ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayMedica Academica

Reaccesarea feminității după cancer

12 August 2022 at 09:57

Programul Asociației Imunis ”Feminitate după cancer” a ajuns la a patra ediție. Acesta este dedicat femeilor diagnosticate cu cancer din România, care vor să învețe să își reacceseze și să își vindece feminitatea atât prin întâlniri cu medici specialiști și kinetoterapeuți, cât și prin sesiuni de dans, escaladă, mindfullness, public speaking și stimulare a creativității prin make-up, beauty, stil vestimentar și crearea de aranjamente florale.

La program pot participa femei care în urma tratamentului – operații, chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie, alte tratamente adjuvante – și-au pierdut încrederea în sine, în propriul corp, în partenerul de viață, și-au pierdut libidoul ori un atribut al feminității: sânii, părul, calitatea pielii, unghiile, dantura, suplețea corpului etc.

„La Asociația Imunis se întâmplă un fel de magie, sub puterea lui împreună, viața după cancer e cu râs, cu putere și cu resurse noi. Jucăm după reguli scrise, în vreme ce scriem altele noi, așa că parcurgem cu mult curaj această călătorie cu cancerul. Femeile din program fac pași foarte importanți pentru recâștigarea feminității lor post-diagnostic. Punându-se în centru pe ele ca femei, își schimbă traseul post-diagnostic, le apare dintr-o dată o altă cale de urmat”, spune Cosmina Grigore, președinta Asociației Imunis, supraviețuitoare de cancer mamar din 2013.

Programul cuprinde cinci module teoretice și o serie de întâlniri offline și online în care femeile au parte de experiențe menite să le reîntâlnească cu feminitatea lor:

–           module teoretice, susținute de Cosmina Grigore, special concepute să transforme mentalități; discuții despre procesul de vindecare emoțională post diagnostic, pilonii feminității, procesele de iertare, reintegrare, încredere în sine etc.;

–           întâlniri cu medici specialiști, discuții despre efectele adverse ale medicamentelor pe termen mediu și lung și managementul lor pentru un stil de viață mai bun;

–           întâlniri cu un kinetoterapeut, discuții și exerciții despre managementul limfedemului, postură corectă, respirație etc.;

–           atelier cu un master florist, menit să le ajute pe femei să se reîntâlnească cu feminitatea, delicatețea, creativitatea lor;

–           întâlniri de escaladă, menite să le ajute pe femei să creadă din nou în ele, să își cultive curajul, dar și să își dezvolte masa musculară;

–           întâlnire cu stilist vestimentar. Vestimentația post cancer este un subiect tabu în rândul femeilor care au trecut prin mastectomie sau care au dezvoltat limfedem la brațe sau picioare. Adaptarea stilului vestimentar, alături de un stilist, ajută mult la redobândirea feminității și încrederii în sine;

–           întâlniri cu un expert de beauty, menite să ajute femeile să învețe să își îngrijească pielea, tenul, mai ales după efectele adverse ale unor medicamente;

–           întâlnire cu un make-up artist, menită să le redea femeilor încrederea în ele.  Unele femei își pierd complet sprâncenele sau genele în timpul tratamentului;

–           ședință foto menită să le motiveze și să le ofere un tablou unic, parte din procesul de rescriere a feminității lor;

–           sesiuni de dans, menite să le activeze și să le creeze context de reîntâlnire cu feminitatea lor; cu beneficii atât la nivel fizic (sistem limfatic, musculatură, oxigenare țesuturi), cât și la nivel mental-emoțional;

–           masterclass de Public Speaking menit să le redea femeilor încrederea în ele și în modul în care comunică;

–           întâlniri cu un trainer de Mindfulness;

–           sedință foto cu femei care au trecut prin cancer; protagonistele au purtat rochii de designer;

–           retreat de feminitate cu discuții și tehnici practice.

„Considerăm că este extraordinar de importantă refacerea pilonilor feminității pentru femeile diagnosticate cu cancer, atât pentru evoluția tratamentului lor, cât și pentru evoluția lor pe termen lung și pentru modul în care reușesc să își refacă stilul de viață”, a explicat Cosmina Grigore, președinta Asociației Imunis.

Printre beneficiile programului ”Feminitate după cancer” se numără: remodelarea modului în care femeile se percep post diagnostic: relația cu corpul, cu sinele, cu atributele feminității, cu partenerul, cu viața; creșterea complianței la tratament; creșterea șanselor de supraviețuire prin generarea de emoții bune, de oxitocină, prin sentimentul de apartenență la o comunitate de femei care se vindecă; creșterea calității vieții; schimbarea mentalităților și construirea unei moșteniri sociale, mental și emoțional capabilă să primească altfel viitoarele generații de femei diagnosticate cu cancer; recâștigarea încrederii în sine crește dorința pacientei de a fi bine, de a rămâne în remisie și, pe termen mediu-lung, ajută la reintegrarea ei în societate și în viața profesională.

Alte proiecte ale Asociației Imunis sunt: Imunis Dragons, Curanderas (clase de gătit mâncare spaniolă în limba spaniolă), Mindfulness cu Ștefan, Igienă Orală, Money for Great Hearts – Antreprenoriat după cancer sau Ride ON. Asociatia Imunis a fost înființată în 2016 și are ca scop schimbarea de mentalități despre viața cu cancer a pacienților din România.

articolul original.

România, cea mai puțin deprimată țară din lume, potrivit cifrelor raportate

11 August 2022 at 09:11

În timp ce la nivelul Uniunii Europene depresia este o problemă tratată cât se poate de serios, România, cel puțin la nivelul cifrelor raportate de autorități, este cea mai puțin deprimată țară din UE.

Cele mai recente statistici Eurostat arată că cele mai multe cazuri de depresie cronică din lume au fost raportate, în 2019, de Slovenia (15,1% din populație), Portugalia (12,2%) și Suedia (11,7%). La capătul opus se găsesc Malta (3,5%), Bulgaria (2,7%) și România (1%). Ar fi un lucru cu adevărat îmbucurător, dacă nu ar ascunde probleme profunde de prejudecăți și o obișnuință de a ascunde sub preș astfel de afecțiuni ”nedemne”, este de părere Beatrice Popescu, psihoterapeut în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Nu doar că cifrele nu par desprinse din realitate, dar efectele psihologice ale pandemiei au determinat o creștere masivă la nivel global a incidenței anxietății și depresiei, iar medicii încearcă tot mai des să atragă atenția asupra efectelor ”pandemiei tăcute”, așa cum a fost numit fenomenul de specialiști.

”Ne-am obișnuit că trebuie să facem ”bine”, dar e normal să nu fii în fiecare zi bine și e normal să vorbim despre asta! Neadresarea unor tulburări psihice sau emoționale la timp poate conduce la deteriorarea relațiilor de familie, de cuplu, profesionale, academice, până în punctul în care se poate produce o alienare, un divorț, pierderea locului de muncă, demisia sau renunțarea la studii. O tulburare psihică netratată la timp poate avea consecințe sociale dezastruoase. Tipic deja este cazul adultului care își tratează depresia sau anxietatea cu alcool, în loc să recurgă la ajutorul unui medic psihiatru. Este nevoie de un anumit tip de educație anti-stigmatizare pentru că, din păcate, mulți oameni simt că ar putea fi stigmatizați dacă recunosc că au un disconfort psihic sau o tulburare emoțională. Fiecare om are dreptul la o viață mai bună, fără simptome invalidante sau stări emoționale dificil de gestionat”, explică psihoterapeutul Beatrice Popescu.

Specialistul consideră că, în primul rând, autoritățile ar putea fi mai active în organizarea campaniilor anti-stigmatizare. Aceasta, în condițiile în care mulți oameni evită să ceară ajutorul unui specialist în sănătate mintală din cauza unor prejudecăți moștenite de la părinți, de la grupul de prieteni sau din mediul lor profesional.

”De asemenea, ar fi nevoie de o mai mare implicare în oferirea unor servicii acoperite de casa de asigurări, de oferirea unor plafoane mai generoase, în așa fel încât dacă un pacient cere ajutor, să i se ofere sprijin continuu, nu doar o intervenție scurtă. Totodată, foarte mulți oameni rămân neasistați în lipsa educației rudelor sau aparținătorilor care nu recunosc simptomele unei depresii, deci conceptul cel mai util în conștientizarea nevoilor de sănătate mintală rămâne educația. Încă de la orele de dezvoltare personală din gimnaziu sau liceu ar putea fi introduse în curriculum anumite concepte de sănătate mintală”, a menționat Beatrice Popescu.

În plus, un aspect de ajutor ar fi ca medicii de medicina muncii să se poziționeze ca aliații angajatului, nu ca aliații angajatorului și să recomande investigații suplimentare angajaților care acuză simptome psihice sau de burnout, este de părere psihoterapeutul.

articolul original.

Alianța Națională pentru Boli Rare România – 15 ani de activitate

10 August 2022 at 08:47

Crearea unui registru național de boli rare, extinderea screeningului neonatal, rambursarea mai rapidă a terapiilor, Legea bolilor se află în continuare printre obiectivele și provocările Alianței Naționale pentru Boli Rare România (ANBRaRo) care împlinește 15 ani de activitate.

În acest interval, ANBRaRo a organizat șapte conferințe internaționale de boli rare, 15 campanii de Ziua Bolilor Rare, 10 Școli de Boli Rare pentru Jurnaliști, 12 conferințe Europlan pentru monitorizarea implementării Planului Național de Boli Rare și multe alte activități pentru pacienți. Chiar și în anul 2022 au fost inițiate mai multe grupuri de lucru pe domeniul bolilor rare la nivelul Ministerului Sănătății, iar lista de medicamente orfane a fost actualizată.

”Profilul nostru de țară pentru bolile rare arată că avem: Program național de boli rare din anul 2008, Consiliu Național de Boli Rare din 2013, Plan Național de Boli Rare integrat în Strategia Națională de Sănătate din 2014, 32 de Centre de Expertiză acreditate din 2017, o rețea națională pentru anomalii congenitale cu sau fără dizabilități intelectuale, Centrul NoRo – centru de expertiză acreditat, membru în ERN ITHACA, dar și centru resursă de boli rare membru în RareResourceNet – Rețeaua Europeană a Centrelor Resursă pentru Boli Rare, 19 Centre de Expertiză prezente în 11 Rețelele Europene de Referință”, a afirmat Dorica Dan – președinte ANBRaRo.

Alianța a fost înființată la inițiativa Asociației Prader Willi din România printr-un proiect finanțat de CEE Trust în anul 2007. Pentru înființarea Alianței, și-au reunit eforturile 32 de membri fondatori, dintre care nouă organizații de boli rare și grupuri de pacienți pentru care boala era atât de rară încât nu exista o asociație.

În prezent, ANBRaRo reunește 52 de asociații de pacienți cu boli rare la nivel național, scopul comun fiind acela de stimulare a creșterii responsabilității comunității față de pacienții afectați de boli rare prin implicarea actorilor sociali din acest domeniu: pacienți, familii, specialiști, colaboratori și reprezentanți ai autorităților.

