ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 27 November 2022Libertatea

Jens Stoltenberg: „Sprijinul puternic al Germaniei face o diferenţă decisivă”

27 November 2022 at 10:22

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat sprijinul Germaniei pentru Ucraina, în declaraţii făcute în ediţia de duminică a cotidianului naţional Die Welt, potrivit DPA, informează Agerpres.

Jens Stoltenberg a precizat că „sprijinul puternic al Germaniei face o diferenţă decisivă”.

Exprimându-se cu două zile înainte de o reuniune a miniştrilor de externe din ţările membre NATO la Bucureşti, Stoltenberg a declarat că livrările de arme germane au salvat vieţi în Ucraina, adăugând:”Trebuie să ne menţinem cu toţii sprijinul pentru Ucraina şi să îl sporim”.

Printre armele livrate de Germania figurează un sistem antiaerian modern Iris-T, destinat contracarării rachetelor ruseşti şi a atacurilor cu drone. Anul viitor vor urma încă trei, arată sursa citată.

Stoltenberg a declarat că preşedintele Vladimir Putin reacţionează la eşecurile armatei ruse cu o „brutalitate crescândă”, indicând că atacurile Moscovei vizează în prezent îndeosebi infrastructura energetică ucraineană înainte de venirea iernii.

„Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă, dar nu va reuşi”, s-a arătat încrezător secretarul general al NATO.

Germania a fost în trecut criticată în mai multe rânduri de înalţi responsabili ucraineni pentru lentoarea cu care furniza echipamente militare şi pentru refuzul său de a livra în special armament greu.

articolul original.

Fals paramedic, angajat la secția de Terapie Intensivă a celui mare spital din Cehia și la două servicii de ambulanță: „Este revoltător”

27 November 2022 at 10:15

Unitățile medicale au depus acuzații penale împotriva bărbatului de 30 de ani, care fusese angajat după ce și-a falsificat documentele care atestau studiile sale, a dezvăluit portalul cehesc de știri Novinky și ziarul Blesk.

Bărbatul a lucrat aproape trei ani Spitalul Universitar Motol din Praga, cea mai mare unitate medicală din Cehia și una dintre cele mai mari din Europa, potrivit prezentării site-ului oficial. Spitalul sigură tratament ambulatoriu pentru peste un milion de pacienți anual și are în jur de 6.000 de angajați.

Fals paramedic, angajat la secția de Terapie Intensivă a celui mare spital din Cehia și la două servicii de ambulanță: „Este revoltător”
Spitalul Universitar Motol din Praga

Individul a fost paramedic și asistent medical, pentru o perioadă inclusiv în secția de Terapie Intensivă pentru copii!

Studii de tehnician dentar!

În paralel, a lucrat doi ani ca paramedic al Serviciului de Salvare Medicală al Asociației Samaritenilor din Cehia (ZZS ASČR), iar opt luni a fost paramedic și la serviciul privat DavepoMedevac.

La angajare, el a prezentat dovada absolvirii studiilor superioare în Germania și un certificat de absolvire a școlii de medicină din Ostrava, conform căruia putea lucra ca salvator.

S-a dovedit că, măcar al doilea document, era falsificate, a explicat directorul DavepoMedevac, David Veselý. „Eu am primit informațiile despre impostură. Am aflat că studiat la acea școală, dar un alt domeniu, acela de tehnician dentar. Așa ne-au răspuns cei de acolo”, a explicat oficialul, care a alertat și celelalte instituții care l-au angajat și poliția.

„Nu am primit plângeri pentru activitatea lui”

„A lucrat la noi ca asistent medical practicant sub supravegherea profesională a unui asistent medical generalist și a acordat îngrijiri medicale. Nu au fost deservicii pacienților și nu a existat vreo plângere depusă în timpul activitățile sale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a spitalului Motol.

Depășește puterea noastră să detectăm un fals perfect. Raportul de muncă a fost încetat și facem plângere penală.

Spitalul Universitar Motol:

„Abia acum verificăm dacă are sau nu studii recunoscute din Germania care ar corespunde profesiei de salvator”, a completat șeful unității medicale din Praga, Miloslav Ludvík.

Anchetă în Boemia Centrală

Tomáš Moucha, unul dintre directorii ambulanței private pentru care a lucrat, spune că impostorul a recunoscut frauda:. „Mi se pare o obrăznicie incredibilă, revoltătoare. Acea persoană ar trebui să se gândească la posibilele consecințe ale acțiunilor sale. A înșelat întregul serviciu de ambulanță, toți colegii săi care au avut încredere în el”.

Potrivit adjunctului guvernatorului Boemiei Centrale, Pavel Pavlík, regiunea intenționează să supravegheze în mod constant dacă angajatorii care operează în sectorul sănătății respectă legea: „Vom verifica procesele stabilite la toți furnizorii de servicii medicale”.

Foto: captură Blesk

articolul original.

Directorul unei bănci din Iran a fost demis la ordinul unui guvernator pentru că a ajutat o femeie care nu purta văl

27 November 2022 at 09:43

Guvernatorul provinciei Qom, din nordul Iranului, a cerut demiterea directorului după ce acesta a oferit servicii bancare unei femei care nu purta vălul islamic, anunță presa locală, potrivit AFP, citată de Agerpres.

”Directorul unei bănci din provincia Qom, care a oferit servicii bancare joi unei femei neacoperite cu văl, a fost demis din ordinul guvernatorului”, a anunțat Ahmad Hajizadeh, adjunctul guvernatorului, citat de agenţia de presă Mehr.

”Înregistrarea video a acestei persoane fără hijab a suscitat numeroase reacţii pe reţelele sociale. (…) Aplicarea legii cu privire la văl în instituţiile guvernamentale revine directorilor acestora”, a adăugat oficialul.

Potrivit legii din Iran, femeile trebuie să poarte hijab, care să le acopere capul, ascunzându-le părul, și gâtul.

Măsura luată împotriva directorului de bancă vine în contextul în care Iranul se confruntă de aproape trei luni cu proteste de amploare, izbucnite după decesul tinerei Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani. Ea a murit pe 16 septembrie în timp ce se afla în custodia poliției moravurilor, după ce fusese arestată sub acuzația că nu a purtat în mod corespunzător hijabul.

În timpul manifestațiilor, care s-au extins în peste 150 de orașe ale țării, potrivit datelor ONU, femeile și-au ars vălurile și au scandat mesaje precum „independență, libertate și moarte lui Khamenei”, liderul suprem iranian.

Peste 14.000 de oameni, inclusiv copii, au fost arestați în legătură cu manifestațiile, a anunțat șeful Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk , adăugând că cel puțin 21 dintre ei riscă pedeapsa capitală, în timp ce șase persoane au primit deja o condamnare la moarte.

Zeci de persoane, în special manifestanți, precum și membri ai forțelor de securitate, au murit în timpul demonstrațiilor.

Ayatollahul Ali Khamenei a lăudat sâmbătă forțele paramilitare pentru reprimarea protestelor, descriindu-i pe manifestanți drept „insurgenți” și „bătăuși”, susținuți de forțele străine.

Foto: EPA

articolul original.

O actriță italiană de filme pentru adulți și-a anunțat candidatura la președinția regiunii Lombardia: „Vreau să fiu precum Cicciolina”

27 November 2022 at 09:24

Fortunata Ciaco, 42 de ani, pe numele de scenă Priscilla Salerno, și-a anunțat candidatura la alegerile pentru președinția regiunii Lombardia, scrie cotidianul peninsular La Reppublica. Actrița de filme pentru adulți este susținută de Noul Partid Socialist Italian (NPSI).

Insolita candidatură la alegerile de anul viitor a fost anunțată în direct, joi, 24 noiembrie, în cadrul programului Iceberg de la postul Telelombardia.

„Vi se pare absurd ca o vedetă XXX să fie președinte al Lombardiei? Nu este absurd! Cicciolina a fost votată de atâția oameni. Vreau să calc pe urmele ei!”, a declarat Priscilla Salerno.

  • Ilona Staller, cunoscută drept Cicciolina, 71 de ani, cântăreață, fotomodel și actriță de filme pentru adulți de origine maghiară, a făcut parte din Parlamentul Italiei între 1987 și 1991, ca membru al Partidului Radical. În 2002 a candidat și la alegerile din Ungaria, dar fără succes.

„În America, între jobul de brutar și jobul meu nu se face nicio diferență”

„Eu mi-am ales un anumit loc de muncă. Doar în Italia acest job este special, în America este ca și cum ai fi brutar”, a completat femeia.

„Mă simt socialistă din toate punctele de vedere. Este un partid care nu are prejudecăți, dă merite celor care trebuie să le aibă. Bettino Craxi, cel mai longeviv șef de guvern din istoria republicii, ar fi mândru de mine!”, a mai spus, sigură pe ea, Priscilla.

Femeia spune: „Am idei concrete, propuneri serioase pentru Lombardia. Sunt implicată de șase ani în politică, eu lupt pentru drepturile femeii. Vreau o lege care să permită femeilor să fie cu adevărat protejate”.

„Nu vreau să-mi mai fie frică de hoții de buzunare”

„În Lombardia sunt atât de multe lucruri de schimbat: reducerea criminalității, infrastructura, sănătatea, turismul. Față de politicienii actuali, eu n-am șofer și merg metroul. Când mă plimb în parc, mi-e frică de hoți de buzunare”, a completat Priscilla.

Alegerile vor avea loc anul viitor în cea mai populată și mai importantă regiune din Italia. Lombardia, nordul peninsulei, are în jur de 10 milioane de locuitori.

Ales în 2018 din partea partidului de dreapta Lega, Attilio Fontana, 70 de ani, guvernează regiunea a cărei capitală este Milano.

articolul original.

Cum a ajuns un bărbat cu legături în lumea interlopă la catedra unui liceu din Turda. Mai mulți profesori au intrat în grevă japoneză

27 November 2022 at 09:21

Un bărbat condamnat pentru înșelăciune, cunoscut în lumea interlopă din Turda, a ajuns pentru o săptămână să le predea elevilor de la Colegiul „Mihai Viteazul” din Turda. Mai mulți părinți s-au plâns la conducerea școlii și profesori ai școlii au intrat în grevă de avertisment, potrivit Digi24. Directoarea liceului spune că bărbatul a făcut doar practică, fiind student la Facultatea de Matematică la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj. Inspectoratul a demarat o anchetă.

Ovidiu Vancea, zis Balibacea, a fost reținut în 2012 de procurorii din Cluj, alături de patru alți complici, fiindcă ar fi înșelat mai multe depozite de materiale de construcții, scrie publicația Știri de Cluj. Acesta avea un istoric de probleme cu legea: în 2003 fusese judecat la Curtea de Apel Iași pentru că ar fi ordonat asasinarea unui lider al lumii interlope din Turda. Acesta și-ar fi pus oamenii să arunce o grenadă într-o pizzerie de la marginea orașului Turda, unde se afla atunci rivalul său, mai scriu jurnaliștii clujeni. A stat 22 de luni în pușcărie, dar în final a fost achitat de acuzații fiindcă nu au existat suficiente probe care să-l incrimineze.

Cum a ajuns un bărbat cu legături în lumea interlopă la catedra unui liceu din Turda. Mai mulți profesori au intrat în grevă japoneză
Ovidiu Vancea, zis Balibacea

Între timp, Ovidiu Vancea, care susține că este student la Facultatea de Matematică și Informatică la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj și-a căutat un loc unde să predea. A apelat la o prietenă profesoară la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Turda, unde un profesor de matematică intrase în concediu medical. „I-am transmis prin aceeași colegă că pentru a deveni profesor suplinitor trebuie să îndeplinească anumite condiții. Să meargă la un cabinet de medicina muncii pentru a obține avizul necesar, să obțină un aviz psihologic și să ne aducă cazierul judiciar. Nu a adus niciunul dintre documente. Prin urmare nu a avut cum să fie profesor suplinitor în instituția noastră”, a spus Condruța Andreica, directoarea liceului, pentru Digi24.

