ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 5 February 2023Stiri Neamt

FOTO. VIDEO. Atenție șoferi! Viscol și ninsori abundente afectează drumurile dinn Neamț!

4 February 2023 at 20:37
image

Partea vestică a județului Neamț se află sub Cod galben de viscol și ninsori abundente până mâine, 5 februarie, în jurul orei 20,00. La această oră, 21,40, ninge în majoritatea zonelor din județ, astfel încât carosabilul prezintă porțiuni cu zăpadă frământată având o grosime între 1 și 3 cm. Polițiștii rutieri îndeamnă șoferii să nu plece la drum lung decât dacă este imperios necesar și să circule cu prudență și viteză redusă.

Potrivit informațiilor furnizate de Nicolae Popovici, purtătorul de cuvânt al Direcției Regionale Drumuri și Poduri Iași, nu există în acest moment drumuri închise, dar se circulă în condiții de iarnă, iar pe anumite porțiuni vizibilitatea este redusă din cauza viscolului.

Pe Drumul Național 15 B pe sectorul situat între kilometrul 11  și 450 în extravilanul satului Petru Vodă, comuna Poiana Teiului carosabilul prezintă zăpadă tratată cu 1 cm grosime, ninge abundant, temperature este de – 5 gr Celsius, se acționează cu 4 utilaje pe sectoare. Pe DN 15, la kilometrul 248 în extravilanul comunei Poiana Teiului, carosabilul este acoperit cu zăpadă de 1 cm, temperatura este de -4 gr Celsius, ninge abundent. DN 17B la km 85 +900 în extravilanul satului Roșeni, carosabilul umed alternează cu porțiuni de zăpadă tratată (amestecată cu sare) de 1 cm, ninge, temperature de – 3 gr C, se acționează cu 2 ATB-uri sectorizat. DN 15 kilometrul 242+600, în extravilanul satului Călugăreni carosabil umed,  ninge, temperature este de – 3 gr C, se acționează cu un ATB.

Pe DN 15C la km 17, în Bodești, carosabilul prezintă porțiuni cu zăpadă frământată de 1-2 cm, acționează două ATB-uri sectorizat, ninge abundent viscolit, temperature este de -3 gr C.

Pe DN 12 C, la kilometrul 43, în Bicazu Ardelean, carosabilul este umed, ninge, temperatura este de -4 gr, se acționează cu două utilaje de tip ATB, sectorizat.

Și pe DN 15D kilometrul 7-8, în afara comunei Girov, carosabil cu porțiuni de zăpadă tratată de până 1 cm, ninge abundent, temperature de -3 gr C, se acționează cu un utilaj multifuncțional (unimog) și un Atb, iar pe sectorul dintre kilometrul 2 și18 și sectorul dintre kilometrul 10 și 30, acționează două ATB-uri.

Pe DN 15, la km 308+500, în Bistrița, carosabil cu porțiuni de zăpadă tratată, ninge, se acționează cu două utilaje ATB, sectorizat, temperatura este de -3 gr C.

DN 12 C, la km 32, la ieșirea din Bicaz Chei, carosabil cu zăpadă tratată de 1 cm, ninge, temperatura este de -6 gr C, se acționează cu 2 ATB-uri, pe porțiuni.

DN 15 în zona km 322-325, în Dumbrava Roșie – Săvinești, carosabilul prezintă porțiuni de zăpadă frământată de 2-3 cm, ninge abundent, se acționează cu două ATB-uri, temperature este de -3 gr C.

Și în Baratca, comuna Bârgăuani, pe DN 15D, km 22+700, carosabil cu porțiuni umede alternând cu zăpadă tratată de 1 cm, temperature este de -3 gr C, ninge abundent,  se acționează cu trei multifuncționale unimog  și două ATB-uri.

Angela Croitoru

articolul original.
Ieri — 4 February 2023Stiri Neamt

Tatăl nostru în limba română

4 February 2023 at 17:00
image

De mii și mii de ani, oamenii se nasc, trăiesc și mor, pentru că așa a hotărât Dumnezeu, după ce a făcut lumea în mai multe zile. Cum viața nu este eternă, moartea a fost privită curios. Unii credincioși au acceptat-o cu resemnare, alții au contestat-o. Până și Eminescu a rămas surprins. A zis, la vremea lui: „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”. Moromete a fost mai tranșant, a recunoscut: „Domle, murim!”. Și a închis ochii. Curios sau nu, câțiva încăpățânați cronici au cerut Doamnei cu coasa să mai fie păsuiți, măcar un an, doi… un cincinal. Cum s-a numit această insistență neobișnuită? Rugă religioasă la început și apoi Tatăl Nostru. A fost „redactată”, cronologic, în slavonă, grecește și românește. Date documentate de „Tatăl Nostru în limba română” găsiți în cartea lui Iosif Camară, apărută la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iași, cu titlul, ați ghicit,  cel din titlu. Volumul pe care încercăm să-l prezentăm „oferă o incursiune în istoria rugăciunii Tatăl Nostru în limba română începând cu cea mai veche versiune existentă, păstrată în Evangheliarul slavo-român din 1551-1553, și încheind cu cele actuale” (Sursa: „România literară”, din 13 ianuarie 2023). Lucrarea se încheie cu un corpus de texte, care cuprinde peste 200 de versiuni de rugăciuni din toate epocile scrisului românesc păstrate în manuscrise și tipărituri. Le răsfoim împreună? Am pornit!

Demult, demult, Biserica (Casa Domnului) din mediul rural se construia în mijlocul satului, lângă cimitir, între școală și primărie. Preotul, învățătorul și primarul formau o tripletă de 14 karate. Fiecare își făcea datoria la locul de muncă cu „har și dar”, pentru că religia fără știință e șchioapă, iar știința fără religie e oarbă. Când preotul satului se întâlnește cu Ion, bețivul, îl întreabă: „De ce n-ai venit la Biserică, duminică?”. Necredinciosul răspunde sincer: „Părinte, am găsit sticla cu rachiu mai repede decât pe Dumnezeu!”. Dacă bețivul satului știe de la Nietzsche că „Dumnezeu e mort?”. Nu cred, el știe numai câte grade are Săniuța, cel mai parșiv rachiu din comerț. Pe Dumnezeu nu l-a văzut niciodată. Oamenii cred în existența lui Dumnezeu în funcție de reușita în viață. Dacă te îmbogățești peste noapte ca Becali sau Porumboiu, atunci Dumnezeu există și, foarte important, te iubește. Dacă dai faliment în afaceri și-ți mor copiii, atunci te îndoiești de existența lui.

După Decembrie ’89, numărul credincioșilor a crescut. Duminica, bisericile sunt neîncăpătoare. Numai că credincioșii vin la Biserică ca la locul de muncă. Cumpără lumânări de la intrare, dau un pomelnic, sărută icoanele, fac o cruce și pleacă. Gata, și-au făcut datoria față de Atotputernic. Nu știu rugăciuni, Tatăl Nostru, Crezul. Nu citesc Biblia, n-au auzit de Istoria Religiilor. Cred că Tatăl Nostru pe care îl știu din pruncie e așa de când lumea și pământul. Nu știu cum sună cea mai veche versiune a lui Coresi, tipărită la Brașov în 1562. Iat-o!

„Tatăl Nostru ce ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, să vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, cum în cer așa și pre pământ. Pita noastră sățioasă dă-ne nouă astăzi; și iartă nouă greșalele noastre, cum iertăm și noi greșiților noștri; și nu ne duce pe noi în năpaste; ci ne izbăvește pe noi de hicleanul. Că a Ta e împărăția și puterea și slava în veci. Amin!”. Ei, dragii moșului, „amu e amu”. După cinci secole de vorbit și scris românește, multe s-au schimbat. Mulți români au învățat Tatăl Nostru după ureche, că n-au știut carte bunicii noștri. „Reglaje”, „Ajustări”, „fine modificări” s-au făcut permanent. Am văzut mai demult un film sovietic în care un evadat dintr-un gulag, urmărit de paznici a căzut în zăpadă complet epuizat. Cu ultimele lui puteri l-a rugat pe Dumnezeu să-i dea bucata de pâine promisă în Tatăl Nostru. „Acum!”, „Acum!”. Și Dumnezeu n-a apărut cu „hleba salvatoare”. Și evadatul a fost prins.

O barasabeancă de peste Prut a venit la Piatra Neamț la neamuri. Visul ei? Să asculte o slujbă religioasă în limba patriei pierdute, ținută de preoți cu odăjdii românești. A fost dusă la Catedrala ctitorită de Ștefan cel Mare, pe unde a trecut și gen. Ion Antonescu. După slujbă, „rusoaica” venită la frați a declarat: „Este singura slujbă religioasă din viața mea pe care am înțeles-o cap-coadă. Vă mulțumesc!”. Rugăciunea domnească Tatăl Nostru începe cu o invocație, continuă cu șapte cereri și se încheie cu o doxologie, cum să nu-i impresioneze pe credincioși? Tatăl nostru este rugăciunea rugăciunilor, împărăteasa rugăciunilor. E dificil de cuprins într-un cuvânt această rugăciune care uimește prin toate ale ei.

Când eram la primară, învățătorul nostru dl. Bogdan ne povestea cu pasiune despre latinitatea poporului nostru. Numai în zilele în care era binedispus. Parcă îl aud și astăzi. Copii, noi de la „Râm ne tragem”, a zis cronicarul moldovean Grigore Ureche. Asta înseamnă că suntem înrudiți cu Decebal, Traian, Gerula, Dicomes. Ultimul rege Dicomes stăpânea cuibul de vulturi de pe Bâtca Doamnei. Rugăciunea domnească Tatăl Nostru are în conținutul său peste 70% cuvinte latinești: Dumnezeu, înger, cruce… Suntem înrudiți cu toate popoarele latine. Țara noastră este o insulă a latinității într-o mare a slavismului. Asta-i situația! Apoi, după expozeu, trecea printre rânduri și, uitându-se la urechi decreta: „Tu ești roman! Tu ești dac”. Elevii cu urechile prinse sănătos de gât erau din Dacia Felix, restul romani. Ce mândri erau romanii!

La biserica din cartierul subsemnatului, vânzătoarea de la lumânări e ingineră. Atenție, ingineră cu diplomă. Cum după Revoluție, fabrica dumneaei s-a privatizat ca „8 Martie” din Piatra Neamț și „Țesătura” din Iași, a rămas șomeră. Dumnezeu i-a întins o mână, fără să se arate. Nu are bani în cont, dar pleacă acasă cu o felie de cozonac, parcă, un ou, o batistă. Evident, în zilele cu pomeni consistente. De la vânzătoarea de lumânări am aflat că slujba de înmormântare costă 200 de lei. E greu să trăiești, e greu să mori, zic oamenii de rând. Au dreptate?

Așa se numește cartea semnată de Cristian Tudor Popescu, apărută la Ed. Polirom, 2022. Cine o citește află cele mai curioase informații despre marele gazetar. E foarte acid în relațiile cu semenii săi și-i taxează pe loc. L-a pus la punct și pe senatorul „Rudotel” (Corneliu Vadim Tudor), când trăia și se plimba prin Piatra Neamț, în jurul statuii lui Ștefan cel Mare.

Dacă e mândru că e român? Nu e, d-le mândru. Suntem dezbinați, suntem neuniți. Ne urâm până și de Ziua Unirii – 24 Ianuarie. Anul acesta la Iași, în Piața Unirii, ieșenii nu au dansat Hora Unirii, scrisă de Vasile Alecsandri. Așa ceva este incredibil. Ce spun înaintașii noștri? Rugăciunea Tatăl Nostru, tradusă de Antim Ivireanu din slavonă în românește a dat aripi ideii de unire a tuturor românilor. A deschis porțile larg spre anii 1600, 1859 și 1918. Încă de la acele vremuri, cele mai îndepărtate sate de la Nistru și Tisa au fost trezite de fiorul Unirii. România dodoloață nu e legendă, e istorie. Și când trece istoria trebuie să stai în poziție de „Drepți”!

Vă mai amintiți? Pe vremea comunismului când murea un tovarăș cu munci de răspundere, anunțul oficial nu folosea niciodată verbul a muri. Nici măcar a deceda. Se spunea simplu: „a încetat din viață”. Așa s-a întâmplat în 1965 când a plecat Gigi Dej „dincolo, la alte însărcinări de Partid. Astăzi, la ziua de naștere a unui om ilustru se vorbește despre „asasinarea lui de către contemporanii invidioși” (v. cazul Eminescu prezentat la televiziuni). Parcă nu se putea citi cartea lui Eugen Simion, intitulată „Maladia lui Eminescu”.

Viața înseamnă mișcare, evoluție, schimbare, întâmplare… Și mai înseamnă ceva: noroc și ghinion, soartă și destin în funcție de ce ești credincios sau ateu, penticostal sau pocăit. În Olanda, unde nivelul de trai este mult peste al nostru, au închis aproape toate bisericile sau le-au făcut magazine sau muzee, că nu se mai ducea lumea. „Aia este o țară stăpânită de Diavolul. Acolo se împreunează bărbați cu bărbați și femei cu femei, nu se mai fac copii și se vând droguri la liber” (Sursa: „Dumnezeu nu e mort”, de C.T.P.).

Indiferent cum s-au numit în decursul istorie, rugăciunile stră-stră- bunicilor noștri către Cel de Sus, Tatăl Nostru, Rugăciunea domnească, Rugăciunea iubirii… rugăciunile au rămas de o importanță extremă, au rămas consemnate definitiv în limba românească veche. Atenție, pentru totdeauna. Tatăl nostru, așa cum îl știm acum ne vorbește despre latinitatea limbii noastre, în mod evident. Dar ne vorbește aceasta și despre amprenta ei greacă, despre aromele și parfumurile grecești. De unde a apărut mireasma limbii grecești? Trebuie subliniat că numele Iisus Hristos, care pretutindeni vine din limba liturgică, nu a fost luat de români din slavonă, ci mai devreme din greacă. Întortocheate sunt căile Domnului, nu?

Curios sau nu, în timp de noi discutăm despre cele 200 de forme de Tatăl Nostru, alți semeni de-ai noștri îl prezintă pe Vladimir Putin, tipul clasic de Homo Sovieticus, produs de K.G.B. Informații ample găsiți în recentul volum intitulat „O carte despre Putin și despre Rusia de azi” – semnat de doi istorici reputați Galia Akerman și Stephane Controis. Este  o carte care luminează personalitatea lui Putin, care în viziunea autorilor este un TĂTUC, mai mare decât Stalin. Mai mare decât oricine. În altă lucrare „Iarna la Kremlin. Rusia și a doua venire a lui Vladimir Putin”, Ed. Polirom, 2020, semnată de Robert Service, traducere Adriana Avramescu, „țarul” de la Moscova îl depășește ca amploare și putere pe Cel de Sus. „Putin e un dat de la Dumnezeu dat Rusiei. El ne-a dat libertatea” (Sursă: opera citată, pag. 282). Mai are rost să-l întrebăm pe patriarhul Kiril despre Putin? Niet! Toți sunt confecționați din același material, bolșevic! N-au auzit de Dumnezeu. Nici de iubire, nici de frățietate. Singurul lucru ce îi conduce e URA! Regretabilă, curioasă constatare.

