ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 26 November 2022Q Magazine

Poliția din San Francisco vrea să folosească roboți ucigași

26 November 2022 at 17:26
image

Poliția din San Francisco are în prezent 12 roboți complet funcționali, care pot fi controlați de la distanță și pe care îi folosește, în general, pentru activități de verificare a unei zone sau pentru dezamorsarea bombelor.

Poliția din San Francisco își dorește să folosească roboți în cazuri pe care le consideră ca fiind o amenințare, unde riscul de pierderi de vieți omenești, inclusiv din rândul ofițerilor, este iminent și depășește orice altă opțiune de forță pe care o are la dispoziție SFPD (San Francisco Police Department). Propunerea aparține departamentului de poliție din San Francisco și a fost înaintată autorităților legislative ale orașului. Demersul SFPD a stârnit un val de reacții negative.

A existat inițial o propunere care nu prevedea nimic legat de folosirea forței letale a roboților, până când a fost transmisă poliției o nouă variantă care includea o propoziție semnată de Aaron Peskin, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere a orașului. Peskin semnala că roboții nu ar trebui să fie folosiți pentru utilizarea forței împotriva oricărei persoane. Poliția din San Francisco a primit această versiune a propunerii, a șters adăugarea lui Peskin și a înlocuit-o cu cea care, dimpotrivă, le-ar permite roboților să ucidă oameni suspectați de diverse infracțiuni. Peskin spune că a fost de acord cu această modificare, deoarece, spune el, „ar putea exista scenarii unde folosirea forței letale să fie singura opțiune”.

Propunerea va ajunge pe masa Consiliului de Supraveghere, pe 29 noiembrie

Pe lângă posibilitatea de a folosi forță letală, roboții ar fi autorizați să acționeze în antrenamente și simulări, arestarea criminalilor, incidente critice, circumstanțe exigente, executarea unui mandat sau în timpul unor analize ale unor device-uri suspecte.

Majoritatea roboților din inventarul SFPD sunt utilizați acum pentru dezamorsarea bombelor sau pentru a depista materiale periculoase. Noile modele Remotec sunt prevăzute cu un sistem de arme opțional, de exemplu, modelul F5A folosește o armă, numită PAN disruptor, care acționează cu gloanțe utilizate de obicei pentru detonarea bombelor de la distanță. De asemenea, robotul QinetiQ Talon poate folosi diferite arme, o versiune a acestuia fiind utilizată de armata SUA pentru lansatoare de grenade.

Recent, mai mulți producători de roboți au semnat un acord prin care au agreat ideea de a nu înarma roboții pe care îi realizează.

articolul original.

Diplomat de top, despre „meciul” omenirii: guvernele luptă pentru putere cu marile corporații

26 November 2022 at 19:00

Statele lumii, începînd cu cele mai puternice, și marile corporații multinaționale (CMN) au ajuns într-o competiție dură pentru putere în sistemul internațional, iar viitorul omenirii depinde de modul în care ele vor găsi un modus vivendi, arată într-o analiză de excepție, publicată de revista Piața Financiară, reputatul diplomat Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei, fost ministru și negociatorul aderării României la UE. Iar soluția pentru ca guvernele să nu își piardă puterea în fața corporațiilor este să fie păstrată suveranitatea țărilor lor, afirmă Pușcaș.

The Economist: Liderii SUA și ai Chinei se comportă precum copiii

„Așa cum credem că liderii statelor sunt decidenți raționali, ne putem imagina și că liderii corporațiilor și afacerilor internaționale sunt tot actori raționali” afirmă Pușcaș.

„Numai că am constatat, în ultimul timp, că liderii guvernelor și națiunilor sunt și ei sub imperiul unor idiosincrazii (despre actualii lideri ai SUA și Chinei, The Economist spunea recent că se comportă ca și copiii). Tot așa putem presupune că unii lideri ai corporațiilor multinaționale ar avea anumite opțiuni foarte subiective și personalizate, că și la ei idiosincraziile lasă loc de conduite care pot părea în afara raționalului.

Cel mai recent caz este cel al celebrului și câteodată excentricului antreprenor și lider de corporații Elon Musk. Până acum, acesta a operat într-un mediu economic reglementat, corporațiile pe care le-a înființat și condus înregistrând succese fulminante. Prin achiziția Twitter s-a îndreptat către mediul încă insuficient reglementat al media socială și a început să aibă probleme pe care probabil nu le previzionase. Făcându-se o paralelă cu cazul Donald Trump, Elon Musk a fost bănuit că ar intenționa să treacă din zona afacerilor spre cea politică, mai mult că ar facilita avansul autocratismului în dauna democrației. Preluarea Twitter i-a adus chiar suspiciunea că ar putea deveni o ameninațare pentru securitatea națională a Statelor Unite ale Americii, deja propunându-se ca modul cum a constituit suma de preluare a respectivei corporații să fie investigat de autoritatea americană de reglementare a investițiilor străine.

Elon Musk și visul de amestec în marea politică

Așadar, pășind pe un teritoriu lipsit de o clară reglementare, Elon Musk a devenit subiect de politică americană și este suspectat că folosește puterea corporațiilor care i-au adus faimă și avere enorme pentru a se amesteca în politica internă și în cea internațională (discuții cu lideri de state care depășesc sfera afacerilor).

Astăzi avem o lume în care până și cetățeanul de rând trăiește într-un mediu fizic și unul virtual. Ceea ce este diferit de aserțiunile de până acum că omul și-a conturat profilul social, îmbinând materialul cu spiritualul. Pentru contemporani spațiul virtual/digital este la fel de palpabil ca și materia, fiind un ferment foarte puternic al redesenării relațiilor sociale viitoare. De unde și perturbările acute ale democrațiilor, sub impulsul media socială, la care se pot adăuga și numeroasele manifestări nemaiîntâlnite din sistemul internațional.

Cum s-a băgat Big Tech în războiul lui Putin

Iată, de exemplu, președintele Putin al Rusiei a inițiat acțiuni de generare a schimbării sistemului internațional actual, apelând la metodele imperiale și de Mare Putere din sec.XVIII-XIX-prima jumătate a veacului al XX-lea. Răspunsul primit este definitoriu pentru evoluțiile viitoare, deoarece a întâlnit nu doar reacția țării agresate și a altor state, dar s-a putut constata că importante corporații Big Tech, cu sediile principale în state care oficial nu sunt părți înscrise în conflict, au intervenit direct de partea Ucrainei, sprijinind cu mare eficiență derularea operațiunilor militare dirijate de la Kiev. Așadar, Big Tech a devenit pe față actor al luptei pentru putere în sistemul internațional, s-a implicat în jocurile geopolitice din zilele noastre (un atribut considerat a fi doar al statelor) și se previzionează că viitorul statut de Mare Putere va putea aparține nu doar statelor puternice, cu care ultimele decenii ne-au obișnuit, ci și corporațiilor care vor opera cu Big Data.

De unde și îngrijorarea Marilor Puteri clasice care vor să impună acestor corporații multinaționale reglementări „naționale”, pe când statele care nu au creat astfel de entități economico-financiare ar prefera să fie propuse reglementări internaționale (experiența reglementatoare a Uniunii Europene este adusă frecvent în discuție). Astfel de implicări ale CMN au ridicat semne de întrebare și la nivelul acționariatului corporațiilor, care se tem că statele vor impune măsuri restrictive, reducându-le marjele de de profit. Ca atare, unii investitori au început să chestioneze implicarea liderilor corporațiilor în politica paralelă sau aparținând sistemelor politice ale statelor.

Cum va arăta lumea de mâine?

A răspunde la întrebarea de mai sus pare o întreprindere foarte îndrăzneață. Am ridicat această chestiune pentru că ea preocupă de la cetățeanul simplu la cei mai importanți lideri politici și economici din toate părțile globului. Se menționează tot timpul că trăim vremuri dominate de incertitudine și că primejdii de tot felul pot să apară în orice moment. Aceasta se datorește faptului că în ultimele decenii au fost preferate „rezolvări” pe termen scurt, profit imediat, indiferent de efecte posibile în timp mediu și extinse la câmpul social. Iar interdependențele complexe globale nu au fost gestionate adecvat, prin crearea de echilibre, fiind ignorată adâncirea asimetriilor și acumularea de vulnerabilități ale pieței și mediului socio-politic. Iar în ultimii ani a fost frecvent comentat subiectul rolului corporațiilor multinaționale în agravarea unor fenomene socio-economice regionale și globale, ca și cum acestea singure ar fi generat multiple crize în toate zonele lumii.

E nevoie de un parteneriat stat-corporații

Big Tech, Inteligența Artificială, Big Data și viitoarele cuceriri ale științei și tehnologiei pot să fie oportunități deosebite pentru evoluția lumii doar în cazul când statele, care nu-și vor pierde suveranitatea și importanța dacă vor voi și putea să-și îmbunătățească funcțiile, vor înțelege că este nevoie de un nou tip de parteneriat cu corporațiile, bazat pe realitățile complexe, aflate într-o dinamică formidabilă, care solicită un proces de reglementare adecvat, favorizând și derularea de raporturi sociale interne și internaționale general umane. Statele și corporațiile au fiecare și împreună locuri constructive în viitorul sistem internațional, cu condiția să nu readucă în prim-plan formule învechite ale luptelor pentru putere, ci să urmeze căile concurenței specifice, transparente și corecte. Soluții există, ele trebuind doar să fie căutate și adoptate cu bună credință și pentru scopuri îndreptate spre progresul umanității” conchide reputatul diplomat.

articolul original.

Matisse a pictat-o, Opera Națională București a cântat-o

26 November 2022 at 07:00

Sediul UNESCO din Paris a găzduit miercuri, 23 noiembrie, un spectacol orchestral și coregrafic cu mai multe semnificații. Pe de-o parte, Simona Miculescu, ambasadorul nostru pe lângă organizația internațională, a vrut să le arate francezilor și tuturor colegilor săi diplomați, valoarea orchestrei Operei Naționale București care s-a întors la Paris după 57 de ani. Pe de altă parte să facă să răsune acordurile muzicii noastre cu filon tradițional pe scena unde toate țările lumii își promovează identitatea și unicitatea culturală. Nu în ultimul rând pentru a readuce în atenția publicului “La Blouse roumaine”, pe care a pictat-o Matisse, au copiat-o case de modă celebre, și care este amprenta noastră națională. 1200 de oameni au fost în sală și au confirmat prin aplauze și ovații că România are un patrimoniu important. Păcat că nu-l facem mai des ambasadorul nostru!

ONORAREA RĂDĂCINILOR

 „Povestea Iei”, un spectacol multimedia complex și original ce a fost dedicat aniversării a 160 de ani de Diplomație românească precum și sărbătoririi Zilei Naționale a României, a fost un succes extraordinar pentru compania de balet și orchestra ONB.

