufundate la Pearl Harbor. În total, au fost între 3.000 și 6.000 de tineri care au pierit atunci, fără vreo declaraţie de război. A fost omor clar.

Am știut ce făceam când am oprit războiul, care ar mai fi ucis o jumătate de milion de tineri din ambele tabere, dacă acele bombe nu ar fi fost aruncate.

Nu am niciun fel de regrete și, în împrejurări asemănătoare, aș proceda din nou la fel – iar această scrisoare nu este confidenţială.

Cu sinceritate, al dumitale, Harry Truman”

Numărul total al deceselor în urma atacurilor de la Hiroshima și Nagasaki nu a putut fi stabilit cu exactitate.

Potrivit unor rapoarte, au fost între 129.000 și 240.000 de japonezi uciși în urma lansării celor două bombe. Jumătate dintre decese s-au produs în primele zile ale atacurilor, iar celelalte au survenit la câteva luni sau ani, din cauza arsurilor, a radiaţiilor și a cancerul care s-a declanșat.

În anii următori, a crescut riscul de leucemie, iar în 1950 s-au înregistrat cele mai multe decese.

Tot din cauza atacurilor a crescut riscul de a dezvolta cancer de sân, de cancer tiroidian și de plămâni.

În 1957, autorităţile din Japonia au anunţat primul caz de cancer tiroidian, iar în 1972 au fost diagnosticaţi aproximativ 3.800 de oameni.

Statele Unite rămân singura ţară care a folosit vreodată o bombă atomică. Să sperăm că va fi și ultima!

16 noiembrie

Staţi că nu înţeleg: ne-am culcat azi noapte cu rachete trase de Rusia asupra Poloniei și ne-am trezit cu ele trase de Ucraina?!

Și acum ce facem? Nu mai activăm articolul 5 împotriva unei ţări care a atacat un centimetru NATO? Cum, nici măcar pe 4?

Ce-am fi făcut noi dacă Ucraina omora doi români? Așa, din greșeală?!!

Dar să lăsăm războiul și rachetele și să ne întoarcem la lucruri serioase.

Destinul lui Van Gogh, viu sau mort, cred că este unul dintre cele care pot inspira mulţi oameni în derivă. Neiubit de mic, într-o permanentă derivă emoţională, socială, profesională, avansând din eșec în eșec, acest pictor de care mă simt legată prin însăși drama vieţii lui, are parte de o atât de uluitoare și divină mântuire. Și pe pământ, nu doar în ceruri.

Aproape anual revin la Arles pentru „a-l urma” și mereu mă întorc mai posedată de nebunia lui.

Artistul care nu a vândut decât un singur tablou în timpul vieţii sale, Podgoria roșie, cu 400 de franci – cca 16 lire sterline pe atunci – (și care este astăzi la ruși – unde altundeva?!! – la Muzeul Pușkin din Moscova), a stabilit recorduri pentru tablourile lui… în moarte.

Zilele trecute, un anonim a plătit 117 milioane de dolari pentru Livada cu chiparoși, vândut la o licitaţie a Casei Christie’s. Lucrarea făcea parte din colecţia privată a lui Paul Allen, unul dintre fondatorii Microsoft.

Precedentele recorduri înregistrate de picturile lui Van Gogh erau cele de 82 milioane de dolari pentru Portretul Doctorului Gachet (1990) și de 81 de milioane de dolari pentru Muncitor pe câmp (2017).

V-am lăsat aici, de multe ori, imagini din expoziţiile lui, la fel cum v-am „trimis” să vedeţi primul film de artă pictat care îi este dedicat, Loving Vincent. Nu mă mai repet!

Sufletul său chinuit, disperarea și sentimentul ratării care l-au însoţit până la sinucidere, determinând-o, sunt pe deplin compensate de imensa preţuire pe care o găsește acum creaţia sa.

Știu, pentru el poate fi prea târziu! Dar pentru noi, care avem nevoie de Credinţă în echilibrul universal al lui Dumnezeu, este chiar când trebuia…

22 noiembrie

Astăzi, mergeam pe Rue de la Paix spre Operă și am văzut un magazin de ceasuri care m-a fermecat. Am sunat la sonerie, ca la magazinele de ceasuri scumpe unde nu poţi intra decât dacă ţi se deschide din interior, și am nimerit într-un paradis al timpului măsurat.

Aveam să aflu că artizanii La Pendulerie fac parte din patrimoniul vivant al Franţei și că restaurează ceasurile piese de muzeu de la Louvre și Versailles.

Am lăsat mai multe fotografii și imagini video pe pagina mea de Facebook.

Se spune că timpul de care te bucuri, nu e timp irosit… Acesta a fost un timp al bucuriei descoperirii!

29 noiembrie

Marți, 28 noiembrie, am fost la Avanpremiera filmului Man of God Omul lui Dumnezeu, la Park Lake, pe la Titan, am mers de mi s-a făcut rău vreo oră și ceva prin trafic, o călătorie în cealaltă parte a Bucureștiului, cât până la Eghina.

Paradoxal, filmul care spune povestea Sfântului Nectarie nu este deloc un film religios, ca dovadă că în prima zi de la proiecție a uimit lumea, devenind al patrulea în cinematografele progresistei și LGBT-istei Americi, după Batman, Jujustu Kaisen 0 și  Uncharted.

Eram atât de bulversată la finalul filmului, de modul în care a fost filmat, de tensiunea in crescendo, dusă la apogeu fix în ultima clipă a peliculei, încât n-am mai fost capabilă nici măcar s-o felicit pe Yelena Popovic, regizoarea sârbă, prezentă în sală și care a făcut o capodoperă, pur și simplu.

Am băut a doua zi un ceai cu ea și am aflat că deși e om credincios, nu-și propusese vreodată să facă un film cu sfinți, dar mai ales cum un film pe care ea, ca om, avea să-l oprească de cel puțin două-trei ori, gata să-l abandoneze din cauza dificultăților financiare, s-a făcut el însuși prin minuni de care doar Cerul e capabil, datorită unor donații de sute de mii de euro, venite de la oameni pe care nu i-a întâlnit sau cunoscut vreodată.

Voi scrie în numărul de ianuarie, povestea în detaliu.

Filmul a depășit recordul încasărilor obținute de James Bond în Grecia și a fost promovat intens chiar și de Biserica Catolică, Vaticanul alegându-l drept Filmul de credinţă al anului.

