Actualitate

❌
There are new articles available, click to refresh the page.
AlaltaieriInformatorul Moldovei
  • Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunității
  •  

Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunității

Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunitățiiUnde există voință și iscusință se lucrează la dezvoltarea comunității chiar și-n timpuri mai gele. Duda Epureni, cu satele Epureni, Duda, Bobești, Valea Grecului este o comunitate model în apropiere de granița Uniunii Europene, grație investițiilor publice inițiate de primarul Petrică Chiriac.

Aproape de Huși, vecină cu Prutul care desparte Moldova lui Ștefan cel Mare, comuna Duda Epureni este astăzi un model de urmat, pentru alte comunități locale, grație investițiilor publice inițiate, multe finalizate, de administrația locală condusă foarte bine de primarul Petrică Chiriac. Unii, care ar vrea să fie stăpâni peste ciolanul public, urlă pe toate căile că Programul Național de Dezvoltare Locală, inițiat de Dragnea când era președintele PSD, este o hoție. Spun acești neterminați, care cică sunt „dreapta unită” care va reforma România din temelii, că PNDL a fost pușculița primarilor. O minciună mai mare aproape că e imposibil de găsit. Avem un exemplu concludent. Comuna Duda Epureni a pus în practică proiecte de peste 8 milioane de lei prin PNDL. Investițiile prin PNDL au însemnat un mare pas înainte pentru comuna Duda Epureni și pentru alte câteva mii de comunități locale din România. Investițiile prin PNDL în satele comunei Duda Epureni au însemnat drumuri asfaltate cu șanțuri de beton, pod nou și alte obiective necesare comunității. Asta e realitatea de la firul ierbii care contrazice minciunile celor din politica nouă. Dacă s-ar fi petrecut hoții oare oamenii legii ar fi stat deoparte? Răspunsul este la cei „noi în politică”, dar acestea loaze se fac că nu înțeleg.

Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunitățiiLa o aruncătură de băț de Huși, comuna Duda Epureni este astăzi un model de dezvoltare. Mi-aduc aminte că-n urmă cu câțiva ani, când la conducerea primăriei era un cârciumar „să trăiți”, ca să ajungi la Epureni, unde-i sediul primăriei, făceai slalom printre gropi adânci care-ți rupeau mașina în bucăți. Accesul în celelalte sate era și mai dificil, școlile strigau că vor modernizate, drumurile se „porneau” la vale, iar cârciumarul „să trăiți” poza în cel mai … În realitate este cel mai…, dar în sens invers.

Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunitățiiAstăzi e o plăcere să vezi bucuria de pe chipruile oamenilor gospodari din zonă că au drumuri de asfalt, au școli modernizate, iar dezvoltarea comunei continuă într-un ritm susținut.

Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunitățiiDrumul județean care traversează comuna este modernizat recent, iar de o parte și de alta se văd drumuri de interes local modernizate de primărie. Ceva mai sus de primărie, pe o colină se văd instituțiile de bază ale oricărei comunități: școala și biserica. {colile din comună au fost modernizate și asigură condiții confortabile pentru elevii comunei. „Drumul județean a fost consolidat, s-au plantat și arbori, e o lucrare de calitate. Acum vreau să trecem la colectarea gunoiului din poartă în poartă. Mai mult de atât, vom trece și la colectarea selectivă. Chiar și-n condiții mai dificile, am avut un buget bun și astfel vom reuși să asfaltăm și anul acesta din bugetul local un sector de drum. Avem alt proiect de pietruire în toate satele. Întreținerea drumurilor este o activitate permanentă că așa e zona”, spune primarul Petrică Chiriac.

Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunitățiiProiectul de alimentare cu apă intră în linie dreaptă, iar proiectul de gaz metan merge înainte

Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunitățiiMulte sunt nevoile comunităților locale. Mulți vorbesc dintr-o altă realitate. Unii spun că românii trăiesc din ce în ce mai bine. Alții se opun finanțării investițiilor publice din comunitățile locale. Aceștia toți se declară însă reformatori ai României. Ce reforme fac ei? Aduc oamenii lor pe la instituțiile de stat ca să ia din bugetul statului zeci de mii de euro lunar. O adevărată reformă înseamnă reducerea la sume simbolice a plăților către membrii consiilor de admninistrație, reducerea birocrației și nicidecum creșterea aparatului de stat cu aproape 100.000 de oameni într-un an și jumătate. Ca să termin fraza voi spune că ambele tabere au nevoie urgentă de vizite la spitalul de psihiatrie.

Revenim într-o comunitate frumoasă ce se află în plină dezvoltare. Spuneam că pe colina din spatele primăriei, școala și biserica se înalță maiestuos și arată că la cârma comunității este un om ambițios și gospodar. Mergând pe județeanul spre Duda călătorul întâlnește Căminul Cultural recent modernizat. „A fost schimbat acoperișul de la școala Duda, Căminul Cultural de la Duda îl acoperim, avem două garduri, la școală și la cămin, pe care le facem din nou și am achiziționat un container, cu 3 grupuri sanitare, pentru școala Duda Epureni. Containerul a fost lipit de școală și astfel am rezolvat această problemă. Am evitat o construcție nouă care era mult mai scumpă. Cu tot cu dotări, inclusiv aeroterme, containerul a costat 70.000 lei. O construcție nouă era mult mai scumpă și dura mai mult. De asemenea, pentru situații de urgență, am achiziționat două containere dotate cu paturi și tot ce este necesar. Vrem să facem un centru pentru situații de urgență. Vom duce acolo și toate utilajele din dotare pentru a reuși să intervenim prompt în cazuri speciale”, spune primarul Petrică Chiriac.

Iată de ce afirmam anterior că la Duda Epureni se lucrează în folosul oamenilor și epoca de tristă amintire a cârciumarului „să trăiți” e un vis urât.

Dispensarul comunal a fost modernizat după dezastrul lăsat de medicul de familie care a plecat cu tot cu arhivă

Cu un buget bun pentru vremurile tulburi de azi administrația locală continuă modernizarea comunitățiiO problemă care afectează comunitatea se referă la dezastrul făcut de medicul de familie. Doctorița în cauză a luat și arhiva cu ea când a plecat iar oamenii acum sunt disperați. Părinții copiilor care sunt la școli au nevoie de fișele medicale ale copiilor. Medicul de familie care a fost a plecat cu uși, cu geamuri de la clădirea în care și-a desfășurat activitatea, chiar dacă acea clădire este a comunității, dar și mai grav de atât a plecat cu arhiva. Cei de la Direcția de Sănătate Publică strâng din umeri, cei de la Colegiul Medicilor la fel, iar oamenii sunt disperați.

O altă problemă este legată de transportul către Huși. Sunt oameni care merg la serviciu în oraș dar și copii care merg la școli. Firma care face transport trimite mașini doar dimineață și la amiază. De la 8,00 la 13,00 e „gol”. Cine a ratat mașina de dimineață e nevoit să aștepte până la amiazăă. Primarul Petrică Chiriac spune că orașul va înființa firmă de transport local care va deservi și locuitorii comunei Duda Epureni.

O altă investiție pe care intenționează s-o facă primăria este legată de achiziția spațiilor de la parterul blocului din Epureni. Aici se va amenaja sediul primăriei. Actualul sediu este din 1907 și are doar 6 birouri. „AM făcut solicitare la Consiliul Județean. Vom vedea cum reușim”, mai spune primarul comunei Duda Epureni.

După un dialog cu primarul Petrică Chiriac am plecat prin comună și am văzut multe construcții noi semn că zona se dezvoltă. Altfel crește comunitatea când sunt drumuri asfaltate, când sunt utilități, când există deschidere la dialog din partea administrației locale. Fără investițiile publice din ultimii ani, satele comunei Duda Epureni ar fi fost la fel ca-n urmă cu 50 de ani. Acum situația este radical schimbată în bine și meritul este al primarului Petrică Chiriac.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Coaliția hoților cu șantajiștii și mincinoșii
  •  

Coaliția hoților cu șantajiștii și mincinoșii

Coaliția hoților cu șantajiștii și mincinoșiiCea mai recentă criza politică a arătat cine guvernează România. Coaliția de dreapta s-a uitat în ”lampa lui Aladin” și a văzut o adunătură de hoți, șantajiști și mincinoși. Fiecare, separat, acuză incompetența celorlalți, dar niciunul nu vorbește despre criza profundă în care au băgat România.

În rezumat, în ultima perioadă au fost exprimate următoarele poziții publice:

  • USRPLUS despre PNL, 1 septembrie 2021: hoți și infractori (comunicat de presă USRPLUS, Vlad Voiculescu);
  • PNL despre USRPLUS, 1-5 septembrie 2021: șantajiști (Florin Câțu, Alin Nica, Raluca Turcan);
  • UDMR despre USRPLUS, 1 septembrie 2021: șantajiști (Kelemen Hunor);
  • USRPLUS despre UDMR, 20 iulie 2021: mincinoși (Stelian Ion);
  • UDMR despre USRPLUS, 8 septembrie 2021: sectanți care au legitimat un partid extremist (Kelemen Hunor);
  • PNL despre USRPLUS, 6 septembrie 2021: suspecți de fals și uz de fals (Florin Câțu, Alina Gorghiu);
  • USRPLUS despre UDMR, 12 iulie 2021: toxici (Dan Barna);
  • PNL despre USRPLUS, 8 septembrie 2021: infantili și răsfățați (Florin Câțu).

Acestea sunt doar o parte dintre alinturile pe care și le-au adresat cei din ”dreapta unită”, care acoperă o bună parte din Codul Penal, în caz că ar fi cineva interesat de modul în care România a ajuns în criză economică și sanitară.

Din declarațiile de mai sus se vede că actuala coaliție nu a guvernat niciodată pentru oameni, ci doar pentru grupurile lor de interese. PNL s-a ocupat de schimbarea raportului de forțe din partid, în favoarea locotenenților lui Florin Câțu; USR e interesat doar de investițiile preferențiale în spitale și de dirijarea obscură, dar lentă, a fondurilor europene; UDMR își urmărește consecvent doar obiectivele regionale, indiferent de consecințele naționale.

În mod evident, cele 3 partide se află într-o luptă deschisă, fără menajamente, și au renunțat să mai păstreze aparențele, cum o făceau în ultimele luni. Nu se înțeleg și gata. Coaliția ”dreptei unite” nu poate fi o soluție pentru guvernare, ci doar un pretext pentru scandal continuu, așa cum a fost pe tot parcursul anului 2021.

Paradoxal însă, partidele de dreapta nu întorc fața către președintele României, părintele moral al actualei crize politice, ci așteaptă ca rolul de mediator între partidele coaliției să fie exercitat de PSD, un partid lăsat în opoziție prin contorsionarea Constituției. USRPLUS are pretenția ca PSD să îi readucă la guvernare, PNL speră că PSD va ține Guvernul Câțu conectat la aparate, în timp ce UDMR este singurul partid de la putere care nu a exprimat pretenția absurdă ca un partid de opoziție să le rezolve crizele.

Pozițiile publice ale USRPLUS și PNL sunt ridicole, dar fac parte dintr-un comportament politic ”bipolar”, instaurat în rândurile celor două partide în ultimul an.

Pe de o parte, USRPLUS cere sprijinul PSD pentru a dărâma Guvernul – deci PSD este bun, pe de altă parte acuză Guvernul Câțu de înțelegere cu PSD – deci PSD este rău; ieri USRPLUS acuza PNL de hoție, astăzi ar guverna în continuare cu liberalii; dimineața miniștri USRPLUS își scriu demisiile și înjură Guvernul, seara se pozează la muncă, la ministere.

La PNL situația este mai simplă. Alternativ, toți liderii ba înjură, ba laudă USRLPLUS, ba îi consideră șantajiști, ba se roagă să revină, ba sunt infantili, ba sunt unica soluție de guvernare.

În realitate, acest comportament politic ”bipolar” este doar un joc cinic, de a păcăli propriile electorate și de a găsi alibiuri, cred ei rezonabile, pentru prostiile făcute la guvernare, astfel încât să nu mai scadă în sondaje. Chiar dacă alegerile sunt peste 3 ani, percepția asupra guvernării se formează, în bună măsură, încă din primul an.