Într-o engleză și franceză perfecte, Simona-Mirela Miculescu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, le-a spus invitaților: „Sunt încântată și emoționată că aici, în inima UNESCO, am adunat atâta lume pentru a sărbători împreună 160 de ani de Diplomație românească și Ziua Națională, două ocazii minunate pentru a ne onora rădăcinile, pentru a oferi o mostră superbă de suflet românesc, reflectând, în același timp, asupra prezentului și a destinului nostru ca țară! Aș dori să fac o adâncă reverență în fața magnificilor artiști ai Operei Naționale din București, care s-au întors la Paris după 57 de ani de absență. Mă înclin și în fața creatorilor acestui spectacol original și captivant, care a îmbinat armonios magia tradițiilor ancestrale românești cu îndrăzneala modernității. Cu remarcabilă creativitate și profesionalism, acești artiști conferă o voce unică culturii noastre vibrante și esenței noastre naționale profunde, păstrând, în același timp, nestinsă flacăra păcii, a respectului reciproc și diversității, care sunt obiectivele principale ale UNESCO și ale membrilor săi!”

Și pentru dirijorul Daniel Jinga, managerul general al ONB a fost un moment aparte.

„Am avut onoarea de a dirija Orchestra Operei Naționale București la Paris, de a fi alături de compania de balet, de a scrie istorie pentru cultura română prin acest eveniment incredibil, rezultatul unei fabuloase munci de echipă alături de colegii mei și de Delegația permanentă a României pe lângă UNESCO. Sunt convins că, astfel, anul 2022 va rămâne în cartea de aur a turneelor Operei Naționale București.

Statura numelor care ne-au precedat în 1963 și 1965 la Paris a ridicat așteptările foarte sus, iar efortul creativ făcut atât de interpreți, cât și de creatorii acestui spectacol – și mă refer aici la compozitorul Dan Dediu, la coregraful Gigi Căciuleanu, la scenografa Viorica Petrovici, nume de primă mărime ale culturii române contemporane – s-au bucurat de o primire pe măsură din partea publicului multinațional de la Sala Mare a UNESCO din Paris.”, a declarat acesta.

Pentru regizorul Radu Mihăileanu „a fost o seară foarte emoționantă.”

„Îl cunosc și îl admir pe Gigi Căciuleanu de mic copil, părinții mei erau mari prieteni ai lui Miriam Răducanu și, deci, l-am văzut pe Gigi încă de tânăr, un talent extraordinar. Mă bucur de ceea ce a creat cu această trupă de tineri formidabili, la fel și muzica. S-au completat foarte frumos muzica cu dansul, a fost foarte românesc și, în același timp, foarte universal, ceea ce mi se pare normal la UNESCO.

Costumele realizate de prietena mea Viorica Petrovici sunt nemaipomenite, inspirate din anii ’30 -’50, dar cu modele pe de-o parte moderne, futuriste, pe de altă parte foarte românești. Și acest fapt denotă diplomație, un dialog între trecut, prezent și viitor, un dialog între România și Univers. În această sală cu mare tradiție și faimă, Sala UNESCO din Paris este indispensabil ca România să vină să se exprime din când în când și să arate lumii întregi ceea ce știm noi să facem foarte bine.”, a spus regizorul.

UN REGAL DAN DEDIU

Spectacolul „Povestea Iei” / La blouse enchantée / The Magic Blouse a debutat cu o parte coregrafică, axată pe punerea în evidenţă a valorilor muzicale tradiţionale româneşti în prelucrări diverse, conţinând de la „Hora mărţişorului” sau „Cântece româneşti” de Tiberiu Brediceanu, la „Şase dansuri româneşti” de Béla Bàrtok, cu Orchestra Operei Naţionale București, dirijorul Daniel Jinga, solistă soprana Teodora Gheorghiu.

Momentul central al serii a fost spectacolul de dans de Gigi Căciuleanu pe muzica originală a lui Dan Dediu, unul dintre cele mai importante nume ale componisticii româneşti actuale.

Scenografia, costumele și spațiul vizual au fost concepute de Viorica Petrovici, design proiecții Dilmana Yordanova, light design Cristian Simon, asistentă coregrafie Lelia Marcu-Vladu – o producție a Operei Naționale București în parteneriat cu Fundația Art Production, cu sprijinul JTI.

Radu Dunca, concertmaistrul Orchestrei Operei Naționale București Video Q Magazine

Evenimentul a constituit o importantă oportunitate de promovare a imaginii țării noastre, precum și de reafirmare a atașamentului față de multilateralism și de valorile și principiile Națiunilor Unite și a fost realizat pornind de la o idee de Ovidiu Miculescu.

Ultima dată când s-a consemnat o mare apariţie a Operei bucureştene la Paris a fost în 1965, aşadar acum 57 de ani, când baletul a participat la a III-a ediţie a Festivalului Internaţional al Dansului.

DESPRE REBECA

În „Povestea iei”, baletul imaginat de Gigi Căciuleanu, dintre mulții balerini care au evoluat în această producție, am remarcat o tânără cu corp superb, dar și niște mișcări complet altfel decât ale tuturor celorlalți dansatori, deși, aparent, executa aceleași scheme.

Această fată pur și simplu se mișca, își alinia corpul, avea postură și piruete cu acel ceva în plus, acea perfecțiune care face diferența.

Joi…la întoarcerea spre țară, îmi pare că o văd în avion.

Nu eram sigură, pentru că machiajul de scenă modifică destul de mult fizionomiile, și o întreb: Ați fost în corpul de balet aseară? Ea: Da! Eu: Aveți un tatuaj pe mâna dreaptă? (Remarcasem acest detaliu!) Ea: Da!

Zic: Ea e!

Și-ncep s-o descos. O cheamă Rebeca Rudolf, deci are și nume de scenă…

Îmi povestește diverse, că face balet de la 3 ani, că a fost elevă și la Paris, la școala de balet, dar că a dat o audiție și a intrat la ruși, la Academia de Balet din Sankt-Petersburg Vaganova!

Zic: Aaaaaa, păi zi așa, măi fetiță!!! Acu’ înțeleg de ce ești tu altfel decât ceilalți! Ai școala rusă!

Ea: Da, să știți că nu se compară cu nimic! Și la școala din Paris, un profesor rus e altceva decât orice alt profesor!

Și-mi spune că la Academia Vaganova rușii au o metodă pură, exclusiv a lor, despre care nu vorbesc și care NU iese de acolo, de aceea este și foaaaarte greu să intri!

Mi-a povestit că a dat concurs cu alți 200 pentru un loc. Că erau extrem de exigenți și atenți cu fiecare balerin de la mișcările coregrafice și dietă, până la ce citeau, cum se îmbrăcau, pentru că un student la Academia de Balet din Sankt-Petersburg era nu doar un balerin, ci și un ambasador al unei arte. A stat doar un an, dar acum visează să se întoarcă!

I-am promis că o voi căuta să scriu despre ea în Q!

articolul original.
Before yesterdayQ Magazine

Aeronave Eurofighter Typhoon au aterizat la Mihail Kogălniceanu

25 November 2022 at 21:13

Aeronave Eurofighter Typhoon și Aeronave F-18 Hornet au aterizat vineri, 25 noiembrie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța și în Baza 86 Aeriană de la Borcea.

Detașamentul italian, format din aproximativ 150 de militari (piloți și personal tehnic) și aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, pentru șase luni.

Aceasta este cea de-a treia rotaţie, la Mihail Kogălniceanu, a Forțelor Aeriene Regale Italiene, după cele executate în 2019 și în 2021.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele italiene.

Ceremonia de încheiere a misiunii de Poliție Aeriană Întărită a detașamentului Forțelor Aeriene Regale Canadiene

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a participat, pe 25 noiembrie, alături de ambasadorul Canadei în România, Annick Goulet, de generalul-locotenent Eric Kenny, șeful Forțelor Aeriene Regale Canadiene, și de generalul-locotenent Viorel Pană, șeful Forțelor Aeriene Române,  la ceremonia de încheiere a misiunii eAP (enhanced Air Policing) a detașamentului Forțelor Aeriene Regale Canadiene.

„Îmi exprim recunoștința față de militarii din Forțele Aeriene Regale Canadiene pentru dăruirea și profesionalismul lor. Au adus o contribuție substanțială la protejarea spațiului aerian al NATO, în regiunea Mării Negre, o regiune de importanță strategică,  marcată de serioase provocări de securitate“, a transmis secretarul de stat în mesajul său.

Oficialul român a subliniat faptul că parteneriatul dintre România și Canada este unul puternic și în continuă evoluție. La finalul celei de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forţelor Aeriene Regale Canadiene (2017-2022) se poate afirma că nivelul cooperării în domeniul politico-militar este unul solid cu multiple perspective de dezvoltare.

Detașamentul canadian, format din 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-18 Hornet, a executat misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO timp de patru luni, alături de militari ai Forțelor Aeriene Române, care au acționat cu aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR. În luna decembrie, misiunea va fi preluată de  Forțele Aeriene Italiene, care sunt în curs de dislocare în ţara noastră.

articolul original.

Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, vine la București

25 November 2022 at 20:39
image

Potrivit unei informări oficiale a Departamentului de stat al SUA, Antony J. Blinken se va afla în România, la București, în perioada 28-30 noiembrie.

Secretarul de stat al SUA va participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, axată pe războiul din Ucraina și pe punerea în aplicare a noului Concept strategic al Alianței, inclusiv pe provocările din partea Republicii Populare Chineze, pe securitatea energetică, pe protecția infrastructurilor critice și pe eforturile NATO de dezvoltare a capacităților și de consolidare a rezilienței în Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

Noi, oamenii- 25 de ani de parteneriat strategic

Blinken va mai vizita, împreună cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, expoziția – „Noi, oamenii – 25 de ani de parteneriat strategic” – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România, începând cu 1997.

Secretarul de stat al SUA va avea întâlniri și cu președintele României, Klaus Iohannis, cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să participe la un dineu de lucru cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.

Antony Blinken declara în septembrie că Statele Unite şi aliaţii săi “nu vor recunoaşte niciodată” anexarea unor teritorii ale Ucrainei.

“Noi şi multe alte ţări am fost clari. Nu vom recunoaşte, nu vom recunoaşte niciodată, anexarea unui teritoriu ucrainean de către Rusia”, a spus Blinken, într-o conferinţă de presă, întrebat despre organizarea unor referendumuri în teritoriile aflate sub control rus.

Şeful diplomaţiei americane a reiterat că Statele Unite şi aliaţii lor vor riposta cu noi şi severe sancţiuni împotriva Rusiei.

Și tot în septembrie, Şeful Departamentului de Stat a sosit în Ucraina în secret, aceasta fiind a doua sa deplasare la Kiev de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.