Uluitor de generos în aprecierile sale critice la adresa peliculei, Emir Kusturica a recunoscut că acest film întoarce oamenii la credință, arătându-le Sensul:

„Într-o lume care a renunțat la Evanghelie și a abandonat ideea că viața este un proces inspirat de credință într-un sens superior, filmul Yelenei Popovic are un efect vindecător.

Omul lui Dumnezeu ne îndrumă să ne întoarcem pe calea care ne duce înapoi, la drumul principal pe care l-am pierdut, la această autostradă a vieții în care poticnirea nu este un stil, ci întruchipează ideea că viața este țesută din forțe opuse a căror greutate o putem depăși doar dacă suntem în căutarea lui Dumnezeu. Occidentul post-creștin l-a trădat pe Dumnezeu, depărtându-se de Înțeles și de ordinul superior și astfel s-a încurcatîn sărăcia spirituală.

Filmul Yelenei ne oferă o perspectivă asupra laturii interioare a ființei, sugerând că nu ne mai rămâne nimic altceva decât să ne recâștigăm armonia pierdută sub raiul credinței.”

Mickey Rourke face o scenă de un minut FA-BU-LOA-SĂ!

Eu nu am mai trăit până la acest film realitatea unei săli (și includ aici Opera sau Ateneul Român) în care NIMENI nu a mâncat nachos sau pop corn, NIMĂNUI nu i-a sunat telefonul și nu a primit mesaje, în care părea că NIMENI nu mai respiră și în care, la final, în ultima scenă care o dezvăluie pe prima, cu o mână care scrie cu o pană veche înmuiată în cerneală, pe un pergament, am auzit bătăile inimii oamenilor și simfonia stomacului cuiva care nu mâncase probabil. Era atât de liniște încât se auzea nu omul, ci înlăuntrul lui!

Mergeți să-l vedeți! Din 2 decembrie este în 60 de cinematografe din țară. Și luați-i și pe alții să-l vadă!

L-aș pune în manualul cinematografiei obligatorii! Mă duc să-l revăd zilele acestea.

E un film despre care mai mult aș tăcea, lăsându-l să vorbească singur! 

4 decembrie.

Doamne, am fost astă seară la Băneasa și-am revăzut filmul Omul lui Dumnezeu.

Am invitat-o pe profesoara mea de pian, pe Andreea și pe Ionuț. Fiecare dintre noi de profesii diferite, cu preocupări diferite. Când s-a terminat, stăteam toți țintuiți în scaune.

Și în această sală n-a mâncat nimeni, deși mulți cumpăraseră câte ceva de ronțăit, n-a băut nimeni, n-a sunat niciun telefon, n-a vibrat niciun mesaj, n-a respirat nimeni. Așa ceva nu am trăit eu la Băneasa de când mă știu!

Mă gândeam, în timp ce-l revedeam, cum îmi povestise regizoarea Yelena Popovic c-a făcut filmul acesta, chinuit, cu 1.400.000 de euro, fiind gata de multe ori să-l oprească pentru că nu mai avea bani! Rețineți această sumă: un milion patru sute de mii de euro!

Și are un succes nebun în toate țările, criticii afirmând chiar că e mai bun decât recentul Father Stu al lui Mel Gibson, lansat în America în același timp cu Man of God.

Asta în timp ce compania Disney a cheltuit 180 de milioane de euro (180 de milioane, da?!?) pe filmul Strange World în care personajul principal este promotor LGBT și are cele mai proaste încasări din toată istoria companiei, de la înființare și până acum. Estimau venituri de 40 de milioane de euro în primul weekend de la momentul lansării, și au obținut 4.

Omul lui Dumnezeu a fost, timp de patru săptămâni, cel mai vândut film pe Amazon!

Cam așa lucrează Dumnezeu!

Când ne-am ridicat să ieșim, am văzut o doamnă, slăbuță, fină, cu ochelari, care plângea copleșită de emoție. Am înțeles-o atât de bine! M-am dus pe rândul ei, toată lumea plecase deja, rămăsese doar ea, am sărutat-o pe obraz și i-am spus: Așa am plâns și eu marți seara, când l-am văzut prima dată!

S-a uitat la mine zâmbind, dar era incapabilă să spună ceva pentru că acest film chiar te lasă fără cuvinte! Habar nu am cine e, dar noi, cei care plângem pentru destinul tragic al Sfântului Nectarie, NU suntem niște străini.

articolul original.

Dominic Fritz a pledat cauza României la ORF

8 December 2022 at 12:06
image

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a vorbit la ORF (postul național de televiziune al Austriei) despre nevoia ca România să fie primită în Schengen.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Fritz a afirmat că în intervenția de aseară la postul ORF a transmis că guvernul austriac face „o greșeală istorică”.

„Am intrat aseară în direct la știrile postului național al Austriei, ORF și am vorbit încă o dată despre nevoia urgentă ca România să fie primită azi în Schengen. Guvernul Austriei face o greșeală istorică cu veto-ul lui.

Bineînțeles, trebuie găsite soluții pentru provocările politicilor de migrație. Însă soluția nu poate fi să refuzăm milioanelor de europeni accesul egal în UE.

Pentru că românii și bulgarii nu sunt cetățeni europeni de clasa a doua.”, a scris Fritz pe Facebook.

Într-un comunicat de presă al Primăriei Timișoara, Dominic Fritz detaliază aspectele pe care le-a atins în intervenția sa la postul de televiziune austriac.

„Guvernul Austriei ar face o greşeală gravă dacă ar fi singura ţară din UE care ar bloca acest pas extrem de important spre integrarea europeană. (…). Sunt primarul unui oraş care va fi anul viitor Capitală Europeană a Culturii. Un oraş care a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, care e supranumit Mica Vienă, Timişoara. Şi sunt eu însumi un primar care (…) m-am născut şi am crescut în Germania. Şi cu toate astea, fiindcă există această minunată UE, timişorenii m-au ales, acum doi ani, să le fiu primar. Apelul meu este: timişorenii, acum doi ani, au dărâmat o barieră şi chiar este momentul ca şi europenii să dărâme o barieră. Aceasta este bariera Schengen-ului, care pur şi simplu nu se mai potriveşte Europei de azi”, a declarat primarul Timişoarei, Dominic Fritz, la postul de televiziune austriac, potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Primăriei Municipiului Timişoara.