Iar încă 3 ani de guvernare cu scandal de dreapta ar aduce sacrificii imposibil de suportat pentru toate categoriile sociale – pe care nici măcar guvernările de tristă amintire CDR sau Boc nu le-au produs. Creșterea galopantă a inflației, devalorizarea leului, creșterea TVA, scăderea salariilor, înghețarea pensiilor, încheierea unui acord cu FMI, închiderea unor companii de stat, disponibilizarea angajaților, toate acestea s-au mai întâmplat în guvernările dreptei și nu este exclus să se repete.

Președintele României trebuie să ia act de această stare de fapt și să își ia în serios rolul constituțional. Fie mediază între partide și generează o majoritate parlamentară stabilă, care să se ocupe cu adevărat de guvernare, fie acționează în direcția declanșării alegerilor anticipate. Cert este că România nu își permite încă 3 ani de guvernare de dreapta.

Rareș Hopincă, consilier general CGMB

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Unitățile românești de învățământ sunt rușinea Europei
  •  

Unitățile românești de învățământ sunt rușinea Europei

Unitățile românești de învățământ sunt rușinea EuropeiEuroparlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, acuză autoritățile din România de nepăsare. Acesta spune că diferențele dintre școlile din România și cele din alte state UE sunt mari și că guvernanții nu fac niciun efort pentru a ale moderniza.

„A început un nou an școlar, mai nepregătit ca niciodată, în timp ce perspectiva închiderii școlilor în luna octombrie devine tot mai probabilă. În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație din Parlamentul European nu pot să nu remarc diferențele între România și celelalte state europene care, în mare lor majoritate, au dat startul anului școlar la început de lună conștienți de riscurile valului patru.

Deja mii de copii nu pot merge la școală din cauza pandemiei, iar digitalizarea educației, blocată de guvernanți, de fapt nu există. Investițiile centralizate în școli au întârziat, iar curricula a rămas învechită. Manualele noi promise, de fapt, nu există. Am discutat cu un director de liceu care mi-a spus că au primit doar două manuale noi per clasă. Soluții precum filtrele de aer, măștile, testele sau vaccinarea au fost tratate superficial.

Acum câteva luni scriam ministerului despre faptul că tinerii noștri învață în continuare din manuale în care România nu este în UE. Deși au promis public și în scris că vor rezolva problema tocmai am postat un alt manual dintr-o clasă de a XI, pregătit a fi înmânat elevilor chiar la acest început de an. Din păcate, în actualul climat economic multe familii întâmpină dificultăți financiare iar riscul de abandon școlar este în creștere. Toți copiii trebuie să aibă șansa la educație și asta am încercat să facem prin campania PESteTotLa{coală.

Adevărații eroi ai acestui început de an sunt din nou profesorii, elevii și părinții, care prin implicare și multe eforturi fac, de cele mai multe ori, tot posibilul ca neajunsurile să nu se vadă. Le urez tuturor un an școlar reușit!”, a spus Negrescu.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Reprezentanții elevilor îi acuză pe politicieni de ipocrizie
  •  

Reprezentanții elevilor îi acuză pe politicieni de ipocrizie

Reprezentanții elevilor îi acuză pe politicieni de ipocrizie„Educația a ajuns bătaia de joc a autorităților din România, chit că ne referim la premieri, miniștri, primari, inspectori etc. În fiecare an, criminalii învățământului se pozează inocenți în fața școlilor, în prima zi de școală, pentru a-și crește capitalul politic. După ani de zile de ticăloșie, este momentul să spunem lucrurilor pe nume, să arătăm vinovații, să cerem măsuri concrete. Învățământul este condus de indivizi siniștri care vor să îl îngroape, iar dacă societatea civilă nu va acționa, aceștia vor reuși. Revendicările noastre sunt niște cerințe de bază, care au dovedit că pot duce la combaterea abandonului școlar. Îndemnăm toți actorii sistemului de învățământ să iasă în stradă alături de noi, pentru un viitor mai bun al sistemului de învățământ din România!”, spune Ariana Dudună, șefa Asociației Elevilor din Constanța.

Documentul este semnat de Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din Bacău (AEBc), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM), Asociația Elevilor din Mureș (AEMs) și Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE).

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Criminalii învățământului se pozează inocenți în fața școlilor în prima zi de școală
  •  

Criminalii învățământului se pozează inocenți în fața școlilor în prima zi de școală

Criminalii învățământului se pozează inocenți în fața școlilor în prima zi de școalăElevii au protestat în prima zi de școală. Așa s-a deschis anul școlar 2021-2022 sub „înțeleapta” guvernare a celui care stă cu România educată în gură.

Elevii cer, printre altele, masă caldă în școli, ore remediale pentru toți, burse școlare diferențiate. Elevii au acuzat guvernanții spunând că sunt vinovați de eșecurile educației.

Elevii spun că “au ieșit la protest pentru un sistem de învățământ mai bun”.

Protestatarii – reprezentând. Asociația Elevilor din Constanța, Asociația de Elevi din Bacău și asociații de elevi din Bacău, București și Ilfov, Maramureș și Vâlcea – afișau mesaje precum “Vrem consiliere de calitate” și o serie de cereri precum “Finanțare complementară pentru reparații capitale în școli”, “Masă caldă în școlile din România”, “Ore remediale pentru toți elevii”, “Burse școlare diferențiate pe categorii și legate de slariul minim” sau “Transport gratuit județean pentru toți elevii”.

Reprezentanții asociațiilor se declară nemulțumiți de scăderea constantă a actului educational și creșterea abandonului școlar. Elevii îi acuză pe politicieni că la fiecare început de an școlar se „pozează în fața școlilor”, apoi uită de problemele din sistemul educational.

Asociațiile elevilor cer implementarea mai multor măsuri în vederea scăderii ratei abandonului școlar și creșterii calității actului educațional.

Printre acestea se numără: creșterea numărului de consilieri școlari, acordarea unor fonduri pentru finanțarea complementară de la bugetul de stat, în special pentru asigurarea unor reparații capitale a unităților de învățământ, generalizarea mesei calde, extinderea programului de ore remediale în învățământul liceal, vizualizarea lucrărilor înainte de contestații, mărirea cuantumului minim al burselor, actualizarea planurilor cadru.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • PNDL 3 abia a fost aprobat
  •  

PNDL 3 abia a fost aprobat

PNDL 3 abia a fost aprobatAflat în război pentru câștigarea șefiei PNL Câțu a aprobat recent un act normativ pentru reluarea investițiilor publice cu bani de la bugetul statului. Până ce programul lui Câțu va deveni realitate mai durează vreo doi ani, dacă va fi continuat. După doi ani de pauză și alți doi de așteptare a noului program, multe speranțe din comunitățile locale se îndreaptă către 2023 când programul „fenomenalului” Câțu ar deveni realitate.

Useriștii se opun dezvoltării comunităților locale din răutate și neștiință. Să ne aducem aminte că mai toți miniștrii useriști sunt fără studii și au multă experiență la cerșit prin cele străinătățuri. Unul a făcut pe statuia, altul cânta, iar altul spăla vase. Specialiști, nu? Cum oare să acceptți, dacă ești un om cu 7 ani de acasă, să devii ministru cu un CV gol? Este imposibil să ceri ceva bun de la aceștia. Guvernarea va continua tot în formula de acum cu PNL, USR și UDMR până în 2024, că așa vrea Iohanis. Așa că speranțe mai îndreptățite ar fi pentru 2025. Până atunci românul va se va hrăni zi de zi cu scandal.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • După ce au oprit PNDL mai bine de un an, Orban și Câțu au revenit la ideea lui Dragnea
  •  

După ce au oprit PNDL mai bine de un an, Orban și Câțu au revenit la ideea lui Dragnea

După ce au oprit PNDL mai bine de un an Orban și Câțu au revenit la ideea lui DragneaDoi ani a fost suspendat PNDL. Zeci de comunități locale au ărmas fără o sursă de finanțare pentru multe investiții necesare. Înainte de a se opri PNDL multe comunități locale s-au asociat pentru a reuși să realizeze aducțiuni de gaz metan. Prin PNDL s-au derulat investiții în toate localitățile patriei. Fără un program național de dezvoltare cele mai multe comunități locale din Moldova și din România sunt ținute în sărăcie. Până și comuniștii au avut strategii de dezvoltare pentru fiecare sat și oraș. „Dreapta unită” însă taie toți banii de la investiții și-i duce pe consultanță, adică pe hârtii fără valoare, care îmbogățesc „băieții deștepți”. „Avem proiectul cu aducțiunea de gaz metan. Se lucrează la proiectul tehnic. Avizele durează foarte mult și sunt destul de scumpe. Cred că vom  reuși cu gazul metan. E o perioadă mai grea pentru investiții publice. A fost desființat PNDL, iar prin acest program, comuna noastră a derulat câteva investiții deosebit de importante. Avem spre finalizare dispensarul din Albești. Cred că anul acesta va fi imposibil să începem alte investiții mari, dacă nu se alocă bani de la Guvern. Am căutat pe plan local să facem ceea ce reușim”, spunea în urmă cu vreo două luni primarul comunei Albești din județul Vaslui, Romeo Iftene.

„Pregătim pentru asfaltare 26 de străzi. În mai încep lucrările. După ce asfaltăm și aceste străzi, vom avea peste 90% dintre drumurile de interes local asfaltate. În mandatul acesta nu mai vreau să fie om în comună care să iasă din curte și să calce pe piatră, toți să meargă pe asfalt. Nu vorbim de pământ că nu mai avem drumuri de pământ. Gradul ridicat de confort și civilizație atrage oameni din Bârlad sau din altă parte. Mulți vin și se stabilesc aici. Lucrăm acum la proiectul cu gazul metan. Valoarea proiectului este de 5,5 milioane lei. Prin Fondul de Dezvoltare inițiat de Guvern se vor finanța astfel de lucrări. Va veni și gazul metan la Ivești pentru că e dorința oamenilor”, spunea în primăvara anului 2019 primarul Dumitrache Nistor de la Iveștii Bârladului.

Fondul de Dezvoltare a murit odată cu căderea guvernului PSD. Au murit și investițiile mari ce s-ar fi derulat prin FDI. Astfel de Fond are Ungaria, are Polonia și multe alte țări care sunt conduse de oameni care lucrează pentru poporul care i-a ales. „Dreptacii uniți” au omorât Fondul pentru că era creația lui Dragnea și a PSD. Problema „dreptacilor uniți” e că ciuma roșie chiar a mai realizat investiții publice în folosul oamenilor, dar ei de aproape doi ani împrumută miliarde euro în numele României și banii dispar ca prin magie, iar ei se bat pe funcții și pentru căpătuiala proprie. S-a ajuns la vorba românului dinaintea alegerilor: „ votăm tot pe aceștia că sunt sătui, dacă vin alții mai flămânzi fură mai mult”. În 2020 românii au votat relativ bine, dar Iohanis a făcut ce a vrut din România și din voturile oamenilor încălcând Constituția. Rezultatul se vede. Prețurile au explodat, investițiile publice au fost tăiate, veniturile au fost înghețate sau reduse considerabil, Moldova e tot fără autostradă, dar cei care au protestat pentru autostradă au primit funcții la stat că doar l-au ajutat pe baronul de Suceava.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • După drumuri, apă curentă și alte investiții urma ca gazul metan să ajungă în satele Moldovei
  •  

După drumuri, apă curentă și alte investiții urma ca gazul metan să ajungă în satele Moldovei

După drumuri apă curentă și alte investiții urma ca gazul metan să ajungă în satele MoldoveiRelatam în 2020 dintr-o comună de la granița județului Iași cu județul Botoșani. La capătul județului Iași am întâlnit o comunitate modernă care depășește multe orașe și care așteaptă gaz metan pentru că drumuri asfaltate sunt, apă la robinet este, școli moderne sunt, adică marile investiții necesare dezvoltării unei comunități au cam fost realizate. Aducțiunea de gaz metan înseamnă mulți bani și fără sprijinul statului român este imposibil ca gospodarii satelor din Moldova să beneficieze de acest atribut modern. Fără programul guvernamental al guvernului PSD multe comunități locale aveau interzis la investiții. În 2019 la Bivolari au fost recepționate două proiecte mari. E vorba de modernizarea prin asfaltare a 15 kilometri de drumuri. Mai mult de 8 kilometri s-au realizat prin PNDL și circa 7 kilometri cu fonduri europene. Provocarea anului 2020 la Bivolari era legată de inițierea demersurilor pentru aducțiunea de gaz metan. Gazul metan este o prioritate pentru toate comunitățile locale din Moldova. Este varianta cea mai ieftină și confortabilă pentru gospodarii satelor și orașelor. Au venit „dreptacii uniți” la putere și au tăiat cam tot ce înseamnă investiții publice. S-au pierdut deja doi ani. Dacă a dispărut oportunitatea de finanțare de la bugetul statului prin PNDL multe comunități locale au suspendat investițiile publice în dauna cetățenilor. Investițiile publice cu bani de la bugetul de stat ori din fonduri europene sunt pentru oameni și nicidecum pentru primari, așa cum afirmă fals useriștii și cum afirmau peneliștii înainte ca Orban să vorbească de PNDL 3.