La nivel național, ANBRaRo este membră în COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice), iar la nivel internațional, membrî activă în EURORDIS – Rare Diseases Europe și în RDI – Rare Diseases International.

articolul original.

Ministerul Sănătății: Grupul de lucru pentru reformarea asistenței medicale primare se va întruni săptămânal

9 August 2022 at 08:17

Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală primară, atât preventive cât și curative, creșterea accesului populației la acest tip de servicii, reducerea birocrației și o politică pe termen mediu privind dezvoltarea resurselor umane în asistența medicală primară reprezintă condițiile esențiale pentru asigurarea accesului universal la servicii de sănătate, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății care a creat un grup tehnic de lucru pentru elaborarea planului de măsuri necesare reformării asistenței medicale primare.

Prima ședință a grupului tehnic a fost condusă de Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. Grupul este este coordonat de secretar de stat conf. dr. Adriana Pistol și include, alături de reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, reprezentanți ai Societății Naționale de Medicină de Familie, ai comisiei consultative de medicină de familie a Ministerului Sănătății, reprezentanți ai organizațiilor pacienților cu boli cronice sau cu activitate relevantă în activitățile de prevenție.

Grupul de lucru se va întruni săptămânal pentru a analiza documentele realizate pentru fiecare din obiectivele menționate și va apela, în funcție de necesități, și la alte organizații sau persoane cu expertiză în domeniu.

articolul original.

Studiu: Românii nu merg la dermatolog, deși cunosc efectele cancerului de piele

8 August 2022 at 08:05

Doar 43% dintre români obișnuiesc să meargă la medicul dermatolog, potrivit unui studiu de percepție realizat de Reveal Marketing Research pentru Fundația pentru Sănătatea Pielii. Totuși, campaniile de conștientizare privind sănătatea pielii au făcut ca românii să fie mult mai bine informați astfel că, în iunie 2022, 92% spuneau că au auzit de cancerul de piele. Din păcate, însă, informațiile asimilate nu sunt întotdeauna aplicate în viața de zi cu zi.

”Deși sunt mai bine informați, pacienții nu fac controale regulate și ajung târziu la medic, atunci când primele semne ale pielii au devenit deja leziuni în evoluție gravă. Acest lucru a fost amplificat și de perioada pandemiei, în care oamenii au avut acces restricționat la serviciile medicale, iar încrederea în personalul medical a scăzut”, a afirmat Dr. Mihaela Leventer, Preşedinte al Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii.

Dacă în anul 2016, când a fost realizat primul studiu de percepție al Fundației pentru Sănătatea Pielii, 87% dintre români auziseră de cancerul de piele, în 2022 procentul a crescut la 92%. Când vine vorba de sănătatea pielii, cei mai bine informați sunt maturii (98%), persoanele cu copii (96%), femeile și persoanele care locuiesc în mediul urban.

În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani se observă un comportament atipic: 64% dintre aceștia nu pot numi tipuri de cancer de piele, iar puținele informații pe care le dețin nu sunt cele corecte. Astfel, 27% consideră în mod eronat că femeile sunt cele mai predispuse la cancer de piele, iar 29% dintre tineri consideră că persoanele cu vârstă cuprinsă între 30 și 50 de ani sunt mai expuse la cancerul de piele. Cu toate acestea, studiul arată că aceștia sunt mult mai responsabili când vine vorba de acțiuni de prevenție și sunt mai precauți decât restul populației atunci când vine vorba de expunerea la factori care pot crește riscul de cancer de piele în contextul pandemic.

În rândul populației generale, se observă un nivel mai scăzut decât în 2016 al interesului pentru verificarea corpului și pentru efectuarea unui control la medicul de familie, generalist sau dermatolog. Astfel, 53% dintre respondenți afirmă că sunt la fel de preocupați de problemele de sănătate ca și înainte de pandemie, iar 42% din totalul eșantionului se declară mai preocupați de sănătate și problemele care ar putea apărea în contextul actual de pandemie, menționând faptul că au conștientizat pericolele la care suntem expuși – diverși virusuri și bacterii. Cu toate acestea, doar 4 din 10 respondenți afirmă că își verifică pielea de pe întregul corp (39%) și alunițele (36%) cel puțin odată pe lună.

Românii nu recunosc toate semnele cancerului de piele

Comparativ cu studiul precedent, în 2022, 65% dintre cei intervievați pot denumi tipurile de cancer, față de doar 45% în 2016, iar cea mai mare creștere este înregistrată în cazul notorietății melanomului. Astfel, 7 din 10 respondenți au auzit de melanom, iar 64% dintre cei care au auzit de melanom consideră că se poate vindeca dacă este depistat la timp – cu 6% mai puțin decât la evaluarea din 2016.

Față de studiul din 2016, numărul persoanelor care recunosc carcinomul ca fiind un cancer de piele a crescut cu 16%. Astfel, raportat la întreaga populație, 24.7% dintre românii cu vârstă cuprinsă între 18 și 65 de ani știu ce este carcinomul, iar 21.3% știu ce este și îl consideră vindecabil, dacă este depistat la timp.

Carcinomul este în continuare alăturat cu imaginea unei alunițe nou apărute, aceasta fiind cel mai des menționată în descrierea manifestărilor. Doar 30% dintre români pot să recunoască și alte manifestări: „o leziune care nu se vindecă”, „o bubă/pată roșie fisurată” sau „o pată colorată aspră la atingere”.

„Unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este un cancer de piele, iar studiile recente indică o evoluție accentuată a incidenței, care ar putea crește la aproape 50% până în anul 2040. Principala cauză o reprezintă expunerea necontrolată la soare pe parcursul vieții – doar 5 arsuri la vârsta copilăriei pot crește riscul de cancer cutanat cu 75%. Dacă pe piele sunt alunițe sau alte leziuni, ele trebuie să fie controlate de către medicul dermatolog, care poate identifica și trata rapid și corect orice afecțiune”, a completat Dr. Mihaela Leventer.

Aproximativ 41% dintre români consideră că persoanele cu pielea deschisă la culoare și culoarea ochilor deschisă care se ard și nu se bronzează sunt mai expuse la cancerul de piele. În realitate, însă, melanomul, cea mai agresivă formă de cancer cutanat, nu ține cont de culoarea pielii și nici de vârstă.

articolul original.

Medicamentele inovatoare reprezintă mai puțin de 25% din tratamentele rambursate

5 August 2022 at 09:14

România se află printre ultimele țări în UE în ceea ce privește proporția medicamentelor inovatoare rambursate (sub 25%), iar timpul care trece de la aprobarea europeană până când acestea sunt disponibile în România este în medie de aproape 900 de zile.

„Accesul la terapiile inovatoare este extrem de întârziat în România, deși s-au înregistrat multe actualizări la lista de medicamente inovatoare începând cu anul 2014. Terapiile noi, care încep să apară și în România, presupun diagnosticare precoce, corectă, o bună monitorizare și screening neo-natal îmbunătățit”, a explicat Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare România în cadrul webinarului „Accesul pacienților români cu boli rare și cancere rare la terapii inovatoare”.

Pentru a fi însă eficientă, inovația trebuie să ajungă în timp util și într-un mod predictibil la cei care au nevoie de ea, a afirmat Ioana Bianchi, External Affairs Director, ARPIM. ”Deși s-au făcut progrese în accesul la medicamentele inovatoare,  după cum se constată și în studiul WAIT 2021 (realizat de IQVIA pentru EFPIA), România continuă să ocupe locuri codașe – față de restul statelor membre ale UE – în ceea ce privește proporția medicamentelor inovatoare rambursate (sub 25%) și durata de la aprobarea europeană în care acestea sunt accessibile pacienților români (în medie 899 zile). Acest lucru are influențe negative atât din punctul de vedere al indicatorilor de sănătate, cât și al celor socio-economici. ARPIM consideră că este necesar un acces echitabil, predictibil și cât mai rapid (maxim un an de la aprobarea europeană) la medicamentele inovative și o politică a medicamentelor care să stimuleze inovația și este deschisă la parteneriate cu asociațiile de pacienți, factorii de decizie și orice alte părți interesate pentru a identifica cele mai bune soluții în acest sens”, a menționat reprezentanta ARPIM.

Screening neonatal

Un prim pas pentru a putea accesa terapii performante și inovatoare este screeningul neo-natal, un program care vizează detectarea presimptomatică prin testarea la scurt timp după naștere pentru afecțiuni care pot fi tratate, dar nu sunt evidente clinic. În prezent, în România avem doar două boli rare care sunt integrate în programul de screening neo-natal. La polul opus se află Italia, unde screeningul neo-natal este inclus în programul național de sănătate și unde se testează pentru 44 de boli rare.

Conform doamnei conf. univ. dr. Raluca Ioana Teleanu, șefa clinicii de neurologie pediatrică din Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu din București, screeningul neo-natal „nu este menit să ofere diagnosticul unei anumite boli, ci să identifice în cadrul unei populații acei subiecți care prezintă un risc mai mare de a fi afectați de o astfel de boală și să permită administrarea timpurie a terapiei adecvate, prevenirea dizabilității pe termen lung sau a morții premature.”

EURORDIS, o organizație care reprezintă peste 1.000 de organizații de pacienți cu boli rare din 74 de țări, recomandă screeningul neo-natal pentru o diagnosticare precoce mai eficientă și mai corectă, în special pentru bolile în cazul cărora se poate interveni și pentru care există tratament sau terapii de suport. De asemenea, screeningul neonatal ar trebui să fie organizat ca un sistem, cu roluri și responsabilități clar definite și modalități de responsabilizare și comunicare integrate în sistemul de sănătate național al fiecărui stat membru.

Un cancer rar este definit ca un cancer care afectează mai puțin de 6 la 100.000 de persoane pe an. Se estimează că 5,1 milioane de persoane trăiesc cu un cancer rar în Europa și că există peste 200 de tipuri de cancere rare, grupate în 12 „familii”. (sursa: RARECARENet). În Europa apar 650.000 de cancere rare anual. În România nu există registre de pacienți, dar se estimează că 25.000 de oameni sunt diagnosticați în fiecare an cu cancere rare și că există un milion de pacienți cu boli rare.

articolul original.

România, una dintre cele mai mici rate de alăptare din Europa

4 August 2022 at 09:42

România are una dintre cele mai mici rate de alăptare exclusivă din Europa, de 12,6%, iar cifrele continuă să scadă.  În Europa, rata medie este de 25%, iar la nivel mondial crește până la 41%.

Potrivit INSP, variațiile sunt importante în diferite zone ale țării, astfel că cea mai mare prevalenţă a alăptării exclusive (16,1%), se întâlnește în macroregiunea 2 (Moldova – Dobrogea), iar cele mai mici, în jurul a 10%, se întâlnesc în macroregiunile 3 şi 4 (Muntenia – Bucureşti, şi Banat – Oltenia). Totodată, analiza subliniază faptul că prevalenţa alăptării exclusive, în mediul urban, este aproape de două ori mai mare decât în mediul rural – 15,4 față de 9,8%.