Conducerea școlii: a făcut doar practică pedagogică

Totuși, Ovidiu Vancea a ajuns în fața elevilor pentru cinci zile, ca student în practică, potrivit conducerii colegiului și declarațiilor bărbatului. „În momentul în care am aflat că domnul profesor a predat, deși nici până acum nu am siguranța că într-adevăr a predat, am chemat-o pe colega mea care l-a recomandat și i-am cerut să nu îi mai permită accesul în instuție”, a mai spus directoarea la Digi24.

Cum a ajuns un bărbat cu legături în lumea interlopă la catedra unui liceu din Turda. Mai mulți profesori au intrat în grevă japoneză
Ovidiu Vancea la catedră. Sursă foto stiridecluj.ro

„Sunt doar student în an terminal la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul UBB Cluj-Napoca, specializarea matematică și, în baza unui contract de practică, mi-am făcut practica la acel liceu”, a fost explicația dată și de Ovidiu Vancea.

Studenții care urmează cursurile modulului psihopedagogic, un pas necesar pentru a deveni ulterior cadru didactic, pot să facă practică în școli, sub supravegherea unui profesor mentor.

În această săptămână, mai mulți părinți s-au revoltat și patru profesori au intrat la ore cu banderolă albă pe braț, fiind în grevă japoneză. Mai multe cadre didactice cer demisia directoarei, scrie și Știri de Cluj.

Potrivit Inspectoratului Școlar Județean Cluj, nu a existat niciun contract între bărbat și liceul în cauză. De asemenea, inspectorii vor demara o anchetă la colegiul turdean.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.

Asociația Jurnaliștilor Croați a anunțat că va publica numele judecătorilor care dau în judecată ziariști: „Suntem hărțuiți rușinos”

27 November 2022 at 05:48

„Persecuţia jurnaliştilor croaţi continuă în procese în care judecătorii dau în judecată jurnalişti, iar situaţia din Croaţia în acest domeniu este cea mai gravă din Uniunea Europeană”, s-a afirmat sâmbătă, 26 noiembrie, la o conferinţă de presă convocată de Asociaţia Jurnaliştilor Croaţi (HND), informează HINA, preluată de Agerpres.

Cu ocazia acestui eveniment, HND a anunţat „o campanie menită să dezvăluie numele judecătorilor care dau în judecată jurnalişti” și a revelat „cel mai recent atac judiciar la adresa profesiei de jurnalist”.

Tribunalului Judeţean Zagreb a decis că jurnalista Davorka Blaevi trebuie să-i plătească judecătoarei Curţii Supreme Senka Klarici-Baranovici despăgubiri în valoare de 40.000 de kun, circa 5.200 de euro, pentru defăimare pentru un articol scris în 2015 pentru portalul Tris.

„Este ruşinoasă această hărţuire a jurnaliştilor, pentru că nu poate fi numită altfel, precum şi solicitarea de despăgubiri mari pentru defăimare. Este un caz de litigiu suspendat în care se solicită sume mari de bani ca despăgubiri. Mă întreb cum şi cine poate determina suferinţa emoţională” a spus preşedintele HND, Hrvoje Zovko.

Este un verdict scandalos şi, ca atare, arată că teroarea proceselor continuă şi că trebuie să i se pună capăt odată pentru totdeauna. HND va lansa în zilele următoare o campanie în care vor fi publicate numele judecătorilor care dau în judecată jurnalişti.

Preşedintele HND, Hrvoje Zovko

Un judecător a intentat 26 de procese jurnaliștilor și instituțiilor de presă

El a amintit că există şi alţi „reclamanţi în serie”, numindu-l pe judecătorul Osijek Zvonko Vrban, care a dat în judecată în mai multe rânduri portalul croat Telegram şi pe redactorul-şef al acestuia, Jelena Valentici, precum şi pe judecătorul Ivan Markovici din cadrul Tribunalului Judeţean Zadar, care a intentat 26 de procese unor jurnalişti şi instituţii de presă.

„Jurnaliştii sunt daţi în judecată şi atacaţi. Nu vom renunţa să cerem ca prevederea referitoare la defăimare să fie eliminată din lege pentru că ea serveşte la presiune şi cenzură, la persecutarea jurnaliştilor şi la distrugerea financiară a acestora”, a mai declarat Hrvoje Zovko, care a cerut statului croat să ia măsuri.

articolul original.

Declarații îngrijorătoare ale liderului nord-coreean Kim Jong Un: „Vom fi cea mai puternică putere nucleară din lume”

27 November 2022 at 05:32

Anunţul „războinic” vine după ce liderul de la Phenian a inspectat lansarea noii rachete balistice intercontinentale Hwasong-17 (ICBM).

Construirea forţei nucleare este menită să protejeze în mod eficient demnitatea şi suveranitatea statului şi poporului, iar „scopul său final este de deţinerea celei mai puternice forţe strategice la nivel mondial, forţă absolută fără precedent în acest secol”, a afirmat Kim Jong Un, în ordinul de promovare a ofiţerilor.

El a numit Hwasong-17 „cea mai puternică armă strategică din lume” şi a spus că aceasta demonstrează hotărârea şi capacitatea Coreei de Nord de a construi „cea mai puternică armată din lume”.

Oamenii de ştiinţă nord-coreeni au făcut un „salt minunat înainte în dezvoltarea tehnologiei de montare a focoaselor nucleare pe rachete balistice”, a mai spus Kim Jong Un.

Noua rachetă, medalia de erou și Steaua de Aur a țării

Pozând alături de oameni de ştiinţă, ingineri, oficiali militari şi alte persoane implicate în organizarea acestor teste, liderul nord-coreean a declarat că se aşteaptă ca aceştia să continue să extindă şi să consolideze capacitatea nucleară de descurajare a ţării într-un ritm extraordinar de rapid.

Aceştia au depus un jurământ de credinţă faţă de partidul de guvernământ, angajându-se să apere „autoritatea absolută” a partidului şi a lui Kim Jong Un şi jurând că „rachetele noastre vor zbura viguros numai în direcţia indicată” de liderul nord-coreean.

Puternicul comitet permanent al Adunării Populare Supreme din Coreea de Nord a acordat rachetei Hwasong-17 titlul de „Medalia Erou şi Steaua de Aur a RPDC şi Ordinul Drapelului Naţional clasa I”.

Declarații îngrijorătoare ale liderului nord-coreean Kim Jong Un: „Vom fi cea mai puternică putere nucleară din lume”
Noua rachetă nord-coreeană

Foto: EPA

articolul original.

Un şofer de 83 de ani a acroșat un biciclist, a fugit la locul accidentului, iar apoi a lovit mortal doi pietoni

27 November 2022 at 05:28

Doi pietoni au fost accidentaţi mortal sâmbătă seara, în localitatea Albeştii de Argeş, de un şofer în vârstă de 83 de ani, care anterior lovise un biciclist şi părăsise locul accidentului, informează News.ro.

Bărbatul l-a acroşat pe biciclist în municipiul Curtea de Argeş, potrivit IPJ Argeş.

„Un bărbat de 83 de ani, din Corbeni, care conducea un autoturism pe raza municipiului Curtea de Argeş, la efectuarea virajului la stânga de pe str. 1 Decembrie 1918 către str. Eroilor, (direcţia Curtea de Argeş spre Corbeni), în împrejurări care vor fi stabilite din cercetări, a acroşat cu autoturismul bicicleta unui bărbat, de 32 de ani, din acelaşi municipiu care se pregătea să traverseze, accidentându-l uşor”, precizează IPJ Argeș.

Ulterior, şoferul a părăsit locul producerii accidentului fără încuviinţarea poliţiştilor.

„La scurt timp, acelaşi conducător auto a accidentat doi pietoni, pe raza localităţii Albeştii de Argeş, pe DN 7C. Din păcate, în urma celui de-al doilea accident a rezultat decesul unuia dintre cei doi pietoni, bărbat de 71 de ani, din Albeştii de Argeş, iar al doilea pieton, de 82 de ani, din aceeaşi localitate, a fost preluat de un echipaj medical în stare de inconştienţă, decedând la spital”, mai transmite IPJ Argeş.

Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând că nu a consumat alcool. El este cercetat penal pentru săvârşirea infracţiunilor de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie, ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.

„Jos, Xi! Jos, Partidul Comunist”. Proteste istorice la adresa regimului din China, declanșate de politica zero-Covid

27 November 2022 at 05:25

Mai multe proteste au izbucnit în China, unde sute de oameni au cerut demisia președintelui Xi Jinping, într-o demonstrație fără precedent de sfidare față de politica strictă zero-Covid, relatează CNN, The Guardian și Bild.

Protestele s-au declanșat de vineri, cu o demonstrație la Urumqi, capitala regională a regiunii Xinjiang din vestul îndepărtat, unde cel puțin 10 persoane au murit și alte nouă au fost rănite într-un incendiu într-o clădire rezidențială. Manifestanții au susținut că oamenii au pierit pentru că nu au putut scăpa din cauza restricțiilor Covid, o afirmație pe care guvernul local a negat-o.

Manifestațiile s-au extins în mai multe orașe și la universități din China, potrivit videoclipurilor disponibile pe rețelele sociale și relatărilor martorilor.

Videoclipuri difuzate pe scară largă arată sute de oameni din centrul orașului Shanghai aprinzând sâmbătă lumânări în memoria victimelor din incendiul din Xinjiang.

Mulțimea a ridicat ulterior foi albe de hârtie, ceea ce este în mod tradițional un protest simbolic împotriva cenzurii și a scandat: „Avem nevoie de libertate”.

„Nu vrem dictatură, vrem democrație”

În mai multe videoclipuri, autentificate de CNN și The Guardian, oamenii au putut fi auziți cerând ca liderul Chinei, Xi Jinping, „să demisioneze”. Oamenii au scandat „Nu testului Covid, da pentru libertate!” și „Nu vrem dictatură, vrem democrație!”.

Până acum era de neconceput ca dictatorul chinez să fie criticat atât de dur, mai ales după ce și-a asigurat puterea absolută în partid în octombrie și s-a încoronat conducător pentru a treia oară.

上海乌鲁木齐路 民众高喊
共产党 下台!
这是迄今为止最为激进的口号。 pic.twitter.com/ijP7lxnIgH

— 李老师不是你老师 (@whyyoutouzhele)
November 26, 2022

În Shanghai, mesajul „Nu sta tăcut” a fost vopsit cu spray pe un panou care sărbătorește cea de-a 70-a aniversare a Universității de Științe Politice și Drept din China de Est.

Potrivit informațiilor de la fața locului, poliția a arestat câteva persoane.

Police getting tired now too. They divided the crowd in two parts and arrested a few people. pic.twitter.com/vxmSTOjGSd

— Eva Rammeloo (@eefjerammeloo)
November 26, 2022

Unele videoclipuri arată oameni cântând imnul național, în timp ce țin pancarte cu mesaje împotriva măsurilor excepțional de stricte împotriva pandemiei.

Protestele au fost semnalate și în capitala Beijing, unde au participat circa 100 de studenți. Agenții de securitate au folosit propriul echipament pentru a acoperi un slogan de protest desenat pe perete. Ulterior, tinerii au fost dispersați de profesori și de polițiști.

„Nu testelor PCR”

Un videoclip, care se presupune că a fost filmat în Guangzhou, a arătat mulțimi dărâmând barierele de blocare într-un complex de locuințe, în timp ce un altul – de la Tongzhou, lângă Beijing – a arătat, de asemenea, oameni trecând de barierele de blocare în timp ce scandau „Nu testelor PCR”. Locațiile lor nu au putut fi verificate independent.