„Dreptacii uniți” au venit la putere cu votul a circa 30% dintre cetățenii României. Prezența slabă la vot i-a adus pe aceștia la putere, iar acum se ceartă pe ciolan după nici un un an de guvernare. Ce fel de oameni sunt aceștia? Pentru cine lucrează?

În primăvara acestui an relatam din comuna Bălțați din județul Iași. Este o comunitate în plină dezvoltare unde s-au realizat investiții publice de amploare atât cu fonduri de la bugetul de stat cât și cu fonduri europene. Scriam în primăvară că la Bălțați dezvoltarea este un drum cu sens unic. Mai spuneam atunci și din păcate am avut dreptate că multe comunități locale vor sta în acest an, adică în 2021, pentru că bugetul a devenit funcțional aproape de jumătatea anului. Alte comunități locale, unde iscusința primarilor bazată pe experiență și voința de a realiza obiective mari, se dezvoltă. La Bălțați, în județul iași, se inaugurează obiective importante chiar și-n timpurile grele de față. Un proiect de suflet am putea spune al inginerului Vasile Aștefanei se referă la amenajarea Centrului Civic al comunei. „A avut loc recepția finală a lucrărilor la proiectul Înfrumusețare Centru Civic Bălați. A fost respectat proiectul. Felicitări tuturor celor implicați. Este încă o investiție finalizată cu succes. Continuăm, nu ne oprim”, spune primarul comunei Bălțați, Vasile Aștefanei.

Acest proiect vine după multe alte investiții publice de amploare cum ar fi modernizarea drumurilor prin asfaltare în satele comunei, modernizarea școlilor, la unele unități de învățământ, cum este școala de la valea Oilor, lucrările sunt pe final, extinderea rețelei de gaz metan, construcție centru social și alte obiective de interes major pentru comunitatea traversată de drumul european Iași-Târgu Frumos.

Asta e realitatea în satele Moldovei, o realitate imposibil de perceput de către useriști, care sunt o adunătură de loaze ajunse la putere, dar și pentru peneliști care umblă doar să se răzbune și să-și pună în funcții publice toate neamurile și amantele galbene.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Fără bani de la bugetul de stat satele moldovenești continuă să trăiască la fel ca-n urmă cu 50 de ani
  •  

Fără bani de la bugetul de stat satele moldovenești continuă să trăiască la fel ca-n urmă cu 50 de ani

Fără bani de la bugetul de stat satele moldovenești continuă să trăiască la fel can urmă cu 50 de aniSatele moldovenești sunt în glod, gospodarii trăiesc la fel ca-n urmă cu câteva decenii, iar onor guvernanții se ceartă pe ciolan. Moldova e tot fără autostradă, majoritatea comunelor și orașelor mai mici au interzis la dezvoltare, iar haosul se instaurează încet dar sigur.

Prin 2017 se vorbea mult de Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) inițiat de guvernarea PSD. Toate comunele și orașele din Moldova scriau proiecte pe care le înaintau la Guvern pentru a primi finanțare. Unii primari erau sceptici, în special cei din opoziție, dar toți înaintau proiecte pentru modernizarea drumurilor, pentru alimentare cu apă, pentru modernizarea instituțiilor de cultură, pentru baze sportive, pentru modernizare sau construcție de unități de învățământ. Toți se întrebau de unde va lua PSD bani pentru astfel de investiții. Era nevoie de bani mulți. Mergând prin comunele și orașele Moldovei toți primarii vorbeau de PNDL și sperau să „prindă” fonduri ca să realizeze investițiile necesare în comunitățile pe care le administrau. Opoziția de atunci, care acum este la putere, striga pe toate canalele că PSD îndatorează țara, că PNDL este o minciună sau este o pușculiță pentru partid. Anormalii ăștia de la USRPLUS, acompaniați de peneliștii lui Orban și sprijiniți puternic de adormitul președinte Iohanis, urlau că se fură bani publici, că toate investițiile anunțate sunt minciuni și așa mai departe. Bani s-au găsit fără împrumuturi iraționale cum se fac acum. Toți primarii, indiferent de apartenența la un partid sau altul, au primit bani pe proiecte de dezvoltare și-n toate localitățile din Moldova s-au făcut investiții publice.

Useriștii au urlat și după ce au venit la guvernare pentru că rolul lor este să oprească dezvoltarea României. S-au făcut verificări și, așa cum era de așteptat, aproape toate investițiile realizate prin programul lui Dragnea sunt corecte. „Cine se leagă singur? Se fac controale mereu. Să fii prea prost să te duci în pușcărie. Pentru ce?”, spuneau aleșii locali în replică la minciunile vehiculate de useriști și de peneliști.

Au mai urlat peneliștii și useriștii chiar și după ce au intrat la putere, că dădea bine la proști. Au anunțat controale, au anunțat plângeri penale, dar în final toate s-au dovedit a fi minciuni electorale bune doar pentru urechile celor neinformați. Cine merge prin satele și orașele Moldovei întâlnește obiective realizate prin programul inițiat de Dragnea și hulit de opoziția de atunci. Au venit ăștia la putere care au luptat la baionetă împotriva „ciumei roșii”. Ei ce fac acum? Se ceartă pe ciolan, după ce au îndatorat țara la un nivel de neimaginat în urmă cu doi ani, iar banii i-au „sifonat” că a fost stare de urgență. Acum se vorbește de PNDL 3. Cei care vorbeau doar de cătușe pentru primari și miniștri când se refereau la PNDL acum vorbesc de etapa a treia a programului inițiat de Dragnea. S-a dovedit că minciuna are picioare scurte?

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • În căutarea timpului pierdut (CLXXV)
  •  

În căutarea timpului pierdut (CLXXV)

În căutarea timpului pierdut CLXXVNoi, elevii şcolii din Ghidigeni, stăteam lângă monument, înaintea plăcii de marmură cu numele dăltuite  ale celor 98 de eroi căzuţi în primul război mondial. Profesorul Dumitru Gălăţeanu citea numele eroilor. “Cutare, vărul meu”, “Cutărică, vărul meu”, “Cutărăscu”, “vărul dumeavoastră”, completăm în cor. “Guraaa!”, strigă profesorul,  “a fost unchiul meu!”. Dascălul apucase în copilărie Marele Război şi era mândru de neamurile lui. El însuși în al doilea război mondial servise Patria ca sublocotent. Monumentul era amplasat între şcoală si primărie. Primăria funcţiona de cinci decenii într-o casă pe care un sătean, proprietar de măcelarie, o donase comunei. Școala spaţioasă şi luminoasă, unde am învăţat eu, tata, bunicul şi străbunicul, fusese construită de Nicolae Chrissoveloni în 1885. Placa cu eroi era montată pe latura vestică a monumentului, deoarece la ortodocşi morţii se aşează cu faţa spre apus. Jos, sub placă, pe o piatră încastrată, scria, Leonida. Era modesta semnătură a sculptorului, îngenunchiat în faţa eroilor. Piedestalul monumentului era un bloc masiv de beton care evoca neclintirea în faţa duşmanului. În lateral, spre sud, spre Soare-simbolul vieţii, un basorelief de bronz înfăţisa o sală de spital. Un medic opera la genunchi un ostaş rănit. Rănitul avea pe nas o faşă, pe care sora medicală picura anestezic. Sus pe piedestal era un grup statuar cu un soldat căruia un medic îi oblojea mâna. La capul militarului veghea o soră. Soldatul stătea pe un scaun, dar scaunul era astfel dăltuit încât să pară o stâncă, stânca Carpaţilor unde s-au jerfit ostaşii nostri! Sora de la căpătâiul soldatului nu era alta decât Regina Maria, care în războiul de reîntregire a activat voluntar în spitalele militare. Noroc că bolşevicii nu s-au prins că pe monument era sculptată Regina. L-ar fi dărâmat! Nicolae Chrissoveloni, proprietarul fabricii de spirt din Ghidigeni, a fost prieten cu Regina Maria. Om luminat, cu facultate în Germania, a intuit viitorul turistic al Coastei de Argint şi, după ce în 1913 Cadrilaterul s-a reunit la Patria Mamă, a cumpărat un teren pe malul mării, la Balcic. Intenţiona  să investească în industria  hotelieră, dar a renunţat şi a dăruit terenul Reginei Maria. Acel teren va deveni domeniul regal de la Balcic, cu celebrul castel. În 1916 Nicolae Chrissoveloni înfiinţează la Bârlad primul regiment de transporturi auto al Armatei Române şi-l va denumi Regimentul Regina Maria. Regimentul a oferit inginerului Nicolae Malaxa, viitorul mare industriaş, oportunitatea de a înfiinţa primul service auto din Bârlad. Service-ul a funcţionat alături de atelierele de strungărie, turnătorie de fontă, turnătorie de bronz pentru clopote şi fierărie în perimetrul Fabricii de Ulei, numită atunci I.B. Popov. Nicolae Malaxa era acţionar şi director tehnic al fabricii de ulei, prima fabrică pe care a construit-o în prodigioasa sa carieră. Bunicul matern, Vasile Ivas din Ciocani, a fost ucenic în anii 1917-1918 la atelierele Malaxa din Bârlad şi povestea că la service se reparau mai ales camioane, de bună seamă din dotarea regimentului. Ucenicii lui Malaxa aveau la dispoziţie dormitor, cantină, primeau porţie zilnică de lapte şi urmau, pe cheltuiala patronului, Gimnaziul Tehnic din Bârlad. Ca elevi au fost duşi în excursie de studiu la Zorleni, pe domeniul Coroanei. Acolo funcţiona o staţiune de mecanizare a agriculturii, probabil prima din Vechiul Regat. Utilajele erau americane şi tot americani erau mecanizatorii. Bunicul şi-i amintea ca pe nişte indivizi flegmatici. Purtau pălării, cămăşi cadrilate şi pantaloni strâmţi, desigur erau blugii, inventaţi în 1871 de Levi Strauss. La Malaxa bunicul a învăţat meserie şi va avea la Ciocani propriul atelier de tâmplărie şi dogărie cu opt angajaţi. A deprins de la Malaxa dragostea de industrie. Îmi spunea când eram elev în liceu: “industria băiete, asta este baza!”. La Ghidigeni a avut loc în 1919 nunta lui Constantin Zamfirescu, fratele romancierului Duiliu Zamfirescu, cu Eliza Leonida, inventatoare, prima femeie inginer din lume. Naş era Nicolae Chrossoveloni, iar invitată de onoare, Regina Maria. Eliza era fiica ofiţerului Atanase Leonida din Fălticeni, reputat inventator şi sora savantului Dimitrie Leonida, fondatorul şcolii româneşti de energetică şi redactorul revistei “Energia”. Dimitrie Leonida a proiectat hidrocentrala de la Bicaz. Prin decret dat în 1943 Ion Antonescu a însărcinat CFR, companie de stat, ca din profit să construiască hidrocentrala Bicaz. Din cauza invaziei sovietice, proiectul nu s-a împlinit! Azi transportul feroviar este neglijat deşi, faţă de transportul rutier, presupune un consum energetic şi un cost mai mic pe kilogramul transportat şi-i mai puţin poluant. Transportul feroviar este mai sigur şi decongestionează şoselele. O cale ferata ocupă de zeci de ori mai puţin teren decât o autostradă. În gara Nichişeni, eram copil pe atunci, am văzut pe şinele de cale ferată ştanţat  “Resiţa 1927”. Șinele, deloc uzate, erau în serviciu de 45 de ani.  Nicio autostradă nu rezistă fără reparaţii zeci de ani! Pentru a proteja mediul, revitalizarea transportului feroviar ar fi o măsură inteligentă. Eliminarea risipei ar avea, de asemenea, impact pozitiv asupra mediului şi a nivelului de trai. Din păcate la noi până şi spiritul întreprinzător s-a tocit după 1990! Ca elevi în şcoala de la Ghidigeni eram puşi să colectăm deşeuri şi să adunăm plante medicinale. La atelierul şcolii se confecţionaseră făraşe cu crestături anume pentru recoltat museţelul. Din parcul Chrissoveloni adunam castane. Erau date hrană la porci. Culegeam frunze de dud şi şcoala creştea viermi de mătase. Împleteam rogojini din pănuşi de porumb. Toate aceste activităţi învăţau copiii să fie gospodari, iar banii încasaţi intrau în fondul şcolii. Era atunci o întreagă literatură care învăţa oamenii să abordeze varii activităţi productive. Îmi amintesc bunăoară de cartea Alexandrinei Adler publicată în 1977 despre viermii de mătase din specia coreeană care se hrănesc cu frunze de ricin. Producţia de mătase a acestora este cu 40% peste producţia viermilor de mătase chinezeşti care consumă frunze de dud, dar viermii coreeni mănâncă frunzele de ricin alminteri nefolositoare şi astfel sporesc rentabilitatea plantaţiilor. În anii 1930 ţăranii din Ghidigeni cultivau bumbac. Din fire gospodinele ţeseau pânză, iar seminţele erau date la oi. Azi bumbacul a dispărut din agricultura românească. Dar să revin la subiect! Eliza a avut surori pe Adela şi Natalia. În 1919, la 29 de ani, Adela era doctor în medicină, publicase lucrări de oftalmologie şi în premieră mondială a tratat cataracta folosind curentul electric. A organizat spitalul de oftamologie Vatra Luminoasă din Bucuresti şi, împreună cu sora ei Natalia, a înfiinţat o editură de cărţi în alfabet Braille pentru orbi. Natalia făcea traducerile din literatura străină. Profesoara Natalia Leonida a fost înobilată cu rangul de cavaler al Ordinelor Meritul Cultural în 1934 şi Coroana Românei în 1941. Din 1927 este director al liceului Regina Maria din Bucureşti. Sub conducerea ei liceul a căpătat cea mai modernă dotare din ţară. Au ajutat-o şi fraţii. Dimitrie Leonida a finanţat laboratorul de fizică, iar Gheorghe Leonida cabinetul de geografie. La nunta de la Ghidigeni Regina Maria cere Adelei să o opereze de cataractă. După operaţie Adela Leonida devine oftalmologul Casei Regale. Tânăra medic va fi asasinată, nu se ştie de cine şi de ce, în 1928. Cu un an mai înainte căzuseră victime serviciului secret sovietic Regele Ferdinand I şi Ion I.C. Brătianu, doi bărbaţi care dacă ar fi trăit, soarta României era alta şi sigur mai bună! Legat de Ghidigeni a fost celălalt frate al Elizei, sculptorul Gheorghe Leonida. La nunta Elizei, Chrissoveloni l-a angajat să realizeze în sat un monument al eroilor din Marele Război. Gheorghe Leonida s-a achitat de angajament, inspirat de inimoasa Regină. În monumentul zămislit de Gheorghe Leonida, Regina Maria este o prezenţă discretă, dar cu valoare de simbol. Prin Regină, Mama Răniţilor cum i se spunea, Leonida întruchipează pe Mama Patrie. La comanda familiei Chissoveloni, Gherghe Leonida va dăltui la Ghidigeni încă o statuie. O ţin minte in curtea bisercii Sf. Constantin şi Elena, printre trandafiri, sculptată din marmură albă de Paros. Înfăţişa o fată acoperită cu văl. Statea pe o  stâncă, în uitare de sine, pierdută la hotarul lumii noastre cu cealaltă lume.Vălul căzut lăsau dezveliţi sânii feciorelnici. Statuia era dedicată unei fiice a familiei Chrissoveloni, moartă într-un accident de patinaj. De durere, prietenul ei, ofiţer, s-a sinucis. Cei doi erau înmormântaţi împreună în curtea bisericii. Gheorghe Leonida a sculptat între 1926-1931chipul statuii lui Iisus de pe muntele Corcovado din Rio de Janeiro. Statuia este simbolul metropolei braziliene. De remarcat că pe chipul Mântuitorului, artistul a nemurit în piatră trăsăturile Elizei Leonida Zamfirescu, sora iubită. Marian Rotaru