”Din practica medicală, putem identifica unii factori drept responsabili pentru rata scăzută de alăptare, cum ar fi lipsa de informare asupra beneficiilor laptelui matern asupra copilului, dar și asupra mamei și numărul insuficient de consilieri zonali în alăptare. De cele mai multe ori, pacientele se tem de “furia laptelui”, care reprezintă o frecventă complicație asupra sânului matern în primele săptămâni din cauza din cauza înfundării canalelor de lactație sau a lipsei de golire suficientă a sânului post alăptare a copilului. Un consilier în alăptare cât mai aproape de domiciliul pacientei o poate ajuta și sprijini în această problemă crescând astfel rata de alăptare și sprijinind tânără mamă în procesul de îngrijire a sânului și prevenirea complicațiilor”, consideră Dr. George Diaconu, specialist obstetrică-ginecologie, Royal Hospital.

Un alt motiv de reticență a fost observat în rândul femeilor care au implanturi mamare și se tem că sânii se pot lăsa din cauza alăptării. ”Este adevărat că acest fenomen poate apărea, mai ales în cazul în care alăptarea durează și mai mult de doi ani. În același timp, însă, nu putem să nu remarcăm faptul că, de cele mai multe ori, sânul se lasă după sarcină chiar și în lipsa hrănirii la sân a bebelușului. Acest lucru este cauzat de modificările hormonale din sarcină sau de fluctuațiile de greutate, alăptarea este doar unul dintre posibilii factori, care însă aduce cu el beneficii majore!”, a subliniat medicul.

Avantaje pentru mamă

Studiile realizate în ultimele decenii au demonstrat faptul că lactaţia şi alăptarea sunt benefice și pentru mamă, nu doar pentru bebeluș, având în vedere că reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare, susțin specialiștii.

”Studiile susțin ipoteza că alăptarea are rol de protecție pentru mamă, astfel alăptarea până la cel puțin 12 luni a fost asociată cu un risc redus de carcinom mamar și ovarian cu 26% și, respectiv, 37%. Totodată, hrănitul la sân al copilului a fost asociat cu un risc de diabet zaharat de tip 2 de 32% mai scăzut, cu o durată mai lungă de amenoree. De partea cealaltă, durata mai scurtă a alăptării a fost asociată cu un risc mai mare de depresie postpartum”,  a explicat Dr. Diaconu..

Creșterea ratei de alăptare au putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul la sân

Mai mult, conform estimărilor făcute de OMS, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. Acest lucru ar putea contribui cu atât mai mult cu cât, în România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, această afecțiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer.

articolul original.

Spitalul Clinic Filantropia, decorat cu artă urbană

3 August 2022 at 10:03

Asociația SAMAS, împreună cu ASSMB și Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, celebrează anul acesta Săptămâna Mondială a Alăptării (1-7 august) prin artă. Pe 3 august, a avut loc inaugurarea oficială a unei picturi murale pe tema alăptării, care susține mesajul WABA (World Alliance for Breastfeeding Action) de anul acesta: Step up for breastfeeding: Educate and Support!

Lucrarea de artă urbană aduce tuturor aminte că alăptarea este un act firesc, frumos și esențial, primul mare și irepetabil cadou de bunăstare pentru bebeluș și că mamele au nevoie de tot sprijinul nostru, pentru a le oferi nou-născuților lapte matern, cea mai solidă bază a unei sănătați optime pentru întreaga viață.

”După 2 ani în care multe mame au fost private de normalitatea de a-și ține bebelușul la piept și a-I hrăni natural, din cauza pandemiei de Coronavirus și a restricțiilor medicale impuse de aceasta, mesajul WABA (World Alliance for Breastfeeding Action) de anul acesta ne amintește tuturor că, deși alăptarea este cel mai frumos și firesc mod de a hrăni un bebeluș, mamele au nevoie mai mult ca oricând de susținerea noastră, a tuturor – cadre medicale, parteneri, societate – pentru a le oferi copiilor lor acest drept natural, cu efecte protective pentru întreaga viață“, a afirmat Ana Măiță, purtător de cuvânt al Asociației SAMAS și consilier pentru drepturile mamelor.

Pictura, realizată de artiștii Fâs Fâs Art, după o imagine făcută de Eugen Alesiuc, împodobește un perete de 7m x 7m, vizibil pentru toți cei care trec pragul Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, cea mai veche clinică de obstetrică și ginecologie din România, înființată în anul 1813.

articolul original.

MedLife consolidează nișa patologiei oftalmologice

2 August 2022 at 11:21

Furnizorul de servicii medicale private MedLife anunță achiziționarea a 60% din acțiunile clinicii de diagnostic și chirurgie oftalmologică Opticristal din Brașov. Tranzacția, derulată prin Policlinica de Diagnostic Rapid (PDR), vine în completarea serviciilor medicale din hub-ul regional dezvoltat de MedLife în județul Brașov, care ajunge, astfel, să numere 16 unități medicale.

Clinica Opticristal are o experiență de peste 20 de ani pe piața din Brașov, cuprinde atât un centru de diagnosticare a pacienților, cât și un centru de chirurgie oftalmologică, în cadrul căruia se realizează anual peste 2000 de intervenții. Echipele de medici sunt specializate în chirurgia polului posterior, oftalmopediatrie, chirurgie a pleoapei și în tratamentul glaucomului și al diabetului. Blocul operator este dotat la standarde europene și dispune de tehnologii de ultimă generație, printre care un microscop operator și un aparat de facoemulsificare ultrasonică pentru chirurgia cataractei. Totodată, Opticristal este singurul centru specializat din Brașov care realizează intervenții chirurgicale pentru corectarea viciilor de refracție cu ajutorul laserului EXIMER.

Opticristal Brașov a înregistrat la nivelul anului trecut o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro.

Achiziția este parte a strategiei MedLife de concentrare pe segmentele de nișă, a explicat Dorin Preda, Director Executiv, MedLife Group.

“ Am început cu oncologia, devenind, odată cu preluarea OncoCard și Neolife, cel mai mare operator de servicii medicale din România în diagnosticul și tratarea cancerului în România. Am intrat de curând și pe segmentul wellness, prin achiziția Sweat, și continuăm să ne concentrăm și pe alte nișe medicale pentru a acoperi cererea din piață prin expertiză dovedită și excelență medicală. Astfel, prin integrarea în grup a unei clinici medicale monodisciplinare de profil, întregim gama de servicii oftalmologice pe care pacienții le pot accesa în unitățile MedLife”, a explicat Dorin Preda.

Policlinica de Diagnostic Rapid (PDR) este prima companie achiziționată de MedLife, acum mai bine de un deceniu. La momentul respectiv, PDR avea 2 unități și o cifră de afaceri de cca 3 milioane de euro, în timp ce, astăzi, MedLife Brașov este un adevărat hub regional, cu 16 unități medicale și o cifră de afaceri de aproape 30 milioane de euro.

În prezent, MedLife are cel mai mare portofoliu de companii medicale românești integrate în grup, peste 45 la număr, și anunță că are și alte tranzacții în derulare în perioada următoare. Ultima tranzacție anunțată a fost cea pentru Muntenia Hospital, cel mai mare spital privat din județul Argeș, tranzacția fiind în curs de avizare de către Consiliul Concurenței.

articolul original.

Studiu de caz: Screening pentru cancer la Banca Transilvania

27 July 2022 at 06:48

Conform datelor disponibile la nivel european, România înregistrează decalaje majore în ceea ce priveşte vârsta medie la care încep să apară problemele de sănătate, iar speranța de viață este cu șase ani sub media europeană.

Educația în domeniul sănătății și prevenția duc la reducerea costurilor de spitalizare și la scăderea numărului de pacienți cu probleme medicale grave, care pot fi preîntâmpinate sau tratate încă din stadii incipiente. Programul ‘’Screening-ul salvează vieți!’’, desfășurat de Rețeaua de sănătate Regina Maria alături de Banca Transilvania în ultimii cinci ani, are ca scop dezvoltarea unor comportamente sănătoase în rândul angajaților, prin monitorizarea atentă a sănătații și efectuarea screening-urilor anuale, în completarea serviciilor incluse în abonamentul medical.

În urma unei analize privind incidența cancerului în 2016, reprezentanții Banca Transilvania au luat decizia să intervină și să contribuie la sănătatea angajaților prin servicii de prevenție, iar din 2017 au demarat, alături de Rețeaua de sănătate Regina Maria, cel mai amplu program de screening pentru cancer desfășurat într-o companie, în România.

În perioada martie 2017 – martie 2022, au fost realizate aproximativ 14.000 de screeninguri, dintre care 89,5% pentru femei și 10,5% pentru bărbați, iar rezultatele au arătat că 27% dintre persoanele testate au primit rezultate modificate din punct de vedere al parametrilor medicali, iar peste 150 de cazuri au fost maligne sau în stadiu avansat.

‘’E de datoria noastră să promovăm educația medicală și să încurajăm mersul preventiv la medic. Furnizorii medicali privați au o bază totală de 1,8 – 2 milieoane de abonați – persoane tinere, active, și familiile acestora, care pot fi încurajate să adopte obiceiuri sănătoase, prin campanii de prevenție și de screening derulate anual, în parteneriat cu cei mai mari angajatori din România. Suplimentar abonamentelor medicale, companiile pot accesa o multitudine de alte servicii și screening-uri, ca extra-beneficii pentru angajați. Obiectivul nostru este ca fiecare angajat din România să facă cel puțin un screening pe an, iar astfel, în timp, să avem o societate mai sănătoasă, cu o speranță de viață mai mare’’, a afirmat Andreea Minuță, Director Executiv Divizia de Abonamente Regina Maria.

În cadrul programului, 12.500 de screeninguri au fost realizate în rândul femeilor pentru cancer de piele, col uterin, mamar și colorectal, iar 1.500 de bărbați au fost monitorizați pentru cancer de piele, colorectal și prostată. 1% din angajați aveau afecțiune malignă în stadii avansate, intrând imediat în programul de monitorizare și tratament. În total, peste 300 de medici au fost implicați în program, atât din clinicile Regina Maria, cât și din clinicile partenere, din 25 de județe ale țării. De asemenea, au fost organizate sesiuni de informare cu medici din Rețea la sediile Băncii Transilvania, pentru a explica programul și a sublinia importanța prevenției prin screeninguri care pot salva viața.

La cinci ani de la începerea programului ‘’Screening-ul salvează vieți!’’, din cele aproximativ 14.000 de screeninguri, 13.000 de teste au fost făcute în clinicile Rețelei, iar restul în clinicile partenere sau în sediile Băncii Transilvania. Rezultatele arată că 81% dintre angajați au primit analizele în parametri normali, iar pentru 19% rezultatele au arătat parametri modificați. Proiectul „Screeningul salvează vieți” este în continuare disponibil pentru angajații BT, dar și pentru companiile din portofoliul Regina Maria, la nivel național.

articolul original.