El a adăugat că motivul principal invocat de Austria pentru neacceptarea României în Schengen, migraţia ilegală, este unul fals.

„România nu se află pe ruta balcanică. Nici nu se află chiar în Balcani. Dacă există probleme, poate ar trebui discutate şi cu Grecia. Grecia face parte din zona Schengen. Bineînţeles, trebuie găsite soluţii pentru provocările politicilor de migraţie. Însă soluţia nu poate fi să refuzăm milioanelor de europeni accesul egal în UE. Pentru că românii şi bulgarii nu sunt cetăţeni europeni de clasa a doua. Aceste două teme nu au de-a face una cu cealaltă”, a mai explicat primarul Timişoarei.

Întrebat ce spune dezbaterea pe tema Schengen despre starea Europei, primarul a ales să sublinieze contextul pozitiv care nu trebuie periclitat.

„Văd cum libertatea de mişcare, călătoriile libere şi faptul că nu mai trebuie să stai ore întregi la graniţă au ajuns să fie o normalitate. Şi e ceva pe care generaţia mea nici n-ar putea să-şi mai imagineze altfel. Tocmai de aceea suntem aşa revoltaţi, că la 15 ani după aderarea României la UE, încă nu este cazul pentru noi. Mai ales România stă foarte clar de partea Europei, de partea Ucrainei împotriva agresiunii ruse. Şi nu ne permitem să punem în pericol această dinamică pozitivă în favoarea Europei pentru nişte ieftine jocuri politice pe termen scurt”, a concluzionat Dominic Fritz.

articolul original.

Indiferent care va fi decizia Austriei, România va fi în 2023 parte a Spațiului Schengen

8 December 2022 at 11:06
image

Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), este convins că în 2023 România va fi parte a Spațiului Schengen.

Ceea ce ar putea fi considerat optimism, ținând cont de evoluțiile de ultim moment ale discuțiilor pe această temă de la Bruxelles, se bazează pe credința că la Viena există politicieni care înțeleg că relațiile excepționale româno-austriece nu trebuie expuse „puseurilor populiste” ce țin de agenda electorală.

Remus Pricopie îi sfătuiește pe politicienii români să nu răspundă provocărilor, să fie echilibrați și să-și mențină unitatea. De asemenea, el subliniază că politica mare „se face cu calm, cu răbdare, cu argumente, nu cu emoții sau agresivitate”.

„Indiferent care va fi decizia de astăzi a Consiliului Miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din UE (JAI), România va fi în 2023 parte a Spațiului Schengen. Dacă Austria ne va susține azi, la Consiliul JAI, sau se va abține de la vot, decizia politică este clară, iar procedurile tehnice vor fi declanșate pentru a implementa, chiar și etapizat, această hotărâre până în martie-aprilie 2023. Dacă Austria va face astăzi recurs la dreptul de veto, România și celelalte țări europene vor avea la dispoziție și alte instrumente pentru ca, în final, în termen de câteva săptămâni, să se ajungă la un acord, urmând ca apartenența țării noastre la Spațiul Schengen să fie efectivă tot în martie-aprilie 2023.

Eu sunt, totuși, convins că la Viena sunt politicieni și diplomați care înțeleg că relațiile politice excepționale pe care România și Austria le-au construit în decenii de muncă și respect reciproc nu trebuie expuse unor puseuri populiste, care țin strict de o agendă electorală internă.

Prin urmare, ceea ce trebuie să facem acum este să fim echilibrați, să ne menținem unitatea politică internă (mai rar pentru politica de la București), să fructificăm larga susținere europeană (fapt fără precedent, de la aderarea României la UE – 2007 – și până astăzi) și să nu răspundem provocărilor, chiar și atunci când ele sunt lansate de un premier/cancelar european. Politica mare se face cu calm, cu răbdare, cu argumente, nu cu emoții sau agresivitate. În acest sens, nu mă îndoiesc de capacitatea diplomației românești, condusă de președintele Iohannis și de ministrul Aurescu, de a utiliza toate instrumentele potrivite, inclusiv toate tehnicalitățile procedurale europene, pentru ca, în final, românii să se bucure în totalitate de principiul liberei circulații, consfințit în tratatele europene”, a declarat Remus Pricopie, rectorul SNSPA.

articolul original.

Ministrul de interne austriac reafirmă: Nicht Rumänien in Schengen

8 December 2022 at 09:44
image

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care se desfăşoară la Bruxelles, relatează Agerpres.

Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI.

El reafirmase miercuri, la postul public de radio austriac ORF, hotărârea Vienei de a se opune prin veto aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta. Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este „un apel de urgenţă“ către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.

articolul original.

Un europarlamentar german cere scuze poporului român

8 December 2022 at 09:23
image

Europarlamentarul Guido Reil, cel care a comparat România cu Vestul Sălbatic, şi-a cerut iertare poporului român pentru criticile aduse ţării noastre într-un discurs pe care l-a susţinut în Parlamentul European, în luna octombrie, reacţia lui fiind publicată joi pe către deputatul social-democrat Natalia Intotero pe pagina sa de Facebook.

Declaraţia parlamentarului european a fost făcută după ce acesta a vizitat judeţul Hunedoara, la începutul lunii decembrie, la invitaţia deputatului Natalia Intotero, preşedintele Comisiei pentru educaţie din Camera Deputaţilor.

În mesajul său, deputatul european menţionează că după vizita în România a reuşit să-şi creeze o imagine proprie despre poporul român, pe care l-a apreciat ca fiind primitor, binevoitor şi mândru de cultura sa.

„În octombrie, în Parlamentul European, am ținut un discurs cu privire la aderarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen. Acest discurs a rănit foarte mulți români. La momentul acela mi-am justificat părerea bazându-mă pe experiența mea personală cu românii din orașul meu natal din Germania, Ruhrgebiet. Români care în mare parte aparțin populației de etnie romă. După cum am spus, am rănit foarte mulți români cu afirmația mea și sunt recunoscător pentru că am fost invitat în România de către parlamentarul român Natalia Intotero, care mi-a oferit ocazia să-mi creez o imagine proprie. Trebuie să spun că am întâlnit oameni incredibili de binevoitori și primitori. Oameni care sunt săraci, mai săraci decât cei din Germania. Dar oameni care sunt totuși bogați, pentru că sunt mândri. O mândrie pe care mulți germani au pierdut-o. Oameni care sunt mândri de povestea lor. Mândri de cultura lor, mândri de țara lor. O țară care este una cu biserica ei. O țară care construiește biserici noi. Oameni care își iubesc familia – familia clasică. Toate acestea sunt lucruri pe care și eu le iubesc și pentru care am un respect deosebit.