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Un cutremur ca-n 1977 e posibil să se producă oricând iar numărul de victime va fi mult mai mare decât atunci
  •  

Un cutremur ca-n 1977 e posibil să se producă oricând iar numărul de victime va fi mult mai mare decât atunci

Un cutremur can 1977 e posibil să se producă oricând iar numărul de victime va fi mult mai mare decât atunciNicolae Noica, fostul ministru al Lucrărilor Publice și director general al Bibliotecii Academiei Române, a adus în atenția publicului român o serie de probleme urgente care ar fi bine să ajungă pe masa decidenților și în atenția opiniei publice.

În opinia sa, problemele sunt de o gravitate extraordinară pentru că vrem nu vrem cutremure în România vor fi, iar în urma acestora se vor produce avarii, degradări, inclusiv regretabile pierderi de vieți omenești. Astfel, un plan științific de prevenție se impune cu rigurozitate cât mai repde posibil.

”A fost cutremurul din 4 martie 1977.Tot în fiecare an de 4 martie tot povestim, plângem și amintim și a doua zi uităm. Eu am făcut chiar la Academie o dezbatare unde am avut printre invitați președintele Academiei Române, ministrul Lucrărilor Publice și Dezvoltării Regionale, primarul general al Capitalei și am ridicat câteva probleme urgente”, spune Nicolae Noica.

Fondul pentru consolidarea Bucureștiului s-a lovit de politic

În primul rând e o problemă siguranță națională. De ce? În 1977 în câteva minute au murit 1.500 de oameni, s-au prăbușit 37 de clădiri, plus 2.000 de clădiri avariate. A fost acest cutremur, dar noi nu luăm măsuri în continuare să le reparăm.

„În 1999, convins de această gravitate am pus celebra bulină roșie, dar cu un studiu realizat cu zece personalități în domeniul ingineriei seismice am stabilit aceste clădiri și am prezentat în Guvern raportul. La acea vreme, Executivul a decis că trebuie pusă această bulină roșie. Bulina înseamnă că sunt într-o situație de pericol și nicidecum că se prăbușesc.

Am scos atunci și un proiect de lege ce prevedea crearea unui fond pentru consolidarea acestor clădiri. Dacă vă amintiți erau mulți în zona centrală, unde sunt aceste clădiri, chiriași. Aceștia au fost bucuroși când guvernele după 1990 (nu are rost să le mai amintim) au vândut la niște prețuri mici și au devenit proprietari. Am scos această lege de creare a unui fond, a trecut de Senat în anul 2000 și în 2002 cei care au venit după noi la guvernare au retras legea”, spune Noica.

~n loc de consolidări plouă cu expertize

Proiectele acestea de infrastructură, autostrăzi, de consolidări, de construcție de spitale, toate acestea sunt proiecte care se întind pe zeci de ani. Trebuie 10-20 de ani și toate guvernele să înțeleagă că trebuie neapărat să continue ce au făcut ceilalți. Este o obligație și politică și morală.

„Operația de consolidare e o extrem de dificilă și de aceea trebuie o administrație care să aibă un proiect special pe care să-l urmărească. Vreau să vă spun că proiectul a fost la Ministerul Lucrărilor Publice pe urmă a trecut la Ministerul Dezvoltării, iar în ultimii 5 ani nu s-au mai dat bani pentru consolidări. Primăriile trebuie să se descurce singure.

Ori, marea problemă este că noi în loc să ne apucăm să consolidăm ne-am apucat să expertizăm în plus tot felul de clădiri să lărgim plaja, să speriem practic oamenii, în loc să ne ocupăm de acele clădiri pe care le-am indicat din 1999 care au fost construite după 1940 până la cutremur.

Trebuie să ne focalizăm asupra acestor clădiri și să le refacem. Sunt două mari probleme aici. Nu orice constructor poate să facă o astfel de consolidare. Ai nevoie de o anumită tehnică pentru că e mult mai greu să consolidezi decât să faci o construcție nouă”, spune în continuare fostul ministru.

Cum rezolvăm problema șmecherilor bine înșurubați în licitații publice?

„Am mai spus, trebuie să alegem 10 antreprize pe care să le agreem și din banii pe care îi avem să le dăm fără licitație pentru că dacă dăm cu licitație vin tot felul de șmecheri care nu se pricep, coboară prețurile și nici nu știu să facă treabă. Mi s-a răspuns că prevederile UE nu permit, dar problema e foarte importantă în țară, nu Uniunea Europeană trebuie să se protejeze la seism.

Prin Hotărâre de Guvern putem alege aceste anteprize și să facem treabă. Vă dau un singur exemplu.

În perioada anilor 1984 au început translările de biserici. La Olari i-a făcut un radier puternic de beton a pus-o pe niște cărucioare și a translat-o. Țin minte din primele lucrări unde am fost și eu și am intrat sub această construcție și mi se spune că se deplasează de o oră. Într-o oră se deplasa 5 centimetri.

Totuși, inginerii, specialiștii, au lămurit pe politicieni și s-a dat o hotărâre de guvern în care s-a spus <<dacă în timpul aceste consolidări și deplasări are loc un cutremur și se dărâmă această clădire nu e responsabil nimeni>>. Ceea ce e foarte corect. Deci a existat o înțelegere a fenomenului”.

Avem mare nevoie de specialiști

”Dacă mă apuc să consolidez o casă în 6-7 ani de zile oamenii se plictisesc să se tot mute. Există soluții pentru anumite blocuri în care s-ar putea face consolidarea cu oameni și să o faci în 7-8-9 luni și atunci să vedeți ce înțelegere va fi din partea oamenilor.

Societatea de consolidări din subordinea primăriei Capitalei a fost creată în 2017. Între 2000 și 2017 s-au consolidat 20 de clădiri, respectiv cam una pe an. Din 2017 până în 2020 m-am implicat în acest proces, pe mine nu m-a interesat cine e la putere din punct de vedere politic. Cine dorește să rezolve o astfel de treabă are tot sprijinul meu.

Această companie a făcut în 3 ani 12 consolidări. Păi în 20 de ani s-au făcut 20. E un pas. Asta înseamnă că cei noi care vin după actuala conducere la Primăria Bucureștiului să continue și să îmbunătățească. Ideea de a desființa și a da drumul la licitații pentru transparență e o idee a unor oameni care nu au experiență”, spune în continuare fostul ministru Noica.

Mai e un lucru pe care vreau să-l spun. Domnul primar Nicușor Dan care are o misiune foarte grea trebuie să-și pună oameni de specialitate în diversele locuri. Nu se poate ca la această companie de consolidări șef la adminitrație să fie un tânăr de 29 de ani care este absolvent de teologie. Ce știe dumnealui despre consolidare?

Măcar caută și formează-ți comisia națională de inginerie seismică pe care o aveam și eu când eram la minister și care e prevăzută de lege. Aduci 5-7 personalități și ei te sfătuiesc, dar deciziile lor să fie obligatorii. Nu se poate ca persoane care nu au experiență să fie puse în astfel de funcții. În astfel de funcții nu se pun persoane apropiate ci se pun persoane care sunt de meserie și care au experiență”, spune în continuare Noica.