În orașul Nanjing, estul Chinei, zeci de studenți de la Universitatea de Comunicații s-au adunat să-i plângă pe cei care au murit în incendiul din Xinjiang. Videoclipurile îi arată pe elevi ținând foi de hârtie albă și luminând cu lanternele telefoanelor mobile.

Într-un videoclip, un oficial universitar a putut fi auzit avertizând studenții: „Veți plăti pentru ceea ce ați făcut astăzi”. „Și tu, la fel și țara”, a răspuns un student.

China Digital Times, un site de știri cu sediul în SUA, a raportat că proteste au avut loc și în Academia de Arte Frumoase Xi’an din nord-vest și la Universitatea de Limbi Străine din Sichuan, în sud-vest.

În ciuda politicii stricte de zero-Covid, în China există mai mulți pacienți infectați decât oricând, de la începutul pandemiei.

Potrivit Comisiei de Sănătate, au fost raportate aproximativ 32.700 de cazuri noi. Cifrele mari duc la restricții și mai dure și provoacă resentimente tot mai mari în rândul populației – și proteste în masă.

︎De altfel, nuncitori migranți furioși au dărâmat numeroase baricade în orașul Guangzhou, din sudul Chinei, săptămâna trecută.

Lucrătorii de la cea mai mare fabrică de iPhone din China, de la Zhengzhou, au ieșit în stradă împotriva restricțiilor dure, ceea ce a dus la ciocniri grave cu forțele de securitate.

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 277 | Rușii continuă să ucidă civili în Herson și după eliberarea orașului

27 November 2022 at 05:20

Șeful poliției naționale ucrainene, Ihor Klimenko, a declarat sâmbătă că 32 de civili au fost uciși în Herson începând din 9 noiembrie, când forțele ruse au fost forțate să se retragă din orașul pe care îl ocupaseră timp de opt luni. În același timp, noi atacuri au avut loc în Nikopol și Dnipro, iar la Kiev încă se lucrează pentru reluarea furnizării de energie electrică și termică, după ce ce alimentarea cu apă a fost restabilită.

07:38 - Acum 21 minute
27-11-2022

ISW: Ritmul operațiunilor de-a lungul liniei frontului va crește în următoarele săptămâni

Institutul pentru Studiul Războiului anunţă că ritmul operațiunilor s-a redus din cauza ploilor și a noroiului, dar se va intensifica în următoarele săptămâni, pe măsură ce solul va îngheța, notează The Kyiv Independent.

„Probabil că va fi nevoie de câteva zile de temperaturi de îngheț consistente pentru ca solul să se solidifice, ceea ce înseamnă că este probabil ca condițiile de sol să fie stabilite pentru a permite creșterea ritmului operațiunilor pe întreg teritoriul Ucrainei în cursul weekendului 3-4 decembrie și în săptămâna următoare”, scrie ISW, în cea mai recentă evaluare.

26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Premierul polonez: Rusia recurge la „moarte, foamete și hipotermie”

Rusia atacă și distruge infrastructura ucraineană vitală în efortul său de a înfrânge Ucraina, a declarat sâmbătă premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat într-o vizită la Kiev, potrivit CNN.

În comentariile făcute la Summitul Internațional al Securității Alimentare, desfășurat în capitala Ucrainei, Morawiecki a declarat că Rusia „și-a supraestimat propriul potențial militar și știe deja că victoria pe câmpul de luptă ar putea să nu fie realizabilă”.

„Prin urmare, Moscova caută alte metode pentru a înfrânge Ucraina. În loc să lupte cu soldații, Rusia aduce moartea, foametea și hipotermia în rândul civililor”, a continuat șeful guvernului de la Varșovia.

Mai multe detalii: Premierul polonez Mateusz Morawiecki: Rusia eșuează pe câmpul de luptă, așa că recurge la „moarte, foamete și hipotermie”

26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Zelenski și premierul Belgiei au semnat o declarație de sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE și NATO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul belgian Alexander De Croo, au semnat sâmbătă, în timpul vizitei de lucru a lui De Croo la Kiev, o declarație de sprijin pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, informează CNN.

„Mulțumesc Belgiei și premierului pentru declarația comună semnată astăzi. Acest document atestă sprijinul Belgiei pentru drumul nostru către o aderare deplină la Uniunea Europeană și la NATO. Vom obține cu siguranță acest rezultat important pentru noi”, a declarat Zelenski.

Lilderul ucrainean și-a exprimat, de asemenea, recunoștința față de Belgia pentru că „este pregătită să furnizeze generatoare de energie electrică și alte echipamente care sunt acum de o necesitate vitală pentru societatea ucraineană”, în urma întreruperilor de energie electrică din Ucraina după atacurile masive cu rachete rusești.

Zelensky a lăudat, de asemenea, înghețarea de către Belgia a anumitor active rusești. „Apreciem că Belgia este lider în ceea ce privește volumul activelor rusești înghețate – 50 de miliarde de euro, chiar mai mult. Este important ca activele statului terorist să fie direcționate către compensarea pagubelor provocate de teroarea acestuia”, a declarat președintele ucrainean.

De Croo a declarat că speră ca generatoarele de energie și proviziile trimise în Ucraina pentru spitale și școli să ofere „rezistență în aceste vremuri dificile”.

Cei doi au discutat, de asemenea, despre inițiativa „Cereale din Ucraina”, iar Zelenski a mulțumit Belgiei pentru sprijinul acordat din timp acestui plan.

26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Luxemburgul a donat Ucrainei 6 drone fabricate în Cehia

Luxemburgul a donat șase drone Primoco UAV One 150 armatei ucrainene, a anunțat sâmbătă think tank-ul Ukrainian Military Center, care citează Ministerul Apărării din Luxemburg, scrie The Kyiv Independent.

Pe 21 noiembrie, ministrul Apărării din Luxemburg, Francois Bausch, a declarat că țara va trimite vehicule Humvee suplimentare pentru a „întări Ucraina în exercitarea dreptului său la autoapărare”.

26 nov. - Acum 10 ore
26-11-2022

Statul Major General: Forțele ruse se repoziționează în regiunile Donețk și Zaporojie

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat sâmbătă că Rusia își repoziționează forțele pentru a consolida unitățile din apropierea localităților Lîman și Avdiivka, din regiunea Donețk, și Novopavlivka, din regiunea Zaporojie, informează The Kyiv Independent.

Se pare că Moscova își consolidează liniile de apărare, aduce echipamente de geniu și „continuă ofensiva în anumite direcții”, potrivit Statului Major General al Ucrainei.

Armata rusă a lovit infrastructura civilă din Dnipro de două ori în ultimele 24 de ore și a efectuat patru atacuri cu sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) asupra pozițiilor militare ucrainene, a precizat conducerea armatei ucrainene.

26 nov. - Acum 11 ore
26-11-2022

Macron: Franța oferă 6 milioane de euro pentru transporturile de alimente din Ucraina

Franța este pregătită să ofere 6,24 milioane de dolari (6 milioane de euro) pentru a ajuta Ucraina să trimită alimente în Yemen și Sudan, în cadrul unui nou plan al Programului Alimentar Mondial, a declarat sâmbătă președintele francez Emmanuel Macron, potrivit Al Jazeera.

„Țările cele mai sărace nu pot fi nevoite să plătească prețul unui război pe care nu l-au dorit”, a afirmat Macron, într-o înregistrare video postată pe Twitter.

The most vulnerable countries must not pay the price of a war they did not want. France, like Ukraine and all of our partners, has decided to make the choice, as it will always, to show solidarity through action: pic.twitter.com/75P3XoehSZ

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 11 ore
26-11-2022

Olaf Scholz: Foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă

Cancelarul german Olaf Scholz s-a alăturat liderilor mondiali pentru a marca cea de-a 90-a comemorare a Holodomorului în Ucraina.

„Foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă”, a declarat Scholz sâmbătă, vorbind în ziua comemorării victimelor foametei din perioada sovietică, care a ucis milioane de oameni în iarna din 1932-1933.

Într-un discurs ținut la Berlin, Scholz a făcut comparații între Holodomor – foametea care a fost pusă la cale de liderul sovietic Iosif Stalin prin confiscarea stocurilor de alimente ale țăranilor ucraineni – și acțiunile actuale ale Rusiei în Ucraina.

„Tacticile îngrozitoare aplicate atunci presupuneau izolarea și confiscarea cerealelor și a proviziilor alimentare, deportarea forțată a ucrainenilor. Astăzi, suntem uniți în a afirma că foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă. De aceea, nu putem tolera ceea ce vedem”, a declarat cancelarul german.

„Știm că, vizând infrastructura agricolă din Ucraina și blocând porturile din Marea Neagră timp de luni de zile, Rusia a exacerbat această situație”, a adăugat Scholz.

Olaf Scholz a declarat că Germania va oferi încă 15,62 milioane de dolari pentru sprijinirea transporturilor de cereale din Ucraina, în coordonare cu Programul Alimentar Mondial.

26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

Atac soldat cu cel puțin 13 răniți în orașul Dnipro, potrivit unui guvernator ucrainean

Un atac al rușilor s-a soldat sâmbătă cu cel puțin 13 răniți la Dnipro, potrivit unui oficial local, informează CNN.

Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, a descris asaltul ca fiind un „atac cu rachete”.

Patru dintre răniți au rămas la spital, inclusiv un băiat de 17 ani și o femeie care a fost scoasă de sub dărâmături și este în stare gravă, a precizat guvernatorul, într-un mesaj publicat pe Telegram.

El a adăugat că șapte case au fost parțial distruse și că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare.

articolul original.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki: Rusia eșuează pe câmpul de luptă, așa că recurge la „moarte, foamete și hipotermie”

26 November 2022 at 20:55

Rusia atacă și distruge infrastructura ucraineană vitală în efortul său de a înfrânge Ucraina, a declarat sâmbătă premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat într-o vizită la Kiev, potrivit CNN.

În comentariile făcute la Summitul Internațional al Securității Alimentare, desfășurat în capitala Ucrainei, Morawiecki a declarat că Rusia „și-a supraestimat propriul potențial militar și știe deja că victoria pe câmpul de luptă ar putea să nu fie realizabilă”.

„Prin urmare, Moscova caută alte metode pentru a înfrânge Ucraina. În loc să lupte cu soldații, Rusia aduce moartea, foametea și hipotermia în rândul civililor”, a continuat șeful guvernului de la Varșovia.

„Aceste metode de război total se află de mult timp în arsenalul rusesc”, a declarat Mateusz Morawiecki, în cadrul celei de-a 90-a comemorări anuale a victimelor Holodomorului, foametea din epoca sovietică care a ucis milioane de oameni în iarna anului 1932-1933.

„Rusia luptă pentru a reconstrui un imperiu și știe că un imperiu este construit pe oase și cadavre de oameni nevinovați. Exact ca acum 90 de ani, în timpul Holodomorului”, a adăugat premierul polonez.

Comentariile lui Morawiecki vin nu numai în contextul în care lumea se confruntă cu o criză alimentară globală, agravată de războiul Rusiei, ci și în condițiile în care mulți ucraineni sunt lipsiți de încălzire, apă și electricitate din cauza atacurilor repetate și masive ale rușilor asupra infrastructurii civile.

Kievul a lansat sâmbătă programul „Cereale din Ucraina” (“Cereals from Ukraine”) pentru a face mai ușor exportul de grâne către cele mai sărace țări din Africa. În cadrul acestei iniţiativei, până la jumătatea anului 2023 vor putea fi trimise până la 60 de nave cu cereale ucrainene în unele dintre cele mai sărace țări din Africa, a anunțat președintele Zelenski. Programul a fost lansat cu ocazia comemorării Holodomorului.

Zelenski a precizat că navele cu grâne care pleacă din portul ucrainean Odesa pot ajunge în puncte precum Sudan, Yemen sau Somalia, dar numai atât timp cât vor veni finanțări internaționale pentru subvenționarea cerealelor. Liderul de la Kiev a adăugat că Ucraina a strâns aproximativ 150 de milioane de dolari din peste 20 de state și din Uniunea Europeană pentru a exporta cereale în țări precum Etiopia, Sudan, Sudanul de Sud, Somalia și Yemen.