De aceea, vreau să vă spun din toată inima că doresc să îmi cer iertare poporului român, mândrului popor român.”, spune deputatul european Guido Reil într-un mesaj video.

La rândul său, deputatul Natalia Intotero şi-a exprimat aprecierea faţă de mesajul parlamentarului european, menţionând că doar prin colaborare şi educaţie pot fi depăşite barierele sociale „create artificial de omenire în secole întregi de polarizare şi violenţă”.

„Doar prin colaborare şi educaţie putem să depăşim acele bariere sociale care au fost create artificial de omenire în secole întregi de polarizare şi violenţă. Împreună, putem să găsim înţelegere comună în orice situaţie. Cel mai important lucru este să facem paşi concreţi în acest sens. Indiferent de rezultatul votului privind aderarea României în spaţiul Schengen, indiferent câte obstacole întâmpinăm în drumul nostru, în pofida încercărilor constante de dezbinare, vom rămâne un popor mândru şi unit. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a menţionat deputatul social-democrat.

Parlamentarul european Guido Reil s-a aflat, la începutul lunii decembrie, într-o vizită de trei zile în judeţul Hunedoara, la invitaţia deputatului Natalia Intotero, care spunea, la acea vreme, că doreşte ca oaspetele său să cunoască „România adevărată”.

Deputatul european a vizitat, printre altele, Castelul Corvinilor din Hunedoara, Muzeul Aurului din Brad, Colegiul Naţional „Decebal“ Deva unde sunt mai multe clase cu predare în limba germană, Episcopia Devei şi Hunedoarei şi grădiniţa pentru copii, o fermă construită şi dezvoltată cu fonduri europene. 

articolul original.

Unde este Iohannis?

8 December 2022 at 08:53
image

Intrăm sau nu în Schengen? Se răzgândește Austria în ce ne privește? Nu peste mult timp în Consiliul JAI se va ști exact care va fi situația României. Dincolo de jocul politic cinic, de lipsa argumentelor raționale, de ignorarea oricăror statistici și rapoarte, dincolo de reacții mai mult sau mai puțin emotive, o întrebare devine din ce în ce mai fără răspuns: unde este Iohannis?

Rodica Culcer a lansat această întrebare într-o postare pe pagina sa de Facebook. Mai mult, ia în calcul un scenariu care se suprapune aproape perfect psihologiei președintelui Iohannis: „Dacă iese bine, va ieși la rampă și își va trece reușita în cont; dacă iese prost, nu e vina lui, care stă la Cotroceni de opt ani, ci a altora.”

În analiza sa, Culcer arată că nu propaganda și falsele manifestări sunt cele care pot ajuta în acest joc politic internațional, joc din care România este „o pradă atât de ușoară pentru carnasierii din politica internațională”.

Vă prezentăm textul analizei realizate de Rodica Culcer.

„Deși toată clasa politică și vasalii săi din mass media, mai ales din televiziuni, au creat un climat de isterie națională cu privire la intrarea în spațiul Schengen, văd că prea puțini se întreabă unde este președintele Iohannis, cel care, prin Constituție, are atribuții în reprezentarea intereselor țării pe plan extern și mai are și mari ambiții internaționale. De ce îl trimite la Viena pe ineptul Bode, pe care nu îl ia nimeni în serios nici măcar în spațiul carpato-danubiano-pontic, unde standardele în viața publică sunt atât de joase, darmite în Europa? Nu cumva președintele știe de fapt că avem prea puține șanse de a adera cu drepturi depline și nu vrea să fie asociat cu un eșec? Îi stă în fire. Dacă iese bine, va ieși la rampă și își va trece reușita în cont; dacă iese prost, nu e vina lui, care stă la Cotroceni de opt ani, ci a altora. De aceea se sparg în figuri ziariștii arondați puterii dând cu pietre în austrieci, după ce, tot la ordin, i-au târât prin noroi pe olandezi. Nu îi apăr nici pe unii, nici pe ceilalți și, personal, chiar mi-aș dori să intrăm în Schengen, chiar dacă nu merităm. Dar ei fac un joc politic cinic, cum îl fac toți, căci politicienii sunt aceiași pretutindeni. Nu participăm la o gală de binefacere, ci la un joc politic la nivel internațional ale cărui reguli guvernanții noștri și Iohannis ar fi trebuit să le cunoască demult, iar jurnaliștii și analiștii agreați de putere ar fi trebuit să-l analizeze obiectiv, fără ira et studio. De propagandă și false manifestări de patriotism suntem sătui. Nu ajută la nimic.

Jurnalismul autonom se practică tot mai puțin, mai ales la televiziunile de știri, devenite galeria echipelor naționale perdante, dar acolo unde se mai practică merită să fie urmărit. Înțelegem mai bine jocurile politice de la Bruxelles dacă o ascultăm, de pildă, pe Mihaela Gherghișan la RFI, care a explicat astăzi dimineață că Olanda face jocurile împotriva noastră cu mâna Austriei, care are și o problemă internă înaintea unor alegeri interne dificile, iar Suedia ne poate susține public oricât vrem, pentru că nu votează în Consiliul JAI deoarece va prelua președinția rotativă a Consiliului UE de la 1 ianuarie și aceasta este cutuma la Bruxelles. Totodată, țările bogate din Nord, precum Olanda, Germania și altele, garantează de fapt împrumutul internațional prin care este finanțat PNRR deoarece au un rating de AAA, deci nu prea poți să te rățoiești la ele, când ești printre sărăntocii Europei – că, dacă nu ai fi, nu ți-ar pleca oamenii cu milioanele din țară. Precis o știe și Iohannis și o știu politicienii români care – așa cum Nehammer vorbește pentru electoratul propriu – vorbesc și ei pentru electoratul român, care trebuie să dea vina pe străini, nicidecum pe guvernanții români din ultimii 11 ani, care nu au reușit să convingă statele membre ale spațiului Schengen.

