ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 4 February 2023Money

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului. Ciucă: „Există un plan național bazat pe prevenție. Palatul Victoria, inluminat în portocaliu

4 February 2023 at 08:28
image

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, premierul Nicolae Ciucă a declarat că în prezent România are un plan naţional de luptă împotriva cancerului, axat pe prevenţie, diagnosticare timpurie, acces la tratament şi creşterea calităţii vieţii pacienţilor oncologici.

Mai mult, Ciucă a vorbit și despre experienţa emoţionantă a întâlnirii cu ”oameni care s-au dovedit mai puternici decât această boală cumplită.

Sâmbătă, Palatul Victoria va fi iluminat în portocaliu, culoare simbol a campaniei de luptă împotriva cancerului.

„Guvernul se alătură iniţiativei de marcare a Zilei Mondiale de Luptă împotriva cancerului, prilej cu care Palatul Victoria va fi iluminat în această seară, în portocaliu, culoare simbol a acestei campanii.

Având în vedere că afecţiunile oncologice reprezintă a doua cauză majoră a mortalităţii în România, după afecţiunile cardiovasculare, este o chestiune de sănătate publică pentru care Guvernul şi-a asumat responsabilitatea celor mai bune soluţii pentru accesul pacienţilor la diagnostic şi tratament”, anunţă Executivul sâmbătă.

“Am făcut deja un pas important în acest sens şi avem un plan naţional de luptă împotriva cancerului, axat pe o abordare integrată a măsurilor de prevenţie, diagnosticare timpurie, acces la tratament şi creşterea calităţii vieţii pacienţilor oncologici.

A fost o experienţă absolut emoţionantă pentru mine să discut, în calitate de prim-ministru, cu oameni care s-au dovedit mai puternici decât această boală cumplită.

Problemele şi suferinţele lor m-au impresionat profund, motiv pentru care voi susţine constant operaţionalizarea şi implementarea planului naţional prin care ne-am propus să reducem incidenţa mortalităţii provocate de afecţiunile oncologice”, transmite premierul Nicolae Ciucă.

„Resurse există”

El consideră binevenită şi, mai ales, necesară, marcarea Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului şi implicarea în iniţiative similare, prin care să creştem gradul de conştientizare în rândul populaţiei în ceea ce priveşte prevenirea acestei boli şi importanţa diagnosticării timpurii.

România are, începând de anul trecut, în acelaşi scop, şi o zi dedicată supravieţuitorilor cancerului, ca argument că un astfel de diagnostic nu trebuie primit cu resemnare, ci cu încredere că există speranţă şi sprijin de specialitate prin intermediul politicilor publice de sănătate.

„Ne preocupă în egală măsură asigurarea infrastructurii şi a alternativelor terapeutice inovatoare; de la nivelul Guvernului susţinem investiţiile în dezvoltarea unor centre de profil. Resurse există, prin banii alocaţi de la bugetul de stat, dar şi prin accesarea de fonduri europene şi a banilor alocaţi României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

articolul original.

Povestea impresionantă a lui Vasile, câinele-soldat care și-a ros singur laba pentru a nu fi luat prizonier de ruși. FOTO

4 February 2023 at 08:10
image

Un câine-soldat al trupelor din Ucraina pe nume Vasile, dresat special pentru misiuni de salvare, a devenit eroul principal al unei povești care s-a viralizat pe rețelele de socializare.

Patrupedul Vasile a rămas blocat într-o capcană din sârmă ghimpată, în apropierea tranșeelor rușilor. Pentru a nu fi capturat de inamici, și-a ros singur propria labă pentru a se elibera și întoarce la plutonul său. Câinele a fost „lăsat la vatră”, iar recent a primit o proteză și poate merge din nou pe patru picioare.

Vasile este un cane corso, pregătit pentru război și misiunile de salvare, și făcea parte, înainte să intre în „rezervă”, dintr-un pluton de recunoaștere al armatei ucraineană. Câinele era prietenul tuturor și mascota plutonului.

Câinele s-a salvat sigur de la moarte

Toată întâmplarea a avut loc în octombrie. Vasile a dispărut atunci într-o zi iar soldații din plutonul lui au început să-l caute, inclusiv cu dronele. În scurt timp, l-au găsit într-o zonă a frontului, prins într-o capcană de sârmă ghimpată, din care nu putea să se elibereze, potrivit Euromaidan Press.

Câinele era blocat în apropierea tranșeelor rusești, și nu putea fi salvat, pentru că, dacă ar fi mers după el atunci, soldații ucraineni riscau să fie împușcați. Așa că au plănuit o acțiune pe timp de noapte.

Vasyl served in the Ukrainian marine corps. In a mission last week he became entangled in barbed wire near Russian trenches. There was no way to save him without being shot. The next day he arrived back to the Ukrainians, having chewed off his own paw to escape. pic.twitter.com/FtOeggo2Ae

— War Dogs of Ukraine (@dogs_ukraine)
October 22, 2022

Vasile s-a întors singur din tranșeele rușilor

Dar, nu au mai apucat să plece noaptea să îi salveze. Vasile s-a întors singur. „Vă vine să credeți sau nu, și-a ros singur propria labă și s-a întors acasă în trei picioare.

Vasile a refuzat să rămână captiv și a preferat să se mutileze singur decât să fie împușcat sau să fie luat prizonier”, a mai scris Euromaidan Press, preluând relatarea unei foste jurnaliste, Olena Bilozerska, devenită soldat în armata Ucrainei.

Povestea câinelui-erou s-a viralizat la momentul respectiv și a fost preluată pe multe conturi sociale. „Nu exista nicio posibilitate să fie salvat fără ca (soldații) să fie împușcați. A doua zi, (Vasile) s-a întors la trupele ucrainene, după ce și-a ros propria laba ca să se elibereze”, a relatat contul de Twitter War Dogs of Ukraine.

Din fericire pentru Vasile, lucrurile nu au rămas așa. El a fost „lăsat la vatră” și, mai mult, recent a beneficiat de o operație prin care i s-a montat o proteză, iar acum poate să se deplaseze din nou pe patru picioare. Câinele s-a întors acasă, la familia stăpânului său.

articolul original.

Zelenski vorbește din nou despre aderarea Ucrainei la UE în 2023: „Există o înţelegere”

4 February 2023 at 07:35
image

Volodimir Zelenski le-a transmis ucrainenilor, în discursul său tradițional adresat poporului, că după summitul cu liderii UE, pe care l-a găzduit vineri la Kiev, că „există o înţelegere” că este posibil ca Ucraina să înceapă negocierile de aderare la uniune chiar în 2023.

Totuși, presa internațională scrie că nu a existat nicio promisiune de aderare rapidă în urma summitului UE-Ucraina. Totodată, Zelenski a anunţat noi măsuri împotriva celor care se fac vinovaţi de corupţie şi de colaborare cu agresorul rus.

„Avem acorduri destul de specifice cu partenerii noştri cu privire la modul în care Ucraina se va apropia şi mai mult de Uniunea Europeană. Această dimineaţă în Ucraina, ca multe altele, a început cu o alertă de raid aerian. Această zi, ca multe altele, a fost petrecută în lupte extrem de brutale pe front. Dar, cu toate acestea, în această seară putem spune că Ucraina se îndreaptă spre obiectivul său”, a spus Volodimir Zelenski în mesajul adresat vineri seară compatrioţilor săi.

„Am păstrat libertatea Ucrainei. Protejăm valorile Ucrainei. Şi vom atinge obiectivele statului nostru. Obiectivele europene ale statului nostru. Astăzi, în timpul summitului, a existat multă încredere în acest sens. Am vorbit şi vorbim deja ca membri ai comunităţii europene. Şi lucrăm pentru a rezolva acest lucru de jure”, a continuat Zelenski.

„Cu ce anume am căzut de acord astăzi? Există o înţelegere că este posibil să începem negocierile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în acest an. Partenerii înţeleg, de asemenea, că în acest an, ca şi anul trecut, trebuie să consolidăm în mod continuu sprijinul de apărare a ţării noastre şi presiunea asupra Rusiei, în special presiunea sancţiunilor”, a arătat Zelenski.

Ce spune Zelenski despre noul pachet de sancțiuni

Mai mult, Zelenski a vorbit și despre cel de-al zecelea pachet de sancţiuni al UE, care este în curs de pregătire, şi a menţionat că le-a transmis partenerilor din UE propunerile Kievului.

Presa internaţională scrie că este de aşteptat ca următorul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, al zecelea, să nu fie chiar pe măsura aşteptărilor Kievului.