Foto: Profimedia Images

articolul original.
Ieri — 26 November 2022Libertatea

Zece persoane, arestate preventiv de DIICOT într-un dosar de trafic de droguri. S-au făcut percheziții în 4 județe

26 November 2022 at 19:53

Procurorii DIICOT, împreună cu polițiștii din cadrul B.C.C.O Iași au efectuat, joi, mai multe percheziții în Iași, Neamț, Galați și Timiș, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc.

12 persoane sunt cercetate pentru că ar fi comercializat droguri consumatorilor din judeţul Iaşi, în cauză fiind efectuate 18 percheziţii domiciliare în Iaşi, Neamţ, Galaţi şi Timiş.

„La data de 24.11.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Iași împreună cu polițiști din cadrul B.C.C.O. Iași au pus în aplicare 18 mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Iași, Neamț, Galați și Timiș, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic de droguri de risc și efectuarea de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive”, a transmis, sâmbătă, într-un comunicat de presă.

Potrivit anchetatorilor, mai mulți tineri din orașul Târgu Frumos din județul Iași au comercializat droguri de mare risc, droguri de risc și substanțe cu efecte psihoactive consumatorilor de astfel de substanțe de pe raza jud. Iași. 

Inițial, în urma perchezițiilor, 12 persoane au fost reținute pentru 24 de ore. Ulterior, judecătorul a decis ca 10 dintre acestea să fie plasate în arest la domiciliu, iar două sub control judiciar.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.

Olaf Scholz afirmă că Germania va trece „probabil” peste această iarnă. Pe ce se bazează cancelarul federal

26 November 2022 at 19:03

Olaf Scholz consideră că Germania este pregătită pentru sezonul de iarnă, chiar dacă Rusia a oprit fluxul de gaz spre Europa în urma unei dispute legate de războiul din Ucraina, cancelarul federal invocând modul în care guvernul său a abordat criza energetică, relatează Agerpres, preluând agenția germană de presă DPA.

„Cu toate deciziile pe care le-am luat, putem spune în acest moment, înainte de iarnă – vom trece probabil prin asta împreună”, a spus Scholz, în cadrul unei reuniuni a formaţiunii sale de centru-stânga, Partidul Social Democrat (SPD).

Peste 20 de centrale electrice pe cărbune au fost repornite sau menţinute în funcţiune, iar cele trei centrale nucleare existente vor funcţiona şi pe perioada iernii, a precizat cancelarul german la reuniunea de sâmbătă.

Potrivit acestuia, facilităţile din Germania pentru depozitarea gazului au fost încărcate, după ce în urmă cu un an s-au aflat la un nivel scăzut.

De asemenea, se construiesc noi terminale pentru gaz natural lichefiat în zona de coastă din nordul Germaniei, ceea ce, împreună cu importurile din Norvegia şi Ţările de Jos, va asigura securitatea energetică a Germaniei, a susținut Olaf Scholz.

Livrările de gaz rusesc către Germania au încetat în acest an, pe fondul disputei dintre Rusia şi ţările occidentale legate de invazia Kremlinului din Ucraina.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 276 | Rușii continuă să ucidă civili în Herson și după eliberarea orașului

Știri Externe Libertatea > Ştiri > Știri Externe

De Ena Stanciu, Bobi Neacșu, Andrei Stan, . Ultimul update Sâmbătă, 26 noiembrie 2022, 22:58

Șeful poliției naționale ucrainene, Ihor Klimenko, a declarat sâmbătă că 32 de civili au fost uciși în Herson începând din 9 noiembrie, când forțele ruse au fost forțate să se retragă din orașul pe care îl ocupaseră timp de opt luni. În același timp, noi atacuri au avut loc în Nikopol și Dnipro – în Dnipro sunt 13 morți -, iar la Kiev încă se lucrează pentru reluarea furnizării de energie electrică și termică, upă ce ce alimentarea cu apă a fost restabilită.

26 nov. - Acum 4 ore
26-11-2022

Premierul polonez: Rusia recurge la „moarte, foamete și hipotermie”

Rusia atacă și distruge infrastructura ucraineană vitală în efortul său de a înfrânge Ucraina, a declarat sâmbătă premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat într-o vizită la Kiev, potrivit CNN.

În comentariile făcute la Summitul Internațional al Securității Alimentare, desfășurat în capitala Ucrainei, Morawiecki a declarat că Rusia „și-a supraestimat propriul potențial militar și știe deja că victoria pe câmpul de luptă ar putea să nu fie realizabilă”.

„Prin urmare, Moscova caută alte metode pentru a înfrânge Ucraina. În loc să lupte cu soldații, Rusia aduce moartea, foametea și hipotermia în rândul civililor”, a continuat șeful guvernului de la Varșovia.

Mai multe detalii: Premierul polonez Mateusz Morawiecki: Rusia eșuează pe câmpul de luptă, așa că recurge la „moarte, foamete și hipotermie”

26 nov. - Acum 4 ore
26-11-2022

Zelenski și premierul Belgiei au semnat o declarație de sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE și NATO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul belgian Alexander De Croo, au semnat sâmbătă, în timpul vizitei de lucru a lui De Croo la Kiev, o declarație de sprijin pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, informează CNN.

„Mulțumesc Belgiei și premierului pentru declarația comună semnată astăzi. Acest document atestă sprijinul Belgiei pentru drumul nostru către o aderare deplină la Uniunea Europeană și la NATO. Vom obține cu siguranță acest rezultat important pentru noi”, a declarat Zelenski.

Lilderul ucrainean și-a exprimat, de asemenea, recunoștința față de Belgia pentru că „este pregătită să furnizeze generatoare de energie electrică și alte echipamente care sunt acum de o necesitate vitală pentru societatea ucraineană”, în urma întreruperilor de energie electrică din Ucraina după atacurile masive cu rachete rusești.

Zelensky a lăudat, de asemenea, înghețarea de către Belgia a anumitor active rusești. „Apreciem că Belgia este lider în ceea ce privește volumul activelor rusești înghețate – 50 de miliarde de euro, chiar mai mult. Este important ca activele statului terorist să fie direcționate către compensarea pagubelor provocate de teroarea acestuia”, a declarat președintele ucrainean.

De Croo a declarat că speră ca generatoarele de energie și proviziile trimise în Ucraina pentru spitale și școli să ofere „rezistență în aceste vremuri dificile”.

Cei doi au discutat, de asemenea, despre inițiativa „Cereale din Ucraina”, iar Zelenski a mulțumit Belgiei pentru sprijinul acordat din timp acestui plan.

26 nov. - Acum 4 ore
26-11-2022

Luxemburgul a donat Ucrainei 6 drone fabricate în Cehia

Luxemburgul a donat șase drone Primoco UAV One 150 armatei ucrainene, a anunțat sâmbătă think tank-ul Ukrainian Military Center, care citează Ministerul Apărării din Luxemburg, scrie The Kyiv Independent.

Pe 21 noiembrie, ministrul Apărării din Luxemburg, Francois Bausch, a declarat că țara va trimite vehicule Humvee suplimentare pentru a „întări Ucraina în exercitarea dreptului său la autoapărare”.

26 nov. - Acum 5 ore
26-11-2022

Statul Major General: Forțele ruse se repoziționează în regiunile Donețk și Zaporojie

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat sâmbătă că Rusia își repoziționează forțele pentru a consolida unitățile din apropierea localităților Lîman și Avdiivka, din regiunea Donețk, și Novopavlivka, din regiunea Zaporojie, informează The Kyiv Independent.

Se pare că Moscova își consolidează liniile de apărare, aduce echipamente de geniu și „continuă ofensiva în anumite direcții”, potrivit Statului Major General al Ucrainei.

Armata rusă a lovit infrastructura civilă din Dnipro de două ori în ultimele 24 de ore și a efectuat patru atacuri cu sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) asupra pozițiilor militare ucrainene, a precizat conducerea armatei ucrainene.

26 nov. - Acum 6 ore
26-11-2022

Macron: Franța oferă 6 milioane de euro pentru transporturile de alimente din Ucraina

Franța este pregătită să ofere 6,24 milioane de dolari (6 milioane de euro) pentru a ajuta Ucraina să trimită alimente în Yemen și Sudan, în cadrul unui nou plan al Programului Alimentar Mondial, a declarat sâmbătă președintele francez Emmanuel Macron, potrivit Al Jazeera.

„Țările cele mai sărace nu pot fi nevoite să plătească prețul unui război pe care nu l-au dorit”, a afirmat Macron, într-o înregistrare video postată pe Twitter.

The most vulnerable countries must not pay the price of a war they did not want. France, like Ukraine and all of our partners, has decided to make the choice, as it will always, to show solidarity through action: pic.twitter.com/75P3XoehSZ

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 6 ore
26-11-2022

Olaf Scholz: Foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă

Cancelarul german Olaf Scholz s-a alăturat liderilor mondiali pentru a marca cea de-a 90-a comemorare a Holodomorului în Ucraina.

„Foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă”, a declarat Scholz sâmbătă, vorbind în ziua comemorării victimelor foametei din perioada sovietică, care a ucis milioane de oameni în iarna din 1932-1933.

Într-un discurs ținut la Berlin, Scholz a făcut comparații între Holodomor – foametea care a fost pusă la cale de liderul sovietic Iosif Stalin prin confiscarea stocurilor de alimente ale țăranilor ucraineni – și acțiunile actuale ale Rusiei în Ucraina.

„Tacticile îngrozitoare aplicate atunci presupuneau izolarea și confiscarea cerealelor și a proviziilor alimentare, deportarea forțată a ucrainenilor. Astăzi, suntem uniți în a afirma că foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă. De aceea, nu putem tolera ceea ce vedem”, a declarat cancelarul german.

„Știm că, vizând infrastructura agricolă din Ucraina și blocând porturile din Marea Neagră timp de luni de zile, Rusia a exacerbat această situație”, a adăugat Scholz.

Olaf Scholz a declarat că Germania va oferi încă 15,62 milioane de dolari pentru sprijinirea transporturilor de cereale din Ucraina, în coordonare cu Programul Alimentar Mondial.

26 nov. - Acum 7 ore
26-11-2022

Atac soldat cu cel puțin 13 răniți în orașul Dnipro, potrivit unui guvernator ucrainean

Un atac al rușilor s-a soldat sâmbătă cu cel puțin 13 răniți la Dnipro, potrivit unui oficial local, informează CNN.

Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, a descris asaltul ca fiind un „atac cu rachete”.

Patru dintre răniți au rămas la spital, inclusiv un băiat de 17 ani și o femeie care a fost scoasă de sub dărâmături și este în stare gravă, a precizat guvernatorul, într-un mesaj publicat pe Telegram.

El a adăugat că șapte case au fost parțial distruse și că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare.

26 nov. - Acum 7 ore
26-11-2022

Premierii Poloniei şi Lituaniei promit ajutor Ucrainei, în cursul vizitei de la Kiev

Şefii de guvern din Polonia şi Lituania şi-au reiterat sâmbătă sprijinul pentru lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse, în cadrul unei întâlniri cu omologul lor ucrainean Denis Şmîhal, scrie Agerpres preluând agenția germană de știri DPA.

„Acest război poate avea un singur rezultat: fie câştigă Ucraina, fie toată Europa pierde”, a declarat la întâlnirea de la Kiev premierul polonez Mateusz Morawiecki, conform agenţiei poloneze de presă PAP.

„Sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie să continue şi va continua până la victoria lor şi a noastră”, a scris la rândul ei pe Twitter, după reuniune, şefa guvernului lituanian, Ingrida Simonyte.