Nu neg jocul mizerabil al Olandei și Austriei, dar cum de ajunge România o pradă atât de ușoară pentru carnasierii din politica internațională? Printre altele, pentru că românii acceptă corupția și calitatea proastă a celor care conduc și populează instituțiile statului. Da, îndeplinim condițiile tehnice pentru Schengen, dar nimeni, în primul rând noi, nu avem încredere în cei care operează echipamentele sofisticate, cum nu avem încredere nici în cei care ne guvermează. Dați-mi un sondaj recent care arată că guvernul se bucură de încrederea populației. Exemplele care susțin neîncrederea noastră și a partenerilor din UE sunt destule, bine documentate pe parcursul anilor, nu le mai repet. Vă semnalez și articolul lui Alin Th Ciocârlie pe Hotnews, în care face bilanțul dosarelor de corupție din vămi, soldate aproape toate cu achitări. Mai bine am vorbi despre acest fenomen, care distruge România încet, dar sigur, în loc să ne comportăm exact ca la meciurile echipei naționale: susținem echipa deși știm că joacă prost, are antrenor mediocru și nu are cum să câștige decât prin abandonul adversarilor.

În sfârșit, nu neg că austriecii și olandezii sunt cinici și au o grămadă de probleme interne. Dar și noi avem o grămadă de probleme, destul de urâte, poate chiar mai urâte decât ale lor, de care nu ne mai ocupăm, căci stăm călare pe gard ca să ne uităm în curtea vecinilor. Și, dacă vorbim de vecini, să nu ne scandalizăm de Viktor Orban când acceptăm ca valeții săi din UDMR să facă parte din coaliția de guvernare. Iar Iohannis, dacă tot se ascunde, bine ar face – și îl rog frumos – să stea acolo, în vizuina lui, până i se va termina mandatul. Măcar să nu-l mai vedem și să nu-l mai auzim.”

articolul original.

8 din 10 gospodării din România au acces la internet

7 December 2022 at 22:26
image

Din totalul gospodăriilor, 82,1% au acces la internet de acasă, în creṣtere cu 1,3% faţă de anul trecut iar 9 din 10 persoane care au folosit vreodată internetul au între 16 și 74 ani.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, distribuția arată astfel: în mediul urban, 88,6% din gospodării sunt conectate la internet, cu 14,9% mai mult decât ponderea de 73,7% a gospodăriilor din mediul rural.

În profil teritorial, conectarea la internet a fost mai răspândită în regiunea Bucureşti-Ilfov (peste 9 din 10 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Centru (85,2%) şi Nord-Vest (85,0%). Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de Nord-Est (76,6%), Sud-Muntenia (77,5%) ṣi Sud-Est (78,4%).

9 din 10 persoane care au folosit internetul au vârsta între 16 și 74 de ani

Procentajul din această categorie de vârstă fost de 89,7%, în creştere cu 1,1% faţă de anul trecut (89,7% faţă de 88,6%), din care 95,4% în ultimele 3 luni, în creştere cu 1,1% faţă de 2021 (95,4% faţă de 94,3%).

Dintre utilizatorii curenţi, 69,2% folosesc internetul de mai multe ori pe zi, iar 21,1% o dată pe zi sau aproape zilnic.

Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de 95,5% în regiunea Bucureṣti – Ilfov, cel mai ridicat procent din ţară, urmată de Nord – Vest cu 93,1% ṣi Vest cu 92,0%. La polul opus se află Sud-Muntenia cu 85,4%.

Bărbații folosesc mai mult internetul decât femeile

Proporția bărbaților care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puțin mai mare decât cea a femeilor: 90,0% față de 89,3%, diferența de 0,7% fiind în scădere față de anul trecut când se înregistra un ecart de 1,6%.

Odată cu înaintarea în vârstă, ponderea persoanelor care utilizează internetul, din grupa de vârstă 16-34 ani, a fost de 98,1%, în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 ani a ajuns la 73,3%.

Anul trecut, 70% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au beneficiat de internet de mare viteză, în creştere de la 16% cât era în 2013, arată datele Oficiului European pentru Statistică (Eurostat).

În 2021, Malta a înregistrat o acoperire de 100% în ceea ce priveşte internetul de mare viteză pentru toate gospodăriile, fiind urmată de Luxemburg (96%), Danemarca (95%), Spania (94%), Letonia (90,7%), Ţările de Jos (90,6%), Portugalia (90,5%), Irlanda (88,7%) şi România (87,1%), la polul opus fiind Grecia (20%), Cipru (41%) şi Italia (44%).

articolul original.

Slava Österreich. Plăcuțe vieneze la tot poporul

7 December 2022 at 22:20

În experiența mea de cîrcotaș profesionist, de cinic sastisit, rar mi-a fost dat să văz o asemenea unitate națională entuziastă în cuget și simțiri cum este zilele astea ura împotriva Austriei.

Uitați Centenarul. Un fîs mediocru. Uitați Ziua Națională. O frăsuială lipsită de orice fel de emoție autentică. Uitați orice încercare mermelită de a aduna românii laolaltă în vreun scop.

Caricatură de Costel Pătrășcan

Nici una nu se compară cu ce se întîmplă zilele astea. Ura unește. Ce liant social. Ce program ideologic. Ce emoție colectivă. Ce fior de apartenență.

De la cei mai suveraniști intenși pînă la cei mai globaliști patetici, toți rostesc același lucru: le vrem pielea pe băț. Ah, vrem mațe de austriac la pachet. Dar te rog eu, să fie proaspete, dom’ măcelar. Dă-ne de-alea aburinde. Un litru. Doi. Un lighean. Mai bine dă-le pe toate, că văd eu ce fac cu ele.

Ce vorbești tu, neamule? Românii știu două sute de soluții la refuzul austriac de a intra în Schengen. De la cele mai naive pînă la cele mai medievale.

Circulă liste cu boicot. Vituperăm istoric și economic și politic și geostrategic. Am descoperit dulcea nevoie de putere, de atitudine, dorul de răzbunare. Adică sindromul castratului nostalgic. Genial. Nu-mi vine să cred.

De la dragul de Caramitru Jr la dragul de măCiucă al nost’. De la puistul de Ponta la medievalul de Palada. De la suveranistul Capsali la kaghebistul Ernu. De la cvasi-nazistul Preda la lingăul de Traian Ungureanu, acest cameleon remarcabil.