Pictură murală susține mesajul Săptămânii Mondiale a Alăptării

29 July 2022 at 04:22

Asociația SAMAS celebrează anul aceasta Săptămâna Mondială a Alăptării (1-7 august) prin artă. Pe 3 august va fi inaugurată o pictură murală pe tema alăptării, care susține mesajul WABA (World Alliance for Breastfeeding Action) de anul acesta: ”Step up for breastfeeding! Educate and Support!”

Pictura, realizată de artiștii Fâs Fâs, decorează un zid al Spitalului Clinic Filantropia, cea mai veche clinică de obstetrică și ginecologie din România, și aduce tuturor aminte că este nevoie de educație pentru a accepta alăptarea ca pe un act normal și firesc și că mamele au nevoie de tot sprijinul societății pentru a le oferi nou-născuților un start bun și o șansă în plus la o sănătate optimă.

articolul original.

Cum afectează valul de caniculă pacienții oncologici

28 July 2022 at 04:44

Pentru pacienții oncologici, care sunt deja deshidratați în urma efectelor adverse ale tratamentului, canicula și dificultățile de hidratare reprezintă un risc cu atât mai mare, explică specialiștii.

Când vine vorba de lupta cu canicula, cea mai mare provocare pentru pacienți este să rămână hidratați. În primul rând, atât cancerul, cât și efectele adverse ale tratamentului pot diminua lipsa apetitului și a senzației de sete. Mai mult, vărsăturile, scaunele dese sau greața cauzate de chimioterapie sau radioterapie fac ca aceștia să fie oricum deshidratați. Cu atât mai mult, într-o perioadă caniculară, problemele se accentuează”, a explicat Dr. Dan Pop, medic specialist radioterapie în cadrul spitalului Medisprof.

Din păcate, oricât de mare ar fi temperatura de afară, o baie în mare sau în piscină nu este recomandată pentru pacienții care urmează un tratament oncologic. ”Pe parcursul iradierii, trebuie evitat contactul tegumentului iradiat cu substanțe iritante, iar apa sărată sau clorul din apă pot avea acest efect. Totodată, pacienții oncologici au imunitatea scăzută și sunt predispuși infecțiilor, iar o piscină reprezintă un pericol din acest punct de vedere, dacă apa nu este curățată corespunzător”, a menționat medicul.

În aceste condiții, pacienții oncologici sunt sfătuiți să respecte recomandărilor primite din partea medicului și, mai ales, pe parcursul iradierii, să evite expunerea la soare a zonei iradiate. ”În general, recomandăm abstinența de la expunerea la soare a tegumentului din zona iradiată în următoarele luni post-procedură pentru faptul că tegumentul iradiat este mult mai sensibil la acțiunea nocivă a radiației solare. În plus, loțiunile de protecție solară trebuie folosite de orice persoană care intenționează să se expună la soare și trebuie aleasă o cremă cu un factor de protecție cât mai mare”, a adăugat medicul specialist.

Astfel, pacienții trebuie să fie atenți la semne precum amețeala, frisoane, slăbiciune sau crampe musculare, piele uscată sau fierbinte, iar dacă le observă trebuie să ia măsuri pentru a se hidrata.

articolul original.

Îngrijirea personală scade costurile sistemelor de sănătate europene

25 July 2022 at 09:05

Dacă produsele și serviciile de îngrijire personală nu ar fi disponibile, am avea nevoie de încă 120.000 de medici de familie în Europa chiar acum; alternativ, fiecare medic ar trebui să lucreze mai mult cu 2,4 ore în fiecare zi, potrvit unui studiu despre impactul economic și social al îngrijirii personale citat de RASCI, asociația reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripție medicală, suplimente alimentare și dispozitive medicale pentru îngrijire personală.

Începând cu 2019, Organizația Mondială a sănătății a introdus „Luna Îngrijirii Personale”, care începe în data de 24 iunie și se încheie cu Ziua Internațională a Îngrijirii Personale (24 iulie), pentru a susține inițiative regionale și naționale menite să încurajeze implementarea de practici coerente și intervenții extinse de îngrijire personală.

„Data aleasă pentru Ziua Îngrijirii Personale simbolizează faptul că beneficiile îngrijirii personale se aplică 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Cu alte cuvinte, ne bucurăm de acestea pe tot parcursul vieții, nu doar într-o singură zi, la fel cum eforturile noastre de promovare a îngrijirii personale ca opțiune eficientă pentru sănătate nu se opresc la această dată. O dovadă în acest sens o reprezintă campania educațională <<Despre sănătate, cu responsabilitate>>, al cărei scop este acela de a crește nivelul de educare a publicului general privind gestionarea propriei sănătăți, prin utilizarea responsabilă a medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, suplimentelor alimentare și dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală”, a explicat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

Îngrijirea personală este practica indivizilor care își îngrijesc propria sănătate folosind cunoștințele și informațiile disponibile. Aceasta implică un proces de luare a deciziilor care responsabilizează indivizii să aibă grijă de propria sănătate în mod eficient și convenabil, în colaborare cu profesioniștii din domeniul sănătății, după cum este necesar. Îngrijirea personală include recunoașterea simptomelor unei afecțiuni, precum și abilitatea de a recunoaște dacă este necesară implicarea unui profesionist în domeniul sănătății pentru adresarea acestora. Totodată, aceasta include și automedicația rațională, respectiv utilizarea responsabilă a medicamentelor, fie că se eliberează cu sau fără prescripție medicală, a suplimentelor alimentare și a dispozitivelor medicale.

„Cea mai mare provocare este aceea de a îi face pe oameni să realizeze că este nevoie să punem accentul pe prevenție, în loc de tratament, pentru a le ușura viața și a le oferi mai multe oportunități de a avea grijă de propria sănătate”, a adăugat Diana Mereu.

Studiul citat de RASCI arată că sistemele de sănătate din Europa economisesc 34 de miliarde de euro pe an datorită utilizării produselor de îngrijire personală în gestionarea propriei stări de sănătate de către cetățeni. Potrivit cercetării, europenii își autogestionează în fiecare an 1,2 miliarde de afecțiuni minore.

Același studiu arată că îngrijirea personală reduce, de asemenea, povara asupra sistemelor de sănătate, permițând medicilor să se concentreze asupra cazurilor mai complexe și mai grave.

RASCI susține administrarea responsabilă și avizată de medicamente eliberate fără prescripție medicală, suplimente alimentare și dispozitive medicale pentru îngrijire personală, prin informarea corectă și educarea pacienților şi consumatorilor români.

articolul original.

Investiții pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale

21 July 2022 at 08:41

Ministerul Sănătății va gestiona investiții în dotarea spitalelor publice cu echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții asociate asistenței medicale, cu fonduri din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Data lansării apelului de proiecte este 30 septembrie 2022. În urma selecției proiectelor depuse, minim 25 de unități medicale publice vor putea fi finanțate cu fonduri în valoare totală de peste 150 de milioane de euro. Valoarea maximă nerambursabilă a finanțării alocate per proiect este de  aproximativ 6 milioane de euro.

Se vor finanța lucrări de reabilitare/modernizare/extindere a infrastructurii existente pentru organizarea în unitățile medicale de spitalizare continuă a unor structuri funcționale pentru izolarea/gruparea și tratarea pacienților cu infecții asociate asistenței medicale (IAAM). De asemenea, se pot primi fonduri pentru dezvoltarea laboratoarelor de referință și a celor cu capacitate de investigații și analize de microbiologie specializate, precum și pentru achiziționarea de echipamente și sisteme destinate reducerii infecțiilor nosocomiale.

Poate depune proiecte orice entitate publică în cadrul căreia funcționează o unitate sanitară având  laboratoare de microbiologie, bloc operator, secții de terapie intensivă, secții de chirurgie, obstetrică-ginecologie, gastroenterologie, secții de arși sau de boli infecțioase.

În plus, Guvernul României a aprobat înfiinţarea Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (IAAM). Acesta va propune Ministerului Sănătății adoptarea de noi acte normative sau modificarea celor în vigoare, în vederea realizării acțiunilor cuprinse în Planul național de prevenire a IAAM și în Strategia națională de prevenire și limitare a IAAM. De asemenea, Comitetul va elabora, anual, un plan naţional de informare publică cu privire la ceea ce reprezintă infecţiile asociate asistenţei medicale, modalităţile de apariţie, măsurile de prevenire, inclusiv responsabilităţile pacienţilor şi aparţinătorilor acestora.

Din componența Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale vor face parte, alături de reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Institutului Național de Sănătate Publică, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției / Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informații, Academiei Române, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociației Municipiilor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Comunelor din România.

Activitatea comitetului va fi sprijinită de un grup de zece experți.

articolul original.

Pacienții cu boli rare și cancere au nevoie de îngrijire multidisciplinară și intersectorială

20 July 2022 at 09:09

Diagnosticul tardiv sau incorect în cazul bolilor și cancerelor rare, lipsa unei expertize clinice, accesul insuficient și inegal la terapii și îngrijire, numărul foarte limitat de studii clinice, lipsa registrelor de pacienți și a băncilor de țesuturi sunt argumente care susțin nevoia de implementare a Strategiei Naționale de Sănătate, a Planului Național de Cancer și Planului Național de Boli Rare. În România nu există registre de pacienți, dar se estimează că 25.000 de oameni sunt diagnosticați în fiecare an cu cancere rare și că există un milion de pacienți cu boli rare.

„Bolile rare și cancerele rare fac parte din Planul Național de Boli Rare și Planul Național de Cancer și sunt integrate în obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate Publică. Iar ce așteptăm noi, cu toții, pacienții, este implementarea acestora și finanțarea lor” a declarat Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare România în cadrul unui webinar numit „Strategia națională pentru boli rare și cancere rare”.

Dacă o tumoare este rară, poate fi mai dificil de diagnosticat sau poate fi diagnosticată incorect pentru că nu a mai fost întâlnită în practică. Pacienții afectați de cancere rare și boli rare au nevoie de o îngrijire multidisciplinară și intersectorială.

„Având în vedere că toate cancerele la copii sunt boli rare, cancerele rare sunt boli rare și cancerele rare reprezintă 24% dintre cazurile noi de cancer, Asociația Română de Cancere Rare în parteneriat cu Alianța Națională pentru Boli Rare România, Consiliul Național pentru Boli Rare și SRGM, Comisia de Genetică Medicală și Comisia de Oncologie a solicitat integrarea cancerelor rare în Planul Național de Boli Rare. Această solicitare a fost transmisă Ministerului Sănătății de către Dorica Dan – președinta ARCrare și din fericire a fost acceptată integral. Pentru binele pacientilor nostri, sperăm să putem implementa cât mai curând toate obiectivele propuse în acest Plan”, a afirmat prof. dr. Maria Puiu.

Printre obiectivele Planului sunt: reducerea ratei de mortalitate la pacienții cu cancere rare, diagnosticarea cât mai precoce și stadializarea cancerelor rare, inițierea unui Program național de screening familial, introducerea unui program complex de testare histopatologică și genetică, monitorizarea pacientului cu cancere rare în centre speciale de expertiză, acreditarea acestora, îmbunătățirea accesului la terapii inovatoare și îngrijire în cancerele rare.