‘Secretarul de stat şi-a dorit într-adevăr să efectueze această vizită pentru că este cu adevărat un moment important pentru Ucraina’, a declarat un oficial american, sub rezerva anonimatului.

Antony Blinken a menționat și noua tranşă de ajutor din partea Washingtonului, compusă din 675 milioane de dolari asistenţă directă sub formă de livrări de arme şi muniţii către Kiev şi împrumuturi şi subvenţii de două miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament american pentru Ucraina şi 18 dintre vecinii săi.

articolul original.

Începe Marea Divizare. Europa acuză SUA că profită de pe urma războiului din Ucraina

25 November 2022 at 15:33

Oficialii UE îl atacă pe Joe Biden din cauza prețurilor uriașe ale gazului, a vânzărilor de arme și a problemelor comerțului, deoarece războiul lui Vladimir Putin amenință să distrugă unitatea occidentală, scrie cea mai influentă publicație europeană, Politico, într-o amplă analiză.

La nouă luni de la invadarea Ucrainei, Vladimir Putin începe să scindeze Occidentul

Înalți oficiali europeni sunt furioși pe administrația lui Joe Biden și îi acuză pe americani că fac avere din război, în timp ce țările UE suferă.

Industria militară americană este unul dintre domeniile care au înregistrat cele mai importante creșteri financiare datorită războiului din Ucraina Foto White House

„Adevărul este că, dacă te uiți cu atenție, țara care profită cel mai mult de pe urma acestui război este SUA, deoarece vinde mai mult gaz, și la prețuri mai mari, și pentru că vinde mai multe arme”, a declarat un oficial înalt pentru Politico.
Comentariile explozive – susținute în public și în privat de oficiali, diplomați și miniștri din alte părți – urmează furiei crescânde în Europa față de subvențiile americane care amenință să distrugă industria europeană. Kremlinul va jubila, probabil, pentru otrăvirea atmosferei în rândul aliaților occidentali.

„Ne aflăm, într-adevăr, într-un moment istoric”, a spus un înalt oficial al UE, argumentând că dubla lovitură dată comerțului din cauza subvențiilor americane și a prețurilor mari la energie riscă să întoarcă opinia publică atât împotriva efortului de război, cât și a alianței transatlantice. „America trebuie să realizeze că opinia publică se schimbă în multe țări ale UE”.

Diplomatul șef al UE, Josep Borrell, a cerut Washingtonului să răspundă preocupărilor europene. „Americanii – prietenii noștri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”, a spus el într-un interviu pentru Politico.
Cel mai tensionat punct din ultimele săptămâni au fost subvențiile ecologice și taxele lui Biden, despre care Bruxelles-ul spune că afectează în mod nedrept comerțul din UE și amenință să distrugă industriile europene. În ciuda obiecțiilor formale din partea Europei, Washingtonul nu a dat până acum niciun semn de răzgîndire.

În același timp, perturbarea cauzată de invadarea Ucrainei de către Putin împinge economiile europene în recesiune, cu inflația în creștere și o restrângere devastatoare a aprovizionării cu energie, care amenință cu întreruperi de curent și raționalizare în această iarnă.

Premierul britanic, Rishi Sunak, l-a vizitat pe Volodimir Zelensky, la Kiev, în noiembrie, asigurându-l că Marea Britanie rămâne un sprijin pentru Ucraina în lupta sa cu rușii Foto President of Ukraine

În timp ce încearcă să-și reducă dependența de energia rusă, țările UE se îndreaptă spre gazul din SUA, dar prețul pe care europenii îl plătesc este de aproape patru ori mai mare decât cel din interiorul pieței americane. Apoi, există o probabilă creștere a comenzilor pentru echipamente militare de fabricație americană, deoarece stocurile europene sunt golite după trimiterea armelor în Ucraina.

Este prea mult pentru oficialii de rang înalt din Bruxelles și alte capitale ale UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că prețurile mari ale gazelor din SUA nu sunt „prietenoase”, iar ministrul german al Economiei a cerut Washingtonului să dea dovadă de mai multă „solidaritate” și să contribuie la reducerea costurilor energiei.
Miniștrii și diplomații aflați în altă parte a blocului și-au exprimat frustrarea față de modul în care guvernul lui Biden pur și simplu ignoră impactul politicilor sale economice interne asupra aliaților europeni.

Când liderii UE l-au abordat pe Biden din cauza prețurilor ridicate la gaze din SUA la reuniunea G20 de la Bali, de săptămâna trecută, președintele american pur și simplu părea să nu conștientizeze această problemă, potrivit înaltului oficial citat mai sus. Alți oficiali și diplomați UE au fost de acord că nepăsarea americanilor privind consecințele pentru Europa este o problemă majoră.

EXACT CE VREA PUTIN

„Europenii sunt vădit frustrați de lipsa de informații și de consultări prealabile”, a spus David Kleimann, de la grupul de reflecție Bruegel.
Oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului admit riscurile pe care atmosfera din ce în ce mai toxică le va avea pentru alianța occidentală. Cearta este exact ceea ce și-ar dori Putin, au fost de acord diplomații UE și SUA.

Disputa din ce în ce mai mare cu privire la Legea de reducere a inflației (IRA) a lui Biden – un pachet uriaș privind taxe, climă și asistență medicală – a pus temerile legate de un război comercial transatlantic din nou pe agenda politică. Miniștrii comerțului din UE urmează să discute vineri răspunsul lor, în timp ce oficialii de la Bruxelles elaborează planuri pentru un pachet de subvenții de război, în regim de urgență, pentru a salva industriile europene de la colaps.

„Legea de reducere a inflației este foarte îngrijorătoare”, a declarat ministrul olandez al comerțului Liesje Schreinemacher. „Impactul potențial asupra economiei europene este foarte mare”.
„SUA urmează o agendă internă, care, din păcate, este protecționistă și discriminează aliații americani”, a declarat Tonino Picula, responsabilul Parlamentului European pentru relația transatlantică.
În culise, există, de asemenea, o iritare tot mai mare în legătură cu banii care curg în sectorul american de apărare.

Jack Sullivan, consilierul pe probleme de securitate al președintelui american, în vizită la Kiev Foto President of Ukraine

SUA a fost de departe cel mai mare furnizor de ajutor militar Ucrainei, alocînd 15,2 miliarde de dolari în arme și echipamente de la începutul războiului. UE a furnizat până acum aproximativ 8 miliarde de euro de echipament militar Ucrainei, potrivit lui Borrell.
Conform unui înalt oficial dintr-o capitală europeană, refacerea stocurilor de arme sofisticate poate dura „ani” din cauza problemelor din lanțul de aprovizionare și din producția de cipuri. Acest lucru a alimentat temerile că industria de apărare din SUA poate profita și mai mult de pe urma războiului, mai relatează Politico.

articolul original.

7 din 10 români nu cunosc produsele fără fum

25 November 2022 at 12:59

Fumătorii adulţi ar trebui să primească informaţii corecte, fundamentate ştiinţific, despre produsele fără fum – alternative mai bune la continuarea fumatului, se arată în cel mai recent sondaj publicat de firma de cercetare independentă Povaddo, pentru Philip Morris International.

80% din români consideră că fumătorii adulţi ar trebui să primească informaţii corecte, fundamentate ştiinţific, despre produsele fără fum – alternative mai bune la continuarea fumatului. Cu toate acestea, sondajul arată că 7 din 10 români (69%) nu cunosc aceste produse şi nici modul în care ele funcţionează. În plus, 77% dintre respondenţi consideră că inovaţia, ştiinţa şi progresul tehnologic pot juca un rol semnificativ în reducerea prevalenţei fumatului.

,,Este încurajator să vedem că oamenii au încredere în ştiinţă şi inovaţie şi sunt receptivi la informaţiile argumentate ştiinţific. La rândul nostru, credem că este important să informăm corect astfel încât românii să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză. Trăim în epoca tehnologiei, iar ştiinţa ne rămâne cel mai bun aliat. Continuăm, aşadar, să investim în ştiinţă şi cercetare, pentru a accelera tranziţia de la ţigări la produse mai puţin nocive. Ne-am asumat misiunea, atât la nivel internaţional, cât şi în România, de a construi un viitor fără fum. În acest sens, vom continua să explicăm, ori de câte ori este nevoie, de ce produsele care nu ard tutunul reprezintă o alternativă mai bună la continuarea fumatului” a declarat Emma Zeicescu, Director Communications Philip Morris România.

Studiul include şi un capitol referitor la modul în care ne folosim de progresele înregistrate în ştiinţă şi tehnologie pentru a reduce efectele negative ale unor comportamente potenţial dăunătoare. Românii apreciază că reducerea riscurilor în privinţa fumatului prezintă beneficii majore pentru sănătatea publică:

7 din 10 români (71%) consideră că guvernele pot ajuta la îmbunătăţirea sănătăţii publice prin politici care încurajează fumătorii să treacă la alternative fără fum, inovatoare şi avansate tehnologic, care au potenţialul de a fi mai puţin dăunătoare decât continuarea fumatului.

64% din respondenţi sunt de acord că susţinerea produselor fără fum poate să sprijine egalitatea de şanse şi să reducă inegalităţile legate de sănătate, oferind fumătorilor adulţi din medii socio-economice defavorizate acces la alternative mai bune decât continuarea fumatului.

„În România avem 5 milioane de fumători care merită politici de sănătate reale şi coerente şi soluţii fundamentate ştiinţific. Suntem una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care vedem o creştere a prevalenţei fumatului şi este esenţíal să facem eforturi pentru a-i convinge pe fumători să se lase de fumat sau să aleagă o alternativă mai bună la continuarea fumatului.”, a mai declarat Emma Zeicescu:

74% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dedice timp şi resurse pentru eradicarea fumatului şi să-i încurajeze pe toţi fumătorii fie să renunţe complet, fie să treacă la o alternativă mai puţin riscantă, fundamentată ştiinţific, se arată în comunicatul emis de Philip Morris România.

articolul original.

Bilanțul unui an de guvernare al coaliției PNL PSD UDMR

25 November 2022 at 09:12

Preluarea guvernării de către Coaliţia PNL-PSD-UDMR a oferit României siguranţa, stabilitatea şi predictibilitatea de care avea nevoie, a transmis, vineri, premierul Nicolae Ciucă, menţionând că responsabilitatea Guvernului este să menţină echilibrul, într-o perioadă marcată de multe crize.

„Preluarea guvernării de către Coaliţia PNL-PSD-UDMR a oferit României siguranţa, stabilitatea şi predictibilitatea de care avea nevoie, mai ales în perioada aceasta, marcată de ultimul val al pandemiei de COVID-19, agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, criza energetică şi preţurile în creştere la carburanţi, energie şi gaze naturale, întreruperea lanţurilor de aprovizionare cu materie primă şi alimente, inflaţia care a cuprins întreaga Europă, inclusiv ţara noastră”, a declarat Ciucă, într-un bilanţ la un an de guvernare.