Un scriitor ajuns primar s-a înconjurat de consilieri de specialitate

Pe vremuri, ministerele aveau un ministru care era politic și aveau un secretar general care era un tehnician. Acela nu se schimba.

Puțină lume știe că unul din marii primari pe care i-a avut Bucureștiul a fost între 1910-1912, când s-a făcut Palatul Ministerului, unde astăzi este primăria, Barbu {tefănescu Delavrancea. Marele scriitor era un om politic care avea alături numai tehnicieni și oameni pe care îi asculta. Aceste situații sunt de învățat din istorie și atunci perspectiva și judecata ar fi alta.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Funcția înlocuiește educația?
  •  

Funcția înlocuiește educația?

Funcția înlocuiește educațiaUn „mare om, mare caracter”, din cauză că e inspector pe la Autoritatea Rutieră Română, filiala Vaslui, își permite să dea mizeria în drumul național, împuțind vecinii și făcând un focar de infecție.

Un inspector de la Autoritatea Rutieră Română, filiala Vaslui, ca mulți alții care aveau terenuri la drumul național spre Negrești ori le-au cumpărat, are o casă pe drumul național spre Negrești sau strada Călugăreni cum apare în nomenclatorul Primăriei Vaslui, aproape de ieșirea din oraș. Totul e bine și frumos până aici. Multe construcții din acea zonă așteaptă ca primăria să termine Planul Urbanistic General și să aducă zona în intravilanul localității.

Unii și-au construit case mai mari și mai „cool”, în timp ce alții au făcut și ei case mai „normale”. Acesta e un aspect neimportant. Destul de important e faptul că în zonă lipsește rețeaua de canalizare. Unii „orășeni” fără 7 ani de acasă au găsit soluția pentru apa menajeră ce provine din gospodărie. Șanțul de beton al drumului național a devenit canal colector pentru apa menajeră din gospodării. Situația este premeditată. În peretele șanțului, după cum am văzut la familia {erbezeanu, care deține o casă chiar la drumul național, apare o conductă care vine din curte. Pe acea conductă se scurg în șanțul drumului național mizeriile, pardon, apa menajeră, din gospodărie. Aici este un adevărat focar de infecție. „E un miros în toată zona de ești obligat să te închizi în casă”, ne spunea recent un vecin al „educaților” care dau mizeria în șanț.

E așa de scump oare de golit fosa? Ori e mai simplu să-ți bați joc de toți oamenii din zonă? Să crezi tu că ești „cineva” și faci ce vrei? Mai fac și alții de pe la guvern ce vor, dar vine și scadența. Când curge din acea conductă lichid toată devine puturoasă rău.

Individul în cauză ca mulți alții se fac că nu înțeleg, când sunt întrebați. Românul însă spune că e dăunător să faci pe prostul că riști să rămâi așa. Cei de la Mediu, care lucrau într-o sâmbătă după amiază la o chermeză serioasă în sediul instituției, încă se mai scarpină după ureche și mai așteaptă până să dea un răspuns pe care l-a solicitat redacția ziarului nostru regional. Vom reveni.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Dispare Uniunea Europeană la fel cum a dispărut Iugoslavia
  •  

Dispare Uniunea Europeană la fel cum a dispărut Iugoslavia

Dispare Uniunea Europeană la fel cum a dispărut IugoslaviaLa preluarea de către Slovenia a președinției Consiliului UE, premierul țării a avertizat că Occidentul nu îşi poate impune opiniile sale liberale asupra Europei centrale.

Prim-ministrul Sloveniei, Janez Jansa, unul dintre aliaţii din UE ai Ungariei în încercarea a scoate în afara legii propaganda homosexuală în şcoli, susţine că impunerea „valorilor europene imaginare” asupra Europei centrale ar putea duce la prăbuşirea uniunii.

Vorbind cu un grup de reporteri de la ziare europene, în contextul în care Slovenia a preluat conducerea Consiliului UE, prin care statele membre contribuie la continuarea priorităţilor UE și la formarea legislației, Janša a făcut trimitere la experiența sa în cadrul federației Iugoslave atunci când a fost întrebat despre cel mai mare risc pentru UE.

În urmă cu două săptămâni, prim-ministrul olandez Mark Rutte a condus ofensiva împotriva prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, ca urmare a unui proiect de lege care va interzice propaganda homosexuală în materialele educaţionale, la ore de maximă audienţă la televiziuni şi în producţiile destinate copiilor. Rutte l-a acuzat pe Orban că încalcă valorile UE şi l-a provocat să renunţe la lege sau să scoată Ungaria din UE.

Premierul sloven spune însă că impunerea unei perspective străine asupra ţărilor din centrul şi estul Europei este „drumul cel mai rapid spre prăbuşirea” blocului comunitar.

„Există diferenţe care trebuie luate în considerare şi respectate şi cred că există o diviziune clară între competenţele naţionale şi cele europene”, a afirmat premierul sloven.

„Nu judeci o persoană pe baza valorilor imaginare europene. Se folosesc standarde duble, cred că acesta este cel mai rapid drum spre prăbușire. Cu până la 30 de ani în urmă, Slovenia trăia în fosta Iugoslavie și se presupunea că era federală. Erau cinci sau șase națiuni, trei religii, șase republici, două provincii autonome și țara s-a destrămat din diferite motive, dar ultimul cui în sicriu a fost atunci când unii oameni au început să folosească criterii speciale pentru ei înșiși, aplicând standarde duble. UE fără Europa centrală nu este o uniune europeană – va fi doar o formă fără fond și ar trebui să fim conștienți de aceasta”, a mai spus el.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • S-a spart balonul PNRR
  •  

S-a spart balonul PNRR

Sa spart balonul PNRRGuvernanții nu pot atrage nici avansul și preferă să solicite o sumă mai mică.

România este depășită și de Grecia în privința Planului Național de Redresare și Reziliență. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu dezvăluie că Guvernul solicită o sumă mult mai mică decât ar fi putut solicita ca avans din valoarea totală a PNRR, pentru că nu există proiecte care să justifice o sumă mai mare.

„Grecia a primit deja un avans de 4 miliarde de euro pentru propriul plan de redresare și reziliență. România, care are un plan de o valoare similară (29,2 miliarde de euro pentru România / 30,5 miliarde pentru Grecia), încă așteaptă și solicită un avans de doar 2 miliarde de euro.

După ce au eșuat în realizarea planului și au făcut România de râs trimițând un plan prost făcut la Bruxelles, guvernanții nu sunt capabili să gândească nici măcar o strategie pentru atragerea avansului și preferă să solicite o sumă mai mică decât ar fi putut solicita în primă instanță din valoarea totală a PNRR.

Mai mult, proiectele prevăzute spre decontare din avans nu par să existe. Spre exemplu, Imprimeria Națională a contrazis, recent, guvernanții și a transmis clar că noile cărți de identitate sunt plătite din bugetul propriu, nu din PNRR cum spuneau aceștia.

Coaliția de dreapta trebuie să explice în detaliu românilor ce vor face cu acest avans, de ce au solicitat o sumă mult mai mică decât cea posibilă și să ofere garanții privind cheltuirea banilor din PNRR prin modificarea în regim de urgență a ordonanței care reglementează PNRR”, spune Negrescu.

Premierul Florin Cîțu afirma în iulie că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie. El a precizat că o primă tranșă de bani ar urma să vină în luna noiembrie, dar unele proiecte cuprinse în PNRR ar putea să primească inițial finanțare de la bugetul de stat, pentru a putea fi demarate. Iată așadar că s-a spart cu zgomot puternic și balonul PNRR cu care au defilat în campania electorală Iohanis, Câțu, Orban, useroplusiștii și alți mincinoși ca ei. Iar primarii liberali și cetățenii care au pus botu’ la astfel de vrăjeli vor aștepta cele 80 de miliarde euro de la Uniunea Europeană anunțate de Iohanis în toamna anului trecut la fel cum au așteptat străbunicii americanii la instalarea comuniștilor la putere după al doilea război mondial.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Sute de oameni protestează și cer demisia guvernului Câțu
  •  

Sute de oameni protestează și cer demisia guvernului Câțu

Sute de oameni protestează și cer demisia guvernului CâțuLe-a ajuns cuțitul la os. Sute de oameni au început seria de proteste atât la guvern cât și la sediul PN. Creșterea exagerată a tuturor prețurilor, scandalul permanent de la nivel guvernamental și tăierea în totalitate a investițiilor publice sunt doar câteva dintre motivele pentru care oamenii de bună credință protestează.

Atât la guvern cât și la sediul PNL protestatarii au cerut demisia lui Florin Câțu din funcție de prim ministru.

Manifestanții cer ca actualul Cabinet de coaliție condus de premierul Florin Cîțu să plece de la Palatul Victoria, pentru că, susțin aceștia, calitatea vieții din România nu a înregistrat nicio îmbunătățire în ultimul an.

Protestatarii stau de mai bine de 20 de zile în Piața Victoriei și au mai multe revendicări. Aceștia le cer miniștrilor conduși de Florin Cîțu să părăsească clădirea Guvernului.

Protestatarii spun că vor sta în Piața Victoriei până când va fi schimbat actualul guvern.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • De ieri și de azi – oameni de seamă ai orașului Vaslui
  •  

De ieri și de azi – oameni de seamă ai orașului Vaslui

De ieri și de azi  oameni de seamă ai orașului Vaslui„Zilele municipiului Vaslui” sunt bun motiv, prilej, pretext de a trimite către „cetitori” câteva cuvinte despre oameni remarcabili ce s-au născut în acest oraș. E satisfacție și imensă bucurie să pot consemna când au trăit, ce profesii vor fi avut acești oameni însemnați ai urbei noastre și ce anume a decis ca ei să rămână în istoria culturală a localității noastre. Fost-au și sunt membri ai Academiei Române, profesori universitari ai diferitelor discipline predate în universități din țară și străinătate, cercetători, chimiști, biologi, matematicieni recunoscuți pe plan mondial, generali de armată adevărați eroi pe câmpurile de luptă,  istorici, doctori în medicină și fizică, pictori, magistrați, economiști, publiciști, scriitori, muzicologi, actori. Aniversând dar și comemorând ne-am amintit anul acesta de vasluienii Ioan Adam (scriitor), Stan Golestan (compozitor), Aglae Pruteanu (actriță), Eliza Petrăchescu (actriță),  Constantin Motăș (biolog), din anii din urmă alăturându-li-se Constantin Tănase. 

A ști cât mai multe despre activitatea lor, consider că e datorie civică, doar cunoscând putem înțelege mai bine măreția și moștenirea ce ne-au lăsat. Foiletarea celor câtorva monografii ale județului Vaslui, verificarea datelor astfel obținute cu informațiile sumare cuprinse în alte câteva dicționare ale personalităților vasluiene, înlesnește aducerea sub ochii dumneavoastră a unei bogate enumerări de nume, oameni, fapte din vechime dar și mai apropiate în timp de vremurile noastre. Sunt doar o parte din vasluienii cu care ne mândrim, semnele trecerii lor, realizările lor meritând a fi amintite mai des. Repet, selecția de astăzi referi-se-va la prestigioși vasluieni, definiți astfel prin locul nașterii, orașul municipiu de județ!

Istoria locului amintește cu mândrie despre Ion Popa din Vaslui, trăitor pe la 1519, cunoscut preot, cărturar și diac. Pregătit la Mănăstirea Neamț, preotul Ion Popa a fost peste 40 de ani parohul Bisericii Sf. Ioan Prediteci din Vaslui, zidită de Ștefan cel Mare (1490). Prin grija lui, biserica a păstrat texte vechi de cultură românească ce au fost studiate secole mai târziu de Gheorghe Ghibănescu, considerate și clasificate ca surse documentare cu valoare patrimonială deosebit de importante în elaborarea cărții „Vaslui – studiu și documentare”. Există dovezi scrise că preotul Popa Ioan a fost un harnic și patriot copist care a realizat și transmis numeroase manuscrise din opera lui Coresi. A copiat în Mănăstirea Șchei din Brașov primele cărți tipărite de diaconul Coresi: „Tetraevanghelul” (1561), „Evanghelia cu învățătură” (1581),  le-a adus în Moldova spre a fi de folos preoților să poată „propovădui și spune oamenilor învățătura după cetitul evangheliei”.