„Bolile rare trebuie cunoscute și recunoscute de sistemele naționale de sănătate cu scopul de a fi înțelese corect, de a beneficia de diagnosticare timpurie și tratament personalizat adecvat. Cunoașterea și recunoașterea bolilor rare facilitează organizarea și dezvoltarea unui cadru politic dedicat acestor patologii oferind persoanelor afectate și familiilor lor speranța și confortul unei îngrijiri integrate”, a explicat prof. dr. Emilia Severin.

Principalele probleme care ar trebui rezolvate, din perspectiva pacienților cu boli rare, sunt: crearea unui registru național de pacienți, asigurarea unor servicii de telemedicină / dosar electronic, precum și de îngrijire la domiciliu, înființarea unei rețele naționale de centre de expertiză și un centru specific de coordonare, facilitarea obținerii noilor medicamente orfane, acces ușor la asistență medicală fizică, la distanță, transfrontalieră, asigurarea de fonduri pentru implementarea Planului Național de Boli Rare.

Conceptul de cancere rare a fost introdus în SUA de către Institutul Național de Cancer. Un cancer rar este definit ca un cancer care afectează mai puțin de 6 la 100.000 de persoane pe an. Se estimează că 5,1 milioane de persoane trăiesc cu un cancer rar în Europa și că există peste 200 de tipuri de cancere rare, grupate în 12 „familii”. În Europa apar 650.000 de cancere rare anual.

articolul original.

Discounturi la pachetele de screening prin rețeaua ”Regina Maria”

19 July 2022 at 12:26

Rețeaua de sănătate ”Regina Maria” oferă pacienților români discount-uri de până la 30% la pachetele de screening, până pe 31 august, exclusiv în Policlinici, sub îndemnul campaniei ”Ascultă–ți corpul, mergi la medic”. Serviciile incluse în pachete cuprind cele mai importante specialități, adaptate grupelor de vârstă și ținând cont de lifestyle-ul fiecărui pacient.

Pachetele includ consultații și analize de rutină pentru: evaluare prevenție (consult de medicină internă/ medicină generală, ecografie abdominală și EKG), nutriție (consult de nutriție și un set de analize pentru diabet), gastroenterologie (consult de gastroenterologie și ecografie abdominală), obstetrică-ginecologie (consult de obstetrică-ginecologie și o ecografie transvaginală) si reumatologie (consult de reumatologie și un set de analize osteo-articular). Pentru detalii suplimentare, accesați: https://www.reginamaria.ro/asculta-ti-corpul.

De asemenea, numărul tinerilor care se confruntă cu afecțiuni sau boli asociate stilului de viață pe care nu sunt obișnuiți să le comunice specialiștilor este în creștere. Până pe 31 august, studenții cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani beneficiază de pachete de preventie destinate nevoilor lor și stilului lor de viață, cu discount de 30%.

Cele șase pachete destinate studenților au fost special gândite astfel încât să răspundă principalelor probleme medicale cu care s-ar putea confrunta și acoperă mai multe specialități medicale, printre care: dermatologie (Pachetul celor care vor să-i dea block acneei), oftalmologie (Pachetul care știe că azi ești tânăr și mâine nu mai vezi când ți se dă cu seen), endocrinologie (Pachetul care știe că azi ești tânăr și mâine hormonii îți scot peri albi), psihoterapie (Pachetul ăla zen care te atrage dacă ești anxios gen), ginecologie (Pachetul celor care vor să călătorească în siguranță pe muntele Venus) și analize de sânge (Pachetul ăla care știe că azi ești tânăr și mâine ai colesterolul mare).

Pentru a putea accesa serviciile la preț redus, tinerii sunt așteptați în policlinicile REGINA MARIA cu cartea de identitate, unde vor primi discountul la achiziționarea pachetului. Pentru mai multe informații, puteți accesa link-ul: Pachete medicale cu 30% discount pentru studenți | Reginamaria.ro.

Datele unui studiu lansat de PALMED (Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private) în februarie 2022 arată că  medicina preventivă ocupă un rol secundar în România, în timp ce majoritatea pacienților ajung în cabinetul de consult doar în momentul în care afecțiunea este deja avansată.

Limitarea accesului la serviciile de sănătate din perioada pandemiei a alimentat și mai mult comportamentul pacienților de a evita monitorizarea sănătății. Conform unui research Ispos la nivelul anului 2021, aproape jumătate dintre românii din mediul urban au mers mai puțin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%).  În acelasi timp, un sfert dintre români (23%) nu și-au făcut deloc analize de sânge, respectiv 29% nu au apelat la investigații, monitorizări sau ecografii de monitorizare sau prevenție. Datele arată faptul că interesul pentru a merge la medic sau a face analize a fost mai scăzut in rândul bărbaților și al persoanelor cu educație și venituri mai mici, ceea ce a determinat accentuarea urgentelor medicale.  Într-un studiu realizat de aceeași companie de research în 2021, 54% dintre medicii de familie și 68% dintre specialiștii intervievați au observat o creștere a numărului de urgențe/ agravarea afecțiunilor pentru pacienții cronici.

articolul original.

A treia clinică de imagistică a Medima Health din București oferă posibilitatea de a face RMN deschis

18 July 2022 at 12:10

Rețeaua națională de clinici de imagistică medicală și radiologie Medima Health a deschis o nouă clinică în București. Clinica Medima Jiului oferă servicii performante de investigare imagistică prin CT și RMN, investiția în dezvoltarea acesteia fiind de 1,5 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă.

Pentru dotarea clinicii, Medima Health a achiziționat ultima generație de echipamente de imagistică medicală la nivel mondial, unul dintre acestea fiind aparatul RMN Anke OpenMark 5000. Acesta este primul RMN deschis din cadrul rețelei Medima și vine în sprijinul pacienților care suferă de claustrofobie, probleme de mobilitate sau de greutate, oferind examinări RMN mai confortabile și cu durată redusă. Față de RMN-ul convențional, care are aspectul unei capsule, acest tip de RMN are toate laturile deschise și este mai spațios, ceea ce reduce anxietatea pe durata examinării și oferă posibilitatea realizării unor investigații complexe pentru categorii diverse de pacienți, inclusiv copii.

De asemenea, Medima Jiului este echipat cu un aparat CT Anke Anatom Clarity cu 64 slice-uri care aduce un nou standard în investigarea imagistică preventivă și de diagnostic datorită tehnologiilor inovatoare. Acesta permite obținerea unor rezultate de înaltă calitate, folosind o doză redusă de radiație. Pacienții beneficiază astfel de investigații performante, sigure și rapide pentru diagnosticarea afecțiunilor cu o precizie ridicată, încă din stadiul incipient.

„Deschiderea clinicii Medima Jiului face parte din strategia de extindere a rețelei noastre în capitală, iar prin această investiție intenționăm să facilităm accesul pacienților din această zonă rezidențială la servicii de imagistică medicală de top. Noul centru reunește vectorii de performanță cu care ne-am obișnuit pacienții: tehnologie de vârf, echipă ultraperformantă și rezultate prompte și corecte. Totodată, venim în ajutorul pacienților care suferă de claustrofobie, punând la dispoziția lor RMN-ul deschis, astfel încât să poate efectua investigația cu un disconfort minim”, a explicat Prof. Univ. Gheorghe Iana, Director Medical Medima Health.

În clinica Medima Jiului, pacienții asigurați prin CAS vor avea decontare nelimitată pentru cele 7 tipuri de „Monitorizări”, în baza biletului de trimitere de la medicul specialist. Investigațiile de monitorizare se adresează pacienților diagnosticați cu boli oncologice, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli rare, boli cerebrovasculare, boli neurologice sau COVID-19.

Lansată în anul 2020, rețeaua Medima Health a avut o dezvoltare continuă, în prezent deținând 8 clinici de excelență imagistică în București și în țară (Otopeni, Călărăşi, Alba Iulia, Sibiu, Buzău și  Brăila). Rețeaua plănuiește să ajungă la 10 clinici operaționale în 2022, ceea ce o va plasa în topul furnizorilor de servicii de imagistică din România, către finalul anului fiind preconizată finalizarea Centrului de Diagnostic Oncologic din Târgu – Mureş, un proiect care implică o investiţie totală de circa 5,5 milioane de euro datorită complexității dotărilor – PET – CT și RMN 3 Tesla.

articolul original.

Regele Mihai și Regina Ana – gene românești (VII-1)

“Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.” Nicolae Iorga

Ileana, al cincilea copil al cuplului regal Ferdinand și Maria, ajunsă la maturitate, s-a căsătorit cu un partener ce avea în Genom gene mușatine, filiera franceză. Cei șase copii ai Ilenei și ai lui Anton, patru fete și doi băieți, au moștenit genele românești atât de la mamă, cât și de la tată, gene pe care le-au transmis urmașilor.

VII-1. Principesa Ileana

Principesa Ileana, cea mai mică dintre fetele Prințului moștenitor Ferdinand și ale Principesei Maria, s-a născut la București la 5 ianuarie 1909. Naș de botez i-a fost unchiul regal și imperial al mamei, Eduard al VII-lea (1841-1910; 1901-1910). La vârsta de 7 ani, Ileana a plecat în refugiu împreună cu surorile și frații săi, părinți, guvern și parlament, în Moldova, cu puțin timp înainte de a intra trupele germane, austro-ungare și bulgare în București, la 6 decembrie 1916. A plecat atunci toată familia regală, mai puțin Principele Mircea, care cu mare durere și în mare grabă a fost prohodit și înmormântat la Mănăstirea Cotroceni. Trupele inamice erau la porțile Bucureștilor.

Instrucția Ilenei s-a făcut de către profesori particulari, membri ai Curții și ai familiei. Școlarizarea în afara Țării i-a fost accesibilă doar după război; a studiat în Anglia, la Colegiul Heathfield-Ascot, precum surorile sale mai mari Elisabeta și Mărioara.

În timpul refugiului, Ileana a fost alături de mama sa, Regina Maria, și de surorile mai mari, în îngrijirea și alinarea suferințelor răniților din spitalele ieșene. De mică a învățat limbile engleză și franceză de la mamă, iar germana de la tată. A înțeles ce însemna să fii prințesă, avea dezvoltat simțul datoriei și ajutorării celorlalți. Principesa Ileana era altruistă. Regina Maria considera că dintre toți copiii ei, Ileana era singura care merita să poarte coroana regală. “Urmăream atent munca mamei mele cu oamenii din spital, astfel încât m-am apropiat de aceștia într-un fel care nu ar fi fost posibil în împrejurări normale. Pe când aveam doar șapte ani, am început să-mi petrec mult timp cu colonelul Anderson, șeful Crucii Roșii americane în România, și am fost tare mândră să fiu interpretă atunci când distribuia provizii și organiza acțiuni de binefacere în orașe și sate. … Probabil pe vremea aceea s-a născut interesul meu de mai târziu pentru munca de spital, ca infirmieră, pentru că îmi fusese întipărită în inimă nevoia unui asemenea ajutor pentru oamenii de lângă mine.