Din cauza multiplelor condiţii politice, economice şi juridice puse pentru aderare, procesul de intrare a unei ţări în UE durează în general ani de zile. Ultima ţară care a aderat la UE a fost Croaţia, în 2013, la un deceniu după ce a depus oficial cererea de aderare. Vecina Ucrainei, Polonia, a avut nevoie de 20 de ani până la aderarea din 2004. Ucraina şi-a depus cererea de aderare la scurt timp după invazie, iar în iunie a primit deja din partea UE, în mod extraordinar, statutul oficial de candidat.

Kievul promite continuitate în reforme

Kievul este conştient, pe de altă parte, că trebuie să facă ample reforme interne pentru a putea adera la UE. „Am discutat despre schimbările în instituţiile statului nostru, pe care le punem în aplicare. Şi pe care încă ne pregătim să le implementăm”, a recunoscut Zelenski, care a dat exemplul unei reforme necesare în sistemul de stat al îngrijirii copiilor.

„Pentru mine, este foarte important să existe specificităţi în ceea ce priveşte domenii precum, de exemplu, înlocuirea sistemului de internat pentru copii din ţara noastră cu un alt sistem. Mai civilizat şi mai prietenos cu copiii care, din păcate, nu au parte de îngrijire parentală.

Copiii ar trebui să aibă o familie. Creşterea copiilor într-un sistem de tip familial este cu siguranţă mult mai bună decât vechiul sistem de internat. Vom face această reformă împreună cu Uniunea Europeană. Va fi creat un birou corespunzător care va fi responsabil pentru această reformă. Iar acordurile preliminare privind această reformă au fost deja schiţate”, a anunţat Zelenski.

S-a vorbit și despre refacerea infrastructurii

El a mai spus că a discutat cu liderii UE despre cooperarea financiară şi despre refacerea infrastructurii, în primul rând sociale şi energetice, şi a mulţumit Comisiei Europene pentru decizia de a acorda 1 miliard de euro pentru planul Fast Recovery.

„Ne pregătim pentru o mai mare integrare a Ucrainei în piaţa internă a UE – aceasta înseamnă mai multe venituri pentru companiile ucrainene, mai multă producţie şi locuri de muncă în ţara noastră şi mai multe venituri pentru bugetele de stat şi locale. Adică, este ceea ce face Ucraina cu adevărat mai puternică”, le-a reamintit Zelenski ucrainenilor care sunt avantajele aderării la UE.

„Astăzi, Uniunea Europeană a sprijinit oficial Formula de pace din Ucraina. Acest lucru a fost consemnat în declaraţia finală a summitului. Şi am convenit asupra unei asistenţe concrete din partea UE pentru punerea în aplicare a formulei noastre de pace. Aceasta este o realizare diplomatică semnificativă. Şi facem totul pentru ca agresiunea Rusiei să devină sinucigaşă pentru ea”, a subliniat Zelenski înainte de a prezenta situaţia de pe front.

„Situația pe front rămâne dificilă

„Le mulţumesc tuturor soldaţilor noştri care rezistă la presiunea dură a ocupanţilor şi care îşi îndeplinesc în mod clar şi complet sarcina de a ne apăra poziţiile. Şi care, chiar şi în condiţii atât de dificile ca pe frontul de acum, aduc veşti bune Ucrainei”, a punctat preşedintele nominalizând, ca în fiecare seară, câteva brigăzi ale armatei ucrainene care luptă şi rezistă pe frontul din est.

Liderul ucrainan a menţionat că a vorbit cu ministrul polonez al apărării, care a fost la Kiev şi a participat la cea de-a treia reuniune a statelor care sunt dispuse să ajute Ucraina cu tancuri. „Facem totul pentru a ne asigura că soldaţii noştri primesc tancuri moderne cât mai curând posibil”, a subliniat Zelenski.

El a anunţat şi că Statele Unite tocmai au acordat un alt pachet „mare” de sprijin pentru apărarea ucraineană. „Îi mulţumesc preşedintelui Biden, tuturor prietenilor libertăţii din Congres şi fiecărui american pentru acest sprijin tangibil!” a spus Zelenski, înainte de a sublinia că este necesar ca armamentul să fie livrat cu rapiditate. „Acum, trebuie să lucrăm împreună pentru a livra acest ajutor Ucrainei cât mai repede posibil”, a punctat liderul de la Kiev.

Președintele ucrainean anunță măsură de luptă împotriva corupției

Volodimir Zelenski şi-a încheiat alocuţiunea de vineri seară anunţând că ampla operaţiune anticorupţie declanşată în ultima vreme va continua şi sunt de aşteptat noi anunţuri de „sancţionare”, inclusiv decizii ale Consiliului Naţional de Securitate al ţării.

„Există şi alte decizii de sancţionare ale Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al ţării noastre împotriva celor care lucrează pentru agresiunea rusă. Decretele privind punerea în aplicare a deciziilor Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare au fost deja pregătite”, a spus Zelenski.

„Şi, separat, le mulţumesc angajaţilor Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBI, Poliţiei Naţionale şi Procuraturii Generale pentru că au făcut noi paşi pentru a restabili dreptatea după acţiunile celor care nu au înţeles că în funcţii publice trebuie să lucrezi doar pentru interesele statului”, a punctat Zelenski.

articolul original.

Două baloane de spionaj ale Chinei, descoperite în timp ce survolau deasupra Americii. Antony Blinken și-a amânat vizita de la Beijing

4 February 2023 at 07:03
image

Pentagonul a transmis vineri seară că două baloane de spionaj aparținând China au fost descoperite pe cerul american. Primul a intrat în spațiu aerian al SUA și al doilea deasupra Americii Latine.

Nu se știe exact unde se află balonul deasupra Americii Latine – dar un oficial american a precizat CNN că nu pare să se îndrepte în prezent spre Statele Unite.

„Avem informaţii despre un balon care tranzitează America Latină. Acum evaluăm că este un alt balon de supraveghere chinezesc”, a declarat secretarul de presă generalul Patrick Ryder, pentru CNN.

Scandalul nu a fost fără urmări

Scandalul politic provocat deja de primul balon, cei care plutește deasupra SUA, nu a fost fără urmări.

Incidentul nu doar că a amânat în ultimul moment o vizită planificată la Beijing a diplomatului american cu rangul cel mai înalt, ci ameninţă, de asemenea, să dea peste cap încercările ambelor ţări de a stabiliza o relaţie din ce în ce mai precară, comentează Reuters.

Reacţia din Statele Unite la ceea ce pare a fi o misiune de spionaj inoportună va avea consecinţe persistente asupra eforturilor de stabilizare a relaţiilor – deja aflate aproape de minime istorice.

Unii congresmeni americani cer preşedintelui Joe Biden, un democrat, să ceară socoteală Chinei pentru ceea ce oficialii numesc o încălcare inacceptabilă a suveranităţii SUA.

„Odată ce am depistat balonul, guvernul american a acţionat imediat pentru a se proteja împotriva colectării de informaţii sensibile”, a declarat Blinken într-o conferinţă de presă. „Am comunicat cu guvernul Republicii Populare Chineze (RPC) direct, prin mai multe canale, cu privire la această problemă. Membrii echipei mele s-au consultat cu partenerii noştri din alte agenţii şi din Congres. De asemenea, ne-am implicat aliaţii şi partenerii noştri apropiaţi pentru a-i informa cu privire la prezenţa balonului de supraveghere în spaţiul nostru aerian”, a detaliat Antony Blinken.

„Un act iresponsabil”

Secretarul american de Stat a declarat că i-a transmis vineri dimineaţă directorului Biroului Central pentru afaceri externe al Partidului Comunist Chinezi, Wang Yi, diplomatul chinez cu rangul cel mai înalt, că survolul balonului este un “act iresponsabil” şi o “încălcare clară a suveranităţii SUA” şi a dreptului internaţional.

Blinken a precizat că intenţionează să viziteze Beijingul “atunci când condiţiile o vor permite”.

„Lumea se aşteaptă ca Statele Unite şi China să-şi gestioneze relaţia în mod responsabil. Statele Unite vor continua să acţioneze într-un mod care să reflecte această responsabilitate. Ne aşteptăm ca omologii noştri din RPC să facă acelaşi lucru”, a adăugat el.

articolul original.
Before yesterdayMoney

Cifre record pentru DNA în 2022. Cel mai mare număr de inculpați trimiși în judecată, din istorie

2 February 2023 at 14:38
image

Crin Bologa, procurorul șef al DNA, a prezentat, joi, bilanțul activităților instituției pe care o conduce pe anul 2022.

