În 7 zile,  tehnicianul Buzăului, Adi Mihalcea, dispută cele mai tari meciuri din cariera lui de manager: „dubla” din barajul de promovare în Liga 1. Întâlnirea este cu UTA, echipă condusă de Mircea Rednic, cel care i-a fost antrenor la FC Vaslui.  

În săptămâna în care a împlinit 46 de ani, Adi Mihalcea, antrenorul lui FC Buzău, nu are timp de petreceri! Duminică, acasă, Buzăul său o întâlnește pe UTA lui Mircea Rednic, în primul meci din barajul de promovare în Liga 1, iar pe 4 iunie, în deplasare se va disputa returul!  

„Mă cam încurcă această zi, nu am nici starea necesară, nici plăcerea în momentul de față de a sărbători, o să decalez un pic o eventuală petrecere și o să mă gândesc doar la primul meci de baraj” -Adrian Mihalcea, antrenor FC Buzău.  

Mihalcea îl va avea de două ori ca adversar pe fostul său antrenor, Mircea Rednic.  

„Îl cunosc bine, am avut ocazia să lucrez cu dânsul la FC Vaslui, tot așa într-un an delicat și am reușit și atunci in extremis să ne salvăm de la o retrogradare. Va fi o întâlnire plăcută dar doar atât până la urmă ne dorim fiecare în dreptul echipei lui să câștige”  -Adrian Mihalcea, antrenor FC Buzău.   

A pregătit-o și pe UTA Arad  

În 2017 și Mihalcea a pregătit-o pe UTA Arad.  

„Am antrenat-o într-o perioadă  când ei erau încă în Liga a II a și își doreau să promoveze. Știu ce atmosferă este la Arad, știu cât de mult suflet se pune în oraș pentru această echipă” -Adrian Mihalcea, antrenor FC Buzău.  

Denis Rusu, cel care va apăra buturile lui FC Buzău în „dubla” de foc cu UTA și-a câștigat locul de titlur înaintea meciului cu Dinamo, din returul acestui play-off. Portarul din Republica Moldova este pregătit 100% de confruntarea cu jucătorii lui Mircea Rednic. „Presiunea e în primul rând  pe cei de la UTA,  ei sunt Liga 1, noi mergem  să ne facem treaba și să facem un meci bun, iar la final să ne bucurăm” -Denis Rusu, portar, FC Buzău.  

Mihalcea este conștient că echipei sale îi va fi foarte greu să treacă de UTA dar nu imposibil!  

„Trebuie să dăm dovadă de caracter, să fim în cea mai bună versiune a noastră și fizică și psihică și atunci vom avea o șansă. Dacă vom încerca și vom fi la jumătate de măsură nu trebuie să sperăm la nimic” -Adrian Mihalcea, antrenor FC Buzău.  

Andrei Blejdea, jucătorul care a trecut și prin curtea echipei din Ștefan cel Mare, speră ca la finalul barajului, echipa din Buzău să fie cea care va promova în prima ligă!  

„Atât mister cât și domnul Rednic au fost jucători emblematici ai lui Dinamo. Sperăm ca la final al nostru va fi cel care va câștiga” – Andrei Blejdea, jucător FC Buzău. 

Primul meci va fi acasă  

FC Buzău va disputa primul meci din barajul de promovare, acasă, duminică, 28 mai, de la ora 14:00, urmând ca returul să se dispute la Arad, pe 4 iunie de la ora 21:00.  

Echipa lui Adi Mihalcea a terminat play-off-ul din Liga a doua, pe locul 5. Prima poziție este ocupată de Poli Iași, urmată de Steaua, Oțelul Galați, Dinamo, iar pe locul 6, Unirea Dej. Poli Iași și Oțelul Galați au promovat direct în Liga 1, iar Dinamo și FC Buzău vor disputa barajul cu echipele din Liga 1, FC Argeș, respectiv UTA Arad. 

„Suntem în fața celor mai dificile meciuri din acest campionat pentru noi. Suntem în fața unor jocuri care ne pot aduce o performanță dorită de toată lumea de aici, din Buzău. În anul acesta echipele de Liga 1 sunt favorite în duelurile cu echipele din Liga a doua. Ce îți dorești mai mult decât să joci cu o promovare pe masă? E ca și cum te-i bate la campionat, pentru mine înseamnă același și același lucru” – Adrian Mihalcea, antrenor FC Buzău.   

Ionuț Mircea Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, fostul ministru Sebastian Vlădescu la 7 ani și 4 luni, iar pentru Cristian Boureanu faptele s-au prescris.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

Update ora 14.00: Sebastian Vlădescu s-a prezentat la Secția 6 de poliție pentru a fi încarcerat

Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 7 ani și patru luni de închisoare cu executare. Decizia este definitivă.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, joi, că rotativa guvernamentală se amână, pentru că nu se va face în timpul grevei din educație. Președintele a subliniat că nu e important dacă se face peste o săptămână sau două, ci să avem o procedură clară și stabilitate.

„Fiind azi joi si greva neincheiata, vom vedea daca reusim sa incepem procedura maine sau peste cateva zile, dar nu asta e important daca acum imediat, sau daca peste o saptamana-doua se face rotatia. Important este sa avem stabilitatea guvernarii”, a zis Iohannis.

Acesta a adăugat că demisia premierului ar trebui să apară „in mod normal, maine, daca greva se finalizeaza”. „Nu cred ca se va face rotatia in timpul unor negocieri, e destul de complicat, se pot lua pe rand”, a precizat șeful statului.