1834 este anul în care Tausig Benjamin venea pe această lume cu scopul precis de a deveni medic al orașului Vaslui, altfel cum putem explica revenirea aici după absolvirea facultății din Viena! Va deveni director al Spitalului „Drăghici” punând bazele unității spitalicești, organizând și asigurând condițiile necesare. Avea în subordine și Spitalul Israelit, asigura asistența medicală nu numai pentru locuitorii Vasluiului ci și pentru localitățile învecinate, precum și pentru Regimentul 24 Infanterie. Editează în 1870 prima revistă de științe medicale, publicație cunoscută sub numele de „Spitalul”. În doua parte a vieții pleacă la Iași la Spitalul „Spiridon” (1890), remarcându-se ca un bun doctor diagnostician. Prelua cazurile cele mai grave, acorda asistență medicală gratuită nevoiașilor, bătrânilor, văduvelor.

La 23 august 1869 se năștea în Vaslui Nicolae Petala cel ce avea să devină unul din generalii Armatei României din Primul Război Mondial. Comandant al Armatei a IV-a, a participat la majoritatea luptelor remarcându-se la Lainici, Dobrogea, Moldova, fiind recompensat cu numeroase ordine, medalii românești și străine. În 1924 a fost numit inspector general al armatei, funcție pe care o va îndeplini cu onoare până la pensionare. A fost un om dăruit muncii culturale, insuflând militarilor dorința de a citi, de a ști. Periodice precum „Revista Armatei”, „Cultura poporului”, „Munca intelectuală”, „Lumea intelectuală” au apărut și au fost difuzate sub directa sa coordonare în școli, licee și garnizoane militare. Este autorul unor apreciate lucrări de specialitate. A fost publicist și gazetar, colaborator al „Convorbirilor literare”, „Neamului Românesc”.

Rășcanu Ion (n. 1872, Vaslui – m. 1952, Sighet) s-a născut într-o familie de învățători, ambii părinți profesând la Școala primară de băieți nr. 1 din Vaslui. Elev sârguincios, termină clasele primare cu nota 10, face liceul militar la Iași continuând studiile la Școala Superioară de Război la București. A luat parte la primul război mondial, participând în calitate de general de divizie la luptele de la Mărășești, Oituz, Mărăști. După război este numit ministru al Apărării Naționale, deputat și primar al Bucureștiului. A fost deputat de Vaslui (1931), primar al urbei noastre (1938-1942). În timpul mandatului lui se construiește uzina electrică introducându-se astfel iluminatul public, s-a realizat prima aducțiune de apă la Chițoc (1939), s-a sistematizat Grădina publică „Copou”. S-au construit o seamă de clădiri importante: Palatul Cultural (1939), cartierul „Ștefan cel Mare”, Mausoleul Eroilor din Cimitirul Eternitatea. Rășcanu Ion este ctitorul bisericii „Cuvioasa Paraschiva”, din vremea sa a început construcția Primăriei (1942). Din păcate va fi arestat în toamna lui 1946, întemnițat la Sighet unde moare după 6 ani de grea detenție.

Mironescu George (n. 1874, Vaslui –m. 1949) este cel care avea să devină un mare om politic, industriaș, jurist, fruntaș al aripii drepte a Partidului National Țărănesc, deputat, senator, prim-ministru și rezident regal. La doar 30 de ani era deja profesor universitar în capitala României, fiind întâiul personaj originar din Moldova devenit decan la o facultate din cadrul universității din București (1906). S-a afirmat în plan politic fiind fervent apărător al drepturilor românilor ce se aflau în Imperiul Austro-Ungar, a fost un partizan al necesității realizării unirii Transilvaniei cu România, iar după terminarea primului război mondial el este unul din acei mesageri ai țării trimiși în Franța în vederea încheierii tratatelor de pace. A elaborat un amplu studiu (destinat străinătății) în care oferea date competente referitoare la cauzele pentru care țara noastră a participat la primul război mondial, arătând, argumentând lumii necesitatea aducerii în granițele românești a provinciilor care de secole se aflau incluse în imperiile învecinate cu România. Prim-ministru (1930) în perioada crizei economice generale, va încerca să scoată țara din impas prin aplicarea unui regim de severe economii, apelând și la un împrumut extern. Pe plan politic intern va lua poziție față de agresivitatea Gărzii de Fier. În 1929, George Mironescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române, apreciindu-se legăturile făcute de vasluianul nostru între două științe precum dreptul și filosofia. Căzut în dizgrația comuniștilor, i se retrage titulatura academică, scrierile sale sunt scoase din biblioteca academiei precum și din celelalte biblioteci publice din țară, fiind interzisă publicarea numelui său dar și consemnarea în vreo bibliografie a titlurilor lucrărilor sale. Reparația postumă a nedreptăților ce i s-au făcut a venit abia în 1990 cu repunerea în drepturi ca membru de onoare al Academiei Române.

Negură Mihai (n. 1880, Vaslui – 1944), inginer, deputat, senator de Vaslui în Parlamentul României (1922-1936), a deținut funcții mari în mai multe guverne liberale fiind subsecretar de Stat la Ministerul Domeniilor și Agriculturii, Ministerul Cooperației. A ajutat foarte mult județul Vaslui prin repartizarea unor fonduri substanțiale și a donat personal 37 milioane lei. A apărat în Parlament drepturile țăranilor, a făcut parte din Comitetul de inițiativă a ridicării în orașul Vaslui a Monumentului Eroilor Neamului din Cimitirul „Eternitatea” (1926). A contribuit la înființarea camerelor de comerț și industrie din țară.

Alaci Valeriu (n. 1884, Vaslui – m. 1955) profesor matematician, publicist. Este absolvent al gimnaziului „Mihail Kogălniceanu”, promoția 1900-1901, urmând studiile liceale în Iași. Licențiat în matematică în anul 1909 la Facultatea de Științe a Universității sin București, Alaci și-a susținut teza de doctorat la aceeași universitate, coordonator științific fiindu-i Traian Lalescu. Începând cu anul 1921 e numit profesor la nou înființata Școală Politehnică din Timișoara, ocupând ceva mai târziu Catedra de analiză matematică și funcția de prodecan al Facultății de Electrotehnică din cadrul Universității Politehnice din Timișoara. O activitate importantă a profesorului Alaci este legată de „Revista de Matematică din Timișoara” fiindu-i redactor șef (1922-1949), reușind să trezească interesul pentru matematică în rândul generațiilor de tineri. Aici publică majoritatea lucrărilor sale, cea mai importantă fiind „Trigonometria pătratică”. A fost membru al Societății de Științe Matematice din România, colaborator al revistei „Gazeta Matematică”, premiat de două ori (1910, 1912) cu premiul Hillel.

Anul 1887 avea să dea Vasluiului un mare cântăreț de operă Edgar Istratty, absolvent al universității pariziene L’Ecole de Droit cu licență în drept! Studii de canto face tot în Paris (1908) unde concertează alături de nume mari (Maurice Chevalier, JeanneCalas), în țară debutând pe scena Teatrului Național din București cu tablouri, acte din „Parsifal” de Wagner, acompaniat la pian de George Enescu (1914). În timpul primului război mondial se alătură artiștilor refugiați în Iași, continuând să dea concerte de opere și lieduri. Pentru activitățile sale artistico-umoristice a fost decorat. Este unul din cei 11 fondatori ai Operei Române din București (1919), al cărei „artist pe viață” a devenit în 1938.  A fondat primul sindicat al artiștilor dramatici și lirici din țară. În 1943 face prima imprimare de discuri, iar în 1958 prima imprimare pe bandă de magnetofon. Pentru calitățile sale interpretative statul îl recompensează cu titlul de „artist emerit”. Moare în 1967, soția Ella Istratty, doctor în estetică muzicală transformând casa într-un adevărat muzeu așteptându-și oficializarea.

Calmuschi Constantin (n. 1908, Vaslui  – m. 1987, Iași) a fost actor. După absolvirea Conservatorului de Arta Dramatică din Iași, va activa toată viața ca actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. Mult timp va fi coleg cu Anny Brăeski, Ștefan Ciubotărașu, Aglae Pruteanu (ca să amintim doar de vasluieni). Sub bagheta unor mari regizori a fost un excelent interpret de roluri secundare din dramaturgia românească și universală.  În 1935 face parte din distribuția filmului muzical „Big-Bang” jucând alături de actori celebri ai teatrului „Cărăbuș” înființat de marele nostru Constantin Tănase.

Mitru Valer (n. 1909, Vaslui – m.1987), publicist și scriitor. După ce se formează ca publicist la reviste ieșene și vasluiene, fondează în orașul natal (1946) „Cronica : Jurnalul de informație generală” încercând să îi confere un caracter cât mai deschis, informativ, operativ. Deși e bine făcută, cu rubrici politice, sociale, culturale, literare, Cronica apare în doar câteva numere, strivită sub greutățile materiale ale vremii. Valer Mitru a lucrat în redacția unor reviste ieșene (Cronica, Flacăra Iașului), la Radio Iași, încântând cititorii și ascultătorii cu însemnările și eseurile sale scrise cu finețe și rafinament intelectual, cu o îndemânare publicistică remarcabilă. A fost unul din cei mai importanți publiciști pe care i-a dat Vasluiul în a doua jumătate a veacului trecut.

Popovici Dinu (n. 1925, Vaslui) a fost cunoscut doctor în științe medicale, cardiolog, om de știință. Școlit la Liceul „Mihail Kogălniceanu”, promoția 1944, va urma Facultatea de Medicină, se va specializa la Moscova, Paris, Anvers. A fost membru corespondent al Societății Medicale din Paris, membru al Fundației Eugen Hertage din Anvers, cardiolog renumit la Institutul de Endocrinologie din București, publicând de-a lungul vieții peste 100 de lucrări științifice.

Sorohan Elvira (n. 1934, Vaslui) aduce faimă, cinste municipiului nostru prin realizările sale. A devenit filolog și istoric literar, profesor universitar. Susține lucrarea de doctorat în 1972 cu monografia „Miron Costin” și obține Premiul Asociației Scriitorilor din Iași în 1978 pentru volumul „Cantemir în cartea hieroglifelor”. Publică volumele de istorie literară „Ipostaze ale revoltei lui Heliade Rădulescu și Eminescu” (1982), „Introducere în opera lui Ion Budai Deleanu” (1984), „Introducere în istoria literaturii române” (1996), „I. D. Sârbu sau suferința spiritului captiv” (1999). Este autoare a numeroase prefațe și postfețe la operele lui M. Costin, V. Alecsandri, C. Negruzzi, D. Cantemir, I. Creangă, I. Neculce. A colaborat la „Dicționarul general al literaturii române”, nelipsită din paginile publicațiilor periodice „Revista de istorie și teorie literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Jurnalul literar”, „România literară”, „Analele Universității Al. I. Cuza”.

State Ion (n. 1937, Vaslui), este unul din cei mai buni ilustratori de carte reprezentând grafica românească. Artist plastic, a început să expună încă din 1963 la toate expozițiile anuale de grafică din țară, fiind prezent în numeroase expoziții din străinătate: Leipzig, Berlin, Belgrad, Tokio, Edinburgh, Montevideo, New-York, Moscova, Israel, Sao Paola, Buenos Aires. Ilustrează multe cărți din literatura română și universală. Este deținător al unor însemnate premii internaționale: UNESCO (1963), Premiul I pentru grafică ( acordat de Uniunea  Artiștilor Plastici), Medalia și Diploma Golden Pen (Belgrad, 1966).