Potrivit declarațiilor lui Crin Bologa, rezultatele DNA din 2022 au fost remarcabile, adică cel mai mare număr de cauze cu soluţii de trimitere în judecată de la înfiinţare.

„Direcţia Naţională Anticorupţie a obţinut rezultate remarcabile, înregistrând creşteri la majoritatea indicatorilor statistici, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ.

De exemplu, în anul 2022, DNA a înregistrat cel mai mare număr de cauze cu soluţii de trimitere în judecată (prin rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei) de când a fost înfiinţată.

Cauzele au fost rezolvate mai repede ca în trecut

De asemenea, progrese importante au fost înregistrate, printre altele, cu privire la operativitatea soluţionării cauzelor, numărul de inculpaţi trimişi în judecată şi a celor condamnaţi definitiv.

Mai mult, șeful DNA menționează triplarea valorii măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, precum şi scăderea ponderii achitărilor definitive prin raportare la numărul total al inculpaţilor judecaţi definitiv şi a ponderii inculpaţilor achitaţi pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret şi deciziile Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare”, a transmis, joi, şeful DNA, Crin Bologa.

Potrivit datelor transmise de instituţie, au fost 404 dosare cu soluţii de trimitere în judecată (190 de rechizitorii şi 214 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), fiind cel mai mare număr de la înfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Numărul de achitări, însă, a scăzut

În anul 2022, 779 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, dintre care 252 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante.

„Au fost trimişi în judecată 11 demnitari dintre care amintim doi miniştri, patru parlamentari, un prefect, un subsecretar de stat, etc. ceea ce arată o concentrare pe dosare complexe, de corupţie la nivel înalt, specifice competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, au mai transmis oficialii DNA.

Aceştia au precizat că s-a înregistrat o scădere a procentului de achitări, la 11%, dacă nu sunt luate în considerare achitările dispuse ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare şi a celor determinate de lipsa de pericol social concret.

„În cursul urmăririi penale, procurorii au dispus în anul 2022 (conform datei înscrise în Ordonanţa prin care s-a aplicat măsura, în fiecare cauză) – măsuri asigurătorii în sumă de peste 461 milioane de euro (faţă de circa 131 milioane euro în anul 2021), cuantumul prejudiciului estimat în toate dosarele în lucru la finele anului 2022 fiind de peste 4,2 miliarde de euro (comparativ cu peste 1,6 miliarde de euro în anul 2021)”, au mai transmis oficialii DNA.

Instanţele de judecată au pronunţat 287 hotărâri penale de condamnare faţă de un număr de 439 inculpaţi.

articolul original.

În ce se deghizase autorul atentatului sinucigaș din Pakistan, soldat cu 101 de morți: „Nu l-au verificat”

2 February 2023 at 10:37
image

Bărbatul autor al atentatului sinucigaş, soldat cu 101 de morți, dintr-o moschee aflată în general al poliţiei din Peshawar, în Pakistan, a intrat deghizat în incinta lăcașului de cult.

Agenţii de serviciu „nu l-au verificat pentru că era în uniformă de poliţie (…). A fost o încălcare a unei reguli de securitate”, a declarat Moazzam Jah Ansari, şeful poliţiei din provincia Khyber Pakhtunkhwa, în timpul unei conferinţe de presă.

Poliția știe destul de clar cine este responsabil

Poliţia are o idee destul de clară asupra identităţii lui după ce au văzut imaginile de pe camerele de supraveghere.

„Există o întreagă reţea în spatele lui”, a adăugat Ansari, explicând că atacul de luni nu a fost planificat doar de autorul acestuia.

Atunci când bomba a explodat luni după-amiază, sute de polițiști participau la rugăciune. Un zid a căzut peste ei și i-a zdrobit.

Autorităţile anchetează pentru a stabili cum s-a putut produce o asemenea breşă de securitate în una dintre zonele cele mai intens controlate din oraş, unde se aflau birourile serviciilor de informaţii şi de contraterorism, alături de secretariatul regional.

Acesta este cel mai sângeros atac produs în Pakistan după mai mulţi ani şi cel mai grav de la escaladarea violenţelor în regiune după ce talibanii au revenit la putere la Kabul, în 2021, în Afganistan.

articolul original.

România, pe ultimul loc în UE la democrație. Ce țări se află în fruntea clasamentului

2 February 2023 at 10:11
image

Potrivit grupului britanic The Economist, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană și pe poziția 62 în lume la capitolul democrație.

Studiul are patru zone de clasificare: regimuri autoritare, regimuri hibride, democraţii deficitare şi democraţii depline.

Pentru întocmirea clasamentului, sunt luate în calcul cinci categorii de criterii: procesele electorale şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

Cu un scor de 6,45, România se încadrează la „democraţii deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Austriei, considerată democraţie deplină), la care se adaugă Portugalia, Italia, Belgia, Grecia şi Cipru.

Statele nordice, plus Franţa, Spania şi Germania se încadrează la „democraţii depline”.

În clasamentul general, care cuprinde 167 de ţări, România ocupă locul 62, în timp ce Bulgaria este pe 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04).

Austria ocupă locul 20

Moldova, care în 2021 era aleasă drept „ţara anului” de „The Economist”, pentru că îşi îmbunătăţise cel mai mult imaginea, ocupă în clasamentul democraţiilor un meritoiu loc 69, cu scorul de 6,23.

În Europa există şase ţări cu „regim hibrid”: Turcia (locul 103, scor 4,35), Bosnia (locul 97, scor 5), Kosovo, Georgia (locul 90, scor 5,20), Ucraina (locul 87, scor 5,42) şi Armenia (locul 82, scor 5,63).

Rusia este ţara în care nivelul democraţiei a scăzut cel mai mult în 2022, ajungând pe locul 146 din 167 de ţări, mai jos decât state precum Burkina Faso şi Haiti, potrivit Indexului democraţiei. Se încadrează, evident, la „regimuri autoritare”.

În urma invaziei din Ucraina, indicele de democraţie al Rusiei a înregistrat cea mai mare scădere în 2022, coborând cu 22 de locuri în clasamentul mondial al acestui studiu realizat de divizia de cercetare şi analiză a The Economist (EIU).

Războiul din Ucraina „a scos la iveală diviziunile dintre democraţiile dezvoltate care susţin Ucraina şi multe ţări în curs de dezvoltare care au ales să nu ia atitudine”, se arată în studiu.

În rândul „regimurilor autoritare„ figurează ţări precum Haiti, „care pare să se afle într-o stare de disoluţie internă” (locul 135, coborâre de 16 locuri) şi Burkina Faso (locul 127, coborâre de 16 locuri), unde „o insurecţie islamistă a făcut ca statul să piardă controlul asupra unei părţi a teritoriului”.

Topul celor mai „pline” democrații

În schimb, Thailanda a înregistrat în 2022 cea mai mare creştere a indicelui democratic, urcând 17 poziţii şi ajungând pe locul 55 în clasament (scor 6,67), înaintea României.

Ridicarea restricţiilor legate de pandemia de Covid-19 a îmbunătăţit scorurile multor ţări, inclusiv ale Franţei (locul 23, stabil, scor 8,07), Spaniei (locul 22, în urcare cu 2 poziţii, scor 8.07) şi Chile (locul 19, în urcare cu 6 poziţii, scor 8,22), care revine în grupul „democraţiilor depline”.

La nivel regional, Europa de Vest este singura regiune care şi-a îmbunătăţit decisiv scorul în 2022. Opt dintre primele 10 ţări ale clasamentului se află, de altfel, în Europa de Vest.

„America de Nord, Asia, Australia, Europa de Est şi Africa Subsahariană au stagnat, iar America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au suferit scăderi”, arată analiza EIU.

SUA, doar pe locul 30

Statele Unite ocupă locul 30, cu un scor de 7,85, în timp ce Marea Britanie este pe locul 18, cu scorul de 8,28.

La nivel global, indicele democraţiei 2022 a crescut infim, de la 5,28 în 2021 la 5,29 în 2022. Aceasta reprezintă o stabilizare, după o scădere de 0,09 puncte procentuale anul trecut.

Dar, la fel ca în 2021, mai puţin de jumătate din populaţia lumii trăia într-o democraţie (45,3 la sută) în 2022 şi doar 8 la sută într-o “democraţie deplină”, într-un clasament condus în continuare de Norvegia şi unde Afganistanul se află pe ultimul loc.

Mai mult de o treime din populaţia lumii (36,9 la sută) trăieşte sub „regimuri autoritare”.

articolul original.