Potrivit premierului, priorităţile Guvernului au fost încă din prima zi legate strâns de nevoia de a proteja populaţia şi economia de aceste efecte în lanţ.

„Astfel, prin măsurile luate în cadrul Pachetului Sprijin pentru România am venit în ajutorul celor vulnerabili şi am consolidat vitalitatea mediului de afaceri. Creşterea veniturilor românilor pentru a atenua din impactul situaţiei economice dificile şi investiţiile masive au contribuit la menţinerea unui echilibru social, prin păstrarea locurilor de muncă şi a dinamicii creşterii economice. Fondurile europene absorbite, alături de demararea PNRR şi deschiderea drumului către OCDE, au oferit susţinerea necesară planurilor noastre de gestionare a crizelor, în paralel cu implementarea reformelor necesare pentru modernizarea administraţiei şi oferirea unui cadru de funcţionare optim mediului privat”, a susţinut Nicolae Ciucă.

Ciucă a arătat că investiţiile străine directe se vor apropia anul acesta de zece miliarde de euro şi, alături de cele aproape 90 de miliarde de lei din bugetul naţional,„au alimentat ritmul lucrărilor necesare la nivel naţional şi local”.

Prim-ministrul a afirmat că s-a reuşit scăderea deficitului bugetar, iar eficienţa deciziilor s-a bazat pe dialogul social.

„Responsabilitatea administrării resurselor publice se regăseşte atât în creşterea nivelului de colectare a taxelor şi impozitelor, cât şi în decizia de a reduce cu zece la sută nivelul cheltuielilor publice, reuşind astfel scăderea deficitului bugetar şi înscrierea acestuia în limitele asumate la nivel european. Eficienţa deciziilor noastre s-a bazat pe respectul datorat partenerilor de dialog social, societăţii civile, patronatelor, sindicatelor, asociaţilor comunităţilor locale şi altor structuri asociative. Astfel, efortul nostru comun a generat la timp, soluţiile necesare”, a mai transmis Ciucă.

Premierul a mai susţinut că primul buget construit pe programe multianuale va echilibra măsurile de protejare a populaţiei cu cele necesare mediului de afaceri şi va oferi resursele necesare pentru menţinerea, anul viitor, a „trendului pozitiv al economiei”, a ritmului investiţiilor care aduc locuri de muncă şi garantarea finanţării pachetelor sociale.

El s-a referit la decizia de ridicare a MCV pentru România şi la apartenenţa la NATO.

„2022 va rămâne anul ridicării MCV, o confirmare a maturităţii atinse de ţara noastră, la 15 de ani de la aderarea la UE. În pofida celor mai mari grave provocări de securitate în regiunea noastră de la căderea Cortinei de Fier, garanţiile primite din partea partenerilor noştri strategici sunt mai puternice ca niciodată, iar apartenenţa noastră la NATO, cea mai importantă organizaţie politico-militară, ne conferă protecţia necesară pentru a putea construi un viitor mai bun pentru România”, a arătat Ciucă.

Premierul a mai spus că responsabilitatea la nivelul Guvernului este de a menţine echilibrul „într-o perioadă marcată de multe crize”. „Le vom traversa cu bine, aşa cum deja am demonstrat că putem, împreună”, a conchis prim-ministrul.

articolul original.

Universitatea Babeș-Bolyai va reanaliza teza de doctorat a ministrului Lucian Bode

24 November 2022 at 18:49
image

Teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, va fi analizată din nou de Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat pentru Edupedu.ro, rectorul UBB, Daniel David.

Anunțul vine după ce Emilia Șercan a publicat o nouă analiză în care scrie că demnitarul a plagiat cel puțin 18,5% din teză, și nu doar 2,95%, atât cât apreciase anterior, la prima analiză, comisia de etică a universității clujene. UBB precizase, săptămâna trecută, pentru Edupedu.ro, că ar putea să reia analiza, dacă vor apărea suspiciuni de plagiat.

Întrebat dacă în urma acestei noi analize, publicată de Pressone.ro, teza de doctorat a lui Lucian Bode va fi reanalizată, rectorul UBB, Daniel David, a declarat:

„Da, sigur. Așa cum am spus în declarația noastră, dacă apar suspiciuni noi, ele vor fi analizate de Comisia de Etică. Au apărut suspiciuni noi în spațiul public, comisia de etică probabil se va autosesiza. Dacă nu se va autosesiza, o să cer eu să analizeze. Dar cred că se vor autosesiza, așa cum am spus.”

Rectorul UBB, Daniel David: Noi ne facem treaba serios. UBB este un tribunal academic, nu este nici unul social, nici unul politic.

Întrebat ce părere are despre diferența foarte mare între procentele din teză constatate a fi plagiate, adică 2,95% de comisia de etică a UBB și 18,5% de Emilia Șercan, Daniel David a spus că așteaptă mai întâi concluziile verificării în comisia de etică a Universității.  ,,Nu receptez nicicum, pentru că trebuie analizate suspiciunile. Vom vedea după aceea. Noi ne facem treaba serios. UBB este un tribunal academic, nu este nici unul social, nici unul politic. Vom vedea după ce analizează comisia de etică.”

În noua analiză, Emilia Șercan menționează că a descoperit text plagiat în 65 dintre cele 194 de pagini ale tezei, adică 10.139 cuvinte, ceea ce reprezintă un procentaj de 18,5% din lucrare. Șercan explică existența a patru tehnici de mascare a plagiatului: prin traducere, plagiat de tip „sacrificarea pionului” (pawn-sacrifice), prin parafrazare și tip copy-paste.

După ce a analizat teza demnitarului, Comisia de etică a UBB a anunțat, la începutul lunii, concluziile care constau în ,,o serie de abateri de la bunele norme de publicare”. Comisia a mai precizat că problemele de tip plagiat reprezintă ,,aproximativ 2,95% din totalul cuvintelor tezei”.

Ministrul de Interne, Lucian Bode a reacționat spunând că ,,verdictul UBB este că teza mea de doctorat este în regulă”.

Potrivit Edupedu.ro, după o serie de critici, UBB a raportat decizia la practicile standard de analiză, în contextul în care era vorba de un caz extrem de mediatizat, al unui înalt demnitar din Guvernul României, acuzat de plagiat și de o lucrare de doctorat foarte slabă. Instituția a spus că poate relua analiza, ,,pe bază de dovezi”, dacă vor apărea noi sesizări.

articolul original.

Granițele Ucrainei cu România și Ungaria, închise

24 November 2022 at 13:47
image

Lipsa de energie electrică, după bombardamentele masive lansate miercuri de Rusia asupra Ucrainei, a obligat autorităţile de la Kiev să închidă punctele de trecere a frontierei cu România şi Ungaria, a anunţat joi Serviciul de Stat al Frontierelor din Ucraina (SEF), informează Agerpres.

SEF a informat joi că posturile de control de la frontierele cu România şi Ungaria nu funcţionează, potrivit agenţiilor de presă ucrainene.

„Din cauza lipsei de electricitate, înregistrarea persoanelor şi vehiculelor nu se desfăşoară la punctul de control Solotvino (Slatina), la frontiera cu România, nici la posturile de control din Kosino (Koson) şi Dzvinkove, la frontiera cu Ungaria”, a transmis SEF.

Atacul cu rachete la care a fost supusă miercuri Ucraina, care a afectat 16 regiuni din această ţară şi pe care Rusia l-a concentrat îndeosebi asupra infrastructurii energetice, a provocat o pană de curent de proporţii, care a afectat aproape întreaga ţară.

În fapt, capitala Kiev era în dimineaţa zilei de joi fără curent electric în 70% din locuinţe şi aprovizionarea cu apă potabilă se făcea doar parţial.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri noapte, după bombardamentele ruse, că situaţia din Kiev şi din alte oraşe ucrainene este „foarte dificilă” din cauza lipsei de curent şi că va dura ceva până va fi reluată alimentarea cu energie electrică.

articolul original.

Tribunalul Bucureşti a anulat detaşarea Gabrielei Szabo la Centrul Dalles

24 November 2022 at 12:07
image

Fosta campioană mondială şi olimpică la atletism Gabriela Szabo a anunţat că Tribunalul Bucureşti a anulat detaşarea emisă de primarul Capitalei, Nicuşor Dan, şi a decis reîncadrarea sa în funcţia de director general al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti. Totodată, Primarul General a fost obligat la plata a 10.000 lei daune morale şi cheltuieli de judecată.

„La data de 23.11.2022 a fost pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Contencios Administrativ şi fiscal hotărârea în primă instanţă prin care a fost anulată dispoziţia de detaşare nr. 1245 emisă de Primarul Dan Nicuşor Daniel la data de 03.06.2022, ulterior anunţării acesteia pe o reţea de socializare. Suplimentar obligaţiei stabilită de instanţă, în sensul încadrării Gabrielei Szabo în funcţia de director general al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti, pârâtul Primarul General al Municipiului Bucureşti a fost obligat la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale şi la plata cheltuielilor de judecată”, menţionează Gabriela Szabo în mesajul postat pe un site de socializare.

Nicuşor Dan a anunțat că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie pentru nereguli depistate la CSM Bucureşti, ca urmare a unei verificări a Corpului de Control.

La 3 iunie 2022, Nicuşor Dan anunţa că Gabriela Szabo, directorul general al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti, va fi detaşată la conducerea Centrului Dalles, iar în locul ei va fi numit interimar unul dintre directorii adjuncţi. El a susţinut la momentul respectiv că staff-ul de conducere al clubului a ratat obiective competiţionale, a determinat plecarea unor oameni valoroşi şi a avut un management „defectuos”.

De altfel, la 21 noiembrie 2022, Nicuşor Dan a informat într-un mesaj publicat pe un site de socializare că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru nereguli depistate la CSM Bucureşti, ca urmare a unei verificări a Corpului de Control care a vizat activitatea clubului în perioada 2017-2022. Potrivit edilului, CSM a plătit, în 2018, prime în valoare totală de 1.076.330 de lei unor angajaţi care nu aveau dreptul la aceşti bani, respectiv personalului administrativ.

El susţine că 190.965 de lei au fost încasaţi în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo, tot sub formă de primă. „Totodată, Corpul de Control a identificat şi un posibil conflict de interese generat de un contract încheiat de conducerea clubului în 2018 cu o firmă cu care Gabriela Szabo a încheiat ulterior, în acelaşi an, un contract de cesiune de drepturi de autor. Pe lângă aceste probleme, s-a constatat şi faptul că reorganizările succesive făcute în instituție, în 2017-2019, au fost deficitare, neducând la o îmbunătăţire a activităţii”, a explicat primarul pe Facebook.

articolul original.