Jijie Dumitru (n. 1939, Vaslui) absolvent al Facultății de Electrotehnică a Politehnicii din Iași a dovedit abilități în domeniul muzicii, stăpânind tehnica interpretării la pian, chitară bas, orgă, baterie, acordeon, fluier, muzicuță. Apreciat metodist al Casei de Cultură și al Centrului de Îndrumare a Creației Artistice, dirijor de coruri și formații artistice de amatori a alocat timp și dăruire fondării și conducerii formațiilor de muzică ușoară „Mira”, „Metronom”, „Octava”. Succese deosebite a obținut în pregătirea tinerilor, în acest sens detașându-se solista Doina Moroșanu câștigătoare a trofeului „Steaua fără  Nume”. A compus piese muzicale difuzate la Radio România, Radio Iași, TVR 1 în interpretarea unor cunoscuți cântăreți de muzică ușoară și a obținut numeroase distincții la concursurile naționale de creație muzicală.

Patriche Ion (n. 1941, Vaslui) adaugă numelui său preocupări inginerești și de inventator cu trei brevete. Profesor, publicist, epigramist. A profesat ca inginer electronist la Fabrica de Rulmenți Bârlad, trecând apoi la catedra mai multor licee din municipiul Vaslui. A debutat în ziarul „Rulmentul Bârlad”, nelipsit fiind din paginile ziarelor locale, având numeroase prezențe publicistice în reviste literare naționale. Este membru fondator al cenaclului epigramiștilor „C. Tănase” din Vaslui. Din volumele ce cuprind epigramele sale amintim: „Plecat-am nouă din Vaslui”, „Umorul s-a născut la Vaslui”, „Satana în minijup”.

Popa Petru Ștefan (n. 1942, Vaslui), absolvent al Liceului „Mihail Kogălniceanu” promoția 1961  a fost un reputat fizician, doctor, cercetător științific la Institutul de Fizică Atomică din București, devenind specialist în fizică și tehnică nucleară cu numeroase lucrări științifice publicate. A ocupat și funcția de subsecretar la Ministerul Mediului.

Codreanu Mario-Darius face parte din generația multora dintre noi, născut fiind în 1967. Este doctor în medicină veterinară, publicist, cercetător. A urmat cursurile Liceului „Emil Racoviță”, apoi pe cele ale Facultății de Medicină Veterinară din București (cu licență în 1993). A lucrat ca preparator, asistent, șef de lucrări, a susținut doctoratul în 1999, obținând titlul de „doctor în științe”. A ocupat funcția de președinte al Asociației Medicilor Veterinari din București, a tipărit lucrări de specialitate dintre care amintim: „Diagnosticul de laborator în toxicologia veterinară” (1998), „Elemente de farmacoterapie anti helmică la rumegătoare” (2000), „ Osteopatiile nutriționale la câine” (2000), „Diagnosticul ecografic în bolile interne la animale” (2000).

Daniel Grosu este vasluianul care nu a părăsit locurile nașterii sale, aici începându-și activitateade condeier mai întâi ca redactor al unor publicații vasluiene: „Oferta”, „Phoenix”, „Semnal”, „Monitorul de Vaslui”, „Observatorul”, „Est Expres”. Colaborator, corespondent la ziare locale, regionale și naționale.  Primul volum de proză apare în 1998 („Eu și păcăliciul”) urmate de „Dincolo de iubire” (2002), „Călugărița” (2007), „Când norii se sărută” (2007), „Dedesubt” (2010), „Demnitate vândută” (2015), „Dincolo de viață” (2018).

Dudău Radu (n. 1969, Vaslui) trebuie inclus în prezentarea de astăzi ca publicist, fizician și filosof. A făcut studii universitate la Facultatea de Fizică din Iași, apoi la Facultatea de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” Iași, publicând studii și lucrări științifice în Revista de Filosofie. A obținut doctoratul în filosofie la Universitatea din Oxford unde a fost oprit ca asistent și cercetător.

Contemporan ne este și Miron Cătălin Petru (n. 1970, Vaslui) cercetător în domeniul fizicii, doctor în fizică. Termină liceul în 1989 la clasa speciala de matematică-fizică a Liceului „Mihail Kogălniceanu” , absolvă Facultatea de Fizică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Remarcându-se ca un student eminent și cercetător în domeniul fizicii corpului solid și al fizicii teoretice, a obținut o bursă de studii în Franța la Ecole Normale Superiore din Lyon, unde obține licența. După susținerea tezei de doctorat (sub îndrumarea lui Marc Simon, Paul Morin cercetători științifici la Universitatea Paris) i se conferă titlul de doctor în științe (1997). Va continua postdoctoratul la aceeași instituție de renume, parcurge un al doilea în Suedia la Laboratorul Max al Universității LIND. A publicat peste 100 de studii și articole, comunicări științifice în diferite reviste de specialitate din străinătate. Activ participant prezentând  lucrări la congrese, conferințe, seminarii internaționale (Franța, SUA).

Trebuie să menționez că dicționarele valorilor spirituale vasluiene cuprind notate în ordine alfabetică peste 50 de nume legate strict prin locul nașterii de orașul reședință de județ, dar cred că sunt cu mult mai multe pentru simplul fapt că cele mai recente surse de informare au văzut lumina tiparului acum două decenii, necuprinzând pe cei aflați atunci la început de carieră și nici pe cei ce s-au afirmat ulterior. De asemenea, gândiți-vă că astfel de lucrări oricât de laborioase și documentate ar fi, matematic vorbind nu pot acoperi cu o acuratețe de 100%  tot ce înseamnă sclipire culturală și științifică locală. Poate tocmai de aceea ar fi binevenită o reeditare….

Mihaela Ochianu – Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui

Bibliografie: Aurel Zugravu, Petre Iosub, Ion Al. Angheluș – File de monografie (Întreprinderea Poligrafică Iași, 1973); Aurel Zugravu, Petrea Iosub – Vaslui: monografie (Editura Sport-Turism, București, 1980); Petru Necula, Mihai Ciobanu – Dicționarul personalităților vasluiene (Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2001); Mihai Ciobanu, Alexandru Andronic, Petru Necula – Cronica Vasluiului:  documente, locuri, oameni, fapte (Publirom, 1999); Bran Dumitru, Aurel Zugravu, Bauman Ion – Schiță monografică a orașului Vaslui (Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă Vaslui, 1975); Traian Nicola – Valori spirituale vasluiene:  biografii (Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, 2001).

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Elevii contestă măsurile de austeritate adoptate de guvern
  •  

Elevii contestă măsurile de austeritate adoptate de guvern

Elevii contestă măsurile de austeritate adoptate de guvernElevii dezaprobă ferm propunerea de plafonare a burselor școlare, susținând că măsura nu este menită să îndeplinească principiile de acordare a acestora, respectiv răsplătirea performanțelor școlare și sprijinul social pentru elevii aflați în situații de risc.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Național al Elevilor dat publicității recent, în urmă cu câteva zile, a fost lansată în consultare publică propunerea de hotărâre de Guvern care reglementează cuantumul minim al celor patru tipuri de bursă, pentru anul școlar 2021-2022. În propunere, se stabilește suma de 100 de lei pentru fiecare tip de bursă, așa cum a fost și în anul școlar 2020-2021, fără a se ține cont de necesitatea diferențierii acestora în funcție de obiectul lor.

„Consiliul Național al Elevilor dezaprobă ferm propunerea de plafonare a burselor școlare, măsură care nu este menită să îndeplinească nici pe departe cele două principii de acordare a burselor: răsplătirea performanțelor școlare, respectiv sprijinul social pentru elevii aflați în situații de risc. Considerăm că sumele alocate pentru fiecare tip de bursă ar trebui să fie diferențiate, tocmai pentru a distinge misiunea fiecăreia dintre acestea. Or, în cazul de față, atât elevii cu performanțe academice remarcabile, cât și cei care necesită sprijin social vor primi aceleași sume de la bugetul de stat, deși nevoile acestora sunt complet diferite”, se precizează în comunicat.

Ca bursele școlare să își atingă scopul pentru care au fost create, dar și pentru ca acestea să reflecte situația socio-economică actuală, „Consiliul Național al Elevilor solicită Guvernului României modificarea proiectului de hotărâre de Guvern, astfel încât acesta să prevadă cuantumuri mai mari pentru anul școlar 2021-2022, diferențiate în funcție de fiecare tip de bursă”.

Astfel, menționează Consiliul, odată cu începutul anului calendaristic 2022 și cu realizarea noii legi a bugetului de stat, este imperioasă includerea sumelor aferente cuantumului minim al burselor, astfel încât ele să răspundă cu adevărat nevoilor elevilor.

„Bursele elevilor ar trebui să reprezinte un sprijin real pentru elevi, nu doar o sumă garantată de stat pentru respectarea unei obligații legale. În România, există elevi aflați în risc de sărăcie și excluziune socială, pentru care bursa reprezintă una dintre singurele forme de sprijin financiar de care beneficiază pentru a-și continua cursurile. În acest context, Guvernul ar trebui să considere educația ca prioritate zero și să ofere burse într-o formă echitabilă pentru fiecare elev”, susține Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Prima comună care construiește școli în stil tradițional modern
  •  

Prima comună care construiește școli în stil tradițional modern

Prima comună care construiește școli în stil tradițional modernPrintre dealuri frumos desenate pe harta naturii, comuna Roșiești, acolo unde a văzut lumina zilei cărturarul Veniamin Costachi alături de alți mari oameni ai nației române, este un model de dezvoltare aducând tradițiile în prezent.

Unii s-au repezit să inaugureze un baraj inaugurat, atenție, prin 1986. A fost o acțiune, cred ei, de imagine. Am spus cred ei pentru că refuzăm să acceptăm că poporul român ar fi atât de neinformat cum cred cei care inaugurează obiective făcute cu zeci de ani în urmă.

Alții, care chiar trudesc în folosul oamenilor care i-au ales, se simt oarecum jenați să inaugureze cu fast un drum de peste un kilometru de asfalt. Acești aleși locali sunt dintre cei mai gospodari. Oamenii au cei 7 ani de acasă. De partea cealaltă sunt aleșii care au ajuns din greșeală în fruntea comunităților ori în alte funcții publice. Aceștia dau de mâncat și de băut pe gratis ori inaugurează cu fanfară un semafor. Ciudățenii se petrec multe, însă revenim la modestia și vrednicia celor care sunt adevărate modele.

Prima comună care construiește școli în stil tradițional modernLa Roșiești, pe meleagurile unde a văzut lumina zilei marele cărturar Veniamin Costachi, alături de alte personalități ale României, multe se schimbă de la un an la altul pentru că primarul Florin Anea are planuri mari. După o perioadă mai puțin fastă pentru comunitatea din apropierea Bârladului, iată că soarele a răsărit și deasupra Roșieștilor. Multe investiții publice au fost realizate în ultimii ani, dar nevoi sunt la fel sau chiar mai multe, pentru că și pretențiile oamenilor cresc. Coborând spre satul Roșiești, mi-au venit în minte imagini din urmă cu aproape 20 de ani când satele de aici au rămas izolate într-o iarnă din cauza căderilor masive de zăpadă. Se curățau drumurile atunci la lopată. Vrednicia oamenilor de pe aceste meleaguri am văzut-o de atunci. Tineri sau vârstnici, toți au ieșit să ajute la deblocarea drumului troienit. Până să vină utilajele solicitate de administrația locală oamenii au lucrat și au domolit vitregiile naturii.

Astăzi, multe drumuri sunt de asfalt în comună, iar administrația locală intervine permanent pentru ca oamenii să se poată deplasa când vor. Spuneam anterior că recent s-a finalizat asfaltarea unui drum de peste un kilometru în Gara Roșiești. E o investiție importantă pentru această comunitate, mai ales că acesul la fonduri este dificil. Cele mai multe comune din județul Vaslui, dar și din Moldova atrag greu fonduri europene, având în vedere condițiile care se cer. Am relatat și cu altă ocazie că e o tâmpenie să pui toate comunitățile la un loc și să le acorzi punctaj, la aprobarea proiectelor cu fonduri europene, în funcție de vecinătatea cu aeroporturi, porturi, căi ferate sau obiective turistice ori alte asemenea „minuni”. De aceea, multe comunități se dezvoltă cu ajutorul programelor naționale, așa cum a fost programul național de dezvoltare locală inițiat de PSD. Acum că a fost oprit acest program multe comune din Moldova au intrat în „conservare”.