Fermierii trag un semnal de alarmă cu privire la scăderea prețului cerealelor cu 30%: „Ne paşte falimentul”

2 February 2023 at 09:21
image

Războiul din Ucraina a afectat foarte grav agricultura din România. Un fermier susține că pe la noi prin țară au tranzitat 9 tone de cereale ucrainene și mare parte dintre acestea a rămas în ţara noastră.

El a menţionat că este un exces de cereale care a dus la scăderea preţului cu 30%, precizând că în aceste condiţii mai mulţi fermieri riscă falimentul.

Întrebat , joi, la Prima News, de ce cerealele din Ucraina care trebuiau să tranziteze ţara noastră au rămas în România şi despre ce cantitate e vorba.

„E greu de estimat cât au rămas, s-au tranzitat circa nouă milioane de tone de cereale prin România şi sigur că o mare parte din aceste cereale au rămas, au fost cumpărate de traderi din România. S-au întâmplat multe lucruri care au condus la o aglomerare mare pe Portul Constanţa. În momentul acesta portul este blocat din câte am aflat eu.

Am vândut circa o mie de tone de porumb şi a durat vreo două săptămâni ca să fie transportată această cantitate, lucru care se derula în alte situaţii în două zile. În momentul de faţă portul este blocat. Este un exces de cereale ceea ce a dus la scăderea preţului cu 30% faţă aceeaşi perioadă a anului trecut”, a afirmat fermierul.

Unii fermieri riscă falimentul

„Eu nu am mai întâlnit să fie un preţ mare atunci când recoltăm şi în această perioadă când preţurile erau mai ridicate sunt cele mai scăzute şi tendinţa este în continuare să scadă datorită acestei situaţii.

Am înţeles că se va face o intervenţie la Uniunea Europeană de către miniştrii agriculturii şi sigur că trebuiesc luate nişte măsuri şi această pierdere. Ne paşte falimentul pe foarte mulţi dintre noi.

Ne-am făcut un plan de afaceri pe un stoc de marfă, am luat credite, a fost şi aici un lucru inedit, am avut creditare favorabilă anul trecut pentru a ne desfăşura activitatea cu dobânzi mici, dobânzi subvenţionate şi aceasta a condus la faptul ca noi să nu vindem marfa. Şi foarte multă marfă, cantitate mare se află pe stoc, iar acum vine scadenţa acelor credite. Trebuie să vindem. Am înţeles că unii vând la preţuri mult mai mici, dar nu au cui”, a mai declarat Marian Popa.

„Marfa din Ucraina este refuzată de clienţii tradiţionali”

Totodată, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Români, Daniel Botănoiu, a afirmat la Prima News, că marfa din Ucraina este refuzată de clienţii tradiţionali ai fermierilor din ţara noastră deoarece este produsă din seminţe ameliorate genetic.

„Clienţii noştri tradiţionali de până acum erau obişnuiţi cu marfă de calitate, cu bune practici agricole respectate. Mai nou, silozurile sunt pline. De ce? Clienţii tradiţionali refuză să mai ia pentru că Ucraina, Rusia produceau plante din sămânţă ameliorată genetic: porumb, floarea-soarelui, grâu.

Tot ce produceau ei. Ei aveau dreptul să folosească organisme ameliorate genetic. Motiv pentru care a apărut această suspiciune. Pe de altă parte, sigur că preţul este important pentru că este aproape cu 100 de dolari mai puţin decât mărfurile din România”, a afirmat Daniel Botănoiu.

El a precizat că poziţia ministerului Agriculturii vizavi de această situaţie este îndreptăţită şi că trebuie găsite soluţii şi pentru fermierii români.

Şase state din Europa Centrală, între care şi România, au cerut Uniunii Europene să ia măsuri pentru a atenua problemele cauzate de creşterea importurilor de cereale ucrainene în regiune, plângându-se că acest aflux a redus preţurile şi i-a afectat pe fermierii locali.

articolul original.

Sfaturi vestimentare înainte de summitul din Ucraina: „Purtaţi costum, nu verde”

2 February 2023 at 06:41
image

Având în vedere că un tren cu oficiali europeni va ajunge, astăzi, în Ucraina, la Bruxelles a ajuns o notă internă în care se explică regulile de călătorie, cu instrucțiuni clare, inclusiv în ceea ce privește înbrăcămintea.

Recomandat: „Ţinuta obişnuită de afaceri” (sau aşa cum veniţi la Bruxelles). Exclus: „Verde, kaki sau culori prea vii” (mai puţin frecvente şi în Cartierul European). Aceasta este esenţa notei interne văzute de POLITICO în ceea ce priveşte ţinuta.

Motivul notei, trimisă încă de săptămâna trecută, este, se pare, o încercare de a rezerva aspectul militar gazdelor şi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a făcut din tricoul verde militar uniforma sa omniprezentă în timpul războiului. Cei responsabili cu organizarea la UE sunt probabil foarte conştienţi de faptul că este un stil adecvat pentru cei care luptă împotriva unei invazii ruse brutale – dar poate mai puţin potrivit pentru un comisar european, comentează POLITICO.

Nota – trimisă de Secretariatul General al Comisiei, care se ocupă cu stricteţe de serviciile de logistică şi protocol pentru această deplasare – nu oferă nicio explicaţie pentru interdicţia culorilor aprinse cu această ocazie, însă diplomaţii UE au declarat că este în conformitate cu aşteptările europene de a nu exagera cu imaginea şi de a rămâne consecvenţi cu mesajul politic. La urma urmei, UE ar putea fi nevoită să dezamăgească Ucraina în chestiuni spinoase, cum ar fi dorinţa acesteia de a adera rapid la blocul comunitar.

Au găsit solidaritatea și în trecut

Oficialii UE au găsit modalităţi de a-şi arăta solidaritatea vestimentară cu Ucraina în trecut. În timpul discursului său anual privind starea Uniunii, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a purtat o ţinută în galben şi albastru aprins, reflectând steagul ucrainean.

Şi celelalte femei din Comisia Europeană i s-au alăturat din public şefei lor, făcând astfel o declaraţie de solidaritate prin intermediul modei, reaminteşte POLITICO.

Oricum ar fi, vor exista puţine şanse pentru schimbări de ţinută în timpul viitorului summit UE-Ucraina, care se va desfăşura joi şi vineri la Kiev – pur şi simplu pentru că nu există timp şi spaţiu.

“Suntem rugaţi să călătorim cu un bagaj uşor (rucsac sau ceva similar), evitând valiza, dacă este posibil”, se arată în notă. “Deoarece timpul exact de călătorie este imposibil de prevăzut, este recomandabil să fim pregătiţi să mergem la sosire direct din tren la întâlniri, în caz de nevoie”, continuă documentul.

Ca sfat practic, fiind vorba despre o călătorie pe timp de iarnă, călătorilor li s-a spus că “se recomandă încălţămintea confortabilă şi, de asemenea, o jachetă/un palton călduros”.

Un conform limitat

În mod previzibil, participanţii ar trebui să se aştepte la confort limitat în timpul călătoriei. “Cutiile cu mâncare rece vor fi distribuite în tren, dar vă rugăm să fiţi pregătiţi pentru alimente de bază”, avertizează nota.

Trenul în sine va fi destul de aglomerat, în orice caz departe de compartimentul confortabil pe care preşedintele francez Emmanuel Macron l-a primit într-un tren cu vagon de dormit cu care s-a deplasat în Ucraina anul trecut: “Vor fi canapele de dormit individuale, cu o toaletă comună în fiecare vagon, fără băi”, precizează nota.

Pentru a evita ca deplasarea să capete ceva din izul unei excursii cu clasa, au fost rezervate camere de hotel în Kiev “pentru a fi folosite pe timp de zi, joi, dacă timpul permite să mergem acolo înainte de începerea reuniunilor”, specifică nota.

Fiind acordată atât de multă grijă aparenţelor, călătorilor li se reaminteşte că orice fotografie trebuie să susţină în mod credibil – şi nu să înlocuiască – mesajul politic pe care oficialii UE merg acolo pentru a-l transmite. “Vă rugăm să reţineţi că, în timpul reuniunilor cu membrii guvernului ucrainean, este de aşteptat ca membrii Colegiului să intervină atunci când este necesar”, se mai arată în nota cu instrucţiuni văzută de POLITICO.

articolul original.

Analiză Politico. Ce șanse are Klaus Iohannis să câștige șefia NATO

1 February 2023 at 12:02
image

În luna septembrie, mandatul deja prelungit al lui Jens Stoltenberg expiră. Politico a făcut o analiză a principalilor favoriți la funcția de secretar general al NATO. Iată ce șanse are Klaus Iohannis!