Prof. Dumitru RUSU

articolul original.

„Din Urali spre Soare Apune…” / Comunism şi rezistenţă anticomunistă în România

4 February 2023 at 15:00
image

Comunismul a apărut în Rusia ţarilor Romanov la 1917 şi, odată cu victoria revoluţiei bolşevice, U.R.S.S. a devenit primul stat comunist din istorie. Studii mai vechi sau mai noi asupra totalitarismului în epoca contemporană au demonstrat că în Rusia sovietică comunismul a făcut mai multe victime decât ciuma neagră a începutului de ev mediu, mai multe decât gripa spaniolă, inchiziţia, comerţul cu sclavi negri sau nazismul. Pe Stalin îl putem considera cel mai mare şi mai prolific criminal din istorie şi ceea ce este mai dureros e că cea mai mare parte a victimelor sale erau conaţionalii săi.

La graniţele sale vestice s-a născut România Mare, iar U.R.S.S. n-a recunoscut noul stat şi hotarele sale, având diferende teritoriale cu acesta. Cominternul aflat sub obedienţa P.C.U.S. a încercat „exportul de revoluţie” spre România, dar într-o ţară eminamente rurală, agrară şi patriarhală, comunismul nu părea a avea sorţi de izbândă. Ţăranul român zicea: „Ăştia vor să ne ia pământul şi să ne dărâme bisericile” şi în România se realizase cea mai consistentă reformă agrară din sud-estul Europei, care dădea naştere unei ţărănimi pentru care entuziasmul se afla deasupra greutăţilor. O armată credincioasă şi generali şi miniştri energici au făcut ca revoluţia comunistă în Ungaria şi România să nu aibă succes. Dar, de dincolo de Nistru, pândeau marii duşmani ai neamului românesc: Cristu Racovscki, Bogumil Smeral și Bela Kun.

Odată cu tancul sovietic, comunismul românesc scapă din lunga ilegalitate şi, cu ajutorul unor „cozi de topor” oportuniste, „aviatoriste”, face primii paşi spre acapararea puterii. Soldatul român prezent în campaniile din Rusia şi-a dat seama de utopia modelului sovietic, de mizeria şi sărăcia ţăranului rus. Dar ruşii au venit şi-au dovedit că sunt aşa cum îi descria Radu Gyr, poetul cel mai cunoscut şi recitat în mediul penitenciar românesc:

„Din Urali spre Soare Apune,

Cum veneau încinşi cu piei,

Parcă fumega din ei

Duhnet de sălbăticiune”.

Şi românul s-a împotrivit. Fiecare cum a putut şi a înţeles. Astfel s-a născut mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România şi partizanii au început lupta lor în munţii Bucovinei, Munţii Rodnei, Neamţului, Retezatului, Muntele Mare, în Făgăraş, Banat sau codrii Babadagului. Erau ţărănişti, liberali, cuzişti, legionari, erau militari, erau ţărani care n-au vrut să-şi dea pământul la „colectivă”, învăţători sau preoţi. Unii şi-au numele de haiduci şi simţeau precum aceştia că nu vor muri de moarte liniştită, ci de „moarte voinicească”. Era o luptă disperată. A avut un caracter elitist şi a antrenat pe cei mai buni şi cei mai înverşunaţi duşmani ai unui opresor ce dorea o curăţire totală a inamicului.

Imixtiunea sovietică în politica românească a fost decisivă. Au fost încarceraţi şi executaţi drept criminali de război sau colaboraţionişti aceia care au avut alte concepţii politice decât cele ale guvernanţilor instalaţi la putere cu sprijin rusesc. La o primă vedere şansele rezistenţei erau infime. Mitul „Vin americanii!” s-a spulberat repede.

Rezistenţa a fost un fenomen firesc de autoapărare, o reacţie în faţa abuzurilor comunismului, în faţa aroganţei învingătorului. Cel pedepsit nu era cel vinovat, se răsturna formula „crimă-pedeapsă”. Obiectivele strategice ale luptei de rezistenţă în munţi sau penitenciare erau conservarea valorilor morale tradiţionale ale poporului român, revenirea la democraţie, împiedicarea stalinizării României.

Conform unor „necesităţi istorice” au fost arestaţi încă din 1944 colaboraţioniştii cu regimul hortyst şi hitlerist şi legionarii, au fost internaţi în lagărele constituite în fiecare judeţ. Se năştea „gulagul românesc”, un adevărat arhipelag al ororii. Actele normative emise (decrete, hotărâri) deţin stipulaţii foarte vagi, oferind autorităţilor represive largi posibilităţi de încarcerare din rândul „duşmanilor regimului de democraţie populară”. A devenit o monstruoasă vânătoare.

Modelul sovietic s-a impus şi prin dosarul „R” al reeducării impus de Moscova, cotat astăzi în laboratoarele de psihiatrie occidentale drept un fenomen planetar unic, care a devansat cu ani de zile experimentul chinez. Acest experiment totalitar s-a impus la Piteşti, Gherla, Aiud sau Canal şi a cunoscut metode violente, torţionare, de o incredibilă cruzime, spre desfigurări şi transformări etice, etnice, politice, sociale împotriva opozanţilor regimului. A avut un caracter antiromânesc şi anticristic. Reeducarea prin muncă n-a dat însă rezultatele scontate.

Rezistenţa penitenciară s-a desfăşurat prin greva foamei, încercări de evadare, rezistenţa prin luptă pasivă fizică şi morală, nespectaculoasă şi lipsită de glorie, dar necesară.

Gulagul românesc a cunoscut crima şi teroarea, care au înlocuit legea şi sentimentele umane. Coloniile de muncă au acaparat tinereţea a peste 25.000 de internaţi în perioada 1950-1963 pe motive politice şi doreau exterminarea, nu reeducarea prin muncă. Max Bănuş vedea România o „ţară închisoare”. Gavrilă Ogoranu a reuşit să ducă mai departe steagul rezistenţei anticomuniste în munţii Făgăraşului până la 1956, un adevărat simbol al luptei şi speranţei şi care a arătat că „brazii se frâng, nu se îndoiesc”.

Sute de români au murit în munţi, alţii au fost prinşi şi executaţi, alţii au încăput pe mâna torţionarilor. „Noi n-am avut tinereţe”, o spun astăzi cu versurile lui Radu Gyr, mulţi dintre cei care au supravieţuit iadului închisorilor comuniste:

„Bătrâni cu obrazul de ceaţă

Cu paşi năclăiţi în tristeţe,

Prin moarte-am călcat, nu prin viaţă…

Noi nu am avut tinereţe”.

Şi considerau că nu au greşit faţă de neamul şi ţara lor, aşa cum proclama Andrei Ciurunga:

„Nu-s vinovat c-am îndârjit şacalii

Când am strigat cu sufletul durut

Că nu dau un Ceahlău pe toţi Uralii

Şi că urăsc hotarul de la Prut”.

Prin ei poporul român a fost singurul din spaţiul devenit comunist care a susţinut o autentică luptă de rezistenţă. În munţi sau în închisori a existat o speranţă de izbăvire, atâta timp cât rămânea credinţa în Hristos, se alinau cu poeziile lui Radu Gyr şi Nichifor Crainic şi aveau printre ei stâlpi ai românismului ca Traian Trifan, Nicolae Grebenea sau Iustin Pârvu. Şi în faţa lui Dumnezeu nu contează căderile, ci ridicările. Au fost sacrificii pentru credinţa în Hristos şi pentru neamul românesc. Şi mulţi dintre ei s-au ridicat. „Adevăratele înfrângeri sunt renunţările la vis”, spunea acelaşi Radu Gyr. Şi ei n-au renunţat şi-au trecut peste ură şi teroare, peste ani, ca să depună mărturie vie în faţa istoriei. Să ne ajute să înţelegem şi să nu uităm.

„Voi n-aţi fost cu noi în celule / Să vedeţi ce e viaţa de bezne”, spun ei, cu versuri ale aceluiaşi Radu Gyr, adresându-se nouă. Căci noi suntem acei care nu ştim „ce-nseamnă-nvierea din moarte”. Dar suntem gata să primim obolul lor de jertfă şi să ne dorim ca România să nu-şi mai piardă astfel pe cei mai buni dintre fiii ei.

Paul Goma îndeamnă la „neuitare şi netăcere”: „M-am hotărât să nu-i uit în vecii vecilor, nu să mă răzbun, ci să nu-i uit şi să nu-i tac”.

Fiecare carte, fiecare articol sau studiu, vers sau cântec devin astfel un simbol împotriva uitării şi a tăcerii şi prin ele istoria poate să judece pe fiecare aşa cum merită şi să-i aşeze la fiecare aripile sau coarnele ce le merită.

Prof. dr. Daniel DIEACONU

articolul original.

Admiși la Oxford, Alexandru Apostol şi Iancu Matei Scurtu își trăiesc visul

4 February 2023 at 13:41
image

Colegi în ultimul an la Colegiul Național „Petru Rareș” Piatra-Neamț, Iancu Matei Scurtu și Alexandru Apostol împărtășesc nu doar pasiunea pentru fizică, ci și performanța de a fi admiși la prestigioasa Universitate Oxford. Propria lor reușită devine și reușita școlii, care a mai dat elevi pentru Cambridge sau Oxford, dar niciodată doi tineri din aceeași generație. Viziunea lui Iancu și Alexandru i-a făcut ca, pe lângă pasiune, muncă și voință, să ajungă să-și vadă îndeplinit visul. Deși acum student în Anglia nu mai este la îndemâna oricui, cu toate că Iancu și Alex provind din familii bine situate, faptul că au fost admiși rămâne cartea de vizită pentru acești doi tineri frumoși. Dan Oniciuc, directorul „Petru Rareș” și profesorul lui Iancu, mărturisește că performanța acestor doi copii este unică în istoria colegiului, iar profesorul Cristinel Secară îl consideră pe Alexandru drept cel mai titrat din generația sa. Este dificil să vorbești separat despre Iancu și Alexandru. Au împărțit ore de studiu la Centrul de Excelență, numeroase olimpiade internaționale de fizică și astronomie, au multe medalii adunate. Oarecum drumurile lor se vor despărți momentan și vor fi studenți la alte universități, dar fiecare are câte ceva unic de spus despre el.

Iancu Matei Scurtu a absolvit clasele I-VIII la Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” și apoi a fost admis la “Rareș”. Este la fel de pasionat de fizică și de filosofie, ceea ce-i trădează curiozitatea și latura gânditoare. Nu a fost ușor drumul până aici, dar vorbește cu lejeritate despre anii de școală.

„Particip din clasa a VI-a la Olimpiada Națională de Fizică, în clasele a X-a și a XI-a la Olimpiada Națională de Astronomie, iar anul trecut m-am calificat la Olimpiada Națională de Dezbatere și Gândire Critică. Am 3 medalii de bronz, una de argint și o mențiune din partea Ministerului Educației la fizică și două medalii de argint la Astronomie. Studiul fizicii îmi dă satisfacții mari, nu doar în plan profesional, cât și personal. Este îmbinarea simțurilor corpului cu matematica, modul în care putem descrie anumite fenomene utilizând un aparat matematic și pe care le putem vedea cu ochii noștri. Matematica pură este mai greu de văzut cu ochii minții. Fizica se îmbină cu filosofia. Fizica la început era denumită filosofia naturală și mai toate ramurile științelor moderne își au originea în filosofie. Pe lângă asta, filosofia oferă un aparat logic extraordinar fizicii. Munca de până aici am îndeplinit-o cu plăcere, firesc. Sunt și momente când poți ajunge la un grad de sațietate, când te simți copleșit, dar atunci este important să ai pe cineva drag lângă tine. Eu i-am avut pe părinți și pe profesorii mei de fizică. Ca elev al Colegiului Tehnologic Spiru Haret, în gimnaziu am avut-o profesoară de fizică pe doamna Mihaela Pîntea cu care am avut o relație foarte strânsă și asta m-a ajutat să dau o latură afectivă studiului fizicii. La Colegiul Național Petru Rareș l-am avut profesor pe domnul Dan Oniciuc, cu care am avut o relație foarte bună și care m-a ajutat să înțeleg fizica atât în relație cu elementul matematic, super logic, cât și prin propriul său stil. Ori de câte ori exista o problemă mai grea, eram amândoi acolo să o rezolvăm. Am avut o viață fumoasă până acum, am mulți prieteni, joc fotbal, îmi place foarte mult, merg în natură. N-am fost un copil care a stat toată ziua în casă și am studiat, cred că este o idee învechită sau bazată pe un eșantion foarte mic de oameni. În mare parte, fizica se îmbină cu celalalte pasiuni din viață și ajunge să-ți coloreze restul vieții”.

Provocarea de a aplica la Oxford a venit firesc, deşi știa că poate rămâne doar atât. Bucuria de a fi declarat admis a fost imensă.

„Pentru mine este o încununare a eforturilor din cei 12 ani de școală. În principal, este o oportunitate de a învăța alături de cei mai buni din lume pe domeniul care mie îmi place cel mai mult – fizica și cu anumite valențe în filosofie. Am vrut Oxford pentru că se leagă de primele mele tangențe cu Oxfordul din copilărie, atunci am citit prima data Harry Potter, în mintea mea infantilă, de copil în clasa a V-a, conceptul de Harvard și conceptul de Oxford deveniseră una și aceeași, probabil datorită asemănării fonetice. Când m-am mai maturizat și am uitat de vrăjitorie, ideea de Oxford a rămas. Și când am început să-mi dezvolt și pasiunea în fizică, oarecum s-au îmbinat și a fost facultatea de vis! Și magia din Harry Potter s-a transformat în magia fizicii”.

Argumentele lui Iancu sunt multe, dincolo de renumele universității engleze care singur deschide oportunități. Oricât de mult și-ar dori, însă, prețul rămâne unul greu de atins, cu sacrificii care s-ar întinde pe o durată greu de perceput.

„Avantajul primordial al Oxfordului față de celelalte facultăți care poate sunt apropiate ca nivel de pregătire, este cadrul în care trăiești, prietenii pe care ți-i faci, toate cu ramificații foarte importante în carieră. Financiar este o provocare titanică. Dacă înainte de ieșirea Marii Britanii din UE taxa era 9.000 lire pe an, acum e 37.000 de lire în cazul meu. Nu vreau să plec în viață cu o povară atât de mare pentru mine, pentru familia mea. Dacă nu voi reuși să studiez la Oxford, sigur că va fi… un gust extrem de amar, dar nu mi-ar distruge viața. Va fi un obstacol pe care va trebui să-l recuperez în câțiva ani. Ceea ce vreau să fac, cariera pe care mi-o voi alege – acum nu-mi este foarte clar să spun ce mă văd făcând peste 10 ani, vreau să fiu flexibil. Mi-ar plăcea să învăț tot restul vieții, să descopăr tainele universului – știu că poate sună clișeic, dar este ceva ce mereu m-a încărcat cu energie și cu dorință de muncă. Ce nu mi-aș dori să fac peste 20 de ani este să fac ceva din constrângere”.