De la deontologul Cristache la deontologul Ciutacu la deontologul Turcescu la deontologul Iohannis la deontologul Rareș la deontologul Hurezeanu la deontologul Ciolacu la deontologul Simion la deontologul…

Toți deontologii ideologi ai acestei nații fleașcă, indiferent de coloratura lor ideologică, au o singură spumă la gură, uniți în cuget și simțiri: să dăm lichide la habsburgi. Acum. Acum! Multe lichide. Multe!

Nu contează că pe persoană fizică toți s-ar sfîșia cu toți. Neah. Piua. Avem o treabă cu un dușman extern, apoi după ce-l terminăm, putem să reluăm meciul de unde i-am pus pauză.

Ah, ce fabulos. Ah, ce simplu. Elementary, my dear Watson. Și eu, bietul de mine, care credeam că niciodată această țară nu va putea fi unită de ceva.

Ei, aș. Iete că se poate. Și ce simplu este. Ah, Doamne, ce simplu este. Slava Österreich. Plăcuțe vieneze la tot poporul. Genial. Doar decît genial. Românii merită tot ce e mai bun. Ghinion.

articolul original.

Industria, Educația și Cercetarea, domenii de interes pentru Emiratele Arabe Unite și România

7 December 2022 at 21:04
image

Preşedintele Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, s-a întâlnit azi cu noul ambasador extraordinar și plenipotential al Emiratelor Arabe Unite, E.S. Sultan Mohamed Majed Alali. Oaspetele a fost însoţit de adjunctul misiunii, Mahrah Alshaya Al-Ali.

Obiectivul principal al întâlnirii l-a constituit identificarea de modalităţi concrete de colaborare, cu scopul de a promova potenţialul celor două economii şi de a impulsiona cooperarea bilaterală- se precizează într-un comunicat de presă.

Iuliu Stocklosa i-a prezentat succint E.S. Sultan Mohamed Majed Alali potenţialul economic al Capitalei, în context national, şi oportunităţile de afaceri şi investiţionale oferite de România, atât ca ţară membră a Uniunii Europene, cât şi prin prisma poziţiei sale geostrategice.

Primul birou de reprezentare al CCIB și expoziția permanentă

Cu acest prilej, președintele CCIB a vorbit și despre strategia instituției sale în domeniul relaţiilor externe și a subliniat importanţa acordată dezvoltării relaţiilor economice şi comerciale cu ţările din Orientul Mijlociu. Iuliu Stocklosa a punctat relaţiile solide construite de CCIB cu parteneri din EAU, în special din Emiratul Sharjah, în care a funcţionat primul nostru birou de reprezentare, dar și o expoziţie permanentă, proiect care s-a bucurat de succes din partea ambelor comunităţi de afaceri. Totodată, oficialul român a evidenţiat evoluţia schimburilor comerciale bilaterale, din ultimii doi ani, precum şi a investiţiilor făcute de firmele din EAU în ţara noastră.

Iuliu Stocklosa a apreciat că organizarea, în curând, a ,,Zilei Oportunităţilor de Afaceri”, dedicată E.A.U., dar și a unei miniexpoziţii va fi un bun prilej pentru ca cele două comunităţi de business să se cunoască şi va constitui un excelent punct de plecare pentru identificarea şi operaţionalizarea unor proiecte de cooperare în beneficiul ambelor părţi.

Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România consideră că relaţiile economice româno-emirateze, deşi vechi şi puternice, au încă potenţial semnificativ de amplificare.

E.S. Sultan Mohamed Majed Alali a fost foarte deschis în a susţine toate demersurile care vizează dezvoltarea cooperării economice şi comerciale bilaterale şi a subliniat importanţa pe care o acordă deschiderii unor linii directe de dialog cu reprezentanţii comunităţii de afaceri din ţara noastră. Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România a apreciat că energia, transportul, agricultura, tehnologia informaţiei şi domeniul logistic sunt domenii cheie care oferă oportunităţi semnificative, se mai precizează în comunicat.

articolul original.
Before yesterdayQ Magazine

Mesaj de la Putna: „Suntem bogați nu pentru că suntem mulți, ci pentru că suntem una!”

7 December 2022 at 19:10

Obștea Mănăstirii Putna a marcat miercuri, printr-o slujbă de Te Deum, împlinirea a 30 de ani de stăreție a Părintelui Arhimandrit Melchisedec Velnic. „Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este, pogorând de la Părintele Luminilor. Noi doar atât în viața noastră avem de făcut: Să ne predăm, să ne lăsăm în mâna Preabunului Dumnezeu”, a spus starețul, citat de Agenția Basilica.

„În inima largă a Sfinției Voastre am fost și noi chemați și primiți”, a spus Protos. Hrisostom Ciuciu în numele obștii. „Ați lărgit inima atât de mult, încât obștea întreagă s-a lărgit. Și astăzi putem să spunem și chiar o facem, că Putna se întinde dincolo de hotarele acestei mănăstiri.”

„Obștea cea lărgită a Putnei, așa cum o numim noi, dă mărturie că Dumnezeu lucrează și lucrează din belșug. Dă mărturie că monahismul a redevenit ceea ce a fost odată. Monahismul ridică fruntea dreptmăritorilor creștini prin aceea că este darul lui Dumnezeu”, a adăugat protosinghelul.

El a menționat că Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic este un alt ctitor al mănăstirii și a amintit că el a promovat intens canonizarea sfinților putneni în calendarul bisericesc: Sf. Ier. Iacob Putneanul și ucenicii săi, Sf. Cuv. Sila, Paisie, Natan și Arsenie. „Ne-ați învățat nu doar să-i cinstim pe înaintașii noștri, ci să-i și iubim”, a spus protosinghelul.

El a menționat o afirmație făcută de Părintele Stareț Melchisedec la numirea sa: „Suntem darul lui Dumnezeu și trebuie să devenim din ce în ce mai mult dar al lui Dumnezeu, pentru că un dar nu face altceva decât să unească.”

Prețul unirii în duh: jertfa părintelui

„Suntem bogați nu pentru că suntem mulți, ci pentru că suntem una. Acum 30 de ani, ne-ați îndemnat să fim strâns uniți ca un trup, să ne întărim unii pe ceilalți. Dacă vedem pe unul căzând, să-l ridicăm”, a precizat Părinte Protosinghel Hrisostom Ciuciu.

„Într-adevăr suntem un trup, dar cu mult sânge s-a construit acest trup. Cu adevărat ați făcut, părinte, ca ceea ce a zis Sf. Pavel să se întâmple aici. Ne-ați ajutat să ne altoim în acest trup al Sfinției Voastre”, a mai spus protosinghelul.