Publicația amintită mai sus scrie că cei mai mulți oficiali cred acum că o nouă prelungire a mandatului, chiar dacă pe termen scurt, este o posibilitate serioasă.

Totuși, aminteşte şi de alte candidaturi, inclusiv a preşedintelui Klaus Iohannis, ale cărui şanse sunt considerate însă destul de mici, pentru că riscă un veto din partea Ungariei şi o împotrivire din partea celor care consideră că a venit timpul ca în fruntea alianţei militare să ajungă o femeie.

Ar putea fi o femeie sau cineva din Europa de Est?

Un şef bun la NATO este mai important ca niciodată în acest moment, dar puţini sunt cei care se potrivesc. În contextul în care războiul face ravagii în Europa, a început cursa pentru găsirea viitorului secretar general al NATO.

Jens Stoltenberg a fost considerat foarte bun pentru această funcţie, dar cum mandatul său expiră la sfârşitul lunii septembrie, cresc speculaţiile cu privire la cine i-ar putea succeda. Ar putea fi o femeie sau cineva din Europa de Est? – se întreabă POLITICO.

Războiul Moscovei complică foarte mult decizia, care necesită un consens între liderii celor 30 de ţări membre NATO. Următorul secretar general trebuie să asigure un echilibru dificil, pentru a încuraja capitalele să continue să furnizeze arme Ucrainei şi să consolideze apărarea proprie a NATO – totul în timp ce, oficial, alianţa rămâne în afara conflictului. Puţini sunt cei care trec testul pentru acest rol extrem de sensibil, arată publicaţia.

“Sentimentul general”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, este că e “timpul pentru aer proaspăt”, dar aliaţii ar putea sfârşi prin a juca până la urmă cartea siguranţei, preferând să rămână în funcţie Stoltenberg, scrie POLITICO.

Ce nume intră în cursă pentru șefia NATO

Un diplomat european de rang înalt spune că zvonurile se învârt în jurul a trei soluţii, iar o nouă prelungire a mandatului lui Stoltenberg este cea mai menţionată opţiune.

Alte discuţii vehiculează numele premierului olandez Mark Rutte, al premierului estonian Kaja Kallas şi al secretarul britanic al apărării Ben Wallace.

În fine, într-un al treilea grup de nume – dar mai puţin frecvent menţionate, a precizat diplomatul citat de POLITICO – sunt incluse exclusiv lideri femei: premierul lituanian Ingrida Šimonytė, preşedinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din Germania.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO au fost până acum bărbaţi, există presiuni în rândurile aliaţilor pentru a numi o femeie. “Este timpul pentru o femeie secretar general”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt. “Dacă bărbaţii încearcă să îşi păstreze poziţiile pentru totdeauna, o reprezentare echitabilă a femeilor nu va mai avea nicio şansă”, a adăugat el.

Pe de altă parte, unii aliaţi au făcut presiuni pentru mai multă diversitate regională. Stoltenberg, care ocupă această funcţie din 2014, este un fost prim-ministru norvegian. Cei mai recenţi predecesori ai săi au fost danezi, olandezi şi britanici.

Candidații din Est, ce mai potriviți?

Preşedinta Zuzana Čaputová din Slovacia îndeplineşte ambele condiţii – e femeie şi ar fi o candidată din Est -, dar numele ei este menţionat mai rar în cercurile alianţei. Un purtător de cuvânt al Zuzanei Čaputová a declarat că aceasta este concentrată pe slujba sa actuală. Posibilitatea ca o slovacă să fie vehiculată pentru postul de la NATO este însă “o reflectare puternică a deciziilor noastre externe şi de securitate”, a comentat purtătorul de cuvânt de la Bratislava.

Încă dinainte de invazia Rusiei în Ucraina, a existat un imbold ca Alianţa să-şi aleagă un secretar general din Est, iar unii oficiali din regiune susţin că, de atunci, războiul a întărit argumentele în favoarea unei persoane dintr-o ţară precum Estonia sau Lituania.

“De ani de zile, ţările de pe flancul estic au avertizat cu privire la ameninţarea Rusiei”, a declarat un oficial din ţările baltice. “Ţările din regiune au fost primele în ceea ce priveşte creşterea cheltuielilor militare şi au spus Alianţei că trebuie să-şi îmbunătăţească apărarea. Ar fi foarte logic şi serios să avem pe cineva care are experienţă în relaţiile cu Rusia şi care înţelege logica şi mentalitatea Rusiei, pentru a conduce Alianţa Nord-Atlantică”, a arătat oficialul baltic.

Ce se spune despre președintele României

Cu toate acestea, unele capitale occidentale nu ar susţine astfel de candidaţi în acest moment, considerând că estul alianţei – şi în special statele baltice – este prea belicos atunci când războiul face ravagii în vecinătate.

Însăşi Kaja Kallas din Estonia a minimizat aşteptările, declarând presei locale, în noiembrie, că “probabilitatea ca o astfel de ofertă să fie făcută” este “extrem de scăzută”.

O altă figură care ar putea fi în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Însă acesta ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine şi opoziţie din partea celor care ar prefera un candidat de sex feminin, menţionează POLITICO.

Opțiunea din Occident

Ţările occidentale din NATO reprezintă pentru unii aliaţi un rezervor de încredere pentru o posibilă conducere a Alianţei.

Ben Wallace, secretarul britanic al apărării, este foarte respectat. Cu toate acestea, se aşteaptă ca numeroase capitale europene – în special Parisul – să se opună unui nume de la Londra şi să insiste pentru un candidat dintr-o ţară UE.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un secretar general din Olanda. Politicienii olandezi au fost în mod tradiţional o alegere populară pentru acest rol, deţinând anterior postul timp de trei mandate care au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii. Olandezii sunt văzuţi ca fiind serioşi în materie de apărare şi nu la fel de aprigi ca cei din ţările baltice, iar numele actualului prim-ministru Mark Rutte, al viceprim-ministrului (şi ministru de finanţe) Sigrid Kaag şi al ministrului apărării Kajsa Ollongren circulă ca posibili candidaţi.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a declarat că vrea “să părăsească complet politica şi să facă ceva complet diferit”. Nici ceilalţi doi miniştri olandezi nu şi-au exprimat interesul pentru acest post.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, este o candidată care ar putea obţine sprijin din partea capitalelor occidentale nervoase în legătură cu perspectiva unui lider din flancul estic, dar nu este clar dacă ea este interesată de acest rol. “Nu comentăm niciodată astfel de speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei. Deşi reputaţia sa în cercurile de securitate este amestecată, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, asta dacă ar fi şi o potrivire de moment şi nu ar obţine un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene.

Printre alte politiciene vehiculate pentru funcţia de la NATO se numără vicepremierul canadian Chrystia Freeland, foarte respectată, şi ministrul de externe din această ţară, Mélanie Joly. Cu toate acestea, potrivit oficialilor, în condiţiile în care alianţa se concentrează pe consolidarea apărării, cheltuielile reduse ale Canadei în domeniul apărării şi statutul său de ţară non-europeană face puţin probabil ca o canadiancă să-i succeadă lui Jens Stoltenberg.

Cea mai sigură variantă

În mijlocul tuturor speculaţiilor, unii din cadrul alianţei resping acest joc al căutării unor nume.

„Aceasta este mai degrabă o urnă cu nume care vin în mintea oricui”, a declarat pentru POLITICO un alt diplomat european de rang înalt. “Părerea mea: Stoltenberg”, a punctat el.

Mandatul actualului secretar general a fost prelungit rapid în martie anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina. Mulţi oficiali cred acum că o nouă prelungire pentru mandatul lui Stoltenberg, chiar dacă ar fi pe o perioadă scurtă, este o posibilitate serioasă, scrie POLITICO.

Liderul, cu experienţă, este văzut ca o opţiune sigură. În ciuda faptului că unele delegaţii de la NATO ar prefera să vadă în curând o faţă nouă, Stoltenberg este încă perceput ca un oficial de rang înalt de valoare, care îşi poate păstra calmul – şi se ţine de scenariul stabilit – chiar şi în cele mai grave crize.

„Stoltenberg vrea să rămână”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Totuşi, o prelungire pe termen scurt a mandatului lui Stoltenberg ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire a secretarului general al NATO să intre în coliziune în 2024 cu alte competiţii pentru posturile de conducere ale UE şi mai ales cu viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA , iar unii aliaţi ar prefera să fie evitată o astfel de perspectivă.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să ofere detalii despre aspiraţiile viitoare ale lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre acest subiect, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: “Acum mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu fac speculaţii despre ce se va întâmpla după mandatul meu”, a punctat el.

articolul original.