Războiul fratricid, upercutul aplicat lui Putin și iluziile din Moldova de Est

24 November 2022 at 11:33

Conform generalului James C. McConville, al 40-lea șef de stat major al  Forțelor Terestre ale SUA, în luna noiembrie, Divizia 101 de Asalt Aerian  a organizat  – în cadrul brigăzii dislocate în România -, primul curs de asalt aerian, pe tărâm dobrogean. Încântarea cu care generalul american a comunicat asta celor interesați de dinamica internă a marii unități de elită a Forțelor Armate ale Statelor Unite are și o altă semnificație – perfecționarea profesională a celor care au optat pentru a servi sub drapelul american într-o structură aflată permament cu ochii pe litoralul nordic al Mării  Negre. Acolo unde rușii  continuă  devastarea militară a Ucrainei și – mai nou – au luat în vizor și Moldova de Est, cea dintre Prut și Nistru. 

FRONTUL DE EST S-A STABILIZAT

În Ucraina continuă războiul fratricid, dintre două armate slave. Mai țineți minte națiunile slave? Acestea sunt Rusia, Ucraina, Belarus, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia. Cu Kievul, Moscova este în conflict armat, cu Minskul nu are probleme, fiind perfectată o uniune statală, Praga și Bratislava sprijină, din cadrul NATO, lupta ucrainenilor, iar Belgradul rămâne captiv ideologic perioadei în care exista Iugoslavia. 

Război înseamnă nu doar ofensivă și defensivă, ci și intrarea multor localități din Ucraina – circa 50% – în situația de a nu avea curent electric și nici apă curentă. 

Generalul Serghei Vladimirovici Surovikin s-a ținut de cuvânt și, din dorința de a își proteja luptătorii, continuă bombardamentele menite a inocula teama cetățenilor ucraineni; a genera presiuni ale populației afectate asupra guvernului de la Kiev, pentru a a accepta negocierile de pace; a determina numeroși ucraineni să părăsească propria țară, pentru a se refugia în Europa liberă și democrată. 

Iarna duce războiul ruso-ucrainean într-o altă etapă Foto: Facebook Ministerul Apărării Ucraina

Trupelor invadatoare rusești li se adaugă Generalul Iarnă, care vine cu cinismul răsăritenilor imperiali, de a interzice ucrainenilor dreptul la  căldură, lumină și apă potabilă, blesteme imperiale pentru localnicii rămași la discreția rachetelor Moscovei, cu puține speranțe de remediere rapidă a dificultăților cu care se confruntă. Le-au mai rămas glumele, de voie, de nevoie, la adresa ocupanților și îndârjirea de a nu ceda, nici măcar în vise, vreun teritoriu din arealul inițial al Ucrainei. 

Există o formulă rusă a terorii? Președintele Volodimir Zelenski crede că da, după cum a afirmat în alocuțiunea sa – prin link video – adresată Consiliului de Securitate al ONU. El a criticat și structura consiliului, care dă Federației Ruse și altor patru state  membre, puterea de veto.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU

Problema este alta! Sigur că este bine ca șeful statului ucrainean, în efortul său de a menține vie conștiința altor națiuni, că Ucraina rămâne victima agresiunii militare ruse folosește orice prilej, orice reuniune internațională relevantă, pentru a se adresa participanților, cu scopul de a le semnala nu doar cum trebuie să decripteze situația de pe Frontul de Est, ci și să le ceară ajutorul – evident diferențiat, funcție de voința politică și capacitatea economică a fiecărui stat – de a ajuta, în continuare, pe apărătorii statalității ucrainene. 

Totuși, de aici, până la sugestiile, uneori nu tocmai inspirate, adresate unor forumuri de nivel mondial, privind ce anume trebuie schimbat în structura și funcționarea lor este un pas care nu atrage numai simpatii, un detaliu care nu este deloc folositor interesului național al ucrainenilor. 

RAPORT DE FORȚE: 6 LA 1

În aceeași reuniune a Consiliului de Securitate al ONU s-a găsit vorbind cu pereții, ambasadorul Rusiei, Vasili A. Nebenzia, care, conform mandatului primit de la Kremlin a acuzat Ucraina (că rezistă!!!) și puterile NATO care au înarmat-o, consecința fiind, în încremenirea conceptuală a emisarului Moscovei, la Națiunile Unite, un război prin… procură, care este dus de occidentali cu forța expediționară rusă ce acționează pe tărâm ucrainean, efectul fiind – culmea ipocriziei imperiale – distrugerea orașelor ucrainene. Asupra cărora au căzut numai rachete rusești și niciuna venită din comunitatea democratică transatlantică. 

Același diplomat rus a mințit precum Ulrich Friedrich Wilhelm Joachim von Ribbentrop, politician și diplomat german, ministru al afacerilor externe al Germaniei naziste, între 1938 și 1945. Asta pentru că Nebenzia a susținut, fără să clipească, că pentru „a slăbi și a distruge potențialul militar al oponenților noștri, desfășurăm lovituri cu arme de precizie, împotriva energiei și a altor infrastructuri, care sunt folosite în scopul aprovizionării militare a unităților ucrainene”. Stă mintea în loc! 

Dacă privim spre armata ucraineană, aceasta are un efectiv aproape de 1.000.000 de luptători, la care se adaugă 900.000 de rezerviști, ceea ce înseamnă un raport de forțe, la nivelul trupelor combatante, de 6 la 1, în favoarea apărătorilor Ucrainei. Deși nu sunt componente ale Forțelor Armate ale Ucrainei, mai sunt instituții militarizate, care pot executa ordinele Statului Major al armatei ucrainene, precum Garda Națională a Ucrainei, cu 60.000 de purtători de uniforme militare; formațiuni de operațiuni speciale ale Ministerului Afacerilor Interne, precum Omega, Scorpion – pentru securitatea centralelor nucleare -, Titan;  trupele de grăniceri cu 50.000 de  militari și civili; unități ale SBU, cu un efectiv de 30.000 de ucraineni apți pentru luptă;  Forțele de Apărare Civilă, cu peste 10.000 de încadrați bine antrenați. 

Că asemenea date sunt ignorate de ministerele rusești care gestionează pe diplomații, respectiv pe militarii Rusiei este greu de crezut. Dar cum ordinul lui Putin se execută, nu se discută, ambasadorii folosesc gramofoane din veacul trecut, vorba vine, pentru a minți opinia publică internațională cu argumente tipice dictaturii lui Stalin, iar militarii, precum generalul Surovikin, vorbesc puțin și caută, în fel și chip, menținerea actualului aliniament al Frontului de Est, deși, la 60 de kilometri în spate, în oblasturile Herson, Donețk și Lugansk, mobilizații sapă din greu tranșeele unor noi poziții defensive, în timp ce în oblastul Zaporojie, militarii ucraineni nu mai înaintează, după cum adversarii lor ruși nu se mai retrag, cel puțin nu acum.

RUSIA – STAT SPONSOR AL TERORISMULUI

Parlamentul European a votat miercuri, cu o majoritate covârșitoare, etichetarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului.

Coincidența, mai degrabă deloc întâmplătoare, a făcut ca votarea să fi avut loc taman când președintele rus  a sosit la Erevan, Armenia, pentru o întâlnire a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, alianța militară colectivă a Rusiei. În traducere liberă – un upercut aplicat de la Bruxelles imaginii de țar, cam bătrânel,  a lui Vladimir Vladimirovici Putin. 

Vladimir Putin a participat la reuniunea din Armenia Foto: Kremlin.ru

Crimele de război săvârșite de unii militari ruși în Ucraina, rod al unui complex de superioritate imperială bazat pe nemernicia geopolitică a celor de la Kremlin, au fost condamnate de parlamentarii europeni. În replică, ridicola purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a replicat miercuri că Parlamentul European ar trebui să fie desemnat „sponsor al idiotului”. Ceea ce confirmă prejudecata Moscovei, că fără ajutorul dempocrațiilor transatlantice, azi la Kiev era un guvern ca la Minsk, supus Moscovei, la propriu și la figurat. 

Și apropo, la reuniunea din Armenia, miercuri, președintele rus a fost întâmpinat de sute de demonstranți, purtând torțe aprinse, strigând „nu războiului”, agitând steaguri armene, ucrainene și americane și cerând conducătorilor armeni să se distanțeze de Rusia. Cu alte cuvinte continuă disoluția a ceea ce era cândva comunitatea statelor dependente de Moscova.

Pe lângă Parlamentul European, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia și Republica Cehă au adoptat anterior rezoluții similare, de desemnare a federației putiniste ca un stat sponsor al terorii inițiate de la nivel înalt.

Din prudență, nici România, nici Statele Unite nu au desemnat, până acum, Rusia  drept un stat sponsor al terorii. Dacă la Washington D.C. s-ar lua o asemenea decizie, ditamai Federația Rusă ar apărea alături de Coreea de Nord, Cuba, Iran și Siria, în condițiile în care trupe rusești sunt menținute pe tărâm sirian, iar oficiali ai Moscovei au făcut demersuri la Phenian și Teheran, pentru a primi muniție și drone necesare armatei ruse, pentru operațiunea militară specială. 

MOLDOVA DE EST FULGERATĂ DE… ÎNTUNERIC

În județele din stânga Prutului, autoritățile au preferat să afirme, în cazurile repetate de întrerupere a curentului electric, că a fost vorba de o deconectare automată a a sistemului energetic. 

Până la urmă, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj pe Facebook, în care recunoștea că Rusia a lăsat (Republica) Moldova pe întuneric. 

Maia Sandu pare a nu înțelege că politica trece prin stomac Foto: Facebook

Sigur că, în condițiile în care, deocamdată, entitatea care există în fosta Românie regală de est, nu este încă sub agresiune militară imperială, furnizarea energiei electrice poate fi restabilită, iar lumina va reveni în casele celor trăiesc între Ucraina și Patria Mamă, doar 90% din necesarul de curent electric este asigurat de România. 

Cu o determinare ce nu are nimic comun cu unionismul, Maia Sandu a reiterat convingerea sa că „Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”.

Problema cu actuala conducere de la Chișinău este că nu înțelege faptul că politica trece prin stomac, că poporenii care mai trăiesc în Moldova de Est – aproximativ 2,5 milioane, dintr-un total oficial de 3,9 milioane de locuitori, adică populația orașului București, cu suburbii – nu au nevoie doar de stegulețe, cu Tricolorul pe care a fost imprimată o stemă ce-mi aduce aminte pe aceea a Republicii Democrate Germane, ci și de o prosperitate care lipsește din încăpățânarea unora mânați de iluzia că lumina se ia acum de la Berlin, nu de acolo de unde răsare soarele pentru toți românii. 

Și poate că viitorul președinte al României, o personalitate cu anvergură euro-atlantică, în prima sa viitoare vizită la Chișinău, va întreba pe interlocutorul de acolo, așa cum a făcut celebrul general Constantin Degeratu, când conducea Statul Major General, care i-a spus omologului său, venit la București: 

– În ce limbă vorbim, de stat sau română? 

articolul original.