„Altoitul înseamnă să pui rană pe rană. Se crestează pomul, se crestează și crenguța. Rană pe rană. Însă nu-i ușor să fii tulpină. Crenguța se crestează o singură dată. Pomul rămâne veșnic rănit. Ne rugăm la bunul Dumnezeu ca această rană să vă mângâie în Împărăția Cerului”, a încheiat Părintele Hrisostom Ciuciu.

Părinții iconari din obște au pictat și i-au dăruit starețului Putnei o copie a Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni care veghează în biserica voievodală a mănăstirii.

„Să ne predăm lui Dumnezeu”

„Aveam această convingere lăuntrică mereu că va veni unul mai bun care să conducă, un adevărat stareț”, a mărturisit Arhim. Melchisedec la finalul ceremoniei. „Și mă gândeam că va veni un alt stareț, așa cum știam eu din Pateric, care să conducă obștea Mănăstirii Putna.”

„Dacă s-a făcut ceva, este prin mâna Maicii Domnului întinsă, prin darul Sf. Voievod Ștefan”, a adăugat părintele stareț. „Noi doar atât în viața noastră avem de făcut: Să ne predăm, să ne lăsăm în mâna Preabunului Dumnezeu.”

„Nu noi suntem cei care dăm, Hristos dă. Să nu uităm că Duhul lui Dumnezeu se roagă întru noi cu suspine negrăite. Dar, ca să se roage și să vie Duhul între noi, trebuie să te așezi, să te dăruiești”, a adăugat starețul.

„Singura noastră șansă și putere nu este altceva decât alipirea de Hristos și a rămâne cu Hristos. Când Îl ai pe Hristos, ai tot ce-ți trebuie și Hristos știe cum să poarte de grijă.”

„Cât m-am lăsat, nu știu, cât m-am predat, nu știu. Un singur lucru știu și o mărturisesc cu toată sinceritatea: că ceea ce s-a făcut s-a făcut cu ajutorul și cu sprijinul lui Dumnezeu și datorită rugăciunilor acestei obști”, a încheiat Arhim. Melchisedec Velnic.

Repere biografice

Arhimandritul Melchisedec Velnic s-a născut în 1961, la Ceplenița, în județul Iași, primind la botez numele de Mihai. A studiat la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1979-1984) și la Institutul Teologic de Grad Universitar din București (1985-1989).

S-a închinoviat 1 iulie 1989 la Mănăstirea Putna și a fost tuns în monahism de Arhim. Iachint Unciuleac în 7 septembrie 1989.

În 10 septembrie 1989, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist l-a hirotonit ierodiacon, iar în 15 august 1990  Părintele Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, l-a hirotonit ieromonah.

A fost hirotesit protosinghel de Preasfințitul Părinte Gherasim Putneanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în 7 decembrie 1992, în aceeași zi în care Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, l-a instalat ca stareț. Arhiepiscopul Pimen l-a hirotesit arhimandrit în 7 martie 1993.

Arhim. Melchisedec Velnic este exarhul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, o slujire pe care a împlinit-o, cu o scurtă pauză, începând din 1997. A înființat Schitul „Sfîntul Prooroc Ilie” din Salaș, care deservește o comunitate ucraineană din Bucovina, și Schitul „Acoperămîntul Maicii Domnului” din Muntele Doisprezece Apostoli.

A contribuit la refacerea schiturilor Sihăstria Putnei, Daniil Sihastru, Pojorîta, redeschise în timpul stăreției Părintelui Arhim. Iachint Unciuleac.

În timpul stăreției sale, biserica voievodală a fost repictată în frescă, au fost construite și restaurate corpuri de chilie, case de oaspeți și un centru cultural. A fost înființat un centru de cercetare și o fundație culturală, sunt organizate periodic reuniuni științifice și editate zeci de publicații.

Mănăstirea Putna duce mai departe moștenirea Sfântului Ștefan cel Mare prin explicarea și promovarea patriotismului și prin intensificarea legăturilor cu românii din comunitățile istorice din nordul Bucovinei și din Basarabia.

articolul original.

Vladimir Putin anunță cât va dura conflictul din Ucraina

7 December 2022 at 16:24
image

Preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri că în Ucraina va fi un conflict „’îndelungat” şi Rusia va lupta pentru a-şi apăra interesele folosind toate mijloacele disponibile, dar nu are în vedere vreo nouă mobilizare a rezerviştilor, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„Desigur, va fi un proces îndelungat”, a spus Putin la o sesiune anuală televizată a Consiliului prezidenţial pentru dezvoltarea societăţii civile şi a drepturilor omului, referindu-se la conflictul din Ucraina.

Cu toate acestea, el a exclus o nouă mobilizare a rezerviştilor. „Aceste zvonuri (..) nu au sens. În acest moment nu există necesitatea acesteia nici pentru Stat şi nici pentru Ministerul Apărării”, a indicat liderul de la Kremlin, care în septembrie a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru consolidarea trupelor ruse pe frontul din Ucraina.

Dintre aceşti rezervişti, a precizat el în intervenţia de miercuri, aproximativ jumătate sunt încă în instrucţie, iar cealaltă jumătate, circa 150.000, se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia din urmă aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte.

Pe de altă parte, Putin s-a plâns că organizaţiile occidentale pentru apărarea drepturilor omului consideră Rusia „o ţară de categoria a doua care nu are niciun drept de a exista”. „Cu asta avem de-a face”, a spus Putin. „Nu poate fi decât un răspuns din partea noastră – o luptă consecventă pentru interesele noastre naţionale. Vom face exact aşa”, a declarat el.

Preşedintele rus a adăugat: „Da, vom face asta prin diferite moduri şi mijloace. În primul rând, desigur, ne vom concentra pe mijloace paşnice, dar dacă nu mai rămâne nimic, ne vom apăra cu toate mijloacele de care dispunem”, notează Reuters.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei şi „alte aşa-zise organizaţii pentru drepturile omului”, după începerea „operaţiunii militare” ruse în Ucraina îşi demonstrează „partizanatul cinic”, a mai declarat preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţia oficială de presă TASS. El a adăugat că drepturile locuitorilor vorbitori de limbă rusă din Donbas (estul Ucrainei) au fost ignorate de “aşa-numita comunitate internaţională” timp de opt ani.