Alexandru Apostol este rareșist din clasa a V-a, olimpic la fizică și astronomie. În plus, mai trebuie menționat că și el și Iancu au participat anul trecut la Olimpiada Internațională Zhautykov de Matematică, Fizică și Informatică din Kazahstan, considerată cea mai dificilă. A ales Fizica de mic și cei care l-au inspirat sunt acum, o parte, chiar la Oxford.

„Decizia de a aplica la Oxford a venit, în principiu, din clasa a VI-a, când am început să particip la Olimpiada Națională de fizică. Colegi mai mari, cum ar fi Titus Dascălu, Sebastian Leontică, Daniel Manole i-am simțit ca mentori, mi-au deschis anumite orizonturi. Motivul principal pentru care am aplicat a fost renumele Universității Oxford, eram entuziasmat când am aflat că din Rareș se poate ajunge la Oxford, știam că am colegi mai mari care au urmat aceeași pași, au fost la aceleași olimpiade, au luat premii și au ajuns acolo și aș putea și eu. Am ajuns aici studiind fizica din pasiune, olimpiadele au fost ca un exercițiu care uneori era ca și o confirmare, un motiv de bucurie. Oricum, nu tot ce am făcut în anii de școală a fost pentru Oxford. A fost pentru fizică! Am, într-adevăr, foarte multe medalii de aur, argint și bronz, am 3 mențiuni și un premiu 2 de la Ministerul Educației. Au fost perioade când am studiat mai mult, pentru a mă pregăti pentru olimpiade. Dar asta nu mi-a limitat viața social, celelalte pasiuni. În afară de asta, a contat foarte mult faptul că am avut părinții mereu lângă mine, m-au sprijinit și mă sprijină mereu, am avut prietenii care m-au ajutat și m-au felicitat de câte ori participam la olimpiade. Și nu în ultimul rând profesorii care m-au pregătit, în special domnul profesor de fizică Cristinel Secară, cu care fac din clasa a VI-a și care a contribuit cel mai mult să ating nivelul la care sunt”.

Bucuria și mândria de a-și putea ajuta țara dintr-o cu totul altă postură n-au fost întunecate de costurile de neatins acum. Perfect conștient de valoarea sa, Alexandru simte că-și poate atinge țelul, indiferent ce facultate va absolvi.

„Șansa de a studia la Oxford este oportunitatea de a te implica ulterior, de a ajuta în viitor. Cred că este important ce rol putem avea noi, ce schimbări putem aduce și ce ne propunem pe termen lung în domeniile alese. Păcat că o taxă atât de mare alterează rezultatul meu, mă împiedică de a mă bucura complet. Există diverse surse de burse și alte oportunități, dar cele din Regatul Unit sunt dificile pentru oricine din afară. Dacă din cauza cheltuielilor nu voi ajunge la Oxford și nu din alt motiv, asta va fi o mare dezamăgire, dar voi face tot ce pot ca să ajung la nivelul dorit. Adică să muncesc indiferent unde sunt și să studiez ceea ce-mi place, chiar dacă situația asta ar veni ca o dezamăgire. Mă uit la toate celelalte oportunități, asta nu mă împiedică să merg la altă universitate. Fizica îmi place foarte mult, cred că este ramura de bază a științelor, care explică tot ce e în jur, ajută la nivel fundamental în a le explica pe fiecare. Mi se pare foarte frumos, elegant cum prin fizică putem să explicăm orice, putem să evoluăm, să găsim noi tehnologii care să ne ajute pe noi”.

Cristina IORDACHE

articolul original.

COD GALBEN Viscol şi ninsori moderate la munte

4 February 2023 at 13:31
image

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis avertizare COD GALBEN pentru judeţul Neamţ (vest). Aceasta este valabilă până duminică, 5 februarie, la ora 20:00.

“La munte va ninge moderat cantitativ, vântul va avea intensificări cu rafale, în general, de 50-70 km/h, iar la altitudini de peste 1.800 metri va depăși 80-90 km/h. Temporar va fi viscol și vizibilitate redusă. Îndeosebi în noaptea de sâmbătă spre duminică (4/5 februarie) va ninge și  vor fi perioade cu viscol și vizibilitate redusă”, potrivit ANM. (M.C.; HARTA: ANM)

articolul original.
Before yesterdayStiri Neamt

Consiliul Local Piatra Neamț convocat în ședință extraordinară

3 February 2023 at 14:19
image

Dispoziție privind convocarea Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamţ în şedinţă extraordinară

În conformitate cu prevederile art.3 alin. 1 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr.199/1997, „prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă ale autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice”;

În temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. 2 lit.a), art.134 alin.3) lit.b), alin. 5 lit.a²), art. 135 alin. 1, alin.3 și alin.4 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

DISPUN:

Art.1 – Se convoacă în ședinţă extraordinară Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamţ, pentru data de 07.02.2023 – ora 16:00, desfășurată în sala de şedinţe a Primăriei municipiului Piatra Neamţ, din str. Ştefan cel Mare nr. 6 – 8. Consilierii locali pot participa la ședință și prin utilizarea mijloacelor electronice, conform prevederilor art. 137 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Art.2 – Proiectele de hotărâre sunt cuprinse în proiectul ordinii de zi, anexă la prezenta.

Art.3 – Consilierii locali pot formula și depune amendamente la proiectele de hotărâre până la data ședinței Consiliului Local.

Art.4 – Materialele înscrise pe ordinea de zi vor fi transmise în format electronic pe adresa de e-mail a consilierilor locali.

Art.5 – Secretarul General al Municipiului Piatra Neamţ va asigura aducerea la cunoştinţă publică a prezentei.

PRIMAR,

Andrei CARABELEA

 

                                                                                                              CONTRASEMNEAZĂ,

                                                                                                      Secretarul General al  Municipiului,

                                                                                     Oana Roxana CATZAITI

Anexă la Dispoziția Primarului nr. 418  din 03.02.2023

Proiectul ordinii de zi a ședinței extraordinare a

Consiliului Local din data de 07.02.2023

I. PROIECT DE HOTĂRÂRE:

            1.HOTĂRÂRE privind aprobarea solicitării de dare în folosință gratuită către municipiul Piatra Neamț a unor bunuri imobile situate în Municipiul Piatra Neamț, str. Gavril Galinescu nr.11, proprietatea privată a Județului Neamț, pe o perioadă de un an, în vederea asigurării continuității procesului de învățământ preuniversitar ca serviciu de interes public, prin relocarea activității Școlii Gimnaziale nr.5 și a Școlii Gimnaziale nr.8.

– iniţiator – Primar Andrei Carabelea

            2.HOTĂRÂRE privind aprobarea încheierii Protocoalelor de colaborare între UAT Municipiul Piatra Neamț și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în cadrul proiectului ”HUB de servicii MMPS- SII și MMPS”, cod MySmis 130963;

– iniţiator – Primar Andrei Carabelea

            3.HOTĂRÂRE pentru abrogarea HCL nr.49 din 28.02.2022 privind aprobarea gestiunii directe a serviciului public de administrare, întreținere și exploatare a parcărilor de reședință, precum și a celui de blocare/deblocare, ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor care sunt staționate sau parcate neregulamentar pe locurile de parcare de reședință de pe domeniul public și privat al municipiului Piatra Neamt, cu modificările și completările ulterioare, a HCL nr.50 din 28.02.2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și a HCL nr.103 din 31.03.2022;

– iniţiator – Primar Andrei Carabelea

            4.HOTĂRÂRE pentru modificarea HCL nr.174/2022 privind aprobarea gestiunii delegate a serviciului public de administrare, întreținere și exploatare a parcărilor de reședință din municipiul Piatra Neamț.

– iniţiator – Primar Andrei Carabelea

            5.HOTĂRÂRE privind darea în administrare a unor spații din clădirile care au destinația de școală/liceu, către Școlile Gimnaziale nr.5 și nr.8 din municipiul Piatra Neamț, pe o perioadă de maxim un an, în care se execută lucrări de reabilitare/modernizare/dotări sedii actuale, prin POR 2014-2020, Axa 10, Prioritatea 10.1.B;

– iniţiator – Primar Andrei Carabelea

II. Informări – Întrebări – Interpelări adresate executivului

Secretarul General al Municipiului,

            Oana Roxana Catzaiti

articolul original.

Realități și culise la Spitalul Județean Neamț (IX) / Cu dr. Iulia Liliana Ilaș, noua șefă a secției Pediatrie

3 February 2023 at 14:00
image

– Doamna doctor, cum de ați acceptat funcția, având în vedere toate neajunsurile cunoscute la nivelul secției?

Este o provocare tocmai în acest context. Nu este doar faptul că am fost locțiitoarea doamnei dr. Suzana Constantinescu sau că am o experiență de 20 de ani în acest spital. Nu este ușor să organizezi corespunzător o secție mare, cum este Pediatria, chiar dacă nu funcționăm cu toate paturile din structura aprobată, ci doar cu 52 de paturi, din cauza acestei reabilitări eterne și nefinalizate. Din această cauză a trebuit să renunțăm la cele 10 paturi de recuperare pediatrică, că nu avem spațiul necesar, copiii cu probleme fiind preluați de Spitalul Roman.

– Adică aceasta este structura cu care se intră la acreditare?

Teoretic, da, cu 52 de paturi, 26 de paturi sunt în conservare. Pe de altă parte, cunosc secția foarte bine, adresabilitatea este mare fiindcă la Roznov nu mai este spital, la Bicaz este un singur medic pediatru și când se închide compartimentul de acolo și medicul pleacă în concediu, toți copiii de pe Valea Muntelui sunt aduși la Piatra-Neamț. Practic, jumătate de județ vine la Pediatria de la Piatra-Neamț. Problema mare este că noi funcționăm în regimul ăsta restrictiv de paturi, că ne-au plecat medici, că nu avem UPU pediatric. Suntem singurul spital din Moldova care nu are medici pediatri în UPU. Circuitul în orice spital județean este ăsta: omul se adresează serviciului de urgență, pe acolo trece, nimeni nu vine la camera de gardă. Nu știu de ce la noi nu s-a putut, probabil și fiindcă UPU funcționează într-un spațiu destul de limitat, probabil și din cauza lipsei de personal, ei nu au suficient personal nici pentru nevoile lor. Problema lipsei medicilor pediatri în UPU este veche și am redeschis-o fiindcă noi suntem epuizați. Facem câte 9 gărzi pe lună, unii avem o vârstă, avem și noi familii și ne dorim să intrăm și noi pe un făgaș normal al vieții de medic. Noi suntem obligați să ne prezervăm starea de sănătate, dar cum, în condițiile în care suntem puțini și or să fie și mai puțini medici, dacă suntem obosiți? De asta ne-au plecat colege, de asta medicii care vin cu contract de gărzi și pe care noi îi formăm, sunt medici tineri, pleacă apoi în alte secții, în privat sau se îndreaptă spre medicina de familie. Dar mereu am căutat să aducem colegi noi, pe care i-am ajutat să se integreze într-un spital județean, care este diferit de un spital universitar unde-ți faci pregătirea și unde ai și cardiolog, ai și neurolog, ai și infecționist care se ocupă de copii. Într-un spital județean trebuie să înveți să fii un pic din toate, să poți face o distincție clară într-un caz deosebit de patologie cardiacă și într-unul care, da, are o oarecare malformație, există un defect acolo, dar care nu-i pune viața în pericol. Am avut pericardită, am stat cu copilul în UPU până a fost transferat la București. Am avut cazuri deosebite, pe care le-am gestionat împreună cu cardiologul de adulți. Dar nu toți medicii specialiști vor să „pună mâna” pe copii, fiindcă nu-și pot asuma responsabilitatea, ei nu au specializare. De asta, pentru noi, medicii pediatri, este dificil într-un spital județean, de asta ne-au plecat colegi, oameni foarte buni, dar nu poți să sacrifici la infinit familia.

– V-ați propus ceva anume pe parte de personal?

În acest moment sunt două colege cu contract de gărzi, din februarie este angajată dr. Elena Maxim, a dat concurs pe post, sunt și dr. Oana Panțâr și dr. Raluca Ursache. Suntem 9 medici, dar serviciul în camera de gardă e cam ca la UPU, la raportul de gardă pe spital de astăzi noi am raportat 48 de prezentări și la UPU au fost 49! Am avut și gărzi cu 108 pacienți,  la un singur medic. Sigur, mai este medicul de gardă la linia 2, dar linia 2 o împărțim, nu poți s-o faci singur. Plus internări, plus 4-5 ambulanțe, vi se pare normal? La o internare stai cel puțin 30 de minute, că ai foi de scris, de băgat în calculator, ai consimțământul informat al pacientului pe care mama trebuie să-l citească și să-l semneze, nu sunt chestii formale! Deci, e greu pentru un singur medic de gardă, plus că ai și cele câteva cazuri mai deosebite din secție. De exemplu acum sunt 7 copii pe oxigen cu viroză, gripă și un caz de Covid, care se pot agrava oricând, plus îți mai vine un copil cu boabă de fasole în nas – tot medicul pediatru se ocupă, deși este caz de UPU, ca orice patologie traumatică pediatrică. Ca personal mediu, nu sunt mulți: avem 42 de asistenți medicali din care doi în concediu de maternitate și unul în concediu de boală, avem 29 de infirmiere și îngrijitoare, plus un registrator. Dar măcar 2-3 medici ne-ar mai trebui și o să iau legătura cu colegii mei din centrul universitar Iași, acolo am terminat eu și sper să ne mai poată ajuta cu rezidenți, măcar. La noi a fost o vânătoare de rezidenți, de vreo 4 ani suntem în situație critică și ne luptăm să aducem măcar rezidenți.

– Pe lângă problema de personal, sunt probleme și cu medicamentele, cu materialele sanitare?

Suntem ca şi celelalte secții. Nu avem tot timpul, medicamentele vin în salturi, mai ales cele care necesită aprobarea managerului. De pildă, avem un copil cu albumină și facem eforturi ca să-i aducem o dată la 2 săptămâni tratamentul, mai avem încă unul cu neutropenie dar care are tratamentul recomandat de hemato-oncologie Iași. Este în continuare ruptură în aprovizionarea cu antibiotic suspensii, durează de 4-5 luni. Probabil e o chestie de reglare a pieții, de materii prime, nu știu. Dar noi funcționăm rezonabil în administrarea antibioticelor și a medicației simptomatice. Nu avem aerosoli fiindcă nu sunt nici pe piață. N-avem 5-6 variante de sirop de tuse, ca la alte, spitale, dar avem două variante de sirop și pastile pentru copiii mai mari, deci ne descurcăm, avem medicația de bază. Materiale sanitare avem, nu au fost probleme, doar cu soluțiile perfuzabile mai demult, dar ne-am împrumutat.

– Nu sunteți într-o postură tocmai ușoară.