Scandal în Guvern. Florian Lixandru îl acuză pe ministrul Educației că i-a retras atribuțiile în baza unui delict de opinie

1 February 2023 at 11:34

Este scandal în Guvernul României! Florian Lixandru îl acuză pe ministrul Educației, Ligia Deca, că i-a retras atribuțiile în baza unui delict de opinie.

PSD urmează să propună în Coaliție ca termenul pentru adoptarea legilor educației să nu fie grabit, fiind destul timp pentru dezbatere și adoptare până în martie 2024, în condițiile în care Deca și PNL, prin premierul Ciucă, insistă ca proiectele să fie aprobate de Guvern rapid și trimise în Parlament luna aceasta, iar în martie 2023 să fie deja în vigoare.

Lixandru a șters postarea

Lixandru este secretar de stat din partea PSD și scrisese pe Facebook mai multe critici la adresa proiectelor de legi ale Educației.

„Ceea ce ne dorim cu toții este o dezbatere reală! Pentru un delict de opinie, azi mi s-au retras atribuțiile….”, scrie Lixandru, după ce Ligia Deca a semnat un ordin de ministru prin care toate atribuțiile delegate îi sunt retrase.

Lixandru a șters postarea critică, în primă fază, miercuri dimineață, după care la scurt timp după publicarea de către Edupedu.ro a informațiilor conform cărora i-au fost retrase atribuțiile lelegate, acesta a republicat conținutul critic la adrea proiectelor de legi în varianta Deca.

Sursa: Edupedu

Ce spunea pe Facebook Florian Lixandru:

„Perspectiva PSD asupra Legilor Educației este ca sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete!

PSD va pune în discuția Coaliției stabilirea unui calendar extins de analiză publică și adoptare. Timp este suficient, jalonul PNRR privind Legile Educației are termen trimestrul 3 al acestui an; în plus, inclusiv Comisia Europeană recomandă ca proiectele care cuprind reforme sistemice, deci și cele privind Legea Educației, să nu fie grăbite pentru încadrarea în termen, ci să fie calitativ pregătite/finalizate până la data depunerii cererii de plată, respectiv până în martie 2024.

PSD are 4 obiective esențiale, strategice, de mare importanță pentru copii și părinți, în privința proiectelor Legilor Educației;

1) Acces neîngrădit la educație pentru toți copiii;

2) Combaterea abandonului școlar;

3) Importanța pregătirii viitoarei forțe de muncă, respectiv calificarea în funcție de cerințele pieței muncii

4) Dezvoltarea after-school-ului pentru sprijinirea părinților care muncesc.

Analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege concepute de ministerul Educației a evidențiat necesitatea corectării câtorva chestiuni cheie, definitorii pentru viitorul copiilor.

Admiterea în liceu; PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educație de calitate; este cel puțin discutabil dacă liceele să aibă dreptul să-și organizeze propriile admiteri, pentru că ar crește riscul practicii neloiale a meditațiilor și al corupției.

Probele de bacalaureat: PSD privește cu multă rezervă înmulțirea probelor de examen, așa cum e propusă în proiect.

Eliminarea specializării învățător/învățătoare din cadru liceelor pedagogice și modificarea formării învățătorilor; nu e o soluție, mai ales în condițiile lipsei acute de profesori dedicați.

Învățământul special care, după opinia noastră, ar trebui să țină cont inclusiv de realitatea bazei materiale școlare.

Nu în ultimul rând, Legea Educației trebuie să cuprindă și prevederi în ceea ce-i privește pe copii din diaspora. Dacă tot vrem să se întoarcă românii acasă trebuie să găsim soluțiile corecte pentru integrarea copiilor născuți și crescuți în diaspora.

Au fost mult prea multe modificări ale Legii Educației, fără efectul scontat. Doar în ultimii 11 ani, Legea Educației a suferit 112!!! modificări

PSD insistă ca de această dată să fie o dezbatere temeinică! România poate aloca anul 2023 pentru a analiza cu întreaga societate (factorii interesați din educație, sindicate, dar și cu părinții și asociațiile de elevi) pachetul legilor educației și apoi pentru a le dezbate și adopta în Parlament până la trimiterea cererii de plată 5, adică până cel târziu martie 2024”.

articolul original.

Răsturnare de situație în cazul omorului comis de Alec Baldwin. Ce făcea actorul în timpul antrenamentelor cu arme

1 February 2023 at 07:46
image

Ies la iveală noi informații despre circumstanțele morții directoarei de imagine Halyna Hutchins, cea care a fost împușcată accidental de Alec Baldwin, pe platourile de filmare ale filmului „Rust”.

Se pare că, spun anchetatorii, Alec Baldwin vorbea la telefon în timpul antrenamentului cu arme de foc pentru filmul Rust” Tragedia s-a produs din cauza a “numeroase acte extrem de necugetate”, scrie BBC.

Siguranța armelor, abordată stângaci pe platourile de filmare

Halyna Hutchins și-a găsit sfârșitul platoul de filmare al filmului “Rust” din New Mexico după ce Baldwin ar fi tras cu o armă de recuzită. Armurierul filmului a fost, de asemenea, acuzat de omor prin imprudenţă.

În primă instanță, magistrații descris platoul de filmare în care, spun anchetatorii, siguranța armelor era abordată haotic și nechibzuit.

În timpul antrenamentului privind modul de operare a armei de recuzită, Alec Baldwin a fost “distras” deoarece vorbea cu membrii familiei la telefonul mobil, a scris Robert Shilling, anchetator de la biroul procurorului districtual.

Dacă Alec Baldwin ar fi efectuat verificările de siguranţă obligatorii cu armurierul Hannah Gutierrez-Reed şi nu ar fi îndreptat arma spre Hutchins, „tragedia nu s-ar fi produs”, a susţinut Shilling.

„Această abatere nesăbuită de la standardele şi practicile şi protocolul cunoscute a cauzat în mod direct împuşcătura fatală”, a afirmat el. “Baldwin ştia că prima regulă de siguranţă a armelor de foc este să nu îndrepţi niciodată o armă spre cineva pe care nu intenţionezi să îl împuşti”, a adăugat Shilling, citată de digi24.

articolul original.

Oficial! Certificatul de cazier judiciar poate fi obţinut, de azi, online. Nu toată lumea îl poate elibera

1 February 2023 at 07:30
image

Începând de astăzi, 1 februarie 2023, certificatul de cazier judiciar poate fi obţinut online, prin platformele ghişeul.ro şi hub.mai.ro. Opţiunea este valabilă pentru persoanele care nu sunt înscrise în evidenţe.

„Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Ministerul Afacerilor Interne au operaţionalizat proiectul pilot privind eliberarea certificatelor de cazier judiciar în sistem electronic. Începând de astăzi, 1 februarie, versiunea pilot a aplicaţiei permite eliberarea certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fizice, de cetăţenie română, care nu sunt înscrise în evidenţele Sistemului Naţional de Evidenţă a Cazierului Judiciar Român – ROCRIS”, a transmis, miercuri, Ministerul Cercetării, într-un comunicat de presă.

Două mecanisme pentru obținerea certificatului

Mai mult, sursa citată mai scrie că cetăţenii au la dispoziţie două mecanisme de acces pentru obţinerea certificatului de cazier: direct prin autentificarea în portalul hub.mai.gov.ro sau prin accesarea GHISEUL.ro, cele două platforme fiind interconectate.

”Oferim celor aproape 2 milioane de români care merg anual la secţia de poliţie pentru a obţine acest document posibilitatea de îl accesa la câteva click-uri distanţă. Serviciul devine disponibil 24/24, 7 zile din 7, fără a mai fi condiţionat de programul de lucru cu publicul, facilitând interconectarea serviciilor instituţiilor publice. Le mulţumesc echipelor tehnice din MCID, ADR şi MAI care au lucrat intens la operaţionalizarea acestui serviciu, în ultimele luni, şi au realizat interconectarea ghişeul.ro cu hub-ul de servicii al MAI. Le mulţumesc, de asemenea, colegilor parlamentari care au susţinut şi votat legea nr. 3/2023, în special deputatului George Tuţă, alături de care am iniţiat acest proiect legislativ adoptat şi promulgat recent”, a declarat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja.