Dacian Cioloș declară că este riscantă amânarea deciziei de intrare a României în Schengen. Din ianuarie, Suedia preia președinția Consiliului

24 November 2022 at 10:22
image

Europarlamentarul Dacian Cioloș este mai puțin optimist decât președintele Klaus Iohannis în privința amânării deciziei privind aderarea României în spațiul Schengen.

Cioloș a declarat la RFI, că „în Consiliu te duci cu un subiect pe agendă, când știi că poți să ai o decizie pozitivă”

Europarlamentarul consideră că demersurile politice privind aderarea României la Spațiul Schengen trebuie să rămână foarte intense până în ultimul moment, „pentru că vedem deja și spectrul amânării unei decizii din decembrie”.

Președintele Klaus Iohannis a avansat scenariul unei amânări cu o lună sau două a deciziei privind intrarea României în zona europeană de liberă circulație.

„Asta este varianta pe care ne-o dorim şi aceasta este varianta care a fost propusă de preşedinţia Consiliului Uniunii care momentan este la Cehia, însă, vreau să fiu foarte clar, dacă din varii motive nu vom reuşi până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt foarte clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată, cu o lună sau cu două luni până când toate întrebările primesc răspunsuri clare şi corecte şi toată lumea va fi convinsă că noi nu numai că nu suntem o vulnerabilitate, am fi un real câştig pentru Spaţiul Schengen şi ca să completez ce am spus – unii au întrebări pentru noi şi alţii pun sub semnul întrebării Schengen. Spaţiul Schengen funcţionează după nişte reguli care au fost stabilite acum câţiva ani. Lumea s-a schimbat. Ştim şi noi acest lucru şi este nevoie de îmbunătăţirea unor abordări, unor proceduri. Noi suntem parte din acest proces. Suntem acum parte din procesul de îmbunătăţire a Spaţiului Schengen şi evident că, dacă vom deveni parte din el, vom continua aceste demersuri, însă argumentul că dacă Spaţiul Schengen nu este perfect România şi alţii trebuie să rămână afară nu mi se pare chiar unul pertinent”, a spus Klaus Iohannis.

Dacian Cioloș crede că „în continuare, demersurile diplomatice, politice, trebuie să rămână foarte intense până în ultimul moment, pentru că iată, vedem deja și spectrul amânării unei decizii din decembrie. Eu știu că președinția cehă era foarte determinată să respecte dorința României de a avea acest subiect pe agendă, însă am mai spus-o și în alte rânduri, în Consiliu te duci cu un subiect pe agendă, când știi că poți să ai o decizie pozitivă, altfel nu prea are sens să-l pui pe agendă, doar ca să demonstrezi că nu există susținere pentru subiectul respectiv”.

Eurodeputatul Renew Europe amintește că președinția cehă promisese punerea acestui subiect pe agenda din decembrie. În cazul în care la Consiliul JAI din 8 decembrie nu se va decide așa cum își dorește România, din ianuarie va fi cu mult mai greu întrucât Suedia preia președinția Consiliului UE.

„Președinția cehă garantase României și Bulgariei că va pune acest subiect pe agenda din decembrie, chiar dacă anumite state membre ar putea cere să nu fie pus, pentru că nu erau pregătite să susțină o decizie pozitivă și atunci ca să nu fie expuse public probabil că ar fi preferat să fie amânat, dar acum probabil că dacă România, Bulgaria și Croația nu au o certitudine a unei decizii pozitive, să existe și această discuție, însă din punctul meu de vedere, e destul de riscant, pentru că din ianuarie încolo, președinția Consiliului UE va fi asigurată de Suedia, unde știm că există complicații politice. Guvernul suedez, care este unul minoritar și care va funcționa în calitate de președinte al Consiliului va trebui să țină cont și de poziția Opoziției din Parlament și aici cred că în continuare, PSD-ul care are un partid partener în Opoziția din Suedia și care s-a exprimat împotriva aderării României la Schengen ar trebui să-și asume și politic rezolvarea acestei probleme, înainte de începerea președinției suedeze, dacă vrem să avem un răspuns pozitiv nu acum în decembrie, ci peste o lună sau două, deci exact în perioada președinției suedeze”, a mai declarat Cioloș la RFI.

articolul original.

Justiție de România. Cazuri identice, soluții diferite. Pentru că Puiu Popoviciu nu este Arpad Paszkany

24 November 2022 at 09:24

Două spețe practic similare, ambele cu personaje cunoscute public, au primit soluții diametral opuse în justiția română.

La Cluj Napoca, omul de afaceri Árpád Pászkány s-a asociat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj și a construit cunoscutul mall Polus Center. Ancheta DNA a stabilit că nu a comis nicio faptă penală. În Capitală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București s-a asociat cu firma omului de afaceri Gabriel Popoviciu pentru a construi la Băneasa cel mai mare mall din România. Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare în urma unui proces despre care Justiția din Marea Britanie a constatat: „A suferit un exemplu extrem de lipsă de imparțialitate judiciară. Nu a avut parte de o judecată corectă!”

Asocierea de la Cluj Napoca a fost denunțată de Gheorghe Funar, iar trei parchete au ajuns la concluzia că asocierea dintre Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj și Polus Transilvania Companie de Investiții SRL, care a permis ridicarea mall-ului de la marginea Clujului, s-a făcut legal. DNA Cluj i-a dat soluție de neîncepere a urmăririi penale rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş, arătând că acesta a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro câștigate din asociere au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului. Deci, nu există nicio faptă de corupție. Iar lui Árpád Pászkány nu i s-a clintit, eufemistic vorbind, niciun fir de păr.

La București, asocierea dintre USAMV și firma lui Popoviciu a fost denunțată de afaceristul Gigi Becali, supărat că Universitatea nu a făcut afacerea cu el. Inițial, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat neînceperea urmăririi penale. Apoi DNA a redeschis dosarul. Dacă la Cluj, procurorii au recunoscut că terenul pe care s-a ridicat Pollus este proprietatea privată a Universității, la București proprietatea Universității a fost interpretată de procurori ce „domeniu public”. Câștigurile Universității au fost „recalculate” de „experți” ai DNA ca fiind prejudicii de sute de milioane.

Spre deosebire de cazul Băneasa, la Cluj procurorii au refuzat să urmeze indicațiile politice sau de altă natură și au stabilit că faptele de corupție din asocierea USAMV Cluj – Polus Center nu există.

În dosarul de la Cluj, „delatorul” este fostul primar al Clujului și senator PRM, Gheorghe Funar, cel care în 2009 îl punea pe listele PRM la alegerile europarlamentare chiar pe Becali, denuțătorul din dosarul Băneasa.

În 2006, anul în care Becali denunța afacerea Băneasa, senatorul PRM Gheorghe Funar reclama la DNA Cluj-Napoca fapte de corupție în  legătură cu modul în care a fost înstrăinat către firma Polus Transilvania terenul numit „Şapca Verde”, în suprafaţă de 347 hectare, aflat în administrarea Staţiunii Didactice Experimentale a USAMV Cluj-Napoca. Mai precis, Funar a reclamat că universitatea ar fi cedat ilegal terenul „Șapca Verde” către firma reprezentată de omul de afaceri Arpad Paszkany.

Cum a fost înstrăinat terenul „Șapca Verde” din Cluj

Terenul „Şapca Verde” a fost preluat de stat prin expropriere, în anul 1945, iar 3 ani mai târziu a fost dat în administrarea USAMV Cluj.

În 1998, printr-o „manoperă” a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și a Prefecturii Cluj, o parte din terenul „Șapca Verde a fost întabulat ilegal de SC „Agroindustriala” Cluj, firmă la care FPS era acționar majoritar. Un an mai târziu  Agroindustriala a vândut terenul către Polus, pentru a construi acolo un mall. Universitatea a reclamat că, în urma înstrăinării, a pierdut folosința asupra terenului, dar și și că i-au fost distruse culturile experimentale.

Mai mult USAMV Cluj a reclamat că este proprietarul de drept al terenului și a cerut constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala și Polus (încheiat pe 16 iunie 1999).

Universitatea cade la înțelegere cu Polus

În cele din urmă, USAMV Cluj a avut câștig de cauză, dar în contextul prelungirii procesului civil şi cum pe terenul în litigiu demarase deja investiţia, conducerea universității a acceptat să negocieze cu Polus stingerea pe cale amiabilă a litigiilor.

Așa s-a ajuns, în 2006, la încheierea unui ,,contract de colaborare”, prin care părţile conveneau să colaboreze pentru obţinerea unor avantaje economice reciproce.

În concret, Universitatea, printre altele, recunoştea că Polus este proprietarul exclusiv al terenului în litigiu şi al proiectului care se realiza pe acesta, iar dezvoltatorul, la rândul său, se obliga să achite universităţii suma totală de 8 milioane de euro.

Dosarul Băneasa
USAMV Cluj avea drept de proprietate asupra terenului Șapca Verde

DNA Cluj: „Nu e corupție. Banii au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului”

Funar a reclamat atunci la DNA Cluj că renunţând la judecată  „USAMV a consfinţit şi recunoscut ilegal dreptul  de  proprietate al SC Polus” şi că acest contract de colaborare intră în domeniul corupţiei, prin „mita” de 8 milioane euro

DNA Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş. Procurorii din Cluj au concluzionat că Mărghitaș a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro nu a ajuns în buzunarele rectorului, ci în conturile universității. Ca atare nu a existat nicio faptă de corupție.

Nemulțumit, Gheorghe Funar a atacat peste tot rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, dar procurorii și-au menținut punctul de vedere!

Dat fiind că niciunul dintre cei cercetați în dosarul Polus Cluj nu a fost găsit vinovat de abuz în serviciu sau de alte fapte de corupție, pe omul de afaceri Árpád Pászkány, care a ridicat mall-ul, nu l-a deranjat nimeni.

Dosarul Băneasa, judecat după modelul „naționalizării”

Într-o situație practic trasă la indigo, Gabriel Popoviciu a fost condamnat la ani grei de închisoare pentru o așa-zisă complicitate la abuz în serviciu.

În dosarul Băneasa, procurorii de la București au acționat taman pe dos, chiar dacă asemănarea dintre cele două cazuri era izbitoare. Deși terenul din Băneasa era de drept proprietatea universității, precum la Cluj, procurorii s-au înverșunat să susțină că este domeniul public al statului, fără dovezi solide.

Cel care trebuia să constate că procurorii de la București greșesc, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, a închis însă ochii și a copiat, în motivarea sentinței, tocmai rechizitoriul procurorilor. Ba mai mult, trădând orice principiu și orice regulă a nobilei misiuni de judecător a ajuns să inventeze probe (!!!) pentru a-și justifica astfel deciziile.