Premierul Nicolae Ciucă trebuia să demisioneze vineri, 26 mai 2023.

Material de opinie de Cezara Dumitrescu, Manager, și Monica Zipiș, Consultant Senior, Impozitare Indirectă, Deloitte România

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emisrecent o decizie prin care stabilește faptul că un contribuabil care își distruge voluntar anumite bunuri, care nu sunt degradate calitativ, din motive care țin de derularea afacerii, nu este obligat să restituie statului taxape valoarea adăugată (TVA) dedusă la momentulachiziției. Cu toate acestea, contribuabilul trebuie să documenteze în mod corespunzător acțiunea de distrugere și să demonstreze că bunurile și-au pierdut orice utilitate în activitățile sale economice.

Concret, în cauza C-127/22 – BalgarskaTelekomunikatsionna Kompania, o companie bulgară din domeniul telecomunicațiilor, instanța europeană a stabilit că, în cazul bunurilor casate și, ulterior, distruse voluntar, dat fiind că au devenit inutilizabile în cadrul activității sale economice, nu există obligația restituirii către stat aTVA dedusă, dacă distrugerea este demonstrată și justificată în mod corespunzător. Curtea subliniază faptul că, pentru a fi demonstrată distrugerea acestor „bunuri improprii utilizării sau vânzării din diverse motive, în special uzura, caracterul defectuos sau chiar caracterul uzat moral sau inadecvat al acestora”, contribuabilul trebuie să dovedească „dispariția ireversibilă a bunului respectiv”.

Totodată, în aceeași cauză, CJUE analizează cazul bunurilor casate care au fost ulterior vândute ca deșeuri,operațiune supusă TVA. În această situație, nu există obligația ajustării de TVA dedusă la momentul achiziției, deoarece bunurile în cauză sunt utilizate în vederea realizării unor operațiuni taxabile. Curtea argumentează că este lipsit de relevanță faptul că vânzarea de deșeuri nu face parte din activitățile economice obișnuite ale persoanei impozabile, care efectuează o asemenea vânzare. De asemenea, nu are importanță nici că sumaobținută în schimbul bunurilor în cauză este redusă în raport cu valoarea lor inițială, ca urmare a faptului că sunt vândute ca deșeuri sau că, din același motiv, utilitatea lor inițială a fost modificată.

Impactul deciziei CJUE în România

În prezent, legislația din România permite păstrarea deducerii TVA în anumite cazuri expres prevăzute, cum ar fi bunurile distruse ca urmare a degradării calitative. Reglementările actuale sunt mai permisive decât în trecut, până la intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, când, în cazul bunurilor degradate calitativ, pentru a putea păstra TVA dedusă, contribuabilul trebuia să demonstreze că degradarea a fost cauzată în mod exclusiv de cauze obiective.

În ceea ce privește abordarea autorităților fiscale, multe situații din practică sunt frecvent investigate și, de cele mai multe ori, este impusă obligația ajustării de TVA în astfel de cazuri care privesc distrugerea bunurilor.

Ca urmare a recentei decizii CJUE, este de dorit caautoritățile române să își alinieze abordarea practică în ceea ce privește dreptul contribuabililor de a deduce TVA în cazul bunurilor distruse voluntar, ca urmare a deciziiloradoptate din perspectivă economică, comercială sau de marketing, chiar dacă acestea nu sunt degradate calitativ. Cu toate acestea, instanța europeană confirmă poziția actuală a autorităților fiscale în ceea ce privește obligativitatea justificării riguroase, cu documente, a distrugerii, motiv pentru care persoanele juridice în cauză trebuie să dovedească faptul că bunurile distruse și-aupierdut în mod obiectiv orice utilitate în cadrul activității lor economice și că au fost distruse complet, astfel încât să se elimine orice posibilitatea de fi reintroduse în circuitul economic. Contribuabilii ar trebui să justifice, de asemenea, motivele obiective comerciale sau de business ce au condus la distrugerea voluntară a bunurilor devenite improprii în activitatea lor economică.

În acest condiții, este recomandabilă o abordare prudentă din partea contribuabililor care efectuează astfel de operațiuni (cum ar fi distrugerea produselor sezoniere, pentru care nu se justifică cheltuielile de depozitare/conservare pentru sezonul următor, produsele eliminate din portofoliul producătorilor ca urmare a unei decizii de rebranding, produse alimentare aflate în termen de garanție, dar pe care producătorul decide să nu le mai vândă pentru a nu afecta percepția consumatorilor cu privire la calitatea acestora etc.). Aceștia trebuie să întocmească o documentație solidă, în conformitate cu legislația în vigoare, ca și în cazul distrugerii bunurilor degradate calitativ. Însă, pentru operațiunile voluntare de acest fel, este nevoie și de o motivare convingătoare a deciziilor de business care au justificat distrugereabunurilor respective.

Totodată, decizia CJUE este relevantă și pentru contribuabilii ce au efectuat astfel de operațiuni, pentru care s-a emis o decizie de soluționare a contestației contrară hotărârii Curții Europene. Astfel, aceștia pot solicita reexaminarea deciziei de soluționare a contestației de către instituția competentă. Cererea de reexaminare poate fi depusă în termen de un an de la data comunicării deciziei de soluționare (în cazul deciziilor pentru care nu s-a formulat acţiune în contencios administrativ) sau pe perioada judecării cauzei (în cazul deciziilor care fac obiectul acţiunii în contencios administrativ).