ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 27 November 2022Libertatea

Premierul polonez Mateusz Morawiecki: Rusia eșuează pe câmpul de luptă, așa că recurge la „moarte, foamete și hipotermie”

26 November 2022 at 20:55

Rusia atacă și distruge infrastructura ucraineană vitală în efortul său de a înfrânge Ucraina, a declarat sâmbătă premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat într-o vizită la Kiev, potrivit CNN.

În comentariile făcute la Summitul Internațional al Securității Alimentare, desfășurat în capitala Ucrainei, Morawiecki a declarat că Rusia „și-a supraestimat propriul potențial militar și știe deja că victoria pe câmpul de luptă ar putea să nu fie realizabilă”.

„Prin urmare, Moscova caută alte metode pentru a înfrânge Ucraina. În loc să lupte cu soldații, Rusia aduce moartea, foametea și hipotermia în rândul civililor”, a continuat șeful guvernului de la Varșovia.

„Aceste metode de război total se află de mult timp în arsenalul rusesc”, a declarat Mateusz Morawiecki, în cadrul celei de-a 90-a comemorări anuale a victimelor Holodomorului, foametea din epoca sovietică care a ucis milioane de oameni în iarna anului 1932-1933.

„Rusia luptă pentru a reconstrui un imperiu și știe că un imperiu este construit pe oase și cadavre de oameni nevinovați. Exact ca acum 90 de ani, în timpul Holodomorului”, a adăugat premierul polonez.

Comentariile lui Morawiecki vin nu numai în contextul în care lumea se confruntă cu o criză alimentară globală, agravată de războiul Rusiei, ci și în condițiile în care mulți ucraineni sunt lipsiți de încălzire, apă și electricitate din cauza atacurilor repetate și masive ale rușilor asupra infrastructurii civile.

Kievul a lansat sâmbătă programul „Cereale din Ucraina” (“Cereals from Ukraine”) pentru a face mai ușor exportul de grâne către cele mai sărace țări din Africa. În cadrul acestei iniţiativei, până la jumătatea anului 2023 vor putea fi trimise până la 60 de nave cu cereale ucrainene în unele dintre cele mai sărace țări din Africa, a anunțat președintele Zelenski. Programul a fost lansat cu ocazia comemorării Holodomorului.

Zelenski a precizat că navele cu grâne care pleacă din portul ucrainean Odesa pot ajunge în puncte precum Sudan, Yemen sau Somalia, dar numai atât timp cât vor veni finanțări internaționale pentru subvenționarea cerealelor. Liderul de la Kiev a adăugat că Ucraina a strâns aproximativ 150 de milioane de dolari din peste 20 de state și din Uniunea Europeană pentru a exporta cereale în țări precum Etiopia, Sudan, Sudanul de Sud, Somalia și Yemen.

Foto: Profimedia Images

articolul original.
Ieri — 26 November 2022Libertatea

Zece persoane, arestate preventiv de DIICOT într-un dosar de trafic de droguri. S-au făcut percheziții în 4 județe

26 November 2022 at 19:53

Procurorii DIICOT, împreună cu polițiștii din cadrul B.C.C.O Iași au efectuat, joi, mai multe percheziții în Iași, Neamț, Galați și Timiș, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc.

12 persoane sunt cercetate pentru că ar fi comercializat droguri consumatorilor din judeţul Iaşi, în cauză fiind efectuate 18 percheziţii domiciliare în Iaşi, Neamţ, Galaţi şi Timiş.

„La data de 24.11.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Iași împreună cu polițiști din cadrul B.C.C.O. Iași au pus în aplicare 18 mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Iași, Neamț, Galați și Timiș, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic de droguri de risc și efectuarea de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive”, a transmis, sâmbătă, într-un comunicat de presă.

Potrivit anchetatorilor, mai mulți tineri din orașul Târgu Frumos din județul Iași au comercializat droguri de mare risc, droguri de risc și substanțe cu efecte psihoactive consumatorilor de astfel de substanțe de pe raza jud. Iași. 

Inițial, în urma perchezițiilor, 12 persoane au fost reținute pentru 24 de ore. Ulterior, judecătorul a decis ca 10 dintre acestea să fie plasate în arest la domiciliu, iar două sub control judiciar.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.