“Acest proiect reprezintă un pas important pentru simplificarea relaţiei dintre Ministerul Afacerilor Interne şi cetăţeni, în beneficiul cetăţenilor. Prin implementarea serviciului public electronic de obţinere a certificatului de cazier judiciar, Guvernul României pune nevoile reale ale cetăţenilor în centrul procesului de digitalizare”, a declarat, la rândul său, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

O aplicație special pentru certificatul de cazier judiciar

Potrivit comunicatului, proiectul pilot va fi extins, aplicaţia pentru eliberarea electronică a certificatului de cazier judiciar urmând a fi disponibilă atât pentru persoanele fizice care au înscrise menţiuni în cazier, cât şi pentru persoanele juridice din România, până la finalul lunii iulie 2023.

Potrivit Legii nr. 3/ 03.01.2023, pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004, privind cazierul judiciar, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit şi în formă electronică.

Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată şi sunt asimilate înscrisurilor autentice.

Mecanismele de obţinere a certificatului de cazier judiciar electronic:

prin intermediul platformei www.ghiseul.ro, pentru utilizatorii care sunt înregistraţi sau doresc să se înregistreze în platformă. Solicitarea cazierului se face urmând procedura de validare a identităţii electronice folosind un card bancar înrolat 3D Secure, emis de o instituţie bancară din România. În urma validării, aceştia vor fi redirecţionaţi către platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru completarea online a cererii tip.
prin platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru utilizatorii care nu sunt înregistraţi în GHISEUL.RO sau nu deţin un card bancar emis de o instituţie bancară din Romania. Solicitanţii vor completa un formular disponibil în platformă, iar pentru a li se stabili cu certitudine identitatea, se vor prezenta fizic, o singură dată, la un ghişeu al MAI care oferă servicii publice.
”În prima fază, certificarea identităţii va fi realizată prin prezentarea la unităţile de poliţie care eliberează certificate de cazier, urmând ca în cursul acestui an certificarea identităţii să poată fi făcută la toate instituţiile MAI care oferă servicii publice (e.g.: Serviciile publice comunitare pentru eliberarea permiselor de conducere, paşapoartelor, cărţilor de identitate). După validarea contului, pentru eliberarea certificatului de cazier, cetăţenii vor accesa secţiunea „servicii”, vor selecta motivul solicitării dintr-o listă disponibilă, vor trimite cererea precompletată deja cu datele de stare civilă, iar sistemul va genera automat certificatul de cazier judiciar, semnat electronic”, se mai arată în comunicat.

Valabilitatea certificatului emis este de 6 luni de la data eliberării

Sistemul oferă posibilitatea de a verifica autenticitatea documentului, pe baza numărului de înregistrare a certificatului de cazier şi a CNP-ului persoanei.

”Prin implementarea etapizată a acestui proiect se asigură timpul necesar optimizării tehnice şi funcţionale ale serviciului, dar şi adoptarea măsurilor administrative în vederea asigurării disponibilităţii şi suportului necesar oricăror servicii publice electronice. Astfel, asigurarea suportului vizează, pe de o parte, componenta tehnică (echipamente, soluţii tehnice) şi resurse umane specializate (personal tehnic), şi, pe de altă parte, asistenţă acordată utilizatorilor prin asigurarea de personal pentru suport permanent ce va fi disponibil telefonic, prin web, sau e-mail”, a mai transmis Ministerul Digitalizării.

articolul original.

Oncolaga șpăgară de la Suceava, apărată în instanță aproape 100 de medici. Ce le-au spus judecătorilor

1 February 2023 at 07:20
image

Colegii oncoloagei de la Suceava, arestată pentru luate de mită, îi iau apărarea în fața judecătorilor. Aproape 100 de medici au semnat o scrisoare adresată instanței.

Potrivit medicilor, colega lor nu ar fi cerut șpagă, scrie Monitorul de Suceava. „În semn de recunoștință, pacienții și rudele i-ar fi oferit “mici atenții”.

Medicul din Suceava este în arest la domiciliu și nu are voie să profeseze

Potrivit procurorilor, medicul din Suceava cerea mită între 50 și 200 de lei, dar și produse, cum ar fi brânză, miere de albine sau cafea. Înregistrările camerelor video din spital arată că, într-o singură zi, ar fi primit 20 de astfel de „mici atenții”. Procurorii mai spun și că unui pacient care avea două forme de cancer i-ar fi cerut spagă de două ori.

„Din înscrisurile depuse la dosar de către apărare rezultă că, în ciuda faptului că legislația penală a incriminat fapta medicului de a primi de la pacienți , ori sume de bani, în exercitarea activității profesionale, și în ciuda practicii instanțelor din România care au pronunțat soluții de condamnarea a medicilor pentru infracțiunea de luare de mită, în opinia publică, și mai ales în cadrul corpului medical, persistă concepția că primirea de către medici a unor este legitimată de dorința pacientului de a gratifica medicul pentru interesul manifestat în legătură cu situația sa medicală”, se arată în motivarea de la Curtea de Apel Suceava.

Orice „atenție” oferită medicului este considerată mită

Magistrații de la Curtea de Apel Suceava mai spun că orice pacient care oferă bani sau cadouri medicilor din sistemul medical de stat, în legătură cu asistența medicală primită, se expune pe el însuși răspunderii penale pentru infracțiunea de dare de mită.

Judecătorii notează în motivarea decizie de arest la domiciliu că „inculpata a cunoscut caracterul ilicit al faptei de a primi bani și cadouri de la pacienții pe care îi consulta sau de la aparținătorii acestora. Acest fapt rezultă din împrejurarea că, de cele mai multe ori, după primirea de la pacienți a sumelor de bani, aceștia lăsând banii pe biroul de lucru al inculpatei, inculpata acoperea cu documente medicale sumele de bani oferite, și le extrăgea de sub documente pentru a le depune în sertarul biroului imediat ce pacientul sau aparținătorul părăsea biroul, și înainte ca în birou să intre următorul pacient”.

articolul original.

Fiul lui Victor Piţurcă, reţinut de DNA. Procurorii cer arestarea pentru 30 de zile

31 January 2023 at 14:49
image

Alexandru Piţurcă, fiul lui Victor Pițurcă, a fost reținut, marți, după mai multe ore de audieri la DNA, în dosarul achiziţiilor de măşti neconforme din pandemie.

Totodată, procurorii cer arestarea pentru 30 de zile atât în cazul directorului general al Romarm, Gabriel Ţuţu, cât şi pentru fiul lui Piţurcă, anunţă DNA, precizând că în cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au mai dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 31 ianuarie 2023, a unui inculpat, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă”, precizează DNA, referindu-se la fiul selecţionerului Victor Piţurcă, Alexandru.

Alexandru Pițurcă ar fi acceptat condițiile lui Țuțu

Conform DNA, acesta ar fi acceptat condiţiile impuse de Gabriel Ţuţu. „Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, omul de afaceri ar fi acceptat, în mod direct, condiţiile impuse de inculpatul Ţuţu Gabriel (descrise în comunicatul anterior) în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul M.Ap.N. şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contracte de furnizare produse de protecţie împotriva coronavirusului asocierii din care făcea parte şi societatea administrată de inculpat.

De asemenea, inculpatul Ţuţu Gabriel ar mai fi promis că îi va determina pe aceiaşi funcţionari să efectueze recepţia produselor respective, chiar dacă acestea erau neconforme şi să achite la timp facturile emise în acest sens”, informează DNA.

Prețul traficului de influență

DNA reaminteşte că Ţuţu ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei, reprezentând preţul traficului de influenţă.

„Dosarul cauzei privind pe inculpatul faţă de care a fost dispusă măsura preventivă a reţinerii şi pe inculpatul Ţuţu Gabriel va fi înaintat Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile”, precizează DNA.

În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Procurorii DNA au anunţat luni că au dispus reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a lui Gabriel Ţuţu, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunilor de: abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; trafic de influenţă în formă continuată; fals intelectual, precum şi a lui Piţurcă.

Victor Pițurcă a fost eliberat

Piţurcă a fost pus în libertate marţi, fiind şi el audiat în două rânduri la DNA în cursul zilei. La ieşirea din arest, fostul selecţioner a declarat: ”Nu am nicio treabă cu această afacere”.

În ordonanţa de reţinere se arată că, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Ţuţu ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Piţurcă. ”în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică (ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie)”.

„Prin demersurile menţionate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menţionate mai sus, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului)”, au precizat procurorii DNA.

Potrivit acestora, într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în achiziţiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă.

”În schimbul acestor „servicii” suspectul Ţuţu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul M.Ap.N. şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare, dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menţionat mai sus, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei”, a mai transmis DNA.

DNA urmărește și alte persoane în dosarul măștilor

Instituţia a precizat că se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Libertatea scria în urmă cu un an că 98% dintre banii aferenţi unui contract încheiat de MApN cu firma Helios Dentserv, care a presupus distribuirea a 100.000 de măşti FFP3 în unităţile sanitare ale Ministerului, au revenit firmei PAV Green Energy, al cărei unic asociat este Alexandru Victorio Piţurcă (38 de ani), fost fotbalist şi fiul antrenorului Victor Piţurcă. Ulterior, experţii au transmis că măştile FFP3 nu respectă standardele de rezistenţă împotriva germenilor. Inspecţia Muncii informa Ministerul că măştile fuseseră testate de un laborator neacreditat de guvernul chinez.

articolul original.

Guvernul ajută 6 familii din Brașov să își reconstruiască casele, făcute scrum într-un incendiu. FOTO

31 January 2023 at 11:37

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât, marți, să scoată materiale de construcții din rezerva de stat pentru a ajuta șase familii care au rămas fără casă, în urma unui incendiu.

„În vederea continuării procesului de înlăturare a efectelor incendiului care a avut loc în satul Colonia 1 Mai, comuna Vulcan din judeţul Braşov, în data de 17.01.2023, şi pentru asigurarea condiţiilor de trai populaţiei afectate, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat astăzi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în sistem hibrid.

Hotărârea nou adoptată are în vedere scoaterea de la rezervele de stat a necesarului de materiale de construcţii pentru continuarea derulării procesului de refacere a unor imobile afectate de incendiu”, a transmis, marţi, Guvernul, într-un comunicat de presă.

17 persoane, dintre care 5 copii au rămas fără locuință

Potrivit deciziei, se vor scoate 30.000 de kilograme de ciment, 30 de metri cubi de lemn rotund din răşinoase şi 1.917 kilograme de tablă netedă zincată.

În 17 ianuarie, în Colinia 1Mai, comuna Vulcan, judeţul Braşov, a avut loc un incendiu de amploare în care 6 familii şi-au pierdut locuinţele. Un număr de 17 persoane, între care 5 minori, au rămas fără locuinţe.

articolul original.

Fiul lui Victor Pițurcă, audiat DNA. Fostul selecționer află azi dacă va fi arestat preventiv

31 January 2023 at 08:06
image

Victor Piţurcă, fostul antrenor al echipei naționale de fotbal din România, a fost adus la DNA, marți, pentru a fi audiat în dosarul care vizează achiziţii realizate în timpul pandemiei.

Tot astăzi, a fost adus la DNA și fiul lui Victor Pițurcă, Alexandru. Fostul selecționer a fost adus cu duba, încătuşat, la sediul DNA.

La finalul audierilor, procurorii ar urma să decidă dacă cer arestarea preventivă pentru 30 de zile în cazul lui Piţurcă şi al directorului Romarm.

Victor Pițurcă și Gabriel Țutu, reținuți 24 de ore

Procurorii DNA au anunţat official, luni, că au dispus reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a lui Gabriel Ţuţu, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunilor de: abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; trafic de influenţă în formă continuată; fals intelectual, precum şi a lui Piţurcă.

În ordonanţa de reţinere se arată că, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Ţuţu ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Piţurcă. ”în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică (ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie)”.

”Prin demersurile menţionate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menţionate mai sus, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului)”, au precizat procurorii DNA.

Procurorii au „pe listă” și alte persoane în dosar

Potrivit acestora, într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în achiziţiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă.

„În schimbul acestor „servicii” suspectul Ţuţu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul M.Ap.N. şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare, dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menţionat mai sus, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei”, a mai transmis DNA.

Instituţia a precizat că se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane

Libertatea scria în urmă cu un an că 98% dintre banii aferenţi unui contract încheiat de MApN cu firma Helios Dentserv, care a presupus distribuirea a 100.000 de măşti FFP3 în unităţile sanitare ale Ministerului, au revenit firmei PAV Green Energy, al cărei unic asociat este Alexandru Victorio Piţurcă (38 de ani), fost fotbalist şi fiul antrenorului Victor Piţurcă. Ulterior, experţii au transmis că măştile FFP3 nu respectă standardele de rezistenţă împotriva germenilor. Inspecţia Muncii informa Ministerul că măştile fuseseră testate de un laborator neacreditat de guvernul chinez.

articolul original.

Răsturnare de situație în cazul morții lui Lisa Marie Presley. Mama ei contestă testamentul

31 January 2023 at 07:50
image

Soţia legendei rock’n’roll Elvis Presley, Priscilla, a contestat în justiție validitatea testamentului fiicei lor, Lisa Marie Presley, care a murit la 12 ianuarie.

Testamentul lăsat Lisa Marie Presley o înlătură pe Priscilla din funcţia de administrator al succesiunii, relatează BBC.

Lisa Marie Presley, singurul copil Priscillei și a marelui Elvis Presley, a murit la vârsta de 54 de ani, pe 12 ianuarie, în urma unui stop cardiac.

Semnătura pare neobișnuită

În document, ar fi scris greşit numele mamei sale şi are o semnătură ce pare neobişnuită, susţin avocaţii Priscillei Presley.

Priscilla ar fi aflat că a fost „scoasă” din testament abia după moartea fiicei sale

Într-o cerere depusă la Curtea Superioară din Los Angeles, avocaţii Priscillei Presley au declarat că aceasta a luat cunoştinţă de “pretinsul amendament din 2016” abia după moartea Lisei Marie.

Amendamentul în cauză îi înlătură pe mama sa şi pe fostul ei manager de afaceri, Barry Siegel, din funcţia de co-administratori şi îi înlocuieşte cu copiii ei, Riley, în vârstă de 33 de ani, şi Benjamin Keough.

Benjamin Keough a murit în 2020, la vârsta de 27 de ani.

Riley Keough este o actriţă cunoscută, care a jucat în filmul din 2020 „The Devil All the Time” şi serialul în Amazon „The Terminal List”.

Lisa Marie mai are două fete, gemene, minore

Potrivit contestaţiei depuse în justiţie, Priscilla Presley, care are 77 de ani, susţine că amendamentul nu i-a fost niciodată înmânat în timpul vieţii fiicei sale, aşa cum prevedea în mod expres testamentul.

De asemenea, amendamentul la testamentul Lisei Marie “are scris greşit numele mamei sale” şi poartă o semnătură a Lisei Marie care “pare a fi în contradicţie cu semnătura ei obişnuită şi cunoscută”, se arată în dosarul judiciar văzut de BBC. Avocaţii ei susţin, de asemenea, că amendamentul a fost introdus fără să fi existat martori şi nici nu a fost trecut prin notariat.

„Pe baza celor de mai sus, pretinsul amendament din 2016 ar trebui să fie considerat nevalabil”, se arată în petiţie.

Acţiunea în justiţie vine la mai puţin de o săptămână după ce familia Lisei Marie Presley a participat la o slujbă publică de comemorare a acesteia la domeniul Graceland al familiei din Memphis, Tennessee. La slujbă, Priscilla a citit un poem despre care a spus că a fost scris de una dintre cele trei fiice ale Lisei Marie. Toate cele trei fiice, inclusiv Riley, au fost prezente la slujbă.

articolul original.

UE cere ferm eliminarea taxei clawback reduse pentru medicamentele româneşti

31 January 2023 at 07:17
image

Comisia Europeană a solicitat României anularea taxei de clawback reduse în mod special, la 15%, pentru medicamentele originare de la noi din țară, iar Guvernul s-a angajat ca la începutul acestui an să adopte un proiect de lege în acest sens, relevă documente analizate de Profit.ro.

În 2020, Parlamentul a decis reducerea taxei de clawback pentru producătorii români de medicamente, printr-un amendament propus de PSD, astfel încât, pentru medicamentele produse în România, contribuţia trimestrială să fie redusă la 15% din valoarea consumului centralizat comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, indiferent dacă e vorba de medicamente generice sau inovative. Pentru medicamentele produse în afara ţării, în schimb, taxa a rămas neschimbată, respectiv 20% în cazul medicamentelor generice şi 25% pentru cele inovative.

Ce prevede avertismentul UE de anul trecut

Anul trecut, însă, Comisia Europeană a deschis un dosar în acest caz şi a transmis autorităţilor române o scrisoare în care arată că nivelul diferențiat de contribuție trimestrială pentru produsele originare din România (15%) constituie o incompatibilitate cu art.110 din Tratatul de Funcţionare al UE (TFUE). Articolul 110 prevede că:

”Niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producţie”, relatează .

Acum, conform sursei citate, Ministerul Sănătăţii va prezenta în Guvern un proiect de lege care prevede abrogarea contribuției de 15% pentru medicamente produse în România.

articolul original.
❌