Tradițiile sunt un izvor de frumusețe și aduc în viitor plus valoare

Prima comună care construiește școli în stil tradițional modernRevenind în frumoasa comună Roșiești e bine de precizat că pe lângă modernizarea mai multor drumuri, aici se construiesc unități de învățământ în stil tradițional modern. „Proiectul este făcut de un tânăr arhitect care-i din zonă. Vrea să-și lege numele de aceste obiective. Grădinița și școala din Roșiești vor avea elemente tradiționale și mult lemn. Suntem prima comună din județ care adoptăm acest stil tradițional-modern. Sunt două obiective foarte importante pentru comuna noastră. S-a semnat contractul de finanțare și urmează licitația de execuție”, a spus ambițiosul primar al comunei Roșiești, Florin Anea.

Văzând pasiunea cu care vorbește despre dezvoltarea și modernizarea comunității primarul de la Roșiești mă gândeam că regiunea Moldova și România în ansamblu se vor dezvolta doar atunci când vor fi la conducere cât mai mulți oameni dedicați, cât mai mulți oameni modești și educați. Ce să faci cu oameni care inaugurează obiective de acum câteva decenii doar ca să-și facă imagine? Sau cu oameni care stau toată ziulica pe facebook ca să-și facă imagine?

La Roșiești, în județul Vaslui, realitatea locului obligă la modestie, iar oamenii vrednici de pe aceste meleaguri pline de istorie trudesc zi de zi ca ziua de mâine să fie mai bună decât ziua de azi.

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • În căutarea timpului pierdut (CLXXIII)
  •  

În căutarea timpului pierdut (CLXXIII)

În căutarea timpului pierdut CLXXIIIÎn satul tecucean Tălpigi a trăit până nu demult un formidabil prezicător şi vrăjitor. Putea intra în galeria marilor clarvăzători: Valentina, Vanga, Djuna, Edgar Cayce, în faţa cărora ştiinţa a trebuit să se încline. Despre tălpigean se spune că prin descântec putea să închege apa. Nu ştiu cât de real este fenomenul, dar când eram copil auzeam la ţară de femei care făceau vrăji şi închegau apa. Și Ion Creangă în “Amintiri din copilărie”, face referire la o aşa minune. Lăsând la o parte închegatul apei, bătrânul tălpigean, moş Florescu, era mai cu seamă clarvăzător. Bătrânul ştia arta divinaţiei şi magia dintr-o carte veche pe care o avusese soţia lui. O adusese cu ea ca zestre la măritiş şi numai ea ştia să o citească. Cu timpul l-a învăţat şi pe soţ taina cărţii. Omul a citit-o de atâtea ori că o învăţase pe de rost şi bine a făcut! Soarta a vrut să rămână văduv, iar nu după multă vreme un codoş a sesizat miliţia cu privire la îndeletnicirea lui de ghicitor. Era pe vremea comuniştilor, miliţia a confiscat cartea care, odată confiscată, dispare. Moş Florescu a plecat la cele veşnice şi a dus cu el taina cărţii, dacă o fi ştiut-o!  Faptul că numai soţia ştia să o citească, dovedeşte că literele în care era scrisă cartea nu erau latine şi nici chirilice şi poate ca nici limba să nu fi fost română. Foarte probabil era scrisă în alfabetul get şi era Marea Carte a lui Zalmoxe pe care o foloseau magii geţilor, ktistaii. Îmi relata un domn din Bucureşti surpriza avută într-o vară când a vizitat un prieten din Apuseni. Ca să-l uimească prietenul îi spune ceva într-o limbă pe care bucureşteanul nu o înţelegea, deşi nici străină nu-i părea. “În ce limbă mi-ai vorbit şi ce ai spus?”, întreabă domnul. „Este legea lui Arhimede enunţată în limba dacă”, răspunde prietenul. În Apuseni sunt oameni care ştiu limba geto-dacilor, dar o consideră sacră şi nu o vorbesc decât în taină. Alfabetul getic avea 56 de litere. Scrie Silviu N. Dragomir că literele alfabetului get au supravieţuit până acum câteva decenii ca semne făcute de ciobani pe răboj, ca ornamente pe cergi şi covoare ori pe zugrăveli. Apar şi în pictura Mănăstirii Voroneţ. Atâta timp cât au mai existat, adică până către 1956, plutaşii de pe Bistriţa însemnau buştenii cu litere getice cum făceau din strămoşi. Pe cale cultă câteva litere getice se cunosc din Biblia tradusă în limba goţilor de episcopul Ufilia în sec. IV. Ufilia cu un grup de goţi creştini s-au aşezat în Moesia, la sud de Dunăre, teritoriu locuit de geţi. Din alfabetul getic Ufilia a creat alfabetul gotic. În sec. VI goţii din Moesia au migrat mai departe. O vreme au stat pe valea râului Bârlad, crede istoricul basarabean Alexandru Boldur. În volumul “Ţara Bârladului, numele şi unele momente din istoria ei”, afirmă că etimologia Bârladului este sintagma gotică Baur Land -Ţara Nouă. Din Ţara Bârladului goţii au luat iarăşi calea pribegiei şi s-au stabilit în Crimea, pe ţărmul sudic al peninsulei, la poalele unor munţi, în zona numită azi Riviera Crimeii. Aici goţii au supravieţuit ca etnie mult timp. În sec. XVIII Stanislav Bogush-Sestrentsevich scria în cartea “Călătorie în Rusia de Vest”  despre goţii care trăiau în sudul Crimeii. În sec. XIII Crimea este cucerită de tătari şi până pe la jumătatea sec. XIX goţii sunt absorbiţi de tătarii din seminţia ialibolilor, care se aşezaseră pe pământul lor. Totuşi locuitorii din fostele sate de goţi păstrau pe chip trăsături germanice. Am avut la Bârlad două colege de serviciu, ambele tătăroaice din Dobrogea. Una arăta ca o europeancă, doar ochii îi avea uşor migdalaţi, cealaltă era mongoloidă. Mi-au explicat că familiile lor proveneau din Crimeea, dar erau de stirpe diferită. Cea cu chip mongol se trăgea din tătarii nohai care locuiau în stepa Crimeii. Cealaltă cu chip european era din neamul ialibolilor care, spunea ea, aveau sângele amestecat. Conştienţi de origine, tătarii goţi s-au aliat cu germanii în ultimul război mondial ca să scape de bolşevici. Nemţii au constituit o divizie de tătari şi au trimis-o în Franţa. După încheierea războiului aliaţii occidentali dau prizonierii tătari pe mâna sovieticilor. În Rusia vor fi executaţi cu toţii. Alianţa nemţilor cu tătarii crimeieni a avut şi altă cauză. Naziştii erau anticreştini şi mergând pe principiul că “duşmanul duşmanului meu îmi este prieten”, au cochetat cu musulmanii, ori tătarii sunt musulmani. În 1940 bunăoară diplomaţia germană a reuşit să atragă în orbita Berlinului regatul Irak. Statul Irak a fost creat de englezi în 1920 şi a fost protectorat britanic până în 1932, când devine independent. În 1940 guvernul irakian a considerat că ar fi nimerit să se alieze cu nemţii. Zis şi făcut, dar Irakul va fi ocupat imediat de armata britanică. Protectoratul Marii Britanii asupra Irakului va fi reinstaurat şi menţinut până în 1948. După război Stalin deportează în Kazasthan toţi tătarii din Crimeea. După 1980 o parte din tătari sunt lăsaţi să se întoarcă acasă, dar în locul lor veniseră masiv colonişti ruşi şi încă din 1954 Crimeea fusese dată Ucrainei prin voia lui Hruşciov. Hruşciov, succesorul lui Stalin, era ucrainean de naţie şi a făcut Ucrainei cadou ţara tătarilor. În 2010 tătarii goţi din diaspora au proclamat în exil republica Gothia şi au emis simbolic moneda republicii. Apropo de întâmplările din spaţiul sovietic mai puţin ştiute, iată un episod relatat la vremea respectivă de revista Mondorama! La Vilnius, pe 11 martie 1990, cetăţenii adunaţi în faţa guvernului destituie conducătorii sovietici şi numesc un nou guvern care în aceeaşi zi proclamă independenţa Lituaniei faţă de URSS. În acea zi Republica Sovietică Lituaniană este desfiinţată şi se reconstituie Republica Lituania, cum a fost până în 1941, anul anexării sovietice. Odată cu declararea independenţei steagul Lituaniei Sovietice este coborât de pe palatul guvernamental, dar stupoare! Revoluţionarii lituanieni au uitat să aducă un drapel al Lituaniei independente pe care să-l arboreze în loc. Printre cei adunaţi în faţa palatului din Vilnius se număra şi un basarabean care lucra în oraş ca macaragiu. A venit la zămislirea Lituaniei independente convins că acest evenimentest este începutul dezmembrării URSS şi oferă premiza ca la rândul ei Basarabia să scape de ruşi. Basarabeanul ţinea în geamantan un drapel al Regatului României pe care-l avea de la bunicul lui. Pentru el tricolorul era un odor de preţ şi îl adusese cu sine la Vilnius. Acum că venise la adunarea lituanienilor a adus steagul româneasc. Îl ţinea la piept, sub haină. Cum spuneam, după ce independenţa Lituaniei a fost declarată, s-a văzut că nu era pregătit un steag care să înlocuiască steagul sovietic. Atunci basarabeanul a scos tricolorul româneasc. Steagul nostru a fost luat de mulţime şi arborat pe sediul guvernului Lituaniei. În scurt timp tricolorul, înlocuit cu drapelul istoric al Lituaniei, este restituit basarabeanului. Totuşi în primele momente ale independenţei, pe sediul guvernului Lituaniei a fluturat drapelul României Mari! La biserica Naşterea Maicii Domnului din satul Ciocani, deaupra uşii de la intrare, era pictat un ochi încadrat într-un triunghi echilateral. “Ochiul reprezintă pe Dumnezeu, iar triunghiul Sfânta Treimie”,  spunea bunica Maria când eram copil. Biserica a fost ctitorită în sec. XIX şi probabil aşa a fost explicată ţăranilor pictura de deasupra uşii. Altminteri ţăranii tutoveni nu spun că ochiul, ci Soarele este chipul lui Dumnezeu, ca reminiscenţă a credinţei getice în Agni, zeul Soarelui. În realitate ochiul încadrat de triunghi, numit “Ochiul care vede tot” este un simbol masonic.  Ce caută un simbol masonic pe biserica din Ciocani? O întrebare la care greu se poate răspunde! Satul este străjuit dinspre nord de un deal cu creştet rotunjit. Dealul acela nu seamănă cu dealurile din jur. Geţii numeau dealurile rotunjite ciuc, de aici numele satului Ciucani, Ciocani. Mai mult, dealul are un anume magnetism, parcă ascunde ceva şi-i aşezat spre nord, pe direcţia Hiperboreii, obârşia pelasgilor. Pe altă parte uriaşii pelasgi au fost cei care-i şcoleau pe ucenicii ktistai în Cetatea Babanului (Uriaşului) din peştera Crugul Pământului. Mai demult am găsit în cimitirul din Ciocani, căzute prin iarbă, nişte pietre tombale foarte vechi. Erau lespezi din gresie şi aveau scrijelat un text, aproape şters de vreme. Scrierea nu era latină şi nici chirilică. Probabil caracterele erau getice. Faţa scrisă a pietrelor fusese cândva acoperită de muşchi. Muşchiul era demult uscat şi măcinat, doar piatra rămăsese pătată. Urmele de muşchi lipseau de pe faţa opusă a lespezii. Asta înseamnă că pietrele au stat orientate cu scrierea la nord! Spre acel nord hiperborean şi spre dealul rotunjit care domină satul! Deci pietrele n-au străjuit morminte creştin ortodoxe, care sunt orientate spre răsărit! A existat o legătură între semnul masonic de la biserică, dealul rotunjit şi pietrele tombale precreştine din cimitir? Putem face doar speculaţii! Marian Rotaru

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
❌