Thank you, president @ZelenskyyUa.

I cherish every opportunity to visit Ukraine & each time I have to leave, seems like part of me stays here with my ?? friends. In a way, now it does. pic.twitter.com/InwkxK829N

— Ingrida Šimonytė (@IngridaSimonyte)
November 26, 2022

Vizita liderilor celor două state membre ale UE şi NATO la Kiev a avut loc în legătură cu comemorarea oficială a Holodomorului, foametea provocată regimul stalinist din Ucraina în urmă cu 90 de ani.

26 nov. - Acum 8 ore
26-11-2022

Întreruperile de curent electric din Kiev vor fi limitate la 5 ore

Cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, DTEK, a anunțat că, începând de sâmbătă, 26 noiembrie, întreruperile de energie electrică din Kiev nu vor dura mai mult de 5 ore pentru niciun consumator, informează The Kyiv Independent.

Autoritățile din Kiev se străduiesc să restabilească alimentarea cu energie electrică a orașului încă de miercuri, 23 noiembrie, când Rusia a atacat masiv cu rachete infrastructura energetică a Ucrainei.

Acesta a fost al cincilea masiv al Rusiei împotriva infrastructurii energetice ucrainene lansat în ultimele 6 săptămâni. După atac, cea mai mare parte a Kievului a suferit o pană de curent care pentru unii consumatori a durat mai mult de 30 de ore.

26 nov. - Acum 8 ore
26-11-2022

3 civili, răniți în bombardamentele rușești asupra Ceasiv Iar, oraș de pe linia frontului

Trupele ruse au bombardat sâmbătă Ceasiv Iar, un oraș situat la aproximativ 17 kilometri vest de orașul strategic Bahmut din regiunea Donețk, a anunțat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko. Potrivit acestuia, trei civili au fost răniți într-un atac care a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje, scrie The Kyiv Independent.

„Nu trece o zi fără ca rușii să atace civili în regiunea Donețk”, a spus el. „Un atac poate veni de oriunde și în orice moment. Este periculos să rămâi în regiune”, a adăugat Pavlo Kirilenko.

Ucraina a făcut apel la populație să părăsească regiunea Donețk, unde în prezent au loc cele mai grele lupte, în apropiere de orașul Bahmut.

Pe 9 iulie, un atac cu rachete rusești a lovit o altă clădire de apartamente cu cinci etaje din Ceasiv Iar. Acest atac a fost unul dintre cele mai dramatice din timpul războiului: 48 de persoane au fost ucise, inclusiv un copil.

26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Decesele provocate de Rusia sunt „nenumărate”, afirmă un oficial ONU din Ucraina

Reprezentantul permanent al Misiunii Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, a omagiat victimele Holodomorului, afirmând că suferința și decesele din Ucraina provocate de Rusia sunt „nenumărate”, informează Al Jazeera.

El a adăugat că agresiunea Rusiei „nu face decât să ne întărească națiunea”.

The suffering and death brought to Ukraine by the Moscow dictators and the army of their henchmen are innumerable. Today we remember the victims of the Holodomor of 1932-33. pic.twitter.com/dOdQO8lWGt

— Sergiy Kyslytsya (@SergiyKyslytsya)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Ucrainenii „se luptă din nou” pentru viețile lor, afirmă Roberta Metsola

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina cu ocazia comemorării Holodomorului, relatează Al Jazeera.

Ea a făcut o paralelă între actualul război din Ucraina și foametea de acum 90 de ani, spunând că „ucrainenii luptă din nou pentru a-și păstra viețile”.

„Ne amintim de toți cei care au fost lăsați să moară de foame de către regimul sovietic”, a scris Metsola, într-un mesaj publicat pe Twitter.

90 years after the #Holodomor, Ukrainians are once again fighting to preserve their lives, their identity and their freedom.

Just like we #StandWithUkraine fighting for our values today, we remember all those who were left to starve to death by the Soviet regime. pic.twitter.com/YZy4i0MjFf

— Roberta Metsola (@EP_President)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Lituania, Polonia și Ucraina împărtășesc „o viziune comună” privind rezistența în fața agresiunii ruse

Prim-miniștrii Lituaniei, Poloniei și Ucrainei – Ingrida Šimonyte, Mateusz Morawiecki și, respectiv, Denis Șmihal – s-au întâlnit sâmbătă la Kiev pentru a discuta și a-și reitera angajamentul de a lucra împreună „pentru a contracara agresiunea armată a Rusiei”, scriu The Guardian și Sky News.

Statele membre ale “Triunghiului de la Lublin” au dat publicității o declarație comună, condamnând „crimele de război sistemice comise de forțele Rusiei în regiunile din Ucraina, inclusiv atacurile deliberate, nediscriminatorii și disproporționate împotriva populației civile și a elementelor infrastructurii civile”.

Declarația condamnă, de asemenea, deportările forțate ale ucrainenilor, atacurile continue în jurul siturilor nucleare ucrainene și „organizarea de către Rusia a unor așa-zise referendumuri ilegale în regiuni din interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei”.

Prim-ministrul lituanian, Ingrida Šimonyte, a scris pe Twitter că reuniunea a reconfirmat „ordinea mondială bazată pe reguli”.

A 2nd Lublin triangle meeting of the ??, ?? & ?? PM’s today in Kyiv, reconfirming trilateral cooperation, first of all, in helping Ukraine to defend its own freedom, as well as the rules-based world order. Our support to Ukraine must and will continue till their victory and ours. pic.twitter.com/pavaRtB8Kz

— Ingrida Šimonytė (@IngridaSimonyte)
November 26, 2022

Ulterior, premierul ucrainean Denis Șmihal a afirmat: „Întâlnirea de astăzi a dovedit încă o dată că avem o viziune comună în ceea ce privește rezistența în fața agresiunii ruse și victoria iminentă a Ucrainei”.

„Am condamnat atacurile continue ale Rusiei și crimele de război”, a precizat șeful guvernului de la Kiev.

??, ?? and ?? are united by common values & goals. We held #LublinTriangle meeting in Kyiv with PM @MorawieckiM & @IngridaSimonyte. Today’s meeting proved once again that we have a common vision in terms of resistance to russian aggression & ??’s imminent victory. 1/2 pic.twitter.com/RXbOV5kplN

— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal)
November 26, 2022

“Triunghiul de la Lublin” este o alianță regională formată din cele trei țări europene – Lituania, Polonia și Ucraina.

26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Șeful poliției ucrainene: Rusia a ucis 32 de civili în Herson de la eliberarea orașului

Șeful poliției naționale ucrainene, Ihor Klimenko, a declarat sâmbătă că 32 de civili au fost uciși în Herson începând din 9 noiembrie, când forțele ruse au fost forțate să se retragă din orașul pe care îl ocupaseră timp de opt luni, relatează The Kyiv Independent.

De atunci, trupele ruse au bombardat frecvent Hersonul. Doar joi, 24 noiembrie, armata rusă a efectuat 17 atacuri asupra orașului, ucigând șapte persoane și rănind alți 21 de oameni.

Klimenko a adăugat că șapte departamente de poliție și-au reluat activitatea în teritoriile eliberate din regiunea Herson, dintre care patru în orașul cu același nume.

Ofițerii de deminare din cadrul poliției au verificat 450 de hectare de teren din regiunea Herson și au îndepărtat aproximativ 3.500 de explozibili.

Această muncă „a salvat viețile a sute sau chiar mii de oameni”, a spus șeful poliției.

26 nov. - Acum 10 ore
26-11-2022

Ucraina a strâns 150 de milioane de dolari pentru a sprijini țările cele mai vulnerabile în fața foametei

Volodimir Zelenski a găzduit un summit la Kiev pentru a promova inițiativa sa „Cereale din Ucraina” (“Grain from Ukraine”), menită să înlesnească exportul de grâne în țările cele mai vulnerabile în fața foametei și secetei, spunând că eforturile Ucrainei și ale parteneirlor săi internaționali în acest sens „nu sunt doar vorbe goale”, relatează Al Jazeera.

Kremlinul susține că exporturile Ucrainei prin porturile de la Marea Neagră în timpul războiului nu au ajuns în țările cele mai vulnerabile.

Zelenski a anunțat că Kievul a strâns aproximativ 150 de milioane de dolari din partea a peste 20 de țări și a Uniunii Europene pentru a exporta cereale în țări precum Etiopia, Sudan, Sudanul de Sud, Somalia și Yemen.

„Intenționăm să trimitem cel puțin 60 de nave din porturile ucrainene în țările care se confruntă cel mai mult cu amenințarea foametei și a secetei”, a declarat Zelenski, în fața liderilor prezenți la adunare.

La summit au participat personal prim-miniștrii Belgiei, Poloniei și Lituaniei și președintele Ungariei. Președinții Franței și Germaniei, precum și șefa Comisiei Europene au participat prin videoconferință.

Mai multe detalii: Kievul a lansat programul ”Cereale din Ucraina” pentru a face mai ușor exportul de grâne către cele mai sărace țări din Africa

26 nov. - Acum 10 ore
26-11-2022

Stoltenberg salută sprijinul Turciei pentru prelungirea acordului privind cerealele

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat sprijinul acordat de Turcia, împreună cu ONU, pentru prelungirea acordului privind exporturile de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, informează Al Jazeera.

Stoltenberg a declarat la Summitul „Grain from Ukraine” („Cereale din Ucraina”) că a văzut navele care transportă grâne în Strâmtoarea Istanbul când s-a întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

„Ei scot alimente, cereale și îngrășăminte din porturile ucrainene pentru persoanele vulnerabile care au nevoie urgentă de ele”, a adăugat el, salutând eforturile aliaților din NATO și ale UE pentru ca grânele să iasă din Ucraina și pe cale terestră.

Stoltenberg a vorbit și despre „oribila” tragedie Holodomor, care a ucis milioane de ucraineni în urmă cu 90 de ani, în timpul dictarurii staliniste.

„Astăzi, Rusia folosește foamea ca armă de război împotriva Ucrainei. Și pentru a crea diviziune și instabilitate suplimentară în rândul restului lumii”, a declarat Stoltenberg.

26 nov. - Acum 11 ore
26-11-2022

A murit ministrul de externe al Belarusului

Ministrul de externe din Belarus, Vladimir Makei, a murit la vârsta de 64 de ani, a anunțat agenția de presă de stat Belta, potrivit Al Jazeera și Reuters.

Makei deținea această funcție din 2012.

Belarus este unul dintre cei mai puternici aliați ai Rusiei, mai ales de când a început războiul din Ucraina, pe 24 februarie. Liderul belarus Alexander Lukașenko a permis ca țara sa să fie folosită de trupele Moscovei pentru lansarea invaziei din Ucraina.

Mai multe detalii: Ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a murit „subit”, anunță presa de stat

26 nov. - Acum 11 ore
26-11-2022

Germania se pregătește să recunoască Holodomorul drept „genocid”

Parlamentarii germani sunt pe cale să recunoască Holodomorul drept „genocid”, potrivit unui proiect de text al unei rezoluții comune a coaliției guvernamentale germane și a opoziției, consultat de AFP, scrie Al Jazeera.

Ministerul ucrainean al afacerilor externe a făcut apel la partenerii internaționali să „restabilească dreptatea istorică și să recunoască Holodomor ca fiind un genocid al poporului ucrainean”.

În prezent, 18 țări recunosc foametea din anii 1930 ca genocid, printre care Australia, Brazilia, Canada, Columbia, Republica Cehă, Ecuador, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Mexic, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, SUA și Vatican.

#HolodomorIsGenocide

?? war on Ukraine proves that unpunished evil will return again and again.