Și într-adevăr, spiritul altruist al Principesei Ileana s-a văzut atât cât a trăit în România, cât și în Austria, la Castelul Sonnberg, împreună cu soțul Anton și cei șase copii  ai lor; în Austria s-a ocupat de soldații români răniți în cel de-Al Doilea Război Mondial, iar la Bran a condus un așezământ spitalicesc pe care l-a fondat – Spitalul “Inima Reginei Maria”. În Țară, a mai fondat și a îndrumat “Asociația Ghidelor și Ghizilor din România”, cât și “Asociația Creștină a Femeilor Române”. Aceleași preocupări le-a avut și în Austria – până la anexarea din 1938, la Germania, Ileana a fost președinta ghidelor austriece.

Alesul inimii Principesei Ileana a fost Arhiducele Anton von Habsburg-Lothrigen, Prinț de Toscana (Fig. 45 și Fig. 46). Nunta a avut loc la Sinaia, la 26 iulie 1931. Căsătoria a fost un eveniment memorabil, dar care nu a fost ferit de piedici, dat fiind faptul că mirii erau de confesiuni creștine diferite: Ileana era ortodoxă, iar Anton romano-catolic. Ileana își dorea o cununie mixtă: romano-catolică, urmată de una ortodoxă. Doar că Papa Pius al XI-lea (1857-1939; 1922-1939) nu a fost de acord, nici măcar cu o rugăciune ortodoxă. Au urmat demersuri diplomatice. Regele Carol al II-lea l-a trimis la Vatican pe fratele ministrului de externe Dimitrie I. G. Ghica (1875-1967), care era romano-catolic. Monseniorul Vladimir Ghyka (1873-1954) nu a reușit să-l înduplece pe Papă: “Dacă are loc o ceremonie ortodoxă, oricare ar fi ea, el [Papa] nu va acorda dispensa de căsătorie.” Anton aproape că a acceptat doar cununia ortodoxă dorită de Ileana. Însă părinții mirelui au amenințat că în acest caz nu-și vor da binecuvântarea și nici nu vor veni la nuntă.

Soluția salvatoare a venit de la Ileana, care a reușit să domolească orgoliile papei de la Roma, ale  patriarhului de la București cât și ale viitorilor ei socri, de religie catolică. La solicitarea Principesei Ileana, la Mănăstirea Sinaia (23 iulie 1931), Patriarhul Miron Cristea a spovedit-o și a împărtășit-o în cadrul unei mari ceremonii – Sfânta Liturghie – la care au participat Regele Carol al II-lea, logodnicul Anton și mama sa, Blanca de Bourbon, Infantă de Spania (1866-1949), precum și Victoria-Melita de Saxa Coburgh Gotha (1876-1936), sora soacrei mici, și fiica sa Principesa Maria Kirilovna (1907-1951), Regina Maria, Principele Nicolae și surorile sale Elisabeta, ex-regină a Greciei, și Mărioara, regină a Iugoslaviei, și mulți alții.

Trei zile mai târziu, la 26 iulie 1931, are loc căsătoria civilă la Castelul Peleș. Ofițer al stării civile a fost Constantin Hamangiu (1869-1932), ministru al justiției. Pentru Ileana martori au fost Regele Carol II și Principele Friederich de Hohenzollern (1865-1965), șeful Casei de Sigmaringen, iar pentru Anton Arhiducele Franz Josef (1905-1975) și Karl, Prinț de Leiningen (1898-1946; 1939-1946). Cununia catolică a fost oficiată în holul mare al Castelului, iar mireasa a fost adusă la altar de către fratele ei, Carol II. În urma lor veneau Regina Maria și socrul mare, Arhiducele Leopold Salvator (1863-4 septembrie 1931). Slujba a fost oficiată de către Arhiepiscopul de București, Alexandru Cisar (1892-1954;1924-1948), Abatele Vladimir Ghyka – purtător de gene mușatine, de Episcopul Fischer și de Nunțiul apostolic Umberto Kaldewey, trimis special al Papei Pius al XI-lea.

În aceeași zi, după amiază, proaspeții căsătoriți au plecat spre Bran (Fig. 47), pe “Drumul Reginei” Predeal-Râșnov; au fost întâmpinați peste tot de foarte mulți români, care i-au felicitat. După câteva zile, Anton, pe post de pilot la manșa avionului Math-Haviland, împreună cu Ileana, au efectuat un zbor circular deasupra Castelului Peleș – avionul era darul de nuntă din partea Regelui Carol II. Cu același avion arhiducele și arhiducesa au zburat la Budapesta în august 1931, și ulterior la Viena, unde tatăl lui Anton, Arhiducele Leopold Salvator, a încetat din viață, la 4 septembrie. A fost înmormântat în Cripta Imperială de la Mănăstirea Capucinilor, în necropola Casei de Habsburg. Arhiducele Salvator era stră-strănepot al Împăratului Leopold al II-lea (1747-1792; 1790-1792), unul dintre cei 16 copii ai Mariei Theresia (1717-1780; 1740-1780) și ai lui Francis I (1708-1765), Împărat al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1745-1765). Leopold II era frate cu Împăratul Iosif al II-lea  (1741-1790; 1765-1790), cât și cu reginele Maria Antoaneta a Franței (1755-1793; 1774-1792) și Maria Carolina a Neapolului/Cele Două Sicilii (1752-1814; 1768-1814).

Se vorbea prin anii ‘30, prin București, că Regele Carol II a favorizat căsătoria Ilenei cu un arhiduce austriac pentru a o îndepărta din Țară, fiind deranjat de relația apropiată dintre sora sa și Regina Maria, cât și de creșterea popularității Ilenei printre români. Nu este exclusă această ipoteză, dat fiind faptul că nu le-a permis Ilenei și lui Anton de a-și stabili domiciliul în România și nici copiilor de a veni pe lume pe vatra românească. Motivul?! Românii din Transilvania ar fi fost profund revoltați și deranjați de nașterea unui Habsburg în România Mare. Carol II, fost elev al lui Nicolae Iorga, a eludat un adevăr istoric – românii ardeleni au fost oprimați și unii maghiarizați de către grofi și statul ungar, și nu de către “drăguțul de împărat” de la Viena.

Iar noi adăugăm ce nu știa Regele român, faptul că Anton von Habsburg avea în Genom gene mușatine, cu dublă încărcătură, pe linie paternă și maternă, respectiv prin Leopold Salvator von Habsburg și Blanca de Bourbon, Infantă de Spania, cât și quadruplă, prin bunicii atât paterni, cât și materni. Gene românești, filiera franceză, care se regăseau și în Genomul lui Carol II, al fratelui Nicolae și al surorilor Elisabeta, Mărioara și Ileana, gene moștenite de la tatăl lor, Regele Ferdinand I.

Dar să revenim la arhiducele austriac și prinț de Toscana, Anton. În cele ce urmează, prezentăm quadrupla lui moștenire genetică românească, pe care am descoperit-o în urma cercetării întreprinse de către noi (vezi Anexa III).

Astfel, bunicul patern al lui Anton, Karl Salvator de Austria (1839-1892), era fiul lui Leopold II (1797-1870), Mare Duce de Toscana (1824-1859), și al Prințesei Maria Antonia a Celor Două Sicilii (1814-1898; 1833-1859); străbunica Maria Antonia era purtătoare de gene românești – filiera franceză, primite prin mamă (Maria Isabela, Infantă de Spania și Regină consortă a Celor Două Sicilii, 1789—1848; 1825-1830, prin căsătoria cu Regele Francisc I, 1777-1830; 1825-1830), gene mușatine pe care mama sa le-a preluat de la Maria Luisa de Parma (1751-1819), Regină consortă a Spaniei (1788-1808). Maria Isabela de Spania a fost sora Ioaquinei Carlota de Spania, Regină consortă a Portugaliei, stră-străbunică a Anei de Burbon Parma, viitoare soție a Regelui Mihai, respectiv stră-stră-stră-străbunica Regelui Mihai I al României.

Bunica paternă a lui Anton, Maria Imaculata, Prințesă de Bourbon și Cele Două Sicilii (1844-1899), a moștenit genele mușatine  de la tatăl ei, Ferdinand II (1810-1859), care era frate cu Maria Antonia, cât și Rege a Celor Două Sicilii (1830-1859), care la rândul lui le-a preluat de la bunica sa, Maria Luisa de Parma, Regină a Spaniei, prin intermediul mamei, Maria Isabela, Infantă de Spania, Regină consortă prin căsătoria cu Francisc I, Rege al Celor Două Sicilii. Mama lui Francisc I a fost Maria Carolina de Austria, soră a Mariei Antoaneta, regină franceză, și a lui Iosif II, cât și a lui Leopold II, împărați austrieci. Mai trebuie subliniat că Maria Imaculata, bunica paternă a lui Anton von Habsburg, era și ea, precum bunicul patern al lui Anton, Karl Salvator, Arhiduce de Austria, strănepoată a Împăratului Leopold II și stră-strănepoată a Împărătesei Maria Theresia. Soția lui Ferdinand II, Maria Tereza de Austria (1816-1867), și mamă a Mariei Imaculata, era fiica Arhiducelui  Carol, Duce de Teschen (1771-1847), care era fiu al lui Leopold II.

Ambii bunici paterni mai erau strănepoți ai Regelui Spaniei, Carol al IV-lea (1748-1819; 1788-1808), căsătorit cu Maria Luisa de Parma. Carol al IV-lea era frate cu Ferdinand I (1751‑1825), Regele Celor Două Sicilii (1816-1825), dar și cu Infanta Maria Luisa de Spania (1745-1792), Împărăteasă consortă a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1790-1792), prin căsătoria cu Împăratul Leopold II. Cei doi regi: Carol al IV-lea al Spaniei și Ferdinand I al Celor Două Sicilii și Împărăteasa consortă austriacă, Maria Luisa de Spania, au fost copii lui Carol al III-lea (1716-1788), Rege al Spaniei (10 august 1759-14 decembrie 1788), Rege al Neapolului și Siciliei (15 mai 1734-6 octombrie 1759), Duce de Parma și Piacenza (29 decembrie 1731-3 octombrie 1735). Unul dintre frații lui Carol al III-lea a fost Filip (1720-1765), Duce de Parma (1748-1765), fondator al Casei de Bourbon Parma, căsătorit cu Marie Louise Elisabeth de Franța (1727-1759), fiica cea mare a Mariei Leszczynska (1703-1768; 1725-1768) – prin care au intrat genele românești în Casa de Bourbon‚ și a lui Ludovic al XV-lea (1710-1774), Rege al Franței (1715-1774). Ducele Filip și Ducesa Marie Louise Elisabeth au avut două fete: Maria Isabela de Parma (1741-1763), care se va căsători cu viitorul Împărat Iosif II, respectiv Maria Luisa de Parma, viitoare Regină consortă a Spaniei, prin căsătoria cu Carol IV, și un băiat, Ferdinand (1751-1802), viitor Duce de Parma (1765-1802), a cărui soție va fi Arhiducesa Maria Amalia de Austria (1746-1804), Ducesă de Parma (1769-1802), soră cu împărații Imperiului Roman de Națiune Germană Iosif II și Leopold II, precum și cu reginele Franței și Neapolului/Cele Două Sicilii: Maria Antoneta și Maria Carolina. Cei doi împărați, Iosif II și Leopold II, cât și cele două regine, Maria Antoaneta și Maria Carolina, precum și Ducesa Maria Amalia, erau copiii Împărătesei Maria Theresia și ai Împăratului romano-german Francis I.