Da, dar mi-am asumat nu doar să fiu șef, ci să fiu și diplomat, și bun coleg. Trebuie să ai anumite calități, trebuie să stabilești și reguli.

Ca șeful secției cel mai mult îmi doresc să se lămurească lucrurile cu această reabilitare ca să știm și noi cum să ne organizăm, să nu mai fim restrânși într-un spațiu impropriu. Acuma suntem foarte limitați, avem Covid, avem gripă, avem afecțiuni digestive, spațiul este mic, e dificil să-i cazăm separat, avem doar 3-4 rezerve pe care le ținem pentru cazuri deosebite. Am avut copil cu leucemie și a trebuit să-l ținem pentru două-trei cure de trombocite, care se găsesc foarte greu, nu sunt donatori în județ și l-am ținut izolat până l-am transferat la Iași. Avem cazuri cu rotavirus, care n-au mai dispărut de anul trecut, de pe vremea asta. Deci suntem înghesuiți și în condițiile astea totuși cred că funcționăm destul de bine. Da, profesional, asta e o problemă, lipsa spațiului și a organizării corespunzătoare unei secții de pediatrie de spital județean. Da, problema personalului rămâne, pe medicii noi trebuie să-i atragi cu ceva. Compensăm prin faptul că suntem un colectiv bun, unit, săritor, dar nu e suficient. Tinerii din ziua de azi știu ce vor! Și la personalul mediu suntem puțini, mulți s-au pensionat…

– Ce priorități aveți în acest mandat temporar, de până la concurs?

Cel mai mult îmi doresc închiderea șantierului și să mai găsim 2-3 medici. Am un proiect, vreau să începem o colaborare cu medicii de familie și să restabilim ordinea lucrurilor. Unii copii n-ar trebui să vină direct la camera de gardă a Pediatriei! Vrem ca prin medicii de familie să ajungă informațiile la urechea părinților, astfel încât ei să înțeleagă urgența pediatrică, patologia copilului, informații de bază dar care nouă ne-ar ușura munca. Trebuie să ne facem și noi auziți! Nu e normal să întrebi ce medic este de gardă, adică ai sau nu o urgență? Asta vreau, să avem o legătură mai bună cu medicii de familie vizavi de copil și patologia copilului. Îmi doresc să avem și o colaborare mai strânsă cu medicii specialiști din spital, avem și noi nevoie uneori de o opinie, să ne sfătuim cu cineva, bazat pe experiența lor. Cel mai mult îmi doresc să rezolvăm problema cu UPU pediatric, este cea mai presantă chestiune. Demersurile au fost începute mai demult de doamna dr. Suzana Constantinescu, mă bucur că acum avem deschidere și sprijin din partea conducerii spitalului, a colegilor din UPU și sper să se rezolve cât mai repede.

A consemnat Cristina IORDACHE

Echipa de medici a secției Pediatrie:

– dr. Iulia Liliana Ilaș, medic primar, șef secție

– dr. Suzana Constantinescu, medic primar

– dr. Isabela Loredana Frangulea, medic primar

– dr. Tamara Lica, medic primar

– dr. Tatiana Anton, medic specialist

– dr. Elena Silvia Asandei, medic specialist

– dr. Raluca Maria Ursache, medic specialist

– dr. Oana Panțâr, medic specialist

– dr. Elena Maxim, medic specialist

Asistent șef secție Daniela Caranfil.

articolul original.

Realități și culise la Spitalul Județean Neamț (IX) / Schimbare de ștafetă la Pediatrie, aceleași probleme

3 February 2023 at 12:00
image

“Mesagerul de Neamț” își propune să prezinte săptămânal câte o secție a Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț. Demersul vine în ideea în care considerăm că este momentul unei apropieri între cei care produc actul medical și beneficiari. Se vorbește foarte mult despre spital, dar de multe ori doar la nivelul instituției sau al Consiliului Județean. De aceea vrem, în măsura în care există deschidere, un dialog cu șefii de secție, cei care gestionează direct activitatea medicală. A venit rândul secției Pediatrie, a cărei prezentare este atipică. Am stat de vorbă cu doi medici – dr. Suzana Constatinescu, cea care a condus secția în ultimii 16 ani și dr. Iulia Liliana Ilaș, noua șefă de secție de la 1 februarie și până la concurs.

– Aveți 16 ani la conducerea Pediatriei, cred că sunteți unul din cei mai longevivi medici șefi.

Am venit din Neonatologie pentru postul de pediatru. Eu sunt medic pediatru și postul era de șef de secție. Dar am venit pentru că eu pediatrie am vrut să fac toată viața, asta mi-a plăcut și dacă ar fi s-o iau de la capăt tot pediatru aș alege. Este o secție foarte mare, avem 80 de paturi în structură, câteva în conservare din cauza lucrărilor neterminate. Când am venit eu șef de secție, în 2006, erau 115 paturi. Este și o secție cu profil special. Asigurăm asistența medicală de urgență și nu numai a populației infantile arondate spitalului, dar orice caz deosebit de la celelalte spitale este transferat aici. Asta înseamnă că aici este o muncă uriașă, formată din două aspecte. Primul este munca propriu-zisă cu copilul, cu patologia copilului. Dar, copilul este însoțit de mama, cu care trebuie să stabilești o relație foarte bună, astfel încât să obții informațiile medicale de care ai nevoie și mama să aibă încredere în metoda ta terapeutică. Atâta timp cât corespondența dintre medic și mama nu este biunivocă, riști ca rezultatul să nu fie cel dorit. Există o foarte mare neîncredere în corpul medical sădită de-a lungul anilor. Vă rog să scrieți așa, sădită de-a lungul anilor! Am ajuns că părinții intră în camera de garda și te privesc cu suspiciune, uneori chiar cu dușmănie sau te privesc cumva superior, încercând să te verifice dacă tu i-ai spus tot ce-a citit el pe Google. Avem un foarte mare competitor în Google și trebuie să încerci cât poți de mult să scoți din mintea omului idei preconcepute, dar asta într-un timp foarte scurt. Nu-ți permiți să pierzi foarte mult timp, fiindcă la ușa cabinetului sunt permanent persoane care așteaptă. Actul terapeutic riscă să aibă de suferit pentru că suntem într-o mare competiție și în criză de timp. Aici este un spital de urgență, deci la spital vin urgențele. Însă urgențele sunt confundate cu orice simptom care i se pare părintelui că are repercusiuni asupra copilului. Și aici este marea noastră problemă. Ar trebui să fie un circuit: medic de familie în primul rând, centru de permanență, policlinică și în cele din urmă spital. Or, medicul de familie de cele mai multe ori nici el nu este văzut, din varii motive. Și atunci se vine la camera de garda la Pediatrie, se aglomerează inutil, aici sunt doar un doctor și o asistentă timp de 12 ore la un volum de 60-80 uneori și 100 de pacienți. Este inuman! E posibil să ai momente când nu gândești calm, liniștit, ca să poți să duci la bun sfârșit consultul și să iei măsurile necesare. Deci să nu confundăm urgențele! Știți că pe Facebook se cer recomandări pentru un medic pediatru bun? Definiți ce înseamnă medic pediatru bun. Bun, în opinia multora, înseamnă așa: un medic care stă și te ascultă permanent, indiferent ce spui, care îți răspunde la toate telefoanele, inclusiv la ora 3 noaptea, care îți dă antibiotic dacă tu vrei antibiotic, căruia îi trimiți pe telefon poze ale copilului și ale produselor biologice ale copilului!

– Pediatria este o specialitate grea, totuși.

Da, dar nu există medici pediatri buni sau mai puțini buni. Poate există medici mai buni sau mai puțin buni comunicatori. Nu sunt medici proști și medici deștepți. Când ai un copil în urgență, trebuie rapid să consulți și să iei o decizie, n-ai timp de povești, trebuie să rezolvi rapid problema. Am colegi din multe specialități care știu medicină, dar nu au darul comunicării. Asta nu înseamnă că nu sunt medici buni. Oamenii trebuie să înțeleagă noțiunea de urgență și să respecte circuitul. Eu, ca medic, sunt mulțumită când îmi fac treaba și pacientul pleacă bine, mama și-a scos din minte spaima cu care a venit. Când ți-e copilul bolnav, ți se prăbușește tot universul și vrei pe cineva să te ajute și pe tine, ca mamă. Noi ca medici trebuie să înțelegem și spaima cu care a venit mama. Poate aici se face diferența între medici. Dar actul terapeutic este la fel. Spuneam că, dacă mama nu are încredere în tine ca medic, copilul se va vindeca într-un timp mai îndelungat. Asta e verificat în secție. Sunt niște legături mamă, copil și medic. Încrederea mamei în medic se construiește. Dar, repet, nu trebuie confundate urgențele, pentru că și noi suntem niște oameni, avem și noi limita noastră fizică, psihică, suntem obosiți, suntem dezamăgiți, de multe ori suntem nemulțumiți, de multe ori nu facem față – ai văzut 64 de copii, la al 65-lea s-ar putea să nu mai poți privi omul limpede. Noi lucrăm cu generația de aparținători 20-35 de ani, care este prea informată și de multe ori nu tocmai corect și noi trebuie să lucrăm și cu ei, să înțeleagă că trebuie să ne lase să ne facem treaba și să aibă încredere că vrem doar binele copilului.

– Se face triaj, cum se procedează?

Din păcate, secția noastră are doar o cameră de gardă și pentru că nu avem compartiment UPU copii, funcționăm în sistemul de acum 30 de ani. Dacă s-ar fi înființat UPU pediatric, s-ar fi făcut cum trebuie: se investighează copilul, se triază funcție de afecțiune, se cheamă medici din specialitățile conexe. Nu mă lăsa numai pe mine singur aici, să mă dau cu capul de pereți! Am început demersuri pentru UPU pediatric dinainte de pandemie, și acum, în noiembrie-decembrie, am discutat cu managerul, cu directorul medical, cu șefa UPU. Pentru că noi aici facem de fapt o muncă de UPU, camera de gardă rezolvă tot aici, nu ne pot ajuta medicii de adulți, nu au competență. Managerul a fost de acord, se face dosarul, trebuie să obținem aprobarea Ministerului Sănătății, se vor angaja medici. Și atunci copiii se vor interna la Pediatrie prin UPU, cum fac toate secțiile. Atunci lucrurile vor fi normale! Și așa suntem cu spațiu restrâns și paturi în conservare din cauza corpului rămas în șantier.

– Mai sunt șanse să vedem și al treilea corp reabilitat?

Din păcate funcționăm de 6 ani cu o secție în reabilitare și de 3 ani cu un șantier care s-a sistat definitiv. În aceste condiții, trebuie să improvizezi și să ai grijă ca lucrurile să fie totuși conform unor standarde. Ne-am adaptat spațiului disponibil restrângând, cu avizul DSP, sectorul distrofici. Este o mare dezamăgire. În 2016 când a început reabilitarea ne bucuram, iar apoi totul a devenit coșmar. Noi suntem beneficiarul investiției și nu știm ce se întâmplă, dar am înțeles că se face un nou proiect. Mie nu mi s-a dat nicio explicație, nu mi s-a cerut părerea nici când a început, nici când s-a sistat. Vine și acreditarea, vom vedea. Situația însă nu a împiedicat personalul să lucreze cu profesionalism, cu sacrificii. Așa a început să se împuțineze personalul, s-au îmbolnăvit, au plecat și pleacă medici buni – Ramona Grandil și Iulia Mitra-Balint. Vor veni 2 colegi noi, fiindcă eu m-am luptat toți anii ăștia să aduc oameni noi și au venit, au plecat iarăși. Deci, în afară de mine și de colega care a preluat șefia secției, dr. Iulia Ilaș, restul sunt medici tineri.

– Care este cea mai mare realizare a dv, ca șef de secție?

Că această secție funcționează în ciuda tuturor acestor frustrări. Și funcționează datorită colegilor mei, care s-au sacrificat, au făcut câte 8-10 gărzi pe lună sau ne-am ținut locul când a fost nevoie. S-a comunicat în acest colectiv, există respect, bunăvoință, echilibru, altfel s-ar mai fi rupt din colectiv. Eu vreau ca oamenii să vină de plăcere la serviciu. Sunt medici buni, dar, repet: contează și relația familiei copilului cu pediatru, suntem într-un triunghi și fluxul, energia trebuie să circule corect între medic-pacient-aparținător. E greu, de asta sunt tot mai puțin pediatri, de asta nu vor să vină în spitalele județene. Aici e ca-n tranșee! Dar, există protocoale și ca medic le aplici. Eu merg pe principiul că medicina totuși e o artă, în ciuda războiului între noi și pacienți, în ciuda reclamațiilor… O artă ce necesită răbdare, exercițiu, abandon de sine, grijă, empatie, cunoștințe. 

– Sunt sigură că rămâneți medic în secție.

Eu iubesc ceea ce fac. Pe mine, ca om, m-a salvat această meserie. Din necazurile mele personale, din tot ceea ce se întâmplă unui om pe plan personal m-a salvat meseria, secția, munca aici, fiindcă mi-a ocupat mintea, m-a ajutat să merg înainte, mi-a dat noi provocări. Acum am predat ștafeta. Nu din lașitate, dar consider că există un moment și pentru asta. Voi rămâne în secție, să dea Dumnezeu să apuc o pensie cât mai înaintată. Dar prin experiența pe care am acumulat-o rămân să ajut noua echipă, noii colegi. Eu nu am avut parte de astfel de situație când am intrat șef de secție, a trebuit să lupt să demonstrez că am gânduri bune, intenții bune. Nimeni nu m-a îndrumat, totul a fost prin experiența mea personală. De asta vreau să-mi sprijin colega, și ea m-a ajutat la rândul ei, a fost înlocuitorul meu și o felicit pentru răspunderea asumată. Nu este simplu să conduci atâta personal feminin. Eu asta zic că am făcut, am menținut echilibrul. (C.I.)

articolul original.

Fundamentarea planului de școlarizare al județului Neamț pentru anul școlar 2023-2024

3 February 2023 at 11:11
image

Fundamentarea planului de școlarizare al județului Neamț pentru anul şcolar 2023-2024 s-a realizat conform prevederilor Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar, aprobată prin OME nr. 6217/09.11.2022.

Proiectul planului de școlarizare al județului Neamț pentru anul şcolar 2023-2024 a fost aprobat în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Neamț și înaintat spre aprobare Ministerului Educației, în data de 20 ianuarie 2023.

Criteriile aplicate  pe parcursul realizării proiectului planului de școlarizare sunt: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socio-economic și criteriul relevanței.

În cadrul criteriului legislativ s-a urmărit:

  1. respectarea legislației în vigoare privind organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar;
  2. încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educației, corelarea, la nivelul unităților de învățământ, a numărului de posturi cu numărul de elevi/preșcolari/antepreșcolari și încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar;
  3. respectarea standardelor naționale și europene din domeniul educației privind resursele umane calificate necesare desfășurării unui proces educațional eficient;
  4. respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării proiectului planului de școlarizare prin învățământul profesional și tehnic, respectiv: Planul regional de acțiune pentru învățământ (PRAI), Planul local de acțiune pentru învățământ (PLAI), Planul de acțiune al școlii (PAS).