Putin s-a exprimat în a 10-a lună a războiului din Ucraina, răspunzând comentariilor unui membru al acestui consiliu care a spus că forţele ucrainene bombardează zone rezidenţiale ale regiunii Doneţk controlate de ruşi.

Ucraina a suferit pierderi grele civile pe tot parcursul războiului. Rusia neagă că vizează civili, aminteşte Reuters.

articolul original.

Cea mai șocantă știre a momentului: Ce ascunde tentativa de puci din Germania?

7 December 2022 at 14:59
image

Cea mai stupefiantă știre a momentului de pe mapamond își face cu greu loc în media noastră printre altele infinit mai sterpe: țară-locomotivă a Europei, Germania, a trebuit să se întrebuințeze azi din greu pentru a bloca o lovitură de stat!

Ultima oară cînd am auzit așa ceva – puci în inima Europei – a fost în filmul ”Salamandra” din 1981, unde un grup de extremiști, militari și aristocrați plănuiau o lovitură de stat în Italia.

Dar acum ni se spune că e versiunea reală și halucinantă, în același timp. Ce se întîmplă în Germania? Ce se întîmplă în Europa, în ansamblu? Și ce legătură ar putea avea lovitura de stat cu războiul mut dintre europeni și americani?

O grupare teroristă ar fi planificat o lovitură de stat în Germania, relatează Deutsche Welle. 25 de persoane au fost arestate. Gruparea ar fi încercat să atragă de partea sa poliţişti şi militari ai Bundeswehr. Organele de anchetă au destructurat o grupare teroristă acuzată că planifică de minimum un an o lovitură de stat în Germania. În zorii zilei de azi, au fost arestaţi 22 de prezumtivi membri ai grupării, precum şi trei prezumtivi susţinători, a comunicat Procuratura Federală din Karlsruhe. Concomitent, în 11 landuri federale au fost percheziţionate mai bine de 130 de imobile, locuinţe şi birouri. Potrivit Procuraturii Federale, persoanele arestate sunt aşa-numiţi „Reichsbürger”, care nu recunosc legitimitatea Republicii Federale Germania.

Gruparea a încercat să atragă de partea sa poliţişti şi militari ai Bundeswehr. Ea şi-a format un „braţ militar” şi un consiliu, condus de „Heinrich XIII P. R.” Acesta este, potrivit mass media, un nobil din Frankfurt am Main, întreprinzător în branşa imobiliară, care deţine un castel de vânătoare în localitatea Bad Lobenstein din landul Turingia.

Gruparea plănuia alcătuirea unui guvern interimar, care trebuia, „potrivit narativului clasic al Reichsbürger-ilor”, să negocieze cu puterile învingătoare în cel de-al Doilea Război Mondial noua ordine de stat în Germania. Din perspectiva grupării, partenerul central de discuţii nu putea fi decât Federaţia Rusă. „Heinrich XIII P. R.” ar fi intrat deja în contact cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse în Germania. Dar, „potrivit cercetărilor de până acum, nu există indicii că partenerii săi de discuţii ar fi reacţionat pozitiv la planurile sale”, a mai comunicat Procuratura Federală.

În percheziții au fost implicați peste 3.000 de polițiști și forțe de securitate din 11 landuri, mai aflăm din presa externă.

Șoc și groază. Cu 3000 de polițiști germani ataci și cucerești o țară baltică.
Dacă cifra e reală, situația e dramatică. O lovitură de stat în inima UE e ceva de neimaginat. Răsturnarea puterii la Berlin ar avea consecințe inimaginabile, mult peste invadarea Ucrainei de către ruși.

Ce este adevăr și ce este joc de imagine în imensul scandal din Germania?

Situația se știe că e gravă în țara lui Schoz: populația e cu nervii întinși la extrem din cauza facturilor, a inflației șamd; mai-marii industriei sunt furibunzi din cauza perspectivelor prăbușirii economice a țării, pe fondul crizei energetice; tot mai multe informații de culise susțin că în rîndul armatei, poliției, serviciilor secrete și chiar al magistraților crește revolta împotriva politicii servile în raport cu Washington; guvernul de la Berlin se mai ține într-un fir de ață.

Exact într-un asemenea moment, cel mai grav pentru Germania de după război, vine informația tentativei de lovitură de stat, una pregătită de mai mulți ani, ni se spune.

Oare chiar a fost o tentativă de puci, sau asistăm, mai degrabă, la o manevră germană de imagine prin care să se scoată la lumină exact creșterea exponențială a nemulțumirii cetățenilor germani față de vasalitatea în raport cu SUA?

Scandalul vine în timp ce ia amploare alt mare scandal, unul care pune în pericol însuși conceptul de piață liberă, după ce Biden a decis să aloce industriei americane subvenții de stat de aproape 400 de miliarde de dolari, deghizate în stimulente ecologice. Macron a mers urgent la Casa Albă pentru a cere anularea deciziei, care va lovi dramatic industria europeană; nu a repurtat niciun succes, doar vagi promisiuni. Imediat după discuțiile sterile, Scholz a anunțat abandonul investiției masive în înarmarea țării sale, așa cum stabilise după izbucnirea invaziei ruse în Ucraina.

Germania, și nu doar ea, scria ieri Politico.eu, se pregătește de manevre similare celei americane, de investit bani în salvarea propriilor industrii.

„Ultimul mare apărător al comerțului liber bazat pe reguli – Uniunea Europeană – este pe cale să cadă. Se întâmplă cu încetinitorul și impactul va fi dureros. Dacă cel mai mare bloc comercial din lume renunță la conceptul de piață liberă, întreaga economie globală va fi rănită. Dar un astfel de rezultat pare din ce în ce mai probabil, pe măsură ce Comisia Europeană și puternicul său departament comercial sunt supuse unei presiuni intense pentru a se alătura Chinei și Statelor Unite într-un joc de interes economic și protecționism” scrie Politico.eu.

Este prezumtivul puci din Germania un mod al Berlinului de a transmite lumii că situația e gravissimă și că ar putea scăpa de sub control dacă nu se iau măsuri hotărîte, inclusiv stoparea războiului din Ucraina?

E doar o ipoteză, deocamdată. Scandalul loviturii de stat trebuie urmărit cu atenție, în opinia noastră, în perioada care urmează, pentru că e greu de crezut că e un simplu balon de săpun.

articolul original.
❌