Transmise prin Ferdinand de Parma și sora sa, Maria Louisa de Parma, și prin urmașii lor, genele mușatine vor ajunge, atât pe linie paternă cât și prin cea maternă, la Blanca de Bourbon, Infantă de Spania (1866-1949), soție a lui Leopold Salvator von Habsburg și mamă a lui Anton, viitor soț al Ilenei de România.

Astfel, bunica maternă a lui Anton a fost Prințesa Margherita de Bourbon Parma (1847-1893), fiică a lui Carlos III (1823-1854), Duce de Parma (1849-1854), și a Prințesei Louisa Maria Theresa d’ Artois (1819-1864), fiică a lui Charles Ferdinand d’Artois, duce de Berry (1778-1820), și nepoată a Regelui Carol al X-lea (1757-1836; 1824-1830), respectiv stră-strănepoată a Mariei Leszczynska și a lui Ludovic al XV-lea. Maria Theresa d’Artois era și nepoată de fiică a Regelui Francisc I a Celor Două Sicilii, Maria Carolina (1798-1870), prințesă a Celor Două Sicilii. Bunica Margherita era sora lui Robert I (1848-1907), Duce de Parma (1854-1859), și implicit mătușă pentru: Prințul Rene de Parma (1894-1962; tatăl viitoarei Regine Ana a României, 1923-2016), Împărăteasa Zitta a Austriei și Regină a Ungariei (1892-1989; 1916-1918), Prințesa Maria Louisa de Parma (1870-1899; 1893-1899) – soția Prințului, ulterior Țar, Ferdinand I al Bulgariei (1861-1948; 1887-1918), și Prințul Felix de Parma (1893-1970), consort de Luxemburg (1919-1964), prin căsătoria cu Charlotte, Mare Ducesă (1895-1985; 1919-1964). Drept consecință, Blanca de Spania era vară primară cu cei enumerați mai înainte, născuți la Parma, iar fiul ei Anton a fost văr de rangul II cu: Ana (consoarta Regelui Mihai), Țarul Bulgariei – Boris III (1894-1943; 1918-1943), Marele Duce de Luxemburg – Jean (1919-2019; 1964-2000) și Otto von Habsburg (1912-2011).

Bunicul matern al lui Anton a fost Carlos de Bourbon, Duce de Madrid, Infante de Spania (1848-1909); pretendent la tronul Spaniei, sub numele de Carlos VII, rege carlist de facto (1868-1909). Carlos a organizat și a condus Al III-lea Război Carlist (1872-1876); după înfrângere, Carlos VII a plecat în exil, în Franța. Ducele de Madrid a moștenit genele românești de la străbunica sa Maria Luisa de Parma, Regină consortă a Spaniei, venite pe linie directă spre el prin bunicul – Infante Carlos Maria Isidro de Spania, Conte de Molina (1788-1855), rege carlist de facto Carlos V (1833-1845), res­pectiv prin tată – Infante Juan, Conte de Montizon (1822-1887), Ioan al III-lea (1861-1868), rege carlist de facto, dar și indirect prin bunica – Infanta Maria Francisca de Portugalia (1800-1834), fiică a Joaquinei Carlota de Spania, Regină consortă a Portugaliei, a cărei mamă era tot Maria Luisa de Parma, nepoată a Mariei Leszczynska. Maria Francisca era soră cu: Pedro I/IV – împărat al Braziliei și rege al Portugaliei, Miguel I – rege al Portugaliei, Maria Isabela de Portugalia – regină consortă a Spaniei prin căsătoria cu Ferdinand VII. Pedro I/IV era străbunicul pe linia maternă a lui Ferdinand I, rege al României, pe când tot străbunic matern era Miguel I pentru Ana de Bourbon Parma, viitoare soție a nepotului regelui Ferdinand I, Mihai I.

În concluzie, subliniem încă o dată că genele mușatine au ajuns în Polonia prin Maria Movilă (Mohylanka); în Franța, prin Maria Leszczynska; în Parma, prin Marie Louise Elisabeth de Franța; în Spania, prin Maria Luisa de Parma; în Cele Două Sicilii, prin Maria Isabela de Spania; în Toscana, prin Maria Antonia de Cele Două Sicilii; în Portugalia, prin Joaquina Carlota de Spania; în Sigmaringen, prin Antonia, Infantă de Portugalia. Și au reintrat în România prin Ferdinand von Hohenzollern-Sigmaringen.

Dar să ne întoarcem la Ileana și Anton, plecați din România în august 1931, stabiliți la Castelul Sonnberg, situat la 50 km de Viena. Până au cumpărat Castelul, în 1934, arhiducele și arhiducesa au locuit la Munchen, apoi la Modling, în Austria. Era o clădire veche de 400 de ani, pe care au modernizat-o, devenind casa lor cea mai frumoasă, după cum spune Ileana, și descrisă inspirat de către una dintre surorile lui Anton: “În centru este o fântână, iar în jurul fântânii se află castelul; în jurul castelului este o insulă; în jurul insulei este un șanț; în jurul șanțului este un parc, iar în jurul parcului curge un râu.

La Castel se muncea din greu, acesta fiind de fapt o fermă, după cum scrie Principesa Ileana în Memorii: “O bună parte din hrana noastră era produsă chiar pe domeniul nostru”. Arhiducele și Arhiducesa creșteau pui, rațe, porci, șapte oi și o vacă, practicau și apicultura, cultivau cartofi, porumb și grâu. Principesa Ileana muncea fizic în gospodăria de la Castel: tundea oile, torcea caierul de lână, precum în România, folosind furca și fusul, croșeta jersee și ciorapi, cosea haine pentru copii cu acul – nu folosea mașina de cusut, culegea fructe și legume pe care le conserva sau usca pentru iarnă. O destindeau grădinăritul, sculptura și pictura. În Țară, după Primul Război Mondial, profesor pentru sculptură i-a fost Ion Jalea (1887‑1983), iar în arta picturii sfaturile le-a primit de la Jean Alexandru Steriade (1880-1956).

Dintre cei șase copii ai Ilenei și ai lui Anton, doar primii doi nu s-au născut la Castelul Sonn­berg. Dar să o lăsăm pe Principesa – Arhiducesa Ileana să ne povestească: “În primii zece ani ai căsătoriei noastre am avut șase copii: Ștefan, născut în 1932; Maria-Ileana (căreia îi spuneam Minola), născută în 1933; Alexandra (Sandi), născută în 1935; Dominic (Niki), în 1937; Maria Magdalena (Magi), născută în 1939, la o lună de la izbucnirea războiului; și Elisabeta (Herzi), născută în 1942.”

Cel mai mult timp familia îl petrecea acasă, drumurile la Viena erau rare. În vacanță mergeau pe malul lacului Worthersee din munții Karawanken. De aici, Ileana aprecia că până la sora sa Mărioara, regina Iugoslaviei, în linie dreaptă, peste munți, erau doar 50 km. La Bled, în Slovenia, era reședința de vară a Casei Regale Iugoslave; aici s-a născut Andrei, cel de-al treilea fiu al cuplului regal iugoslav, la 28 iunie 1929. În vacanță veneau și în România, unde rămâneau câteva săptămâni. În Anglia, pentru a ajunge mai ușor și mai rapid, zburau tot cu avionul primit ca dar de nuntă, pe care îl pilota Anton.

Regina Maria mergea și stătea la Sonnberg din când în când, având în Castel rezervate câteva camere; petrecea aici una sau două luni.

Anul 1938 a fost un an greu pentru Anton și Ileana – anexarea Austriei la Reich și moartea Reginei Maria. Castelul a fost minuțios percheziționat de către SS. Anton era un Habsburg, deci un oponent al pierderii statalității austriece și dușman al Germaniei, dar nu s-a găsit nimic compromițător și acuzator la adresa sa. “Fără să mai avem vreo veste despre mama, am pornit împreună cu Anton într-o călătorie de nouăsprezece ore prin Austria, Ungaria și România. Dimineața aproape devreme am ajuns la frontiera românească și am întrebat grănicerii dacă aveau vești noi de la palat, dar ei au spus că nu aveau nicio veste. Când m-am întors în Austria, zece zile mai târziu, mi-au cerut iertare.

– Dar nu puteam îndura să fim noi cei care să vă anunțe moartea reginei, domniță Ileana! miau spus ei.

Totuși, în dimineața aceia cred că știam, în inima mea, ce se întâmplase, chiar dacă refuzam să recunosc față de mine însămi. Când am ajuns la Cluj, după răsărit, am văzut toate steagurile în bernă. Mama murise la ora cinci, în ziua precedentă, în timp ce eu mă luptam să obțin permisiunea [viza] să mă duc la ea.”

În timpul războiului, după intrarea României în conflagrație, Prințesa Ileana s-a ocupat intens de îngrijirea răniților români, aflați pentru operații și recuperare la Viena. A reușit chiar să deschidă un spital la Castelul Sonnberg, unde erau aduși ofițeri, subofițeri și soldați români care fuseseră operați și se aflau în convalescență, precum și cei programați pentru intervenții chirurgicale reparatorii. A stabilit contacte cu Țara, cât și cu consulatele românești din Viena și Berlin; a mers personal, pe lângă vizitele în spitalele austriece din Viena, Salzburg și Linz, la spitale din Berlin, Dresda, Leipzig, Breslau, Freiburg și Praga, pentru a găsi soldați și ofițeri români care aveau nevoie de asistență medico-chirurgicală.

La un moment dat, situația în Austria s-a degradat atât din punct de vedere economic și ideologic, cât și a războiului; bombardamente din ce în ce mai dese, drumuri nesigure și riscante, mai ales cele ale copiilor, de acasă spre școală și invers, aceștia călătorind cu trenul. În această situație Prințesa Ileana i-a cerut sfatul Prințului Barbu Știrbei (1872-1946), mai ales că, în plus față de cele de mai sus, nu putea rămâne indiferentă la îndoctrinarea nazistă, prin școală, a copiilor săi. Prințul, purtător de gene mușatine, i-a spus foarte hotărât:

“- Trebuie să te hotărăști ce ești: austriacă, nemțoaică sau româncă?

Numai un răspuns puteam avea la o astfel de întrebare și l-am dat din adâncul inimii mele.

– Sunt româncă, i-am spus. Replica lui a fost severă și provocatoare.

– Atunci poartă-te așa cum ai hotărât. Fii româncă!”