În cadrul criteriului economic s-au luat în considerare următoarele aspecte:

  1. situația claselor paralele despre care se estimează că la sfârșitul anului școlar au efective sub limita minimă stabilită prin lege;
  2. situația claselor din unitățile de învățământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcționeze cel puțin cu efectivele medii prevăzute la 63 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

În cadrul criteriului demografic s-a ţinut seama de:

  1. analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică privind evoluția demografică a populației cu vârsta cuprinsă în intervalul 0—18 ani, a densității acesteia, a componenței etnice;
  2. analiza fenomenului de migrare internă și externă a populației de vârstă școlară, preșcolară și antepreșcolară;
  3. asigurarea cuprinderii populației de vârstă preșcolară și școlară, în raport cu opțiunile exprimate, într-o formă organizată de învățământ.

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului geografic s-a urmărit:

  1. 1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educație al tuturor copiilor și elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban și din mediul rural; prezentarea ofertei de formare profesională prin învățământ profesional și tehnic;
  2. 2. dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiția locală și potențialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilitățile de inserție socioprofesională.

În cadrul criteriului relevanței – conform căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare socio-economică, s-a urmărit:

  1. investigarea necesarului de specializări solicitat pentru școlarizare în învățământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piața muncii sau în învățământul superior;
  2. analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici pentru școlarizarea în învățământul profesional și dual;
  3. satisfacerea integrală a solicitărilor operatorilor economici pentru școlarizarea în învățământul profesional și dual;
  4. includerea cu prioritate în proiectul planului de școlarizare a solicitărilor operatorilor economici pentru școlarizarea în învățământul dual.

Planul de școlarizare, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, s-a realizat pe baza criteriilor specifice obligatorii și având în vedere dinamica populației școlare a județului nostru, astfel:

Învățământul antepreșcolar

În anul 2023-2024 vor funcționa cu finanțare de la Ministerul Educației următoarele unități:

  • Creșa Mărceni, Oraș Bicaz – 3 grupe cu 44 locuri;
  • Creșa, Piatra Neamț cu structurile:
    • Creșa, Piatra Neamț – 2 grupe cu 35 locuri;
    • Creșa Nr. 1 „Prichindel” Piatra Neamț – 4 grupe cu 70 locuri;
    • Creșa Nr. 3 „Voinicel” Piatra Neamț – 2 grupe cu 35 locuri;
    • Creșa Nr. 4 „Micul Prinț” Piatra Neamț – 2 grupe cu 35 locuri;
  • Liceul “Vasile Conta”, Oraș Târgu Neamț – Creșa Nr.1 Târgu Neamț – 4 grupe cu 90

Învățământ preșcolar

  • La învățământul preșcolar cu program normal vor funcționa 354 de grupe cu 7051 de preșcolari. S-au înființat două grupe noi la Școala Gimnazială, Comuna Boghicea și Școala Gimnazială, Comuna Răucești.
  • La învățământul preșcolar cu program prelungit vor funcționa 146 de grupe cu 3478 de preșcolari. S-au înființat două grupe noi la Școala Gimnazială, Comuna  Boghicea și Școala Gimnazială Nr. 1, Comuna Răucești. S-a înființat o grupă nouă la Școala Gimnazială “Ioan Grigore Teodorescu”, Sat Ruseni, Comuna Borlești, iar două grupe cu program normal de la Școala Gimnazială Nr. 5 Piatra-Neamț, repectiv, Școala Gimnazială ”Daniela Cuciuc” Piatra-Neamț s-au transformat din grupe cu program normal în grupe cu program prelungit.

Învățământ primar

La nivelul județului Neamț, în anul școlar 2023-2024,  s-a propus organizarea unui număr de 970 de clase cu 19654 de elevi, cu 10 clase în plus față de anul școlar curent, evoluția pe clase fiind următoarea:

  • numărul de clase pregătitoare a crescut cu 3;
  • numărul de clase I a scăzut cu 9;
  • numărul de clase a II-a a crescut cu 3;
  • numărul de clase a III-a a crescut cu 9;
  • numărul de clase a IV-a a crescut cu 3.

Învățământ gimnazial

Pentru anul școlar 2023 – 2024 sunt propuse la nivelul întregului ciclu un număr de 771 de clase cu 16048 de locuri, numărul de clase fiind mai mic cu 17.

Pentru fiecare an de studiu situația este următoarea:

  • numărul de clase a V-a a crescut cu 3,5;
  • numărul de clase a VI-a a scăzut cu 15;
  • numărul de clase a VII-a a crescut cu 6;
  • numărul de clase a VIII-a a scăzut cu 11,5.

În școlile în care numărul de clase/ formațiuni de studiu este mai mic față de anul trecut, nu s-a impus comasarea unor clase, acest fapt fiind determinat de numărul scăzut de elevi cu vârsta corespunzătoare clasei respective.

Pentru a veni în sprijinul persoanelor care nu au finalizat învățământul gimnazial, la nivelul județului nostru au fost propuse 7 clase de nivel primar la programul “A doua șansă” și 11 clase de nivel secundar.

La învățământul de artă, pentru nivelurile primar și gimnazial s-au propus 20 de clase de învățământ integrat și 4 clase de învățământ suplimentar, având în total 483 de locuri.

Pentru învățământul sportiv, la nivelul gimnazial, s-au propus în planul de școlarizare 12 clase cu 288 locuri.

Învățământul liceal

Planul de școlarizare se realizează anual pentru clasa a IX-a zi/ seral/ frecvență redusă, și pentru clasa a XI-a seral – clasă de început.

La nivelul județului Neamț, au fost propuse un număr de 130 clase a IX-a nivel liceal cu 3242 de locuri, cu 5 mai multe decât în anul școlar anterior. Creșterea numărului de clase are în vedere faptul că numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a este într-o ușoară creștere față de anul precedent, iar în anul școlar curent, ca urmare a includerii locurilor pentru candidații de etnie romă, a celor cu cerințe speciale, a tinerilor de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diasporă, dar și a elevilor repetenți, în unele școli numărul de elevi cuprinși în clasa a IX-a a depășit limita maximă admisă de legea 1/2011.

Cele 5 clase suplimentare au fost distribuite astfel:

  • liceal teoretic 1,5 clase: o clasă de matematică – informatică la Colegiul Național de Informatică Piatra-Neamț și 0,5 clase de științe sociale la Liceul Teologic Romano-Catolic “Sfântul Francisc de Assisi”, Roman;
  • liceal vocațional 1,5 clase: o clasă de pedagogic la Liceul “Vasile Conta”, Târgu-Neamț și 0,5 clase de teologie la Liceul Teologic Romano-Catolic “Sfântul Francisc de Assisi”, Roman;
  • liceal tehnologic 2 clase: o clasă de turism și alimentație la Liceul Economic “Alexandru Ioan Cuza” Piatra-Neamț și o clasă de agricultură la Liceul Tehnologic “Ion Ionescu de la Brad”, Comuna Horia.

Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ liceal, corespunzătoare filierei/profilului/specializării/calificării profesionale/programului de studii pentru care s-a obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea, s-au făcut numai de către unitățile de învățământ în care, în sesiunile cumulate din anul 2022 ale examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent.

Colegiul Național Pedagogic “Gheorghe Asachi” Piatra-Neamț și Liceul “Vasile Conta”, Târgu-Neamț au propus clase pentru calificarea profesională educator-puericultor, conform prevederilor metodologiei.

La nivelul județului Neamț s-au propus 10 clase a XI-a liceal seral – clasă de început, cu 280 de locuri.

Învățământul profesional

Au fost propuse 49 de clase, din care o clasă de învățământ dual. La nivel județean numărul de clase, la învățământul profesional, a crescut cu o clasă, după cum urmează:

    • o clasă în plus la Liceul Tehnologic “Dimitrie Leonida” Piatra-Neamț;
    • o clasă în plus la Liceul Tehnologic “Vasile Sav”, Roman;
    • o clasă mai puțin la Liceul Economic “Alexandru Ioan Cuza” Piatra-Neamț – transformată în clasă de nivel liceal.

Pentru învăţământul liceal și profesional, de stat și particular, proiectul planului de şcolarizare a fost avizat de CLDPS, în ședința din 19.01.2023.

Învățământul postliceal

Au fost propuse, la buget, 15 de clase cu 420 de locuri, din care o clasă de maiștri, iar la taxă, o clasă.

Învățământul special

Proiectul planului de școlarizare cuprinde 4 grupe de educație timpurie, 47 de clase de nivel primar și gimnazial (o clasă în plus la Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă “Alexandru Roșca” Piatra-Neamț) și 3 clase de nivel profesional.

Propunerile privind numărul de locuri pentru palat și cluburile copiilor sunt cele din anul școlar anterior, iar la cluburile sportive școlare vom avea 85 de formațiuni cu 1462 de elevi.

Învățământul particular

La nivelul județului Neamț au fost propuse:

  • la învățământul preșcolar 30 de grupe, din care 14 grupe cu program normal și 16 grupe cu program prelungit.
  • pentru învățământul primar 16 clase cu 255 de locuri;
  • pentru învățământul gimnazial 4 clase cu 60 de locuri;
  • la învățământul liceal 7 clase a IX-a zi și o clasă a IX-a frecvență redusă;
  • la învățământul postliceal 19 clase cu 532 de locuri.

Inspector Şcolar General,

Prof. Florentina LUCA-MOISE

articolul original.

Comunicat de presă. George Lazăr, președinte PNL Neamț: ”Domnilor Harpa şi Arsene, tovarăşi PSDişti, să vă fie rușine pentru că nu vreți un nou pod la Luțca!”

3 February 2023 at 10:25
image

Proiectul de buget pentru anul 2023 al Consiliului Județean a consemnat un nou episod al indiferenței PSD Neamț față de reconstrucția podului din zona Luțca, prăbușit acum mai bine de opt luni. Din nou, speranțele celor circa 20.000 de nemțeni afectați de acest dezastru s-au risipit în urma votului consilierilor PSD, care au acționat la comanda binomului dezastruos Harpa-Arsene.

Un amendament explicit al PNL Neamț, prin care sume importante de la capitolele ”asistență socială” și ”cheltuieli de funcționare” ale CJ Neamț – peste 7 milioane de euro – se redirecționau către reconstrucția podului de la Luțca, a fost respins, la ordinul explicit al conducerii PSD Neamț.

În urma proiectului de buget aprobat, șansele ca lucrările pentru construcția unui nou pod în zona Luțca să înceapă în acest an sunt aproape nule. Asta în condițiile în care, la inițiativa parlamentarilor PNL Neamț, Eugen Țapu-Nazare și Laurențiu Leoreanu, s-au alocat județului Neamț 3,5 milioane lei pentru demararea procedurilor premergătoare lucrărilor de construcție (Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic). În afara acestor alocări la inițiativa PNL, Consiliul Județean Neamț nu a prevăzut nicio sumă care să permită organizarea unei licitații și desemnarea unui constructor serios și capabil.

Diferența dintre PSD și PNL este cât se poate de evidentă. În vreme ce binomul PSDist Harpa-Arsene alocă sume considerabile pentru asistență socială, PNL Neamț militează pentru investiții, dezvoltare și rezolvarea unor probleme urgente ale județului. Acesta este și motivul pentru care, în aceeași ședință de Consiliu Județean, consilierii PNL Neamț au fost de acord cu alocarea sumei de 11 milioane de lei pentru curățarea albiei de resturile podului prăbușit din vina Consiliului Județean. Totul pentru ca lucrările la un nou pod să înceapă cât mai repede.

Tovarăşi PSDişti, județul Neamț nu înseamnă doar asistență socială, sărăcie şi mâini întinse ale oamenilor disperați, județul Neamț înseamnă proiecte, investiții, programe de dezvoltare, creşterea nivelului de trai şi al bunăstării nemțenilor.

Domnilor Harpa şi Arsene,  cine vă dă dreptul să vă jucați cu soarta a 20.000 de nemțeni din comunele Boghicea, Bâra, Stănița, Sagna și Doljești? Când oare veți înțelege că acești oameni au nevoie de un pod nou, de o cale de acces care să-i scutească de rute ocolitoare care presupun bani, timp și nervi?

Să nu uităm că acest pod pe care îl garantați 50 de ani, s-a prăbuşit la câteva luni de când tot dumneavoastră l-aţi dat în folosință. Această tragedie nu e din vina oamenilor, ci a dumneavoastră,  a PSD şi a firmelor dumneavoastră de casă.

Domnule Harpa, aceste localități: Boghicea, Bâra, Stănița, Sagna și Doljești sunt parte a județului Neamț. Aici locuiesc tot nemțeni, care au dreptul de a fi tratați cu decență. Aceleaşi drepturi, de fapt, ca şi nemțenii de la Târgu Neamț, unde ați cărat toți banii județului. Probabil ca nu ați reuşit să ieşiţi foarte mult din zona Târgu Neamț, că na, nu v-a lăsat şeful cel mare, domnul Arsene.

Să vă fie rușine! Dommilor Harpa şi Arsene, nu ştiu cum a ajuns județul Neamț să aibă atât de mult ghinion ca de ani buni să avem parte doar de tragedii:  podul de la Luțca prăbuşit, spitalul județean în flăcări, cheltuieli de milioane pentru spitalul nefuncțional de la Lețcani, milioane cheltuite pe birouri faraonice pentru dumneavoastră şi tovarăşii PSDişti şi exemplele sunt departe de a se termina.

Ce ghinion să aibă 20.000 de cetățeni din localitățile Boghicea, Bâra, Stănița, Sagna și Doljești că nu s-au născut la Târgu Neamț sau că nu sunt prieteni cu dumneavoastră?!

Să vă fie ruşine! Județul Neamț merită mai mult!

George Lazăr

Președinte PNL Neamț

articolul original.