Judecând cererea de extrădare, magistrații din Londra au constatat că „există temeiuri serioase pentru a crede că Gabriel Popoviciu a fost condamnat de către un judecător care nu putea fi imparțial … și care, pe cale de consecință, nu ar fi trebuit să judece cazul”. Până în prezent nicio comisie a Ministerului de Justiție nu a cercetat, în lumina hotărârii pronunțate de către High Court of Justice în data de 11.06.2021, dacă erorile/abuzurile judecătorului Ion Tudoran sale ar fi fost consecința acțiunilor unui cerc de interese străine Justiției și/sau de faptul că judecătorul despre care presa a dezvălui că se trata cu medicamente pentru afecțiuni psihice nu ar mai fi fost apt să judece!

Numai dezvăluirile privind tratamentul medical al magistratului ar fi trebuit, pentru restabilirea încrederii în Justiție, să provoace o analiză complexă pentru a se stabili oportinitatea revizuirii deciziilor luate de fostul judecător Ion-Tudoran.

articolul original.

Avocatul Poporului a identificat cele mai grave probleme din sistemul medical românesc

23 November 2022 at 15:50
image

Raportul special realizat de Avocatul Poporului, denumit „Prevenție și informare în domeniul medical din România”, a fost elaborat ca urmare a numeroaselor sesizări înregistrate din partea pacienților, a persoanelor apropiate acestora, dar și a medicilor.

În petiții se contestau ,,dificultatea accesării serviciului de ocrotire a sănătății și, în anumite situații, imposibilitatea de a beneficia de servicii preventive, menite să preîntâmpine îmbolnăvirile”.

Conform raportului, „numeroase persoane s-au confruntat în perioada pandemiei, dar și ulterior, cu imposibilitatea efectuării investigațiilor medicale necesare în timp util, impedimente care au dus deseori la înrăutățirea stării lor de sănătate.Totodată, accesul pacienților la serviciile de sănătate preventive a cunoscut anumite limitări cauzate de diferite deficiențe care au intervenit în ceea ce privește funcționalitatea sistemului de ocrotire a sănătății, cum ar fi lipsa medicilor de familie”.

„Scopul raportului este acela de a identifica modul în care autoritățile și instituțiile competente vin în sprijinul persoanelor, în sensul obținerii unei îmbunătățiri a stării de sănătate a populației, prin luarea de măsuri pentru prevenirea bolilor, prin asigurarea unor servicii medicale de prevenție de calitate și ușor accesibile pentru toți, dar și promovarea unui mod de viață sănătos”, a declarat Renate Weber.

Cele șase domenii verificate de Avocatul Poporului și principalele deficiențe descoperite:

1)    Serviciile medicale de prevenție

Printre serviciile medicale esențiale, stabilite prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, se numără serviciile medicale preventive, precum imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și lăuziei, depistarea activă a riscului de îmbolnăvire pentru afecțiuni selecționate conform dovezilor științifice, supravegherea medicală activă, la adulți și copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârstă și sex.

Deficiențele constatate sunt :

– legislație neadecvată realității existente în România;

– lipsa de colaborare reală/eficientă între instituțiile cu atribuții în materie;

– localități în mediul rural care nu au un medic de familie, iar în lipsa cadrelor medicale mai multe cabinete s-au închis;

– lipsa de implicare a autorităților locale în vederea asigurării unor facilități pentru medicii care aleg zonele rurale sau zonele cu populație vulnerabilă;

– lipsa de cooperare a autorităților locale/instituțiile județene sau centrale în privința asigurării  serviciilor de prevenție;

– necesitatea unei alocări bugetare mai mare pentru medicina de familie și pentru medicina de prevenție;

2)    Rolul asistenților medicali comunitari și al mediatorilor sanitari

Pe lângă medicii de familie, există serviciile de asistență medicală comunitară, organizate la nivelul autorităților publice locale, în principal în localitățile cu populație vulnerabilă. Aceste servicii sunt asigurate de asistenții medicali comunitari și de mediatorii sanitari, care reprezintă un pilon important al îngrijirilor primare, combinate cu serviciile medicale de prevenție.

Deficiențele descoperite în implementarea activității de asistență medicală comunitară :

– personalul specializat insuficient atât la nivel central, cât și la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și ale autorităților locale, ceea ce face ca unele obiecti și activități să se realizeze cu întârziere;

– finanțarea insuficientă a rețelei de asistență medicală comunitară;

– necesitatea unei legislații flexibile, care să permită accesul facil la serviciile de asistență medicală comunitară, pentru categoriile vulnerabile.

3)    Deficiențe identificate în privința accesibilității analizelor medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Având în vedere faptul că în România s-au înregistrat cele mai multe decese din Europa, cauzate de bolile tratabile aflate în top 5, se impune luarea de măsuri atât în cazul tratamentelor recomandate, cât și pentru prevenirea incidenței acestor afecțiuni, prin accesul sporit la investigații și analize medicale gratuite. Astfel, se va putea asigura un nivel de trai mai ridicat, creșterea speranței de viață și a numărului de ani de viață sănătoasă.

Conform statisticilor EUROSTAT, pentru anul 2020, un procent de peste 4% din cetățeni, cu vârste de peste 16 ani, nu au putut accesa servicii de sănătate, din motive financiare, termene prea lungi de așteptare sau distanțe prea mari față de prestatorul de servicii medicale. Procentul este relativ ridicat raportat la statisticile din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Principalele impedimente identificate în ceea ce privește accesibilitatea la analize medicale decontate

– termene  îndelungate de așteptare pentru efectuarea pachetului de analize medicale ( în unele cazuri, chiar și peste o lună de zile);

– dificultăți întâmpinate de pacienți pentru identificarea unei clinici la care să-și poată efectua analizele prescrise de medicul de familie;

– în urma primirii trimiterii de la medicul de familie, pacienții sunt puși în situația de a identifica clinici unde să-și efectueze analizele decontate de CNAS; astfel, în cele mai multe cazuri, pacienții sunt nevoiți să apeleze la mai multe clinici pentru a găsi un loc disponibil, iar de cele mai multe ori aceștia sunt amânați pentru perioade ulterioare la care se vor primi fonduri; nu există un sistem automat de repartizare a pacienților la clinici care să le fie accesibile în vederea efectuării analizelor, astfel încât să se evite punerea pe drumuri a pacienților și efectuarea de solicitări telefonice repetate către clinicile private până la găsirea unui loc disponibil, cum se întâmplă în prezent.

– dificultăți de deplasare a persoanelor care locuiesc la distanțe prea mari față de prestatorul de servicii medicale, în localități în proximitatea cărora nu există clinici la care să se poată prezenta spre a-și efectua setul de analize; pe de altă parte, dificultăți similare pot apărea în cazul persoanelor imobilizate la pat, al celor greu deplasabile sau al persoanelor vârstnice care nu se mai pot deplasa pe distanțe mari

4)    Programe naționale de sănătate

Programele naţionale de sănătate se adresează populaţiei şi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi prelungirea vieţii de bună calitate; se adresează principalelor domenii de intervenţie ale sănătăţii publice şi răspund priorităţilor naţionale identificate prin Strategia naţională de sănătate; sunt finanţate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse, potrivit legii; sunt elaborate de Ministerul Sănătăţii, cu participarea CNAS; derularea acestora se realizează de Ministerul Sănătăţii şi/sau CNAS, după caz.

„Referitor la situația diagnosticării precoce a afecțiunilor oncologice, site-ul medical Raportul de Gardă menționează că, potrivit Eurostat, România este pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani. Potrivit informațiilor publicate pe același site, „conform celui mai recent sondaj Eurostat, doar 9% din femeile din România cu vârste între 50 și 69 de ani au raportat în 2019 că și-au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani. Din nou, România se situează pe ultimul loc în UE”, mai spune Avocatul Poporului.

Pentru Bulgaria, aflată pe penultimul loc, procentul este de 36% – de 4 ori mai mare decât în România iar în Suedia, procentul este de 95%, de aproximativ 11 ori mai mare”.

Astfel, se estimează că, în anul 2020, aproape 4000 de femei din România au murit de cancer de sân.

Având în vedere informațiile comunicate de autoritățile sesizate, cât și prevederile legale enunțate, observăm că nu ne-au fost furnizate date concrete cu privire la stadiul de implementare a subprogramului de screening pentru cancerul de sân la nivelul regiunilor Est, Nord-Est, Vest, Nord-Vest, cât și faptul că pentru restul regiunilor țării nu este alocat un buget care să asigure accesul la screening pentru cancerul de sân, pentru  femeile din grupa de vârstă 50 – 69 ani. De asemenea, considerăm că este necesară analizarea implementării screeningului pentru cancer mamar și la alte categorii de vârstă decât cea reglementată în prezent (50-69 ani)”.

5)    Educația medicală și prevenția în școli

În urma analizării datelor obținute, se poate constata faptul că un procent foarte scăzut al elevilor participă la opționalul „Educație pentru sănătate”. Acest aspect arată că, pe lângă informațiile predate la Biologie, elevii au foarte puține oportunități pentru a se familiariza cu noțiunile care țin de un mod de viață sănătos. În acest sens considerăm utilă o analiză aprofundată, efectuată de specialiști din domeniul sănătății și al educației, în vederea introducerii unei materii referitoare la educația pentru sănătate.

6)    Informarea publicului prin mass-media

Avocatul Poporului abordează și ”derularea campaniilor de informare publică, difuzarea reclamelor care promovează suplimente alimentare sau medicamente influențează decisiv opțiunile cetățenilor, atunci când aceștia se confruntă cu diverse probleme de sănătate, influența mijloacelor media fiind tot mai puternică în formarea comportamentelor cetățenilor, inclusiv în privința opțiunilor pe care aceștia le au atunci când vorbim de educație medicală, prevenție, tratamente medicale”.

articolul original.

Pană de curent la Liov și întrerupere de curent în Republica Moldova

23 November 2022 at 15:49
image

Rusia a lansat miercuri un nou raid cu rachete asupra Ucrainei, lovind cel puţin o infrastructură critică în capitala Kiev, unde au fost auzite explozii către periferie, în mai multe părţi ale ţării fiind perturbată furnizarea energiei electrice şi a apei, inclusiv în capitală, în oraşul Liov şi regiunea Odesa, informează Agerpres.

„Un nou atac masiv asupra facilităţilor infrastructurilor (Ucrainei) este în desfăşurare”, a scris pe Twitter, Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Aprovizionarea cu apă a capitalei ucrainene a fost suspendată în urma acestui nou atac rusesc care a ţintit infrastructurile energetice şi s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi şase răniţi, au anunţat pe Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko, şi administraţia militară a Kievului, aceasta din urmă menţionând de asemenea că un imobil a fost avariat.

La rândul său, furnizorul local de electricitate din Kiev a anunţat întreruperi ale furnizării electricităţii în capitală, în timp ce oraşul Liov a rămas complet fără curent în urma atacului rusesc.