Și a fost româncă Principesa Ileana. S-a hotărât să-și aducă copiii în România, la Bran, castel lăsat moștenire de mama sa, Regina Maria. Aici a venit și Arhiducele Anton, în anul 1943, după ce a fost trecut în rezervă din Wehrmacht; în acel an, Hitler a ordonat ca toți ofițerii cu origini nobile să fie reformați. Ofițerii nobili în majoritate erau piloți, căzând deseori victime; lor li se organizau funeralii pe măsura rangului nobiliar, ceremonii funebre ce aveau un efect demoralizator asupra germanilor. Ordinul lui Hitler l-a nemulțumit pe Goering, dar acesta nu a reușit în demersul său de a obține contramandarea.

La Brașov, Principesa Ileana s-a implicat, trup și suflet, în efortul de ajutorare al răniților; a lucrat la Cantina Crucii Roșii din gară; a obținut de la Nicolae Bălan (1882-1955), Mitropolit al Ardealului (1920-1955), clădirea Liceului “Andrei Șaguna” pentru organizarea unui spital al Crucii Roșii. Spital în care Ileana a activat ca simplă infirmieră, după ce a urmat cursurile de la Spitalul Militar.

Principesa Ileana mergea zilnic la Brașov. Așa a mers și în Ziua de Paște, pe 16 aprilie 1944, conducând singură automobilul. În acea Sfântă Zi, după ce a participat la Slujba de Înviere de la Bisericuța din Bran, s-a urcat la volan: “Lăsasem acum deoparte uniforma de infirmieră și eram îmbrăcată în costum popular românesc; fusta cu catrință, brâul alb și o ie brodată, cu mâneci lungi. Pe cap aveam marama lungă, purtată doar de femeile căsătorite. Portul românesc, m-am gândit eu, i-ar face și pe soldați să simtă că era zi de sărbătoare.”

Da, era Ziua de Paște, doar că în acea zi aviația americană a venit asupra Brașovului în două valuri: “Am ieșit în curte [Spitalul Crucii Roșii, liceul “Andrei Șaguna”] ca să mă îndrept spre adăpostul din deal chiar în momentul în care primul val de avioane a trecut pe deasupra. Erau argintii și arătau frumos, proiectate cum erau pe cerul albastru, și pentru o clipă mi s-a părut că nu au nicio legătură cu războiul și distrugerile lui. Apoi, tot cerul s-a inundat de un zgomot înspăimântător și un fum înțepător ne-a înconjurat din toate părțile. Era ca și cum o mână uriașă și impersonală m-ar fi împins cu fața la pământ.” Moartea cobora din cer! După ce primul val și-a descărcat bombele, Ileana a avut prezența de spirit de a salva de la moarte un copil și implicit pe mama lui, care alerga îngrozită în direcția opusă adăpostului: “I-am smuls copilul din brațe, m-am întors și am început să alerg în susul dealului, în timp ce ea mă urma, încă țipând. Am ajuns la adăposturi și am sărit într-un șanț chiar în momentul în care a început să cadă al doilea val de bombe. Când praful s-a mai așezat m-am trezit înconjurată de femei care plângeau și de fete înspăimântate. … Apoi, când am deschis ochii, mai că mi-am pierdut firea, văzând cum în fiecare parte a mea, ele îmi luaseră marama și își acoperiseră cu ele capetele ca și cum se apărau, ca și cum ar fi fost copiii mei.”

Zguduitoare este scena descrisă de către Principesa Ileana. Singura protecție împotriva bombelor ce cădeau din cer era marama românească, atât pentru ea, cât și pentru româncele care o înconjurau și o percepeau ca pe o adevărată mamă ocrotitoare. Putem să spunem că ea, o Prințesă Hohenzollern și Arhiducesă von Habsburg, era în fapt ceea ce i-a răspuns Prințului Știrbei: “- Sunt româncă!”. Era, cum fusese înainte de bombardament, cât și după, o adevărată fiică a poporului român până în ultima ei genă. Genă care într-adevăr era românească, mușatină, fără ca ea să știe.

Distrugerile în oraș, în urma bombardamentului, erau foarte mari, iar străzile erau pline de gropi. “Am găsit gara cu zidurile încă în picioare, dar în rest complet ruinată. Liniile de tren erau și ele doar o masă de oțel îndoit, iar vagoanele distruse și arse erau împrăștiate peste tot. Din rezervoarele cu combustibil țâșneau limbi lungi de flăcări. … Întrucât, din fericire, dispensarul era încă întreg, deși fără ferestre, am putut să mă ocup de câțiva răniți chiar înainte să ajungă ambulanța, folosindu-mă de ceea ce aveam întro trusă de prim ajutor pe care o duceam cu mine întotdeauna.”

De la gară, Ileana s-a dus împreună cu Generalul Nicolae Tătăranu (1890-1953) la Spitalul Militar, “… ca să găsesc acolo o scenă întradevăr îngrozitoare. Vaietele, gemetele de agonie și priveliștile imposibile în care nu puteai distinge bărbat de femeie, mort de viu, erau suficiente încât să înspăimânte pe oricine; totuși, nevoia imperioasă, acel ceva trebuie absolut cu care ne confruntam făcea chiar și cea mai mare oroare insignifiantă. … și, când m-am aplecat, un jet de sânge a țâșnit deodată dintr-o rană mică din pieptul rănitului, iar șuvoiul cald și lipicios mi-a sărit pe gât și apoi mi s-a împrăștiat pe piept. În momentul acela am pus repede podul palmei peste rană și am apăsat tare, dar una din arterele principale era perforată și eforturile mele erau în van. Atunci chiar mi s-au înmuiat genunchii; dar curând, plânsetul unui copil care se afla chiar lângă mine mi-a alungat groaza provocată de sânge, ca să pot să am grijă de el. Bietul micuț stătea întins, fără să fie rănit, pe targă, lângă mama lui moartă, desfigurată. L-am luat de acolo, simțindu-mă încă zăpăcită și cam pierdută, și l-am dus, temporar, în patul unui soldat binevoitor, unde a rămas până târziu, când i-am găsit un loc mai bun. … Așa am continuat să lucrăm toți cei care am fost în stare până am făcut puțină ordine în haosul de acolo; dar între timp începuseră să fie aduși răniți din satele învecinate”. Erau victime colaterale ale celor două valuri de bombardament, nu doar din oraș, ci și din satele din vecinătatea Brașovului!

La sfârșitul primei zile de Paște, 16 aprilie 1944, Principesa Ileana consemnează în Memorii ce a mai făcut: “… și apoi am luat copilul de la soldatul la care îl lăsasem și l-am dus într-o casă de copii. După care am fost liberă să mă întorc la familia mea … . Și atunci Ștefan și Minola au dat buzna în camera mea, palizi și îngroziți. Văzuseră deja destule ca să-și poată imagina cam cum putea arăta Brașovul după o asemenea Zi de Paști și ascultaseră la radioul pe unde scurte comentariile despre știrile zilei. Vocea comentatorului ajunsese la ei …: Orașul Brașov din România și-a primit astăzi ouăle de Paști!” Vă lăsăm pe dumneavoastră să identificați, postum, ce post de radio emitea în timp de război pe unde scurte, post al cărui crainic a transmis în eter această “metaforăsinistră!

Continuarea în numărul următor

*

Bibliografie SELECTIVĂ:

  • Ileana, Principesă de România, Arhiducesă de Austria – Trăiesc din nou; Credința lăuntrică; Introducere la Rugăciunea lui Isus; Tatăl Nostru, Ediția a treia, Editura Humanitas, 2008
  • Scurtu Ioan – “Istoria Românilor în timpul celor patru regi – FERDINAND I”, Editura Enciclopedică, 2011
  • Scurtu Ioan – “Istoria Românilor în timpul celor patru regi – CAROL al II-lea”, Editura Enciclopedică, 2011
  • Ion Dorin Narcis – “Carol al II-lea al României, un rege controversat”, vol 1-5, Muzeul Național PELEȘ, 2020
  • Wolbe Eugen – “Ferdinand I, ÎNTEMIETORUL ROMÂNIEI MARI”, Editura Humanitas, 2006
  • Gauthier Guy – “Missy, Regina României”, Editura Humanitas, 2006
  • Regina Maria a României – “Însemnări Zilnice”, vol. III, IV, Editura Humanitas, 2006
  • Duca I. G. – “Memorii”, Editura Machiavelli, 1992 – 1994
  • Argetoianu Constantin – “Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri”, volumele 1-11, Editura Machiavelli, 1997-1998
  • Lupșor Andreea – Povestea Principesei Ileana, copilul Preferat al Reginei Maria – https://historia.ro
  • ***Movileștii: istorie și spiritualitate românească. Vol I-III, Ed. a 2-a, Suceava: Mușatinii, Sfânta Mănăstire Sucevița, 2013
  • ***Ileana, Principesă a României, https://ro. Wikipedia.ro
  • ***Princess Ileana of Romania, https://en wikipedia.en
  • ***HRH Ileana von Rumanien, g.w.Geneanet.org
  • ***HI&RHA Anton von Ostereich-Toskana, g.w.Geneanet.org
articolul original.

Diamante în praf

14 July 2022 at 08:14

Refolosesc titlul unei cărți în engleză care are prea puțină legătură cu revista noastră – e o carte de beletristică – pentru sintagma din titlu care poate fi aplicată și în sistemul de sănătate românesc, unde se mai găsesc și insule de oameni sau de colective care își respectă profesia și încearcă să facă – chiar dacă nu întotdeauna reușesc, sau nu reușesc atât de plenar și fără compromisuri pe cât și-ar dori – performanță. Într-un loc, da, care prea puțin recunoaște performanța și o încurajează.

Cu toate că avem sute de note de zece la Bac sau sute de absolvenți de zece, realitatea cu care ne confruntăm e că inflația de note de zece nu a dus la performanță, ci doar la autosuficiență și la o degradare permanentă a sistemului, în acest caz educațional, pe medie. Ne întrebăm retoric și cu îngrijorare cine o să ne mai trateze în viitor și, deopotrivă, cum. Vedem limba română schingiuită pe net și cratimele puse invers cu naturalețe, greșeli altădată inacceptabile pentru orice absolvent cu bacalaureat.

Uneori viața, destinul, întâmplarea, Dumnezeu… te aruncă pe coclauri și pe pământuri sărace, arse de soare, lipsite de oameni, de apă, în medii neprielnice în care semințele încolțesc cu greu și trebuie să le inventezi tu condiții favorabile, cu de zece – o sută de ori mai multă imaginație, energie și pricepere decât alții.

Mă uitam la o statistică cu consumurile de apă per capita: Statele Unite 400 l, Marea Britanie 150 l, Germania 200 l, Mozambic 4 litri. Asta e, dacă te naști lângă un râu altfel vezi apa!

Și atunci, cu atât mai meritorie este activitatea unor oameni, care au făcut performanță din piatră seacă, care au crescut o floare în pustiu, care au sfințit un loc prea puțin dăruit. Îmi amintesc cât de importantă era, pentru Micul Prinț, Floarea lui.

E adevărat, cu o floare – două – trei nu se creează luxurianța de la tropice, dar cu siguranță se creează Speranță!

articolul original.
❌