”Cât or să ne mai amâne politicienii intrarea în școala nouă?” / interviu cu directorul Elena Liliana MĂNCUȚĂ

3 February 2023 at 10:00
image

Învățământul din comuna Icușești pare blestemat din cauza unui constructor, care, pentru o sumă ridicolă pentru o societate care se respectă, nu vrea să termine lucrările începute acum 10 ani  la școala din centrul comunei.  Fosta clădire, tot nouă, a fost mistuită de un incendiu. În această situație, administrația publică locală, în frunte cu primarul Marius Vasile Minică, este blocată, pentru că nu are nicio putere, atâta vreme cât constructorul nu predă obiectivul la cheie beneficiarului. Situația pare a fi fără ieșire, pentru că toate unitățile școlare din comună au nevoie de modernizări și reabilitări. De aceea, unii copii sunt purtați pe drumuri cu un singur microbuz de doar 16 locuri, în condițiile în care traseul Bătrânești-Rocna-Spiridonești-Icușești-Bălușești-Tabăra-Mesteacăn adună peste 25 km. În aceste condiții, un tânăr cadru didactic a precizat, simplu, dar și foarte trist în același timp: ”Cât or să ne mai amâne politicienii intrarea în școala nouă?” Evident, aceste cuvinte au bătaie lungă, iar cei care aleargă tot timpul după voturi ar trebui să nu mai calce niciodată în  această comună. La necazul cu Școala Icușești, se mai adaugă și altele. Astfel, cu un singur microbuz sunt transportați  de acasă la școală și de la școală acasă circa 150 de copii. Toate demersurile făcute până acum au fost eșecuri. Nu s-au găsit soluții nici pentru școala neterminată, nici pentru un nou mijloc de transport. Dumnezeu ne-a ferit până acum de o iarnă grea, dar anotimpul hibernal nu este gata. În schimb, în paralel cu investiția neterminată din centrul comunei, celelalte unități școlare beneficiază de un proiect de reabilitare, însă, lucrurile nu par a se îndrepta. Copiii sunt mutați dintr-un sat în altul, acțiune în care se pierde foarte mult timp. Dacă unitatea nouă din centrul comunei ar fi gata, lucrurile s-ar simplifica imediat. Problema este cine poate interveni pentru continuarea rapidă a  lucrărilor? Dacă primăria dă în judecată constructorul, procesul poate dura cel puțin 6-7 ani. Totuși, pe acești copii cine îi ajută să iasă din această nefirească situație?!

– Doamnă director, au trecut mai bine de doi ani de la preluarea funcției pe care o dețineți, ca atare, care sunt rezultatele din punct de vedere investițional?

Din păcate, am prins și o parte din  pandemie, perioadă dificilă, dar am trecut cu bine acele momente. Am fost nevoită să fac multe schimbări în școală, pentru că au fost numeroase rămâneri în urmă. Ei bine, cu ajutorul primăriei, am reușit să dotăm sălile de clasă cu table magnetice. Am vrut să ne modernizăm și noi. De asemenea, am reparat câteva săli de clasă  la Școala Bălușești, cu schimbări de parchet, cu schimbări de uși, care erau deteriorate și nu mai făceau față. Pe de altă parte, la Școala Icușești, clădirea mare este încă în construcție și nu este finalizată. Acolo, în corpul vechi, nu se făcuse nicio schimbare, fiind nevoiți să modernizăm totul, inclusiv iluminatul, care a fost îmbunătățit considerabil. La fel cancelaria, care avea uși vechi, din lemn, iar tâmplăria, care nu mai rezista multă vreme, trebuia schimbată în totalitate. Aceste necazuri au fost remediate. La fel și la bibliotecă. Tot acolo, în corpul vechi, unde se desfășoară acum orele, era nevoie de o reamenajare la toate sălile de clasă. Acestea au fost modernizate  funcție și de necesități. Tot cu ajutorul primăriei, am dotat sălile de clasă cu câte un laptop pentru profesori, pentru a preda lecțiile. Cu primăria am o colaborare foarte strânsă, și nu este zi să nu ținem aproape, să nu  colaborăm în ceea ce privește starea de bine atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice. Fiecare profesor are cont și acces la laptopul clasei.

– În caz că revine pandemia, sunteți pregătiți să faceți față?

Cum să nu. Tabletele date de ISJ Neamț și Primăria Icușești au rămas la copii. Dacă aceste instituții nu ne ajutau, ne-ar fi fost foarte greu, nu reușeam să răzbatem în pandemie. Am mai dotat și pichetele PSI, care nu erau corespunzătoare. Apoi, pe partea de centrale termice, iarăși am achiziționat ceea ce ne trebuie. Anul trecut, în plină iarnă, s-a defectat centrala mare de la Bălușești, pe care am fost nevoiți să o schimbăm. În acest caz, Consiliul Local a intervenit imediat, și asta, la propunerea  primarului nostru. Am schimbat centrala veche imediat cu una mai puternică, iar în prezent întreg sistemul de încălzire este racordat la o singură centrală. În general, s-au făcut remedieri foarte multe în școli.

– Ați continuat proiectul mai vechi de reabilitare a școlilor?

Așa este, au început lucrările de reabilitare la Școala Rocna, care sunt spre finalizare și la Școala Bătrânești. Aceasta, deocamdată, nu este folosită, însă va fi o rezervă pentru orice situație. Probabil, va fi utilizată în viitorul apropiat. Așa a fost proiectul vechi, dar, cu siguranță, spațiul va fi utilizat în folosul comunității. Proiectul fiind mai vechi, a fost prinsă și Școala Bătrânești. În schimb, în viitor va fi renovată  Școala Spiridonești, probabil, în primăvară vor începe lucrările. La Spiridonești este mutată Grădinița Rocna temporar. Am procedat așa, pentru că nu era finalizată Școala Rocna. Mai mult, elevii de la unitatea din acest sat, din  clasele I-IV, au fost mutați la Icușești și la Spiridonești, preșcolarii. Cel mai deficitar aspect este transportul copiilor la școală, care se face cu microbuzul nostru și care nu face față, chiar și cu ajutorul firmei Pristyl, de transport persoane.

– Ce se întâmplă la Școala  Mesteacăn?

Și acea școală va intra în reabilitare, cred că tot în primăvara acestui an, împreună cu Școala Spiridonești. În schimb, pentru gimnaziul de la Bălușești este aprobat un alt proiect de reabilitare termică, energetică, prin Ministerul Mediului. La Bălușești aș dori o grădiniță nouă sau să o extindem pe actuala. Avem copii, dar suntem deficitari la nivel de spațiu pentru cei mici.

– Ce lucrări au fost efectuate în curtea Școlii Bălușești, în toamna trecută?

Recent, a fost modernizată curtea interioară, o parte din spațiu fiind pavat, fiind montate și vreo 7 bănci. În curte avem o scenă amenajată de mai multă vreme, dar, încet, încet, spațiul respectiv va fi modernizat în întregime. Deocamdată, va fi refăcut vechiul teren de handbal, iar mai încolo va veni și rândul terenului de fotbal. Cu siguranță, va fi un complex sportiv de toată frumusețea. De altfel, domnul primar Marius Minică, membrii Consiliului Local sunt alături de toate școlile din comună. Situațiile de la Școala Icușești sunt foarte dificile. Până nu va fi terminată noua construcție, nu vor apărea mari schimbări. De aceea am modernizat grupul social de afară, asta, până va fi gata și recepționată noua școală. Noi dorim să ne mutăm în școala nouă și mâine, unde toaletele sunt interioare și nu afară ca acum.

– După opinia dvs., când va fi terminată Școala Icușești?

Un cadru didactic din noua generație m-a întrebat: ”Cât or să ne mai amâne politicienii intrarea în școala nouă?” Nu știu dacă politicienii sunt direct implicați, dar ei ar trebui să ne susțină, să găsească soluții pentru a se termina întreaga lucrare. Ceva se întâmplă acolo. Discut cu domnul primar, dar nici dânsul nu are clarificată situația. Clădirea este impresionantă, cu săli mari, încăpătoare și sperăm să putem  beneficia de condiții normale pentru o școală a acestor timpuri.

– Dacă primăria dă firma de construcții în judecată?

Privind cum se desfășoară procesele în justiție, cu recursuri și cu toate celelalte, va dura foarte mult. Din acest motiv, nici fostul primar, Vanea Săbărel Roșu, nu a dat firma în judecată. Fostul primar și-a dat seama că UAT va avea câștig de cauză, dar cine știe când?

– Se vorbea de o sumă de 1,7 miliarde lei vechi într-o vreme.

Nu știu exact care era suma. Am auzit că s-au mai făcut anumite lucrări, dar școala tot nu este gata. Noi suntem expuși și suntem nevoiți să acceptăm, cu toate că ne-am dori să se schimbe, să evolueze situația. Dacă noi reabilităm Școala Bălușești, am fi avut nevoie de finalizarea lucrărilor la Școala Icușești, pentru a reloca elevii. Altfel, nu se poate reabilita Școala Bălușești, unde sunt opt clase de gimnaziu, plus șase la primară. Acum avem 572 copii prinși în sistemul educațional local. Cu populația școlară stăm destul de bine. Este al treilea an cu opt clase de gimnaziu la Bălușești. A crescut numărul de copii din familiile asistate social și, cu atât mai mult, nevoile sunt mai mari. Important este că sunt copii în comună. Avem și proiecte dedicate lor. Este vorba de proiectul cu grantul cel mai mare, alături de o altă școală din județ. Suntem două școli cu sume maxime. Este vorba de reducerea abandonului școlar, PNRAS, finanțarea fiind asigurată prin PNRR. Deja suntem în proiect, care este în valoare de circa 200.000 euro. Avem în perspectivă  și dotarea a trei săli de clasă cu mobilier și cu digitalizare, cu table interactive, cu camere web. Sălile de clasă vor arăta precum cele de videoconferințe. În plus, va fi și o masă caldă pentru un grup țintă. Anul acesta avem implementat și proiectul ”A Doua Șansă” la noi în școală, cu o clasă de învățământ primar și una de gimnaziu. Mai avem un proiect în perspectivă, de această dată cu primăria, care ține tot de PNRR. Mă refer la dotarea cu mobilier și digitalizare, plus un laborator de informatică. Este un proiect la nivel național, iar noi urmează să completăm cererea de finanțare împreună cu Primăria Icușești. UAT mai are un proiect, a fost aprobat, dar deocamdată nu știu ce se întâmplă, pentru că stagnează. Se referă tot la digitalizare, dotare cu mobilier. Deocamdată, acel proiect este garat pe o anumită linie.

– Totuși, sperați ca în toamna acestui an noua școală de la Icușești să fie gata?

Eu sper să ne mutăm în noua școală. Totodată, ne dorim modernizarea terenului de sport de la Bălușești, dar și Școala Icușești. Pe lângă faptul că dorim să intrăm în școala nouă, vrem ca și curtea să fie amenajată. Deja a fost făcut un parc de joacă pentru copii. Sper să se rezolve și cu amenajarea curții interioare, dar și cu finalizarea Școlii Rocna, acolo unde trebuia finalizat gardul exterior, care nu există de foarte multă vreme. Dacă s-ar finaliza școala de la Icușești, vom trece și aici, la Bălușești, la reabilitarea școlii. Din păcate, alături de școala de la Bătrânești, care nu mai are activitate școlară, se adaugă și cea din satul  Tabăra, unde a fost redusă activitatea din cauza numărului mic de copii. Domnul primar intenționează să reabiliteze Școala Spiridonești, iar dacă populația școlară se reduce, ar trebui să relocăm copiii la Rocna. Deocamdată, vrem să rămână în satul lor, pentru că este greu cu transportul. Nu avem decât un microbuz cu 16 locuri, care trebuie să facă foarte multe curse. Se dorește reducerea simultanului și a dublului simultan. De aceea, nouă ne trebuie neapărat un nou mijloc de transport. Acum, este prioritatea zero! (Rep.)

articolul original.

Negocierea pentru viață – intensă, la limită: ”Niciodată nu trebuie să rămâi fără cuvinte”

3 February 2023 at 08:16
image

Limita dintre viață și moarte este uneori o linie atât de subțire, încât aproape nu poate fi zărită. Unii decid suprimarea acestei granițe printr-un gest extrem, în urma unor abuzuri, traume sau afecțiuni. Dacă sunt văzuți la timp, mai este speranță. Aici intervine agentul șef adjunct Silviu Lazăr, din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale al Poliției Neamț. El este negociatorul, “liantul“ dintre cel aflat într-o situație de risc iminent și colegii pregătiți să intervină. Este un om plăcut vederii, dar mai ales auzului. Un glas calm, cald, clar, cu intonație, cursivitate, și o privire ce nu pare să judece aparențe. A terminat școala de agenți în 2010, iar doi ani mai târziu, într-o patrulare de rutină avea să salveze prima viață, deși nu era atestat ca negociator.

”Eram în patrulare la Dumbrava Roșie, noaptea, singur, abia terminasem școala, aveam 24 de ani. La un moment dat, aproape de canalul hidroenergetic, văd cu coada ochiului ceva, o umbră, nici nu am fost sigur. Primul gând a fost că sunt niște hoți. M-am dat jos din mașină, m-am apropiat și am văzut o femeie. Se dezbrăca și voia să se arunce în canal. Era frig și ea tot intra în apă, puțin câte puțin. Eram doar eu cu ea și cred că la început a speriat-o uniforma. Discuțiile au durat vreo două ore, nu a fost ușor, era determinată. Avea acasă 2 sau 3 copii, era traumatizată. Eu mă apropiam, ea se depărta. Nu era practic o procedură de negociere, dar am zis că nu renunț. A fost vorba de comunicare și empatie, nu trebuie să fii rigid în astfel de situații. Până la urmă am reușit să o conving, am chemat ambulanța, iar când au luat-o cadrele medicale era în hipotermie, avea picioarele vinete. Este greu în intervențiile cu femeile maltratate, în aceste cazuri cel mai bun negociator ar fi o femeie”, a spus Silviu Lazăr.

Cel mai recent caz, cel al unui bărbat din Cândești, care s-a urcat în podul casei cu o butelie, după ce a stropit totul cu combustibil și diluant, nu a fost unul ușor.

“Sunt niște proceduri, niște tehnici, aduci cu tine la negocieri o persoană apropiată celei cu care discuți, dar aici nu a fost cazul, era certat cu toți din familie. Eu vorbeam cu el prin porta-voce și mă auzea, eu nu auzeam ce spune. Era baricadat în pod și, dacă mă apropiam, arunca cu apă fierbinte sau cu bucăți de lut din pod. Rolul meu a fost să aflu ce îl supără și, ce să vezi, i se tăiase curentul electric. Avea la el o mască de gaze, din aceea veche, dar și un topor. Un timp am vorbit cu el la telefon, apoi l-a închis“, rememorează polițistul Lazăr. Misiunea s-a terminat cu bine, fără victime.

 La fiecare caz când se impune intervenția unui negociator, acesta nu este singur, în spate fiind o adevărată mobilizare de forțe, poate și 30 de persoane pregătite să intervină. Se culeg date despre persoană, telefon, istoric medical, locuință, căi de acces pe unde se poate interveni. Silviu Lazăr spune că fiecare caz are particularitățile lui. Un șoc a fost la o intervenție din timpul pandemiei, când o pietreancă ce locuia în mijlocul orașului nu și-a scos copilul din casă timp de 2 ani, de frica virusului.

”Doar ea ieșea, pe seară, când nu era multă lume, însă copilul de 7 ani nu a ieșit din casă 2 ani. Sesizarea a făcut-o unul din bunici, care a reclamat că minorul este sechestrat. Două ore au durat negocierile, auzeam cum cineva merge prin casă, un adult, dar nu auzeam copilul. Cât timp am discutat, am auzit doar mama, nu și copilul, de aceea am recomandat intrarea tactică. Era un apartament la etajul I și s-a intrat simultan, eu pe geam și alți colegi pe ușă. Am găsit o femeie traumatizată și un copil neglijat, arăta de 4 ani, neîngrijit, nespălat. Lumea spune că sunt oameni nebuni, eu spun că sunt oameni cu probleme și întotdeuna mai este o șansă. Din câte știu, copilul a rămas în grija bunicului”, rememoreză negociatorul Silviu Lazăr.

Uneori negocierea merge mai greu și ca profesionist, ulterior cauți ”buba”. La final vrei să știi ce a pus piedici, iar uneori răspunsul este șocant.

”Am intervenit la un caz la Roman, unde o femeie se urcase pe bloc și voia să se arunce în gol. Stătea fix pe margine. Am venit în spatele ei, la 5, poate 7 metri, distanța o setează persoana. Negocierile au mers greu, au durat spre 2 ore, am reușit până la urmă, dar studiind acest caz am constatat că ce m-a «tras înapoi» a fost asemănarea cu soțul ei. De aici și plecase totul, de la probleme în familie”, spune negociatorul IPJ Neamț.

Important în această meserie, spune negociatorul, este să nu dezamăgești, să nu minți. Omul aflat la nevoie, de cele mai multe ori nu are încredere în polițiști. De aceea negociatorul intervine în principiu în echipament civil. Chiar dacă are vestă, care îl protejează de eventuale atacuri, important este să fie civil. Nu contează, în tricou, la cămașă.

”Și ISU poate solicita negociator și a fost un caz acum câțiva ani, când o femeie s-a urcat pe magistrala de gaz de la Bistrița, peste canal, și amenința că se aruncă în apă. Au intervenit cei de la ISU și am mers și eu cu ei, cu o barcă. Erau curenți puternici, barca se mișca continuu, nu aveam stabilitate să stau în picioare. Am discutat, am întins mâna către ea, m-a apucat de mână și am reușit să o trag în barcă. Era pandemie și a trebuit ca femeia să fie dusă la spital, la Roman. M-a rugat să nu o las. Și nu am lăsat-o. Am mers cu mașina în spatele ambulanței. Ajuns acolo, m-a luat de mână și a fost de acord să se interneze. Internarea voluntară e foarte importantă. S-a mai întâmplat, de exemplu, să intervin de două ori pentru aceiași persoană. Nu mi s-a reproșat că am dezamăgit, că l-am păcălit, ba a fost mai simplu a doua oară, ne cunoșteam deja”, a adăugat polițistul.

În teren, nu știi cu cine ai de-a face, ce a dus spre gestul extrem, de aceea, un negociator se bazează pe colegi, polițiștii din comună, care știu sau pot afla de la săteni ce fel de om este cel la ananghie, temerile, ce îl nemulțumește.

”Eu țin legătura cu un psiholog și un preot și cer sfatul la nevoie. Poți interveni la un om foarte credincios și, dacă nu știi despre ce este vorba, te simte. În 99% din cazuri le spun că sunt polițist, discutăm, unii sunt reticenți, dar acest dialog favorizează tranziția”, a adăugat polițistul Lazăr.

Au fost situații când negociatorul a intervenit, dar cel aflat în nevoie a “acoperit“ agresorul. S-a întâmplat la o intervenție ce a avut loc în urmă cu aproximativ doi, la o familie din cartierul Precista, unde mama era amenințată de copil, un tânăr de 25 de ani.

“Am fost solicitat la acea intervenție unde era deja un echipaj de poliție, dar ușa era închisă și refuzau să deschidă. Băiatul își amenința mama și auzeam un zgomot ca cel care îl face ascuțirea unei lame de cuțit. Am discutat vreo oră și în sfârșit au deschis ușa, am intrat, dar cuțitul nu era nicăieri. Știam sigur ce auzisem, dar nu găseam cuțitul. La un moment dat femeia l-a scos dintr-un sertar și a zis ca nu a vrut să ne deranjaze. Acesta a fost un caz fericit“, spune Silviu Lazăr.

Au fost situații în care s-a dovedit a fi o glumă sau o alertare care nu avea temei. Negociatorul a fost solicitat să intervină pentru un tânăr despre care un amic anunțase că ar intenționa să se sinucidă.

“Am găsit numărul de telefon și am sunat. O vreme nu a răspuns, apoi a închis de mai multe ori. Am reușit să vorbesc cu el până la aflarea locației și i-am zis că trece o patrulă să îl vadă. Mi-a zis «bine, dar să nu mă mai trezești, lasă-mă să dorm». Nici gând de sinucidere. Mai sunt și certurile între iubiți, în care unul amenință cu sinuciderea. Trebuie să excluzi orice variantă, nu poți să riști. După discuții în miez de noapte îți dai seama că nu are nici o intenție să-și facă rău“, spune negociatorul.

“Nu am avut nici o misiune eșuată, iar cel mai important este să nu rămâi niciodată fără cuvinte. Este o procedură, nici nu te impui, dar nici nu îl lași… Dar dacă îți dai seama că nu e loc, recomanzi pătrunderea tactică (intrarea forțată – n.r). Din 2017 sunt atestat ca negociator, o vreme am avut un coleg, dar acum sunt singur. Ar trebui să fie un compartiment, să mai fie cel puțin un coleg, poate chiar mai mulți“, spune Silviu Lazăr.

Gabi SOFRONIA

articolul original.

Strategii pentru blackjack online

2 February 2023 at 13:00
image

Când vine vorba de jocul de blackjack online, jucătorii au niște reguli pe care trebuie să le urmeze indiferent de nivelul lor de experiență. Am alcătuit o listă de sfaturi de la Bob Paquette, expert https://gambling-code.ro/ice-casino, pe care fiecare jucător de blackjack ar trebui să le știe pentru jocurile de cazinou online.

1. Rămâi la tipul tău preferat de joc de blackjack online

Recomandarea noastră pentru noii jucători de blackjack online este să citească cu atenție regulile și să testeze cele patru variante principale disponibile. Ar trebui să rămâi la tipul de joc de blackjack cu care te simți cel mai confortabil, fie că este vorba de Blackjack Clasic, Blackjack European, Blackjack Switch sau Blackjack Free Bet.

2. Nu fă pariuri de asigurare

Un jucător poate plasa un pariu de asigurare pe faptul că dealer-ul are blackjack, care reprezintă jumătate din pariul inițial și este profitabil doar dacă dealerul are un as și un zece. Atunci când un pariu de asigurare este câștigat, jucătorul nu câștigă bani suplimentari, ci câștigă suma pe care a pariat-o inițial. Acesta este considerat în mare măsură un pariu care are atașat un avantaj considerabil al casei. În esență, cel mai bun pariu în acest caz este să nu faci deloc unul.

3. Învață și îmbrățișează strategia de bază a blackjack-ului

Jucătorii la blackjack au opțiunea de a folosi o carte de strategie de blackjack, care oferă o schiță a tuturor rezultatelor și situațiilor posibile în joc. Învățarea acestei scheme și respectarea ei îi va permite jucătorului să ia cele mai benefice decizii, ceea ce va duce la rezultate consistente și pozitive. Strategia de bază la blackjack este, în esență, soluția matematică perfectă pentru joc, care minimizează avantajul casei asupra jucătorului.

4. Stabilește limitele de pariere

Indiferent dacă ești începător sau expert, trebuie să stabilești limite zilnice de pariere pe platforme precum mister bit. Moderația în pariuri este o strategie crucială în toate formele de jocuri de cazino. Respectarea bankroll-ului tău și a unităților pe care le-ai stabilit înainte de o sesiune de blackjack sunt esențiale atât pentru succesul pe termen scurt, cât și pe termen lung în acest joc.

ADV

articolul original.

5 sfaturi despre bonusurile de cazinou: cum să maximizați câștigurile din bonusul de cazinou

2 February 2023 at 17:30
image


Când vine vorba de bonusuri de cazinou, există o mulțime de lucruri de luat în considerare. Cât îți permiți să depui? Care sunt cerințele de pariere? Este cazinoul de încredere și de renume? Însă, cu toate astea, majoritatea suntem interesați de cea mai importantă întrebare: cum îmi pot maximiza câștigurile din bonusul de cazinou? În acest articol, vei găsi răspunsul mult căutat la această întrebare. Să începem!

Identificarea celor mai bune bonusuri de cazino

Bonusurile de cazinou sunt o modalitate excelentă de a câștiga niște bani în plus în timp ce joci jocurile tale preferate. Dar nu toate bonusurile de cazinou sunt create egale. Unele sunt mult mai bune decât altele.

Cum identifici cele mai bune bonusuri de cazinou? Poate fi dificil, dar nu este imposibil.

Iată cinci sfaturi care te vor ajuta să profiți la maximum de ofertele tale de bonus de cazinou:

  • Caută bonusuri generoase de înscriere. Cele mai bune bonusuri de cazinou sunt cele care oferă cei mai mulți bani gratuit jucătorilor noi. Așadar, asigură-te că compari bonusurile de înscriere la diferite cazinouri înainte de a face alegerea.
  • Caută bonusuri de reîncărcare. Un bonus de reîncărcare este un bonus care este oferit jucătorilor existenți care fac o depunere în contul lor de cazinou. Aceste bonusuri sunt de obicei mai mici decât bonusurile de înscriere, dar merită să profiți de ele.
  • Compară cerințele de pariere. Unele bonusuri de cazinou vin cu cerințe de pariere atașate. Aceasta înseamnă că va trebui să joci valoarea bonusului de un anumit număr de ori înainte de a putea retrage orice câștig. Asigură-te că compari cerințele de pariere la diferite cazinouri înainte de a lua o decizie.
  • Caută casinouri fără depunere. Un bonus fără depunere este un bonus pe care îl poți solicita fără a fi nevoie să faci mai întâi o depunere. Aceste bonusuri sunt rare, dar pot fi extrem de profitabile. Așa că asigură-te că nu le ratezi.
  • Folosește coduri bonus ori de câte ori este posibil. Majoritatea ofertelor de bonus de cazinou vin cu un cod de bonus care trebuie introdus pentru a revendica bonusul. Asigură-te că utilizezi aceste coduri ori de câte ori este posibil, deoarece adesea pot oferi o valoare suplimentară peste valoarea bonusului obișnuit.

Înțelegerea cerințelor și a termenilor și condițiilor de pariere

Când vrei să revendici un bonus de cazinou, este important să citești mai întâi termenii și condițiile. Aici vei găsi toate informațiile de care ai nevoie despre cerințele de pariere și ce jocuri poți juca pentru a le îndeplini.

În general, cerințele de pariere înseamnă că va trebui să pariezi o anumită sumă de bani înainte de a putea încasa bonusul. Acest lucru este conceput pentru a împiedica jucătorii să solicite pur și simplu un bonus și apoi să-l retragă imediat.

Cu toate acestea, există modalități de a îndeplini mai repede aceste cerințe. De exemplu, unele jocuri contribuie mai mult la îndeplinirea cerințelor de pariere decât altele. Așa că, dacă nu ai timp, concentrează-te pe a juca jocurile care te vor ajuta să-ți atingi obiectivele mai repede.

Verifică procentajul bonusului și suma maximă

Înainte de a solicita un bonus de cazinou, asigură-te că ai citit și cele mai mici literele din termeni și condiții și verifică procentul de bonus și suma maximă pe care o poți primi.

Procentul de bonus determină cât de mult din depozitul tău va fi egalat. Practic, un bonus de 100% îți va dubla depunerea, în timp ce un bonus de 50% îl va duce la jumătate. Suma maximă variază, de asemenea, de la cazinou la cazinou.

Un alt lucru de reținut este că nu toate jocurile sunt eligibile pentru bonusuri, așa că verifică, cum am mai spus, termenii și condițiile fiecărei promoții înainte de a juca. De asemenea, ar trebui să reții că bonusurile high roller au, de obicei, sume maxime mai mari, dar procente mai mici.

Plasează pariuri mici pentru a maximiza bonusul

Pariurile mici te pot ajuta să-ți crești câștigurile. Să presupunem că ai un bonus de 200 de RON și trebuie să joci suma de 35 de ori pentru a putea retrage fondurile. Dacă pariezi totalul de 200 de RON pe un singur pariu, acesta ar acoperi jocul o singură dată. Dar dacă pariezi sume mici de 10 lei, va dura mai mult, dar va acoperi jocul de mai multe ori, crescând astfel șansele de câștig.

Majoritatea cazinourilor online oferă și programe VIP pentru jucătorii lor fideli. Aceste programe vă oferă de obicei acces la bonusuri exclusive, limite mai mari de depunere și alte avantaje.

De câte tipuri sunt bonusurile de cazinou?

Bonusurile se pot încadra în următoarele categorii:

  • Bonusuri de bun venit

Aproape orice cazinou online îți va oferi o anumită formă de bonus de bun venit, iar cel mai comun este cel legat de prima depunere. Cu alte cuvinte, poți să primești dublu față de banii depuși după ce te-ai înscris pentru prima dată la un cazinou sau chiar și mai mult.

  • Bonusuri fără depunere

Bonusurile fără depunere oferă jucătorilor șansa de a încerca un nou cazinou fără a risca bani. După cum sugerează și numele, nu este necesară nicio depunere și nici informații despre cardul de credit. Jucătorul trebuie doar să activeze un cont și să înceapă să joace gratuit.

De obicei, bonusul este limitat la o anumită sumă și pot exista anumite restricții, precum folosirea acestuia doar la jocuri de tip slots.

  • Bonusuri de depunere

Bonusurile de depunere sunt, de asemenea, o metodă comună de a motiva jucătorii noi să se alăture cazinourilor online. Similar bonusurilor de bun venit, aceste bonusuri vor oferi un multiplu al depozitului după ce jucătorul a deschis un cont. Ar putea fi de 2, 3, 4 sau chiar de cinci ori mai mult decât suma depusă.

  • Bonusuri de rotiri gratuite

Bonusurile de rotiri gratuite sunt de obicei acordate jucătorilor existenți ca promoții pentru aparatele de slot nou introduse, dar unele cazinouri le oferă și jucătorilor noi. Acest tip de bonus îți oferă un număr limitat de rotiri gratuite pe care le poți folosi pentru a câștiga bani reali fără a cheltui un singur cent.

  • Multiplicatori de recompense

Multe cazinouri online oferă multiplicatori speciali de recompense pentru a implica utilizatorii și pentru a promova noi sloturi. Multiplicatorii de recompense sunt de obicei disponibili într-o perioadă limitată, permițând jucătorilor să obțină câștiguri mai mari. De exemplu, dacă joci un slot în timp ce multiplicatorul de recompense este activ, câștigurile tale vor fi multiplicate.

  • Bonusuri de fidelitate

Bonusurile de loialitate sunt o modalitate de a recompensa membrii de lungă durată a cazinoului prin programul lor de loialitate. Aceste bonusuri sunt de obicei acordate atunci când jucătorii ating anumite etape în timp ce joacă jocurile lor preferate de cazinou. Aceste recompense vin în toate formele și dimensiunile și sunt de obicei determinate de acțiunile jucătorului.

  • High Roller Rewards

Unele cazinouri preferă jucătorii care sunt dispuși să facă depuneri masive, așa că oferă bonusuri ridicate. Dacă ești dornic să faci o depunere mai mare, cazinoul te va recunoaște ca VIP, ceea ce îți oferă de obicei acces la tot felul de avantaje și evenimente, precum ar fi turneele gratuite de sloturi în care cazinoul oferă premii în numerar.

ADV

articolul original.

Bugetul județului a fost adoptat cu 19 voturi

2 February 2023 at 17:32
image

În ședința ordinară de astăzi după-amiază, 2 februarie, a Consiliului Județean Neamț cel mai important proiect de pe ordinea de zi a fost aprobarea bugetului pentru acest an.

La proiectul prezentat au fost formulate două amendamente. Primul amendament, formulat chiar de președintele Arsene, viza luarea sumei de 1,1 milioane de lei de la transporturi și alte capitole bugetare și alocarea a 600.000 de lei comunei Ceahlău pentru Unitatea de asistență medico-socială destinată vârstnicilor și 500.000 de lei orașului Roznov pentru un proiect similar. Amendamentul a întrunit 27 de voturi “pentru”, 4 consilieri județeni nu au votat pentru a nu intra în incompatibilitate, iar alți 4 consilieri au votat cu “abținere”.

Președintele CJ Neamț, Ionel Arsene, a întrebat-o pe Maria Apostol, consilier USR, care este motivul pentru care a votat “pentru” la proiectul ce prevedea realizarea acordului cu comuna Ceahlău pentru această unitate de asistență medico-socială, iar la amendamentul pentru buget prin care urmau să fie identificați și alocați banii s-a abținut. Aceasta a motivat prin faptul că nu a avut la dispoziție decât o jumătate de oră pentru a studia atât suplimentările de proiecte la ordinea de zi, cât și cele două amendamente. “Oricum noi ne vom abține și la votul pentru buget”, a punctat Maria Apostol.

Cel de-al doilea amendament formulat de gruparea PNL, care prevedea asigurarea sumelor necesare pentru studiile de fezabilitate și documentația pentru reconstruirea podului de la Luțca, a primit doar 9 voturi și a fost respins, majoritatea din CJ votând “împotrivă”, după modelul președintelui Arsene sau cu “abțineri”. Potrivit consilierului PSD Neculai Pușcașu, președintele Comisiei de buget, în amendamentul liberalilor nu erau precizate capitolele bugetare de la care să fie diminuate sumele cerute și, în plus “Prin Legea bugetului de stat au fost prevăzute deja  sumele necesare pentru podul de la Luțca, prin amendamentul formulat de deputatul Oana Bulai. Așadar, acest amendament nu mai era necesar”.

În final bugetul cu amendamentul PSD a trecut cu 19 voturi “pentru” și 11 “abțineri”.

Veniturile estimate potrivit proiectului sunt de peste 765 milioane de lei, în timp ce cheltuielile depășesc cu 92, 635 milioane de lei această sumă. Diferența va fi însă acoperită de excedentul bugetar de anul trecut, excedent din care vor mai fi acoperite și cele 2 milioane de lei gol de casă rezultat ca diferență între veniturile și cheltuielile secțiunii de funcționare a CJ Neamț, potrivit Referatului de aprobare a proiectului.

De asemenea, din sume defalcate de TVA, în valoare totală de peste 292 milioane de lei vor fi finanțate cheltuieli descentralizate la nivelul județului de peste 152 de milioane de lei. Printre acestea menționăm 4,7 milioane de lei pentru finanțarea unităților de învățământ speciale și 27 de milioane de lei pentru finanțarea posturilor neclericale din județul Neamț.

Pentru eliberarea albiei râului Siret de resturile podului de la Luțca este prevăzut 1 milion de lei, iar pentru refacerea aceluiași pod au fost alocate 2,4 milioane de lei din sume defalcate de TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Din aceeași sursă vor fi acoperite cheltuielile cu drumurile județene, pentru care sunt alocate 18,9 milioane de lei, alte 117,6 milioane de lei sunt pentru echilibrarea bugetului județului și 3,4 milioane de lei pentru finanțarea unor proiecte de investiții și alte cheltuieli.

Angela Croitoru

articolul original.

Alexandru Filip, propunerea primarului Carabelea pentru funcția de manager de destinație

2 February 2023 at 14:40
image

Asociația ”Organizația de Management al Destinație Turistice Piatra Neamț” are manger. Acesta a fost prezentat de primarul Andrei Carabelea, în cadrul unei conferințe ce a avut loc pe 2 februarie la Primăria Piatra Neamț.

Avem un anunț important pentru iubitorii acestui oraș și pentru cei care cred în ideea de dezvoltare turistică a municipiului Piatra Neamț. Poate părea o surpriză ca într-un moment în care sunt atâtea lucrări și atâtea șantiere, să ne gândim la promovarea orașului, însă trebuie să ne gândim să începem de astăzi să pregătim această promovare. Astăzi anunțăm și lansăm ideea unei abordări profesionste a turismului din Piatra Neamț, după mulți ani în care vorbim de Piatra Neamț ca stațiune turistică de interes național. Am plăcerea să vă prezint un profesionist din domeniul turismului, un iubitor al orașului nostru, pietrean, care a demonstrat în antreprenoriat și în turism, în general, că se poate. Vin de la o întîlnire cu reprezentanții HORECA și constat că participă și alți membri, nu neapărat al acestei structuri asociative. Este o invitație la parteneriat pe care o fac fiecăruia, să devină o voce activă și să se implice. Mă bucur că pot anunța public că propunerea mea pentru funcția de manager de destinație este un om care cunoaște foarte bine potențialul turistic al orașului Piatra Neamț. E o propunere pe care o consider viabilă și mă bucur că Alex Filip este interesat să construiască strategia, viziunea de Piatra Neamț-destinație turistică”, a declarat primarul Andrei Carabelea.

Alexandru Filip ete pietrean, a absolvit Colegiul Național de Informatică din Piatra Neamț, apoi Facultatea de Geografie din cadrul Universității București. El s-a declarat încântat de provocare, dar și emoționat de faptul că este acasă. ”Mă voi dedica cel puțin la nivelul așteptărilor. OMD se ocupă de marketingul destinației și de dezvoltarea destinației pe plan intern. Au avut loc toți pașii până s-a putut discuta de un manager de destinație iar propunerea nu poate decât să mă onoreze. Acum ne putem duce la Ministerul Turismului pentru a depune dosarul de avizare, apoi putem să ne așezăm la masa discuțiilor și negocierilor cu celelalte OMD-uri din țară. Obiectivul concret pe care îl setez este creșterea mediei de înnoptare în Piatra Neamț, eu nu pot să accept indicatorul de 1,5, este unul infim, de turism de tranzit, și creșterea volumului de turiști. Voi face asta ca la carte, pas cu pas, cu răbdare dar și cu implicarea mediului privat. Concret, vom valorifica tot ce se poate valorifica în clipa de față ca resursă turistică, vom creiona o serie de rute la pas, astfel încât să-i spunem turistului că Piatra Neamț nu înseamnă numai telegondolă sau Turn. Poți să-i arăți omului că dacă vine la Piatra neamț poate face și altceva, acesta este argumentul pentru care îi spunem vino măcar două nopți să stai.Trebuie să creem o serie de produse noi, cu investiții minimale, realizarea unui brand local la nivel profesionist pe costuri decente, de bun simț. Mi-ar plăcea ca în acest proiect să implic cât mai multă resursă umană din Piatra Neamț”, a punctat Alexandru Filip.

(G.S.)

articolul original.

COMUNICAT DE PRESĂ Deputații PNL Mara Calista, Alin Ignat și Florin Alexe vin în ajutorul tinerilor părinți

2 February 2023 at 13:44
image

Deputații PNL Mara Calista, Alin Ignat și Florin Alexe vor depune două proiecte de lege, pentru a completa pachetul de măsuri pentru creșterea natalității în România, prin care vor veni în sprijinul proaspetelor mămici, precum și a părinților și/sau a persoanelor însoțite de copii cu vârsta de sub 5 ani de zile.

Cele două proiecte de lege abordează două paliere: cel financiar, pentru a încuraja natalitatea, prin ajustarea indemnizației de creștere a copilului; și cel care are legătură cu calitatea vieții părinților și a cultivării respectului prin impunerea unor reguli care prevăd acordarea de prioritate femeilor gravide și/sau părinților care sunt însoțiți de copii sub 5 ani de zile.

Primul proiect de lege care va fi depus în viitorul apropiat se referă la: creșterea limitei minime și maxime a indemnizației de creștere a copilului, respectiv: 

  • ICC minim se va raporta la salariul minim brut pe țară garantat în plată, cuantumul fiind de 60% din valoarea acestuia. 

 Legislația actuală raportează ICC minim la indicatorul social de referință (ISR), a cărui valoare este 525 lei, cuantumul actual al ICC minim fiind 2,5 x ISR (525 lei) = 1312 lei. 

  • ICC minim în proiectul nostru – la salariul minim actual, de 3000 lei, ICC minim devine 1800 lei (60% x 3000 lei) – creștere de aproximativ 500 lei. 
  • ICC maxim se va raporta tot la salariul minim brut, cuantumul fiind de 4 ori valoarea acestuia. 

Legislația actuală prevede un cuantum stabilit aleatoriu, fără vreo fundamentare reală, de 8500 lei, cuantum care nu se actualizează niciodată. 

  • ICC maxim în proiectul nostru – la salariul minim actual, de 3000 lei, ICC maxim devine 12000 lei (4 x 3000 lei) – creștere de 3500 lei a plafonului.

Am modificat astfel raportarea indemnizației de creștere a copilului la salariul minim, având astfel un mecanism de ajustare automat, care oferă o predictibilitate inclusiv în acest domeniu. Viitoarele mame merită să beneficieze de avantaje, mai ales că au muncit pentru asta, pentru a se putea dedica noului născut fără să aibă grija financiară pe cap”, a explicat Mara Calista.

Este un truism să spunem că fenomenul scăderii natalității în România este un lucru îngrijorător, cu atât mai mult cu cât strâns legat de acest fenomen se află o serie de politici publice extrem de importante, cum ar fi sistemul salarizării, cel al acordării pensiilor, pe scurt, viitorul unei comunități întregi. Tinerele familii trebuie să se simtă susținute și încrezătoare, având siguranța financiară de a aduce pe lume copii, dar și certitudinea unei infrastructuri din partea statului român atunci când vorbim de creșe și/sau grădinițe sau chiar serviciile medicale necesare”, a declarat Alin Ignat.

Cel de-al doilea proiect de lege se referă la acordarea de prioritate femeilor gravide și/sau părinților care sunt însoțiți de copii sub 5 ani de zile în momentul în care aceștia se află la coada unei casierii saupentru a accesa un serviciu public sau privat. 

  • Prioritate pentru femeile însărcinate și persoanele care însoțesc copii cu vârsta sub 5 ani la ghișeele/casieriile instituțiilor publice. 
  • Prioritate pentru femeile însărcinate și persoanele care însoțesc copii cu vârsta sub 5 ani la casieriile operatorilor economici sau crearea de casierii dedicate acestor persoane. 
  • Se instituie obligația instituțiilor publice și a operatorilor economici de a amenaja, în spațiile de parcare de pe lângă clădirile acestora și în spațiile de parcare organizate, cel puțin 4% din totalul locurilor de parcare, dar nu mai puțin de 2 locuri, ca locuri semnalizate și rezervate femeilor însărcinate și persoanelor care însoțesc copii cu vârsta sub 5 ani. 

La inițiativa celei mai cunoscute mămici din România, Mirela Retegan, fondatoare Gașca Zurli, am lucrat la proiectul de lege privind acordarea de prioritate persoanelor însărcinate și părinților la casieriile unităților comerciale precum și la ghișeele instituțiilor publice. După adoptarea legii, femeile însărcinate și/sau persoanele însoțite de copii cu vârsta de până la 5 ani vor avea prioritate la casieriile unităților comerciale și ale instituțiilor publice, precum și la serviciile oferite de acestea. De asemenea, propunem amenjarea unor locuri de parcare rezervate femeilor însărcinate și/sau persoanelor însoțite de copii cu vârsta de până la 5 ani”, a declarat deputatul Florin Alexe.

Din păcate, legiferarea unor astfel de măsuri, deși nenecesară la prima vedere, este tocmai atât de necesară dacă ne uităm la viața de zi cu zi, unde femeile însărcinate sunt lăsate să aștepte la cozi cu zecile de minute pentru că nu există vreun indicator care să anunțe că acestea ar avea prioritate. Același lucru este valabil și pentru persoanele însoțite de copii cu vârsta mai mică de 5 ani de zile. Practica nu este una nemaîntâlnită, existând astfel de reglementări care funcționează deja de ani de zile în state precum Portugalia, Franța, Israel, Spania și Peru”, a mai declarat Mara Calista.

Deputat PNL Mara Calista

Deputat PNL Alin Ignat

Deputat PNL Florin Alexe

articolul original.

VIDEO. Incendiu cu victimă la Spitalul Județean Neamț – exercițiu ISU

2 February 2023 at 13:10
image

O simulare de incendiu cu victimă în secția Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț, la etajul V, a bulversat astăzi, 2 februarie, o parte din activitatea instituției. Mai exact, acea parte care ar fi trebuit să se preocupe de aspectele tehnice, cum ar fi restricționarea traficului rutier în jurul spitalului nou, centrul exercițiului ISU Neamț. Nu mult, măcar pe perioada celor 30 de minute cât a durat intervenția pompierilor pentru salvarea victimei de la etajul V, de lângă ATI. Pompierii au înțeles că toate căile de acces din curtea spitalului sunt afectate de șantiere – Oncologie, Policlinică – și și-au lăsat autospeciala în parcarea din față. Echipajul de pompieri a mers pe jos până în spatele pavilionului chirurgical, la rampa de acces a bolnavilor/vizitatorilor, pentru a interveni la incendiul de la etajul V. Restul șoferilor, însă, s-au înghesuit cum au putut, până au blocat aleea care duce spre Morgă, în zona rămpii de la pavilionul chirurgical, unde se derula acțiunea pompierilor.

Cu siguranță șoferii s-ar fi conformat indicațiilor paznicilor spitalului, dacă cineva de la serviciul Tehnic-Administrativ le-ar fi dispus asta. Mai cu seamă că exercițiul derulat de ISU Neamț a fost anunțat cel puțin cu o zi înainte și teoretic spitalul avea timp să se organizeze. Măcar victima n-a mai fost evacuată, altfel transportul ei cu targa până la ATI-ul modular ar fi însemnat un slalom al pompierilor printre mașini și, într-o situație reală, ar fi întârziat mult asistența medicală vitală ce trebuia acordată victimei.

La acest exercițiu au luat parte și câțiva din angajații fiecărei secții. Aceștia au asistat și la demonstrația de stingere a incendiului la tavă, de la final. Câțiva medici și asistenți medicali mai curioși și dornici să învețe cum se face chiar au mânuit stingătorul și au stins incendiul, urmând indicațiile pompierilor.

Cristina Iordache, imagini Bogdan Călian

articolul original.

VIDEO. Conferință de presă. Piatra Neamț – destinație turistică

2 February 2023 at 12:03
image
articolul original.
❌