We call on intl partners to restore historical justice and to recognize the #Holodomor as a genocide of the ??people. We thank those countries that have already made this decision. pic.twitter.com/ANNGyMb1mo

— MFA of Ukraine ?? (@MFA_Ukraine)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 11 ore
26-11-2022

Ucraina a adus acasă 12 prizonieri de război, inclusiv trei civili

În schimbul celor nouă prizonieri de război ruși, 12 ucraineni au fost repatriați, inclusiv trei civili despre care se credea că sunt dați dispăruți, relatează The Guardian și The Kyiv Independent.

Ucraina și Rusia au organizat sâmbătă un schimb de prizonieri, a anunțat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andriy Yermak.

Printre cei 12 prizonieri de război eliberați se află patru pușcași marini, doi militari ai Gărzii Naționale, doi militari ai Gărzii de Frontieră, un membru al Forțelor de Apărare Teritorială și trei civili – un bărbat și o femeie care sunt căsătoriți, alături de un alt bărbat considerați dispăruți.

12 people returned from Russian captivity, the President’s Office reported

Among them are three civilians who were considered missing.

Ukraine, returned 9 invaders. pic.twitter.com/vzmrh8okzu

— NEXTA (@nexta_tv)
November 26, 2022

Potrivit lui Yermak, militarii eliberați au fost luați prizonieri în Mariupol, la centrala electrică de la Cernobîl, pe care rușii au ocupat-o timp de o lună în primăvară, și pe insula Insula Șerpilor din Marea Neagră.

În ultima săptămână, 98 de prizonieri de război au fost eliberați din captivitatea rusă, potrivit lui Yermak.

Între jumătatea lunii martie și luna noiembrie, Ucraina a returnat peste 1.130 de prizonieri de război, a anunțat Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor.

26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

Zelenski a găzduit un summit privind securitatea alimentară și exporturile agricole

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a găzduit un summit internațional la Kiev pentru a discuta despre securitatea alimentară și exporturile agricole cu prim-miniștrii Belgiei, Poloniei și Lituaniei și cu președintele Ungariei, relatează Al Jazeera.

El a deschis summitul vorbind în cadrul unui panel, alături de șeful său de cabinet și de prim-ministrul Denis Șmihal.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au ținut discursuri care au fost transmise prin videoconferință.

Președintele Ungariei, Katalin Novak, a postat o fotografie cu participanții la summit, adăugând: „Am sosit la Kiev la invitația președintelui ucrainean Zelenski. Acolo unde va fi nevoie, noi vom ajuta!”.

Arrived upon the invitation of ?? President @ZelenskyyUa to #Kyiv. Where its needed, we help! pic.twitter.com/I17yIXuaT3

— Katalin Novák (@KatalinNovakMP)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

Premierul belgian a sosit la Kiev: „Suntem alături de poporul ucrainean”

Prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a sosit sâmbătă în capitala ucraineană pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează Sky News.

De Croo a fost întâmpinat de Zelenski, cei doi lideri urmând să aibă discuții privind situația infrastructurii ucrainene și a ajutorului militar și umanitar.

Arrived in Kyiv.

After the heavy bombing of recent days, we stand with the people of Ukraine. More than ever before.

With the cold winter months ahead, Belgium is releasing new humanitarian and military aid. pic.twitter.com/2nR3xoS55i

— Alexander De Croo ???? (@alexanderdecroo)
November 26, 2022

„După bombardamentele intense din ultimele zile, suntem alături de poporul ucrainean. Mai mult ca niciodată”, a afirmat De Croo.

„În perspectiva lunilor reci de iarnă, Belgia oferă un nou ajutor umanitar și militar”, a scris premierul belgian pe Twitter.

Belgia a promis un ajutor financiar suplimentar de 37,4 milioane de euro pentru Ucraina, a anunțat agenția de presă Belga.

26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

Ucraina a primit promisiuni de sprijin, cu ocazia comemorării a 90 de ani de la Holodomor

Ucraina a primit sâmbătă noi promisiuni de sprijin în faţa Rusiei, cu ocazia comemorării a 90 de ani de la Holodomor, foametea provocată intenţionat de regimul stalinist în anii ’30, care a căpătat o nouă rezonanţă de la invazia rusă, scrie Agerpres citând AFP.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări că poporul său va face faţă atacurilor ruseşti, care provoacă regulat întreruperi masive de electricitate şi de apă în contextul în care temperatura scade tot mai mult. „Ucrainenii au trăit lucruri cu adevărat groaznice. Şi, în ciuda a tot, ei şi-au păstrat capacitatea de a nu se supune şi dragostea pentru libertate. Altădată, ei au vrut să ne distrugă prin foamete, astăzi – prin întuneric şi frig”, a transmis Zelenski printr-un mesaj video publicat pe Telegram. „Nu putem fi zdrobiţi”, a spus el.

Mai mulţi lideri europeni s-au deplasat sâmbătă la Kiev pentru comemorarea Holodomorului, pe care Ucraina o consideră „genocid”. Potrivit presei din Polonia şi Lituania, premierii celor două ţări care sunt susţinători apropiaţi ai Kievului, Mateusz Morawiecki şi Ingrida Simonyte, se află în vizită pentru discuţii care ar urma să vizeze în special un posibil nou val de migranţi ucraineni în Europa în această iarnă.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat la rândul său, într-un mesaj video, un ajutor suplimentar de 10 milioane de euro pentru a susţine exporturile de cereale ucrainene, afectate de război.

26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

9 soldați ruși au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri cu Ucraina

Nouă prizonieri de război ruși au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri cu Ucraina, a anunțat sâmbătă agenția rusă de presă TASS, citând Ministerul Apărării de la Moscova, scriu Al Jazeera și The Guardian.

„Pe 26 noiembrie, ca urmare a procesului de negociere, nouă militari ruși care se aflau în pericol de moarte în captivitate au fost returnați de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev”, a precizat ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă.

Momentan nu există informații câți prizonieri ucraineni au fost eliberați la schimb, notează Sky News. Pe parcursul războiului au avut loc mai multe schimburi de prizonieri, deși nu se cunoaște numărul exact de prizonieri luați de ambele părți.

26 nov. - Acum 13 ore
26-11-2022

Rusia a atacat Dnipro

Cel puțin șase persoane au fost rănite într-un atac rusesc asupra capitalei regionale Dnipro, potrivit guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko. Acesta a declarat că Rusia a lovit sâmbătă o zonă rezidențială, distrugând parțial șapte case de locuit și a provocat un incendiu.

Potrivit lui Reznichenko, o femeie a fost spitalizată în stare critică în urma atacului, relatează Kyiv Independent.

Primarul din Dnipro, Borys Filatov, a spus că infrastructura nu a fost avariată, dar este posibil să apară unele întreruperi de energie electrică.

26 nov. - Acum 14 ore
26-11-2022

Oraşul Herson are din nou curent electric

„Mai întâi furnizăm energie electrică infrastructurii critice a orașului și apoi imediat consumatorilor casnici”, a scris Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului administrației prezidențiale ucrainene, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Orașul rămăsese fără electricitate, încălzire centrală și apă curentă atunci când forțele ucrainene l-au recucerit pe 11 noiembrie.

Trupele ruse au cucerit Hersonul la scurt timp după începerea invaziei, la sfârșitul lunii februarie, și a fost singura capitală regională pe care au reușit să o captureze.

Oficialii ucraineni spun că forțele ruse continuă să bombardeze orașul de peste râul Dnipro. Șeful administrației locale a declarat vineri că 15 persoane au fost ucise și 35 rănite în ultimele șase zile.

26 nov. - Acum 14 ore
26-11-2022

Premierul polonez vizitează Kievul pentru a comemora victimele Holodomorului

Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Poloniei, a sosit în această dimineață la Kiev pentru a comemora victimele foametei din perioada sovietică, care a ucis milioane de ucraineni în anii 1930, transmite Sky News.

„Marea foamete a izbucnit în Ucraina în 1932-1933 și a fost rezultatul politicii criminale a Uniunii Sovietice”, a spus premierul polonez.

Aproximativ 20 de națiuni au recunoscut foametea, cunoscută în Ucraina sub numele de Holodomor, ca fiind un act de genocid, iar printre altele se numără România, Irlanda și Moldova.

Vizita lui Morawiecki are loc la aproximativ două săptămâni după ce o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană a căzut într-un sat din estul Poloniei, provocând moartea a două persoane.

?? Premier @MorawieckiM w #Kijów złożył symboliczną wiązankę przed Pomnikiem Ofiar Wielkiego Głodu.

Wielki Głód wybuchł na ziemiach Ukrainy w latach 1932-33 i był wynikiem zbrodniczej polityki Związku Radzieckiego. pic.twitter.com/QDpqhvOcBr

— Kancelaria Premiera (@PremierRP)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 15 ore
26-11-2022

Șeful Wagner susține că a recrutat un fost general al Marinei Americane

Evgheni Prigojin, fondatorul, finanțatorul și șeful grupării paramilitare ruse Wagner, a afirmat, ieri, 25 noiembrie, într-un interviu pentru presa finlandeză, că un „fost general” al infanteriei marine a SUA (USMC) face parte din această armată privată ai cărei recruţi luptă în special în Ucraina, scrie agenția France Presse, preluată de Agerpres.

„Am o părere foarte bună despre finlandezi pe câmpul de luptă. Aceştia luptă în cadrul unui batalion britanic, parte a Wagner, care este comandat de un cetăţean american, un fost general al Marine Corps”, a adăugat Evgheni Prigojin pentru ziarul finlandez Helsingin Sanomat, citat de serviciul de presă al companiei sale Concord.

Evgheni Prigojin, 61 de ani, fondatorul și finanțatorul Wagner, a recunoscut că a fondat compania militară privată Wagner în 2014. Anterior, Prigojin vorbise despre „necesitatea implicării deținuților” în „operațiunea militară” din Ucraina.

Mai multe detalii: Șeful Wagner susține că a recrutat un fost general al Marinei Americane: „E la comanda unui batalion britanic”

26 nov. - Acum 15 ore
26-11-2022

Andrii Yermak: „Rușii vor plăti pentru toate victimele Holodomorului și vor răspunde pentru crimele de astăzi”

Șeful administrației prezidențiale ucrainene a declarat sâmbătă că Rusia va răspunde pentru foametea din perioada sovietică, care a provocat moartea a milioane de ucraineni în iarna 1932-1933.

„Rușii vor plăti pentru toate victimele Holodomorului și vor răspunde pentru crimele de astăzi”, a scris Andriy Yermak pe Telegram, folosind numele ucrainean al tragediei, care se traduce prin „moarte prin înfometare”, scrie The Guardian.

Parlamentarii germani intenționează să adopte o rezoluție prin care să declare genocidul prin care milioane de ucraineni au murit de foame în timpul lui Iosif Stalin, o acțiune prin care Bundestagul german speră să servească drept „avertisment” pentru Moscova, în contextul în care Ucraina se confruntă cu o potențială criză alimentară în această iarnă.

Kievul consideră că evenimentul istoric a făcut parte dintr-o campanie deliberată a regimului lui Stalin de colectivizare a agriculturii și de eradicare a mișcării naționaliste în curs de dezvoltare din Ucraina.

26 nov. - Acum 16 ore
26-11-2022

130.000 de locuitori ai Kievului au rămas fără electricitate

Administrația orașului Kiev a declarat pe 26 noiembrie că, începând cu ora 9:30, alimentarea cu apă a fost restabilită în totalitate în toate zonele capitalei, în timp ce lucrările pentru reluarea furnizării de energie electrică și termică sunt în curs de desfășurare, transmite The Kyiv Independent.

„Toate lucrările de restabilire sunt programate să fie finalizate în 24 de ore”, a precizat administrația capitalei.

Pe 23 noiembrie, Rusia a lansat 70 de rachete asupra Ucrainei, iar 51 dintre ele au fost doborâte, a precizat Forțele Aeriene ucrainene. Rusia a lansat rachete de croazieră Kh-101, Kh-555, Kalibr și drone Lancet.

26 nov. - Acum 17 ore
26-11-2022

Rusia a bombardat Nikopol cu artilerie grea de cinci ori

Potrivit guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, trupele ruse au tras aproape 60 de obuze asupra Nikopolului, a orașului vecin Marhanets și a satelor din jur în noaptea de 26 noiembrie, transmite The Kyiv Independent.

Nu au fost raportate victime, a declarat Reznichenko.

26 nov. - Acum 17 ore
26-11-2022

Papa Francisc, mesaj pentru liderii Ucrainei: „A lor este datoria să ia decizii în perspectivă pentru pace”

În scrisoare deschisă transmisă vineri pentru a marca nouă luni de la invazia rusă, Papa Francisc a sugerat că Kievul va fi nevoit să facă unele concesii pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Papa Francisc a salutat tăria ucrainenilor în faţa asaltului violent al Rusiei, în scrisoarea deschisă transmisă vineri. „Lumea a recunoscut un popor curajos şi puternic, un popor care suferă şi se roagă, plânge şi se luptă, rezistă şi speră. Un popor nobil şi martir”, a scris el.

Papa Francisc a mai spus că se roagă pentru liderii Ucrainei. „A lor este datoria să conducă ţara în aceste vremuri tragice şi să ia decizii în perspectivă pentru pace şi să dezvolte economia în contextul distrugerii atât de mari a unei infrastructuri vitale”, a transmis Suveranul Pontif.

Mai multe detalii: Papa Francisc, mesaj pentru liderii Ucrainei: „A lor este datoria să ia decizii în perspectivă pentru pace”

26 nov. - Acum 17 ore
26-11-2022

Marea Britanie: Rusia lansează probabil rachete fără focoase nucleare

Stocul de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei este atât de epuizat încât este posibil ca aceasta să scoată focoasele nucleare din rachetele nucleare de croazieră învechite și să lanseze rachetele neînarmate spre Ucraina, afirmă Ministerul britanic al Apărării.

Serviciile britanice de informații au ajuns la această concluzie după imaginile cu epava unei rachete de croazieră AS-15 Kent, aparent doborâtă. Potrivit sursei citate, aceasta a fost proiectată în anii 1980 „exclusiv ca sistem de lansare nucleară”.

„Probabil că focosul a fost înlocuit cu balast. Deși un astfel de sistem inert va produce totuși unele pagube prin energia cinetică a rachetei și prin orice combustibil nefolosit, este puțin probabil să obțină efecte împotriva țintelor vizate.

Rusia speră aproape sigur că astfel de rachete vor funcționa ca momeli și vor deturna apărarea aeriană ucraineană. Oricare ar fi intenția Rusiei, această improvizație evidențiază nivelul de epuizare a stocului de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei”, a transmis ministerul britanic al Apărării.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 26 November 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/htZ2ZsfvmF

?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/RZ6by8tN5p

— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 18 ore
26-11-2022

Preşedintele Poloniei: Racheta căzută era una defensivă ucraineană, dar Rusia este vinovată

Anchetatorii polonezi au stabilit că o rachetă defensivă ucraineană a căzut în satul Przewodow în 15 noiembrie, a afirmat preşedintele polonez Andrzej Duda, într-o conferință de presă, preluată de serviciul ucrainean al Polskie Radio. Ucraienii insistă că racheta nu le aparține și susțin că nu le-a fost prezentată nicio dovadă.

„Ancheta este în desfășurare, toate acțiunile de investigație au fost deja finalizate la fața locului. Nicio descoperire nouă nu schimbă ceea ce am spus înainte. Așteptăm cu toții concluziile experților și nu ne amestecăm în niciun fel în proces”, a precizat președintele polonez.

Autoritățile poloneze precizaseră anterior că o rachetă defensivă ucraineană a căzut în satul de graniță. „Iniţial, au existat informaţii despre două rachete, dar, în timpul investigaţiei, nu au fost găsite rămăşiţe ale unei a doua rachete, pe teritoriul Poloniei”, a adăugat Andrzej Duda.

Mai multe informaţii: Preşedintele Poloniei: Racheta căzută era una defensivă ucraineană, dar Rusia este vinovată. Reacția Ucrainei

26 nov. - Acum 18 ore
26-11-2022

Vladimir Putin a cerut corporației de stat Rostec creșterea producției de armament

Președintele Vladimir Putin a cerut corporației de stat Rostec să crească producția și furnizarea de produse necesare armatei ruse în războiul din Ucrainei, relatează agenția de stat Interfax. Liderul de la Kremlin a participat vineri, 25 noiembrie, la aniversarea a 15 ani de la înființarea conglomeratului de apărare deținut de stat rus.

„Este necesara cresterea productiei si a aprovizionarii intregului nomenclator al produselor solicitate. Clar, calitativ, strict in termenii stabiliti pentru indeplinirea obiectivelor statului”, a transmis Putin, în discursul său.

„Sarcina cheie astăzi, sarcina numărul unu, este să facem totul pentru a satisface pe deplin nevoile forțelor armate, în primul rând pentru unitățile implicate în operațiunea militară specială”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Putin a mai spus că „efortul întreprinderilor din Moscova, Sankt Petersburg, Urali, Siberia, Orientul Îndepărtat și din alte zeci de regiuni, care acum lucrează în mai multe schimburi pentru a răspunde nevoilor armatei, va da un impuls unic dezvoltării industriei”.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a cerut corporației de stat Rostec creșterea producției de armament: „Este sarcina numărul unu”

26 nov. - Acum 19 ore
26-11-2022

Finlanda va trimite echipamente energetice în Ucraina

Într-un interviu acordat postului de știri finlandez Yle, ministrul finlandez al economiei, Mika Lintila, a declarat că Finlanda ar putea trimite primul lot de echipamente energetice în Ucraina săptămâna viitoare, informează The Kyiv Independent.

După atacurile masive cu rachete în masă ale Rusiei din 23 noiembrie asupra infrastructurii energetice din Ucraina, Lintila a început discuțiile cu întreprinderile finlandeze din sectorul energetic „pentru a coordona eforturile de a ajuta ucrainenii”.

„Ieri am cerut companiilor să doneze echipamente, iar astăzi companiile au răspuns pozitiv la cerere”, a scris Lintila pe Twitter.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

Zelenski: Șase milioane de ucraieni nu au energie electrică

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat în mesajul său de vineri seară către națiune că ”de miercuri până azi a fost posibilă înjumătățirea numărului de persoane cărora li se întrerupe curentul electric pentru a stabiliza sistemul”, în urma atacurilor masive ale forțelor ruse.

”În această seară, întreruperile de curent continuă în majoritatea regiunilor și la Kiev. În total, peste șase milioane de abonați (sunt afectați – n.r.). Aproape 12 milioane de abonați au fost deconectați de la rețea miercuri seară. Cele mai multe probleme sunt în prezent în capitala Ucrainei, precum și în regiunile Kiev, Odesa, Liov, Vinița și Dnipropetrovsk”, a spus Zelenski.

În acest context, liderul ucraiean a făcut apel la cetățenii, în cazul cărora alimentarea cu electicitate a fost reluată, să consume cu moderație energia.

”Dacă nu aveți o întrerupere a curentului, nu înseamnă că problema s-a terminat. Vă rog, dacă aveți curent electric, asta nu înseamnă că puteți porni mai multe aparate electrice puternice deodată”, a subliniat Zelenski, explicând că ”în fiecare seară se înregistrează consumuri sporite de energie, ceea ce provoacă o creștere a întreruperilor de curent de urgență”.

În discursul său de vineri, liderul de la Kiev a vorbit și despre ”Punctele de invincibilitate” care au fost deschise în toată țara, precizând însă că acestea nu funcționează peste tot așa cum ar trebui.

”Există multe plângeri la Kiev, în special. (…) Locuitorii Kievului au nevoie de mai multă protecție”, a cerut Zelenski, adăugând că ”până în această seară, 600.000 de abonați au fost deconectați de la rețeaua din oraș”.

”Mulți locuitori din Kiev au rămas fără electricitate mai mult de 20 sau chiar 30 de ore. Astept muncă de calitate de la primărie. Nimeni nu va ierta pe nimeni pentru că a profanat Punctele de invincibilitate de la Kiev. Vă rog să fiți mai serioși”, a mai spus președintele Ucrainei.

”Punctele de invincibilitate” sunt locuri special echipate în care ucrainenii își pot încărca telefoanele, se pot încălzi, pot avea acces la internet și la rețeaua mobilă, gratuit și non-stop.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

Zelenski a vizitat un oraș din apropierea Kievului, unde șapte persoane au fost ucise în atacurile recente

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri orașul Vîșhorod, din regiunea Kiev, unde o clădire cu patru etaje a fost bombardată pe 23 noiembrie, șapte persoane fiind ucise, relatează Ukrainska Pravda.

”Oferim toată asistența necesară rezidenților afectați, în special, pentru a le asigura nevoia de locuință”, a precizat liderul de la Kiev, într-un mesaj pe Telegram.

Totodată, Volodimir Zelenski a vizitat așa-numitele „Puncte de Invincibilitate”, care au început să funcționeze în oraș.

”Împreună vom putea trece de acest drum greu pentru țara noastră. Vom depăși toate provocările și cu siguranță vom câștiga”, a mai afirmat Zelenski.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

Cel puțin 15 civili, uciși vineri, în bombardamentele de la Herson

Loviturile rusești care au vizat vineri, 25 noiembrie, regiunea Herson, din sudul Ucrainei, au fost soldate cu cel puțin 15 morți și 35 de răniți, printre care și un copil, a anunțat Galîna Lugova o reprezentantă a Administraţiei Militare a Hersonului, relatează de AFP, citată de News.ro.

În urma atacurilor au fost avariate mai multe ”case private şi imobile foarte înalte”, a mai precizat Lugova.

Anterior, guvernatorul regional Iaroslav Ianușevici a anunțat că pacienții spitalelor din Herson au fost evacuați și trimiși la alte unități medicale din sudul Ucrainei, din cauza bombardamentelor rusești.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

AIEA: Centralele nucleare din Ucraina au fost reconectate la rețeaua națională

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că patru centrale nucleare ale Ucrainei au fost reconectate la rețeaua electrică națională, după ce au pierdut complet alimentarea din afara amplasamentului la începutul acestei săptămâni, relatează The Guardian.

AIEA precizează că a fost informată de autoritățile ucrainene că centralele de la Rivne, Ucraina de Sud și Khmelnytskyi au fost reconectate. De asemenea, alimentarea cu energie electrică a fost restabilită la Cernobîl.

Centrala Zaporojie, aflată pe teritoriul controlat de forțele ruse, a fost reconectată joi la rețea.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

Cum va fi sprijinită Ucraina de UE pentru a-și menține alimentarea cu energie electrică și căldură

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, 25 noiembrie, că se pregătesc donații din partea țărilor membre UE și ale Executivului comunitar pentru ca Ucraina să fie sprijinită în eforutul de a menține alimentarea cu energie electrică și căldură pe fondul atacurilor rusești, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Ursula von der Leyen a făcut anunțul în urma unei discuții telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit șefei Comisiei Europene, UE va furniza Ucrainei 200 de transformatoare medii şi un autotransformator mare din Lituania, un autotransformator mediu din Letonia şi 40 de generatoare grele din rezerva UE din România.

”Fiecare dintre aceste generatoare poate furniza energie electrică neîntreruptă unui spital de dimensiuni mici sau medii. (…) Comisia Europeană lucrează în plus la un nou hub energetic în Polonia pentru a permite donaţii de la terţi şi pentru a ajuta la livrarea acestora într-un mod coordonat în Ucraina, în special cu partenerii noştri din G7”, a explicat Ursula von der Leyen.

În urma atacurilor masive ale forțelor ruse asupra infrastructurii ucrainene, milioane de locuitori ai țării au rămas fără energie electrică și căldură în ultimele zile.

articolul original.

Carambol cu trei mașini, urmat de incendiu, pe Autostrada Soarelui

26 November 2022 at 18:22

Un accident  în care au fost implicate trei mașini a avut loc sâmbătă seară pe Autostrada Soarelui, scrie ziarul ReplicaOnline. Patru persoane au primit îngrijiri medicale în urma impactului, însă au refuzat să fie transportate la spital.

Militarii din cadrul ISU Dobrogea au fost solicitați să intervină sâmbătă, 26 noiembrie, pe A2, la km 201 pe sensul de mers București-Constanța, unde a avut loc un accident rutier. În urma impactului, s-a produs un incendiu, care a fost lichidat până la ajungerea pompierilor.

La fața locului a intervenit Detașamentul Medgidia cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, descarcerarea și SMURD B, Detașamentul Palas cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și SMURD B.

În accident au fost implicate trei autoturisme în care se aflau 4 persoane. Victimele au primit îngrijiri medicale la fața locului și au refuzat să fie duse la spital.

Traficul rutier este restricționat pe a doua bandă, circulându-se pe banda nr.1. Centrul Infotrafic avertizează că este ceaţă densă pe A2 Bucureşti-Constanţa, în unele locuri vizibilitatea fiind redusă sub 200 de metri.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.

Boris Johnson, implicat într-o campanie de strângere de materiale pentru spitalele ucrainene. În ce ipostaze a fost surprins

26 November 2022 at 18:16

Boris Johnson a publicat sâmbătă imagini în care participă la pregătirea unor colete cu materiale medicale destinate Ucrainei, în cadrul unei deplasări pe care a făcut-o cu o zi înainte la un depozit de profil în nordul Londrei, relatează presa din Regatul Unit, potrivit news.ro.

„Spitalele din Ucraina au nevoie de susţinerea noastră”, a scris fostul premieri britanic într-un mesaj publicat pe Twitter, în care îndeamnă pe oameni să facă donaţii către spitalele ucrainene.

În imaginile postate pe rețelele de socializare, Boris Johnson ambalează colete și apare la volanul unui camion.

Hospitals across Ukraine need our support. It was great to visit @Circlehealthgrp who have sent 12 lorry loads of medical kit over, & to help load the 13th with beds & anaesthetic machines for Kherson. Please consider supporting their appeal pic.twitter.com/Z5WrpRiRhv

— Boris Johnson (@BorisJohnson)
November 26, 2022

Fostul șef al guvernului britanic a efectuat vineri o deplasare la un depozit din Enfield, un burg din nordul extrem al Londrei. Boris Johnson a fost însoţit de către ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit.

Conform presei britanice, în depozit au fost adunate materiale medicale provenind de la furnizorul spitalicesc Circle Health.

Cotidianul conservator The Telegraph scrie că Circle Health, cel mai mare grup spitalicesc din Regatul Unit, a livrat Kievului, Harkovului, Mikolaivului, Hersonului, Odesei şi Liovului 13 camioane de material medical, în valoare de trei miliarde de lire sterline.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat luni că „sute de spitale şi de instituţii de sănătate (nu mai sunt) deplin operaţionale” în Ucraina, în urma atacurilor repetate ale rușilor, cu rachete, asupra structurii energetice ucrainene.

Boris Johnson s-a remarcat, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, drept unul dintre cei mai vocali și fermi susținători ai Kievului.

Foto: Boris Johnson / Twitter

articolul original.

Kievul a lansat programul ”Cereale din Ucraina” pentru a face mai ușor exportul de grâne către cele mai sărace țări din Africa

26 November 2022 at 16:14

În cadrul iniţiativei lansate de Ucraina, până la jumătatea lui 2023, pot fi trimise până la 60 de nave cu cereale ucrainene în unele dintre cele mai sărace țări din Africa, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, relatează The Guardian și Al Jazeera.

Programul a fost lansat cu ocazia comemorării Holodomorului din 1932-1933, „exterminarea prin foame” a ucrainenilor de către regimul sovietic, perioadă în care experții estimează că milioane de oameni au murit.

Inițiativa este organizată de mai multe entități guvernamentale, ONG-uri și corporații private. Primele trei nave urmau să plece din Odesa către Sudan, Somalia și Yemen, deși o navă finanțată de Germania a plecat deja în Etiopia.

”Chiar dacă țara se luptă cu penuria de alimente, terenurile agricole devastate și pene de curent pe scară largă, nu vom uita niciodată rolul nostru de cetățean global responsabil, mai ales că am experimentat foametea ca națiune. Africa are nevoie disperată de hrană, iar Ucraina este pregătită să sprijine persoanele vulnerabile în momentul în care au nevoie”, a spus președintele.

Zelenski a precizat și că navele cu grâne care pleacă din portul ucrainean Odesa pot ajunge în puncte precum Sudan, Yemen sau Somalia, dar numai atât timp cât vor veni finanțări internaționale pentru subvenționarea cerealelor. Președintele ucrainean a adăugat că Kievul a strâns aproximativ 150 de milioane de dolari din peste 20 de state și din Uniunea Europeană pentru a exporta cereale în țări precum Etiopia, Sudan, Sudanul de Sud, Somalia și Yemen.

La rândul său, Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a catalogat lansarea programului drept un moment istoric, atât pentru țara lui, cât și pentru cele care se confruntă cu o lipsă severă de alimente din cauza războiului din Ucraina și a cerut comunității internaționale să ofere finanțări pentru ca alimentele să poată fi trimise în țările afectate de foamete.

Rusia a fost de acord, pe 17 noiembrie, să prelungească pentru încă 120 de zile acordul privind exportul de cereale prin coridorul Mării Negre. De la lansarea lui, în luna iulie, în total, 11 milioane de tone de produse agricole ucrainene au ajuns în 38 de țări.

Unele dintre cele mai sărace state nu au primit însă cereale, din cauza prețului ridicat. Noul mecanism este conceput pentru a se asigura că presiunile pieței, care fac ca cerealele să fie trimise în zonele bogate, pot fi contracarate, precizează publicația britanică.

Esența programului este că țările participante la proiect cumpără produse agricole de la producătorii ucraineni – prioritate au întreprinderile mici și mijlocii – și le transferă în țările aflate în pragul foametei.

Egiptul și Madagascarul depind fie de Rusia, fie de Ucraina pentru mai mult de 70-80% din grâul de care au nevoie, în timp ce Somalia importă mai mult de 90% din necesarul său de grâu. Eritreea importă 100% din cereale necesare din Ucraina și Rusia.

Foto: EPA

articolul original.

A murit cântăreața Irene Cara, vedeta pop a anilor ’80 cunoscută pentru hiturile „Fame” și „Flashdance… What a Feeling”. Avea 63 de ani

26 November 2022 at 15:43

Cântăreața și actrița americană Irene Cara, cunoscută mai ales pentru melodiile care au dat titlurile filmelor „Fame” și „Flashdance”, a murit la vârsta de 63 de ani, în locuința sa din Florida, informează CNN și The Guardian.

„Aceasta este cea mai rea parte a meseriei de publicist. Nu-mi vine să cred că a trebuit să scriu asta, darămite să dau vestea”, a scris Judith Moose, agenta artistei, într-un tweet în care anunța decesul lui Cara. „Vă rog să împărtășiți gândurile și amintirile voastre despre Irene. Le voi citi pe fiecare dintre ele și știu că ea va zâmbi din Rai. Își adora fanii”, a precizat Moose.

„A fost un suflet frumos, plin de talent, a cărui moștenire va trăi veșnic prin muzica și filmele ei”, a precizat agenta cântăreței.

Cauza morții ei este momentan necunoscută și va fi făcută publică atunci când va fi confirmată, a precizat Moose. Familia ei a cerut intimitate, iar înmormântarea și serviciile funerare vor fi programate la o dată ulterioară.

Moose a adăugat: „Irene a fost o femeie talentată, a cărei operă este iubită de milioane de oameni din întreaga lume. Ea a devenit un simbol pentru iubitorii de muzică din anii 1980 și a inspirat multe dintre cele mai influente cântărețe, precum Mariah Carey și Whitney Houston. Cu toții îi plângem moartea, dar îi vom sărbători moștenirea ca pe un punct luminos în viețile noastre”.

Cara a apărut în rolul personajului principal Coco Hernandez în filmul „Fame”, lansat în 1980. Filmul spunea povestea elevilor de la Liceul de Arte Dramatice din New York, înfățișându-i de la primele audiții până în ultimul an de liceu.

În film, Irena Cara apare cântând „Fame” în timp ce se plimbă pe străzile din New York și se așază pe unul dintre celebrele taxiuri galbene. Inițial fusese distribuită ca dansatoare, pentru ca apoi rolul lui Hernandez să fie scris pentru ea.

Trei ani mai târziu, ea a compus piesa „Flashdance… What a Feeling” pentru filmul de succes „Flashdance” din 1983, care i-a adus un Oscar pentru cel mai bun cântec original și două premii Grammy – pentru muzica originală pentru un film și cea mai bună interpretare vocală pop feminină.

„Flashdance” a fost al treilea film din 1983 cu cele mai mari încasări, notează BBC.

Ambele melodii au ajuns în top 10 în Marea Britanie și SUA. Piesa „Flashdance… What a Feeling”, care a fost folosită în televiziune, în filme și în publicitate, a fost ulterior reînregistrată pentru apariția în pelicula „The Full Monty” din 1997.

Cara a fost nominalizată la premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru filmul „Fame” și a câștigat premii din partea Asociației Naționale pentru Promovarea Persoanelor de Culoare (NAACP), inclusiv pentru rolul din filmul „Sister Sister” din 1982.

Ea și-a început cariera de actriță și cântăreață încă de când era copil, apărând în emisiunea lui Johnny Carson în anii 1970 și într-un concert tribut pentru simbolul jazz-ului Duke Ellington.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Pasagerul unui vas de croazieră a fost salvat după 15 ore petrecute în mare | VIDEO

26 November 2022 at 15:31

Un bărbat, în vârstă de 28 de ani, a fost dat dispărut de către echipajul Carnival Valor, după ce sora sa a anunțat că nu s-a întors în cabină după ce a ieșit pe punte. Pasagerul a fost găsit după mai bine de 15 ore de căutări la 30 de kilometri de Southwest Pass, Louisiana, potrivit BBC.

Pasagerul de la bordul vasului de croazieră Carnival Valor a dispărut, miercuri, în jurul orei 14.30. Sora sa a fost cea care a alertat echipajul vasului. Echipajele de salvare s-au mobilizat rapid. După mai multe ore de căutări, bărbatul a fost reperat de o navă aflată în zonă și care auzise despre acțiunea de salvare. Garda de Coastă a fost imediat alertată și s-au comunicat coordonatele.

Bărbatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost salvat joi la 32 de kilometri de Southwest Pass, Louisiana. El a fost preluat de echipajele de salvare după 15 ore.

Garda de Coastă a distribuit pe Twitter imagini video ale salvării, care arată momentul în care bărbatul a fost găsit și adus la bordul unui elicopter al agenției.

„Suntem mai mult decât recunoscători că acest caz s-a încheiat cu bine”, a spus lt. Seth Gross, coordonator al misiunii de căutare și salvare din Sectorul New Orleans.

„A fost nevoie de un efort al întregii echipe din partea gardienilor de la Garda de Coastă, al echipajelor de răspuns și al partenerilor noștri profesioniști din domeniul maritim care operează în Golful Mexic pentru a localiza individul dispărut și a-l aduce în siguranță”.

Bărbatul a primit îngrijiri medicale de la echipajul de salvare, iar starea lui este stabilă.

A man who fell from a cruise ship in the Gulf of Mexico has been rescued after more than 24 hours stranded in the water.

Read more: https://t.co/AQFkbVTYxi pic.twitter.com/TlRmnQbqmV

— Sky News (@SkyNews)
November 26, 2022
articolul original.
❌