Olaf Scholz afirmă că Germania va trece „probabil” peste această iarnă. Pe ce se bazează cancelarul federal

26 November 2022 at 19:03

Olaf Scholz consideră că Germania este pregătită pentru sezonul de iarnă, chiar dacă Rusia a oprit fluxul de gaz spre Europa în urma unei dispute legate de războiul din Ucraina, cancelarul federal invocând modul în care guvernul său a abordat criza energetică, relatează Agerpres, preluând agenția germană de presă DPA.

„Cu toate deciziile pe care le-am luat, putem spune în acest moment, înainte de iarnă – vom trece probabil prin asta împreună”, a spus Scholz, în cadrul unei reuniuni a formaţiunii sale de centru-stânga, Partidul Social Democrat (SPD).

Peste 20 de centrale electrice pe cărbune au fost repornite sau menţinute în funcţiune, iar cele trei centrale nucleare existente vor funcţiona şi pe perioada iernii, a precizat cancelarul german la reuniunea de sâmbătă.

Potrivit acestuia, facilităţile din Germania pentru depozitarea gazului au fost încărcate, după ce în urmă cu un an s-au aflat la un nivel scăzut.

De asemenea, se construiesc noi terminale pentru gaz natural lichefiat în zona de coastă din nordul Germaniei, ceea ce, împreună cu importurile din Norvegia şi Ţările de Jos, va asigura securitatea energetică a Germaniei, a susținut Olaf Scholz.

Livrările de gaz rusesc către Germania au încetat în acest an, pe fondul disputei dintre Rusia şi ţările occidentale legate de invazia Kremlinului din Ucraina.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 276 | Rușii continuă să ucidă civili în Herson și după eliberarea orașului

Știri Externe Libertatea > Ştiri > Știri Externe

De Ena Stanciu, Bobi Neacșu, Andrei Stan, . Ultimul update Sâmbătă, 26 noiembrie 2022, 22:58

Șeful poliției naționale ucrainene, Ihor Klimenko, a declarat sâmbătă că 32 de civili au fost uciși în Herson începând din 9 noiembrie, când forțele ruse au fost forțate să se retragă din orașul pe care îl ocupaseră timp de opt luni. În același timp, noi atacuri au avut loc în Nikopol și Dnipro – în Dnipro sunt 13 morți -, iar la Kiev încă se lucrează pentru reluarea furnizării de energie electrică și termică, upă ce ce alimentarea cu apă a fost restabilită.

26 nov. - Acum 4 ore
26-11-2022

Premierul polonez: Rusia recurge la „moarte, foamete și hipotermie”

Rusia atacă și distruge infrastructura ucraineană vitală în efortul său de a înfrânge Ucraina, a declarat sâmbătă premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat într-o vizită la Kiev, potrivit CNN.

În comentariile făcute la Summitul Internațional al Securității Alimentare, desfășurat în capitala Ucrainei, Morawiecki a declarat că Rusia „și-a supraestimat propriul potențial militar și știe deja că victoria pe câmpul de luptă ar putea să nu fie realizabilă”.

„Prin urmare, Moscova caută alte metode pentru a înfrânge Ucraina. În loc să lupte cu soldații, Rusia aduce moartea, foametea și hipotermia în rândul civililor”, a continuat șeful guvernului de la Varșovia.

Mai multe detalii: Premierul polonez Mateusz Morawiecki: Rusia eșuează pe câmpul de luptă, așa că recurge la „moarte, foamete și hipotermie”

26 nov. - Acum 4 ore
26-11-2022

Zelenski și premierul Belgiei au semnat o declarație de sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE și NATO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul belgian Alexander De Croo, au semnat sâmbătă, în timpul vizitei de lucru a lui De Croo la Kiev, o declarație de sprijin pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, informează CNN.

„Mulțumesc Belgiei și premierului pentru declarația comună semnată astăzi. Acest document atestă sprijinul Belgiei pentru drumul nostru către o aderare deplină la Uniunea Europeană și la NATO. Vom obține cu siguranță acest rezultat important pentru noi”, a declarat Zelenski.

Lilderul ucrainean și-a exprimat, de asemenea, recunoștința față de Belgia pentru că „este pregătită să furnizeze generatoare de energie electrică și alte echipamente care sunt acum de o necesitate vitală pentru societatea ucraineană”, în urma întreruperilor de energie electrică din Ucraina după atacurile masive cu rachete rusești.

Zelensky a lăudat, de asemenea, înghețarea de către Belgia a anumitor active rusești. „Apreciem că Belgia este lider în ceea ce privește volumul activelor rusești înghețate – 50 de miliarde de euro, chiar mai mult. Este important ca activele statului terorist să fie direcționate către compensarea pagubelor provocate de teroarea acestuia”, a declarat președintele ucrainean.

De Croo a declarat că speră ca generatoarele de energie și proviziile trimise în Ucraina pentru spitale și școli să ofere „rezistență în aceste vremuri dificile”.

Cei doi au discutat, de asemenea, despre inițiativa „Cereale din Ucraina”, iar Zelenski a mulțumit Belgiei pentru sprijinul acordat din timp acestui plan.

26 nov. - Acum 4 ore
26-11-2022

Luxemburgul a donat Ucrainei 6 drone fabricate în Cehia

Luxemburgul a donat șase drone Primoco UAV One 150 armatei ucrainene, a anunțat sâmbătă think tank-ul Ukrainian Military Center, care citează Ministerul Apărării din Luxemburg, scrie The Kyiv Independent.

Pe 21 noiembrie, ministrul Apărării din Luxemburg, Francois Bausch, a declarat că țara va trimite vehicule Humvee suplimentare pentru a „întări Ucraina în exercitarea dreptului său la autoapărare”.

26 nov. - Acum 5 ore
26-11-2022

Statul Major General: Forțele ruse se repoziționează în regiunile Donețk și Zaporojie

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat sâmbătă că Rusia își repoziționează forțele pentru a consolida unitățile din apropierea localităților Lîman și Avdiivka, din regiunea Donețk, și Novopavlivka, din regiunea Zaporojie, informează The Kyiv Independent.

Se pare că Moscova își consolidează liniile de apărare, aduce echipamente de geniu și „continuă ofensiva în anumite direcții”, potrivit Statului Major General al Ucrainei.

Armata rusă a lovit infrastructura civilă din Dnipro de două ori în ultimele 24 de ore și a efectuat patru atacuri cu sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) asupra pozițiilor militare ucrainene, a precizat conducerea armatei ucrainene.

26 nov. - Acum 6 ore
26-11-2022

Macron: Franța oferă 6 milioane de euro pentru transporturile de alimente din Ucraina

Franța este pregătită să ofere 6,24 milioane de dolari (6 milioane de euro) pentru a ajuta Ucraina să trimită alimente în Yemen și Sudan, în cadrul unui nou plan al Programului Alimentar Mondial, a declarat sâmbătă președintele francez Emmanuel Macron, potrivit Al Jazeera.

„Țările cele mai sărace nu pot fi nevoite să plătească prețul unui război pe care nu l-au dorit”, a afirmat Macron, într-o înregistrare video postată pe Twitter.

The most vulnerable countries must not pay the price of a war they did not want. France, like Ukraine and all of our partners, has decided to make the choice, as it will always, to show solidarity through action: pic.twitter.com/75P3XoehSZ

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 6 ore
26-11-2022

Olaf Scholz: Foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă

Cancelarul german Olaf Scholz s-a alăturat liderilor mondiali pentru a marca cea de-a 90-a comemorare a Holodomorului în Ucraina.

„Foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă”, a declarat Scholz sâmbătă, vorbind în ziua comemorării victimelor foametei din perioada sovietică, care a ucis milioane de oameni în iarna din 1932-1933.

Într-un discurs ținut la Berlin, Scholz a făcut comparații între Holodomor – foametea care a fost pusă la cale de liderul sovietic Iosif Stalin prin confiscarea stocurilor de alimente ale țăranilor ucraineni – și acțiunile actuale ale Rusiei în Ucraina.

„Tacticile îngrozitoare aplicate atunci presupuneau izolarea și confiscarea cerealelor și a proviziilor alimentare, deportarea forțată a ucrainenilor. Astăzi, suntem uniți în a afirma că foametea nu trebuie să mai fie folosită niciodată ca armă. De aceea, nu putem tolera ceea ce vedem”, a declarat cancelarul german.

„Știm că, vizând infrastructura agricolă din Ucraina și blocând porturile din Marea Neagră timp de luni de zile, Rusia a exacerbat această situație”, a adăugat Scholz.

Olaf Scholz a declarat că Germania va oferi încă 15,62 milioane de dolari pentru sprijinirea transporturilor de cereale din Ucraina, în coordonare cu Programul Alimentar Mondial.

26 nov. - Acum 7 ore
26-11-2022

Atac soldat cu cel puțin 13 răniți în orașul Dnipro, potrivit unui guvernator ucrainean

Un atac al rușilor s-a soldat sâmbătă cu cel puțin 13 răniți la Dnipro, potrivit unui oficial local, informează CNN.

Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, a descris asaltul ca fiind un „atac cu rachete”.

Patru dintre răniți au rămas la spital, inclusiv un băiat de 17 ani și o femeie care a fost scoasă de sub dărâmături și este în stare gravă, a precizat guvernatorul, într-un mesaj publicat pe Telegram.

El a adăugat că șapte case au fost parțial distruse și că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare.

26 nov. - Acum 7 ore
26-11-2022

Premierii Poloniei şi Lituaniei promit ajutor Ucrainei, în cursul vizitei de la Kiev

Şefii de guvern din Polonia şi Lituania şi-au reiterat sâmbătă sprijinul pentru lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse, în cadrul unei întâlniri cu omologul lor ucrainean Denis Şmîhal, scrie Agerpres preluând agenția germană de știri DPA.

„Acest război poate avea un singur rezultat: fie câştigă Ucraina, fie toată Europa pierde”, a declarat la întâlnirea de la Kiev premierul polonez Mateusz Morawiecki, conform agenţiei poloneze de presă PAP.

„Sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie să continue şi va continua până la victoria lor şi a noastră”, a scris la rândul ei pe Twitter, după reuniune, şefa guvernului lituanian, Ingrida Simonyte.

Thank you, president @ZelenskyyUa.

I cherish every opportunity to visit Ukraine & each time I have to leave, seems like part of me stays here with my ?? friends. In a way, now it does. pic.twitter.com/InwkxK829N

— Ingrida Šimonytė (@IngridaSimonyte)
November 26, 2022

Vizita liderilor celor două state membre ale UE şi NATO la Kiev a avut loc în legătură cu comemorarea oficială a Holodomorului, foametea provocată regimul stalinist din Ucraina în urmă cu 90 de ani.

26 nov. - Acum 8 ore
26-11-2022

Întreruperile de curent electric din Kiev vor fi limitate la 5 ore

Cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, DTEK, a anunțat că, începând de sâmbătă, 26 noiembrie, întreruperile de energie electrică din Kiev nu vor dura mai mult de 5 ore pentru niciun consumator, informează The Kyiv Independent.

Autoritățile din Kiev se străduiesc să restabilească alimentarea cu energie electrică a orașului încă de miercuri, 23 noiembrie, când Rusia a atacat masiv cu rachete infrastructura energetică a Ucrainei.

Acesta a fost al cincilea masiv al Rusiei împotriva infrastructurii energetice ucrainene lansat în ultimele 6 săptămâni. După atac, cea mai mare parte a Kievului a suferit o pană de curent care pentru unii consumatori a durat mai mult de 30 de ore.

26 nov. - Acum 8 ore
26-11-2022

3 civili, răniți în bombardamentele rușești asupra Ceasiv Iar, oraș de pe linia frontului

Trupele ruse au bombardat sâmbătă Ceasiv Iar, un oraș situat la aproximativ 17 kilometri vest de orașul strategic Bahmut din regiunea Donețk, a anunțat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko. Potrivit acestuia, trei civili au fost răniți într-un atac care a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje, scrie The Kyiv Independent.

„Nu trece o zi fără ca rușii să atace civili în regiunea Donețk”, a spus el. „Un atac poate veni de oriunde și în orice moment. Este periculos să rămâi în regiune”, a adăugat Pavlo Kirilenko.

Ucraina a făcut apel la populație să părăsească regiunea Donețk, unde în prezent au loc cele mai grele lupte, în apropiere de orașul Bahmut.

Pe 9 iulie, un atac cu rachete rusești a lovit o altă clădire de apartamente cu cinci etaje din Ceasiv Iar. Acest atac a fost unul dintre cele mai dramatice din timpul războiului: 48 de persoane au fost ucise, inclusiv un copil.

26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Decesele provocate de Rusia sunt „nenumărate”, afirmă un oficial ONU din Ucraina

Reprezentantul permanent al Misiunii Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, a omagiat victimele Holodomorului, afirmând că suferința și decesele din Ucraina provocate de Rusia sunt „nenumărate”, informează Al Jazeera.

El a adăugat că agresiunea Rusiei „nu face decât să ne întărească națiunea”.

The suffering and death brought to Ukraine by the Moscow dictators and the army of their henchmen are innumerable. Today we remember the victims of the Holodomor of 1932-33. pic.twitter.com/dOdQO8lWGt

— Sergiy Kyslytsya (@SergiyKyslytsya)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Ucrainenii „se luptă din nou” pentru viețile lor, afirmă Roberta Metsola

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina cu ocazia comemorării Holodomorului, relatează Al Jazeera.

Ea a făcut o paralelă între actualul război din Ucraina și foametea de acum 90 de ani, spunând că „ucrainenii luptă din nou pentru a-și păstra viețile”.

„Ne amintim de toți cei care au fost lăsați să moară de foame de către regimul sovietic”, a scris Metsola, într-un mesaj publicat pe Twitter.

90 years after the #Holodomor, Ukrainians are once again fighting to preserve their lives, their identity and their freedom.

Just like we #StandWithUkraine fighting for our values today, we remember all those who were left to starve to death by the Soviet regime. pic.twitter.com/YZy4i0MjFf

— Roberta Metsola (@EP_President)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Lituania, Polonia și Ucraina împărtășesc „o viziune comună” privind rezistența în fața agresiunii ruse

Prim-miniștrii Lituaniei, Poloniei și Ucrainei – Ingrida Šimonyte, Mateusz Morawiecki și, respectiv, Denis Șmihal – s-au întâlnit sâmbătă la Kiev pentru a discuta și a-și reitera angajamentul de a lucra împreună „pentru a contracara agresiunea armată a Rusiei”, scriu The Guardian și Sky News.

Statele membre ale “Triunghiului de la Lublin” au dat publicității o declarație comună, condamnând „crimele de război sistemice comise de forțele Rusiei în regiunile din Ucraina, inclusiv atacurile deliberate, nediscriminatorii și disproporționate împotriva populației civile și a elementelor infrastructurii civile”.

Declarația condamnă, de asemenea, deportările forțate ale ucrainenilor, atacurile continue în jurul siturilor nucleare ucrainene și „organizarea de către Rusia a unor așa-zise referendumuri ilegale în regiuni din interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei”.

Prim-ministrul lituanian, Ingrida Šimonyte, a scris pe Twitter că reuniunea a reconfirmat „ordinea mondială bazată pe reguli”.

A 2nd Lublin triangle meeting of the ??, ?? & ?? PM’s today in Kyiv, reconfirming trilateral cooperation, first of all, in helping Ukraine to defend its own freedom, as well as the rules-based world order. Our support to Ukraine must and will continue till their victory and ours. pic.twitter.com/pavaRtB8Kz

— Ingrida Šimonytė (@IngridaSimonyte)
November 26, 2022

Ulterior, premierul ucrainean Denis Șmihal a afirmat: „Întâlnirea de astăzi a dovedit încă o dată că avem o viziune comună în ceea ce privește rezistența în fața agresiunii ruse și victoria iminentă a Ucrainei”.

„Am condamnat atacurile continue ale Rusiei și crimele de război”, a precizat șeful guvernului de la Kiev.

??, ?? and ?? are united by common values & goals. We held #LublinTriangle meeting in Kyiv with PM @MorawieckiM & @IngridaSimonyte. Today’s meeting proved once again that we have a common vision in terms of resistance to russian aggression & ??’s imminent victory. 1/2 pic.twitter.com/RXbOV5kplN

— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal)
November 26, 2022

“Triunghiul de la Lublin” este o alianță regională formată din cele trei țări europene – Lituania, Polonia și Ucraina.

26 nov. - Acum 9 ore
26-11-2022

Șeful poliției ucrainene: Rusia a ucis 32 de civili în Herson de la eliberarea orașului

Șeful poliției naționale ucrainene, Ihor Klimenko, a declarat sâmbătă că 32 de civili au fost uciși în Herson începând din 9 noiembrie, când forțele ruse au fost forțate să se retragă din orașul pe care îl ocupaseră timp de opt luni, relatează The Kyiv Independent.

De atunci, trupele ruse au bombardat frecvent Hersonul. Doar joi, 24 noiembrie, armata rusă a efectuat 17 atacuri asupra orașului, ucigând șapte persoane și rănind alți 21 de oameni.

Klimenko a adăugat că șapte departamente de poliție și-au reluat activitatea în teritoriile eliberate din regiunea Herson, dintre care patru în orașul cu același nume.

Ofițerii de deminare din cadrul poliției au verificat 450 de hectare de teren din regiunea Herson și au îndepărtat aproximativ 3.500 de explozibili.

Această muncă „a salvat viețile a sute sau chiar mii de oameni”, a spus șeful poliției.

26 nov. - Acum 10 ore
26-11-2022

Ucraina a strâns 150 de milioane de dolari pentru a sprijini țările cele mai vulnerabile în fața foametei

Volodimir Zelenski a găzduit un summit la Kiev pentru a promova inițiativa sa „Cereale din Ucraina” (“Grain from Ukraine”), menită să înlesnească exportul de grâne în țările cele mai vulnerabile în fața foametei și secetei, spunând că eforturile Ucrainei și ale parteneirlor săi internaționali în acest sens „nu sunt doar vorbe goale”, relatează Al Jazeera.

Kremlinul susține că exporturile Ucrainei prin porturile de la Marea Neagră în timpul războiului nu au ajuns în țările cele mai vulnerabile.

Zelenski a anunțat că Kievul a strâns aproximativ 150 de milioane de dolari din partea a peste 20 de țări și a Uniunii Europene pentru a exporta cereale în țări precum Etiopia, Sudan, Sudanul de Sud, Somalia și Yemen.

„Intenționăm să trimitem cel puțin 60 de nave din porturile ucrainene în țările care se confruntă cel mai mult cu amenințarea foametei și a secetei”, a declarat Zelenski, în fața liderilor prezenți la adunare.

La summit au participat personal prim-miniștrii Belgiei, Poloniei și Lituaniei și președintele Ungariei. Președinții Franței și Germaniei, precum și șefa Comisiei Europene au participat prin videoconferință.

Mai multe detalii: Kievul a lansat programul ”Cereale din Ucraina” pentru a face mai ușor exportul de grâne către cele mai sărace țări din Africa

26 nov. - Acum 10 ore
26-11-2022

Stoltenberg salută sprijinul Turciei pentru prelungirea acordului privind cerealele

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat sprijinul acordat de Turcia, împreună cu ONU, pentru prelungirea acordului privind exporturile de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, informează Al Jazeera.

Stoltenberg a declarat la Summitul „Grain from Ukraine” („Cereale din Ucraina”) că a văzut navele care transportă grâne în Strâmtoarea Istanbul când s-a întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

„Ei scot alimente, cereale și îngrășăminte din porturile ucrainene pentru persoanele vulnerabile care au nevoie urgentă de ele”, a adăugat el, salutând eforturile aliaților din NATO și ale UE pentru ca grânele să iasă din Ucraina și pe cale terestră.

Stoltenberg a vorbit și despre „oribila” tragedie Holodomor, care a ucis milioane de ucraineni în urmă cu 90 de ani, în timpul dictarurii staliniste.

„Astăzi, Rusia folosește foamea ca armă de război împotriva Ucrainei. Și pentru a crea diviziune și instabilitate suplimentară în rândul restului lumii”, a declarat Stoltenberg.

26 nov. - Acum 11 ore
26-11-2022

A murit ministrul de externe al Belarusului

Ministrul de externe din Belarus, Vladimir Makei, a murit la vârsta de 64 de ani, a anunțat agenția de presă de stat Belta, potrivit Al Jazeera și Reuters.

Makei deținea această funcție din 2012.

Belarus este unul dintre cei mai puternici aliați ai Rusiei, mai ales de când a început războiul din Ucraina, pe 24 februarie. Liderul belarus Alexander Lukașenko a permis ca țara sa să fie folosită de trupele Moscovei pentru lansarea invaziei din Ucraina.

Mai multe detalii: Ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a murit „subit”, anunță presa de stat

26 nov. - Acum 11 ore
26-11-2022

Germania se pregătește să recunoască Holodomorul drept „genocid”

Parlamentarii germani sunt pe cale să recunoască Holodomorul drept „genocid”, potrivit unui proiect de text al unei rezoluții comune a coaliției guvernamentale germane și a opoziției, consultat de AFP, scrie Al Jazeera.

Ministerul ucrainean al afacerilor externe a făcut apel la partenerii internaționali să „restabilească dreptatea istorică și să recunoască Holodomor ca fiind un genocid al poporului ucrainean”.

În prezent, 18 țări recunosc foametea din anii 1930 ca genocid, printre care Australia, Brazilia, Canada, Columbia, Republica Cehă, Ecuador, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Mexic, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, SUA și Vatican.

#HolodomorIsGenocide

?? war on Ukraine proves that unpunished evil will return again and again.

We call on intl partners to restore historical justice and to recognize the #Holodomor as a genocide of the ??people. We thank those countries that have already made this decision. pic.twitter.com/ANNGyMb1mo

— MFA of Ukraine ?? (@MFA_Ukraine)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 11 ore
26-11-2022

Ucraina a adus acasă 12 prizonieri de război, inclusiv trei civili

În schimbul celor nouă prizonieri de război ruși, 12 ucraineni au fost repatriați, inclusiv trei civili despre care se credea că sunt dați dispăruți, relatează The Guardian și The Kyiv Independent.

Ucraina și Rusia au organizat sâmbătă un schimb de prizonieri, a anunțat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andriy Yermak.

Printre cei 12 prizonieri de război eliberați se află patru pușcași marini, doi militari ai Gărzii Naționale, doi militari ai Gărzii de Frontieră, un membru al Forțelor de Apărare Teritorială și trei civili – un bărbat și o femeie care sunt căsătoriți, alături de un alt bărbat considerați dispăruți.

12 people returned from Russian captivity, the President’s Office reported

Among them are three civilians who were considered missing.

Ukraine, returned 9 invaders. pic.twitter.com/vzmrh8okzu

— NEXTA (@nexta_tv)
November 26, 2022

Potrivit lui Yermak, militarii eliberați au fost luați prizonieri în Mariupol, la centrala electrică de la Cernobîl, pe care rușii au ocupat-o timp de o lună în primăvară, și pe insula Insula Șerpilor din Marea Neagră.

În ultima săptămână, 98 de prizonieri de război au fost eliberați din captivitatea rusă, potrivit lui Yermak.

Între jumătatea lunii martie și luna noiembrie, Ucraina a returnat peste 1.130 de prizonieri de război, a anunțat Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor.

26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

Zelenski a găzduit un summit privind securitatea alimentară și exporturile agricole

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a găzduit un summit internațional la Kiev pentru a discuta despre securitatea alimentară și exporturile agricole cu prim-miniștrii Belgiei, Poloniei și Lituaniei și cu președintele Ungariei, relatează Al Jazeera.

El a deschis summitul vorbind în cadrul unui panel, alături de șeful său de cabinet și de prim-ministrul Denis Șmihal.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au ținut discursuri care au fost transmise prin videoconferință.

Președintele Ungariei, Katalin Novak, a postat o fotografie cu participanții la summit, adăugând: „Am sosit la Kiev la invitația președintelui ucrainean Zelenski. Acolo unde va fi nevoie, noi vom ajuta!”.

Arrived upon the invitation of ?? President @ZelenskyyUa to #Kyiv. Where its needed, we help! pic.twitter.com/I17yIXuaT3

— Katalin Novák (@KatalinNovakMP)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

Premierul belgian a sosit la Kiev: „Suntem alături de poporul ucrainean”

Prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a sosit sâmbătă în capitala ucraineană pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează Sky News.

De Croo a fost întâmpinat de Zelenski, cei doi lideri urmând să aibă discuții privind situația infrastructurii ucrainene și a ajutorului militar și umanitar.

Arrived in Kyiv.

After the heavy bombing of recent days, we stand with the people of Ukraine. More than ever before.

With the cold winter months ahead, Belgium is releasing new humanitarian and military aid. pic.twitter.com/2nR3xoS55i

— Alexander De Croo ???? (@alexanderdecroo)
November 26, 2022

„După bombardamentele intense din ultimele zile, suntem alături de poporul ucrainean. Mai mult ca niciodată”, a afirmat De Croo.

„În perspectiva lunilor reci de iarnă, Belgia oferă un nou ajutor umanitar și militar”, a scris premierul belgian pe Twitter.

Belgia a promis un ajutor financiar suplimentar de 37,4 milioane de euro pentru Ucraina, a anunțat agenția de presă Belga.

26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