Sirenele de raid aerian au fost declanşate în toată Ucraina şi sistemele de apărare antiaeriană au intrat în acţiune, corespondenţii Reuters de la Kiev afirmând că au văzut rachete antiaeriene lansate deasupra oraşului. Pentru scurt timp, posturile de televiziune şi-au întrerupt emisia.

În mesajele lor, oficialii ucraineni au cerut populaţiei să rămână în adăposturi, întrucât atacul cu rachete s-ar putea să nu se fi încheiat.

Explozii – unele produse de apărarea antiaeriană – au fost de asemenea semnalate în regiunile Odesa, Nikolaev, Poltava şi Dnipropetrovsk, potrivit agenţiei DPA.

Întreaga regiune Odesa, din sud, a rămas fără electricitate în urma acestui atac, potrivit şefului administraţiei regionale, citat de CNN.

Acest atac a produs întreruperi masive de curent şi în Republica Moldova, a anunţat vicepremierul moldovean Andrei Spînu, ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale.

„Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, avem întreruperi masive de energie electrică în toată ţara. Moldelectrica lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică”, a scris Spînu pe Facebook.

Conform ministrului, pana de curent afectează circa jumătate din Republica Moldova.

Spînu a avut convorbiri cu comisarul european pentru Energie și cu miniștrii Energiei din România și Ucraina.

„Am vorbit, la telefon, cu Kadri Simson, Comisarul European pentru Energie, Virgil Popescu, Ministrul Energiei din România și German Galushenko, Ministrul Energiei din Ucraina. Am discutat despre deconectările masive de energie electrică din țara noastră și Ucraina. Condamnăm atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Rusia trebuie să oprească acest război nedrept și ilegal.

Suntem uniți și solidari. Împreună suntem mai puternici. Moldova va reuși!”, a mai scris Anrei Spînu pe Facebook.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, promite cetățenilor săi că problema furnizării energiei electrice va fi rezolvată.

„Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi.

Dar furnizarea energiei electrice poate fi restabilită. Vom rezolva problemele tehnice și vom avea din nou lumină. Toate instituțiile statului lucrează în acest sens.

Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă.”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Întreruperi în furnizarea electricităţii au survenit şi în regiunea separatistă Transnistria, a anunţat ministerul de interne al acesteia.

articolul original.

Parlamentul European declară Rusia drept stat care sponsorizează terorismul

23 November 2022 at 13:59
image

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, indică un comunicat al PE difuzat miercuri.

Eurodeputaţii au adoptat, cu 494 voturi „pentru”, 58 „împotrivă” şi 44 abţineri, o rezoluţie legată de ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Documentul subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi „recurge la mijloace teroriste”.

Întrucât în prezent Uniunea Europeană nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă. Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia.

Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă „Grupul Wagner”, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de „Kadîroviţi”, precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor.

Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut, iar instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise.

În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.

Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare. 

articolul original.

Legea privind plafonarea prețurilor la energie electrică, adoptată în Parlament

23 November 2022 at 13:51
image

Camera Deputaților a adoptat, cu 177 de voturi pentru, 77 împotrivă și 11 abțineri, Legea privind plafonarea prețurilor la energie electrică.

Clienții casnici vor plăti 0,68 lei/kWh pentru un consum mediu lunar care este mai mic de 100 KWh inclusiv.

Prețul final facturat, plafonat, de furnizorii de energie electrică va fi, potrivit amendamentelor adoptate, următorul : 0,68 lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum mediu lunar este mai mic de 100 KWh inclusiv; același tarif va fi valabil și pentru clienții casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, pentru clienții casnici care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învățământ, precum și pentru familiile monoparentale. 0,80 lei/kWh va fi tariful pentru clienții casnici al căror consum lunar este de maximum 255 kWh ; 1 leu/kWh pentru IMM-uri, spitale, școli, creșe, grădinițe, biserici, instituții publice, Metrorex, industria Pharma, institute de cercetare, aeroporturi ; 1,3 lei/kWh vor plăti clienții casnici al căror consum lunar este de peste 255 kWh și pentru consumatorii industriali;

Prețurile se vor raporta fie la consumul lunar, pentru cei care trimit indexul, fie la media pe 3 luni când se face regularizarea.

Totodată, preţul va fi plafonat la maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private, al unităţilor de învăţământ publice şi private, al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale. De asemenea, maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, va fi preţul pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, pentru instituţiile publice, altele decât cele prevăzute anterior, precum şi pentru cele aparţinând cultelor recunoscute oficial în România. Diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus.

“În cazul clientului casnic, dacă în urma regularizării, suma plătită de acesta în plus este mai mare de 100 lei, atunci furnizorul este obligat să restituie clientului suma plătită în termen de 5 zile de la data emiterii facturii de regularizare. Sumele sub această valoare vor fi compensate în contul facturilor următoare”, mai prevede proiectul.

Potrivit articolelor adoptate, un client nu va avea plafonat preţul decât pentru un singur loc de consum. “În cazul clienţilor casnici, preţul final facturat se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali. Clientul casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu poate beneficia de preţul plafonat fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere, depusă la furnizor, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum”, prevede textul adoptat.

Camera Deputaților este for decizional, iar legea va ajunge pe masa președintelui Klaus Iohannis pentru promulgate.

articolul original.

Lanţurile de aprovizionare, un sprijin pentru economia României

23 November 2022 at 11:46

Conform studiului local derulat de EY, România are toate atuurile să se poziționeze în momentul de față și în contextul economic actual ca prim facilitator în materie de lanțuri de aprovizionare între Europa de Vest și cea de Est.

Un procent de 74% dintre participanții la acest studiu consideră că România poate să devină un prim furnizor în materie de lanțuri de aprovizionare între Europa de Vest și Europa de Est. Doar un procent de 14% dintre aceștia sunt de părere că România nu are forță să câștige acest statut, iar 12% au declarat că nu știu ce să spună despre acest aspect.

Dintre respondenții care consideră că România va juca un rol primordial în asigurarea tranziției dintre Europa de Est și cea de Vest, cei mai mulți provin din domeniul IT & software – 73%, din sectorul comerțului – 67% și din industria de automobile – 67%.

Rețelele lanțurilor de aprovizionare din România au capacitatea să acopere golurile lăsate în Estul Europei de războiul din Ucraina.

În acest sens, 59% dintre respondenți consideră că acestea au capacitatea să suplimenteze cererea afectată de conflictul din Ucraina. Industriile care prezintă cei mai mulți respondenți sunt similare cu cele prezentate anterior, și anume, IT & Software (63%), comerț (47%) și automobile (67%). În schimb, 25% dintre respondenți sunt neutri în ceea ce privește această chestiune, iar 16% consideră că puterea rețelelor lanțurilor de aprovizionare din România este scăzută, când vine vorba de a susține cererea afectată de conflict.

Cea mai bună soluție indicată pentru a spori atragerea de noi investiții străine în activitatea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului ar fi investițiile în infrastructură – 61%, a doua cea mai aleasă variantă fiind investițiile în domeniul tehnologiei și inovației – 53%, urmată de oferirea de beneficii fiscale companiilor care aleg să relocheze lanțurile de aprovizionare în România – 51%. Ultimele două cel mai puțin selectate variante sunt întărirea puterii financiare a pieței interne din România 46% și politici mai sustenabile în vederea decarbonării lanțurilor de aprovizionare pe viitor – 35%.

Mediul de afaceri din România, rezilient în fața mișcărilor macro din regiune

Executivii intervievați în cadrul chestionarului lansat de EY România au menționat că organizațiile din care fac parte sau pe care le conduc plănuiesc să modifice strategia de business cu privire la producția și furnizarea produselor lor – 56%. Un procent de 32% au spus că nu vor exista schimbări în materie de model de business, iar 12% că nu cunosc detalii despre acest aspect.

Cei mai mulți dintre respondenții chestionarului văd viitorul lanțurilor de aprovizionare din compania lor asociat cu acoperirea unor categorii noi de clienți – 45%. Decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare începe să figureze din ce în ce mai mult pe agenda executivilor din România. Astfel, 41% dintre respondenți asociază viitorul aprovizionării cu investiții în sfera economiei sustenabile, iar 34% cu investiții în activități din sfera economiei circulare. De asemenea, una dintre variantele cele mai alese de către respondenți a fost reducerea dependenței față de furnizori de materii prime globali și tranziția către furnizori regionali – 43%.

În ultimii ani, ca urmare a crizei sanitare și a conflictului care a izbucnit în Ucraina, companiile s-au confruntat mai întâi cu o sistare a lanțurilor de aprovizionare, urmată de o forțare a companiilor de a-și reloca operațiunile mai aproape de piețele lor de origine sau de clienții acestora.

Reorganizarea lanțurilor de aprovizionare din perioada pandemiei a forțat companiile să renunțe la ideea de a modifica structura acestora din cauza costurilor, însă rămâne de văzut dacă acest scenariu se va repeta și în prezent în contextul războiului din Ucraina. Situația actuală este diferită tocmai pentru că firmele vor fi obligate să caute alternative la aprovizionarea cu componente și materiale din Rusia. Multe fabrici care operează în vestul Ucrainei au avut producția perturbată, iar în acest caz companiile trebuie să caute alte soluții dacă războiul persistă.

Totodată, războiul a afectat prețurile la energie și, astfel, transportul materialelor și componentelor din Asia a început să erodeze competitivitatea costurilor din regiune. Implicit, apare problema sustenabilității, iar presiunea cu privire la decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare face ca aprovizionarea locală să fie mai convingătoare.

Studiul de atractivitate european EY ne-a arătat că în momentul izbucnirii războiului din Ucraina 30% dintre executivii intervievați doreau să își reducă dependența de o singură țară. La întrebarea în ce măsură relocarea și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare în contextul geopolitic actual ar spori numărul de investiții la nivel european, 46% dintre respondenți au menționat că într-o mare măsură, 28% că într-o foarte mare măsură, 18% au fost de părere că nu va exista o creștere a investițiilor, pe când doar 8% au considerat că doar într-o foarte mică măsură.

„În contextul geopolitic actual de crize suprapuse, numeroase companii producătoare și-au închis facilitățile de producție din Ucraina și Rusia, decalajul din producție reflectându-se în creșterea prețurilor. În încercarea de a acoperi acest gol în lanțurile de aprovizionare, credem că acești producători vor căuta să se relocheze în regiunea noastră prin investiții brownfield, achiziții de producții existente sau chiar greenfield. Rezultatele studiului actual confirmă faptul că România este una din zonele cele mai atrăgătoare în această privință. Poziția geografică joacă un rol important în modelarea acestui fenomen, adăugându-se indicatorilor economici pozitivi care sunt considerați de obicei.”, a declarat Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, EY România.

articolul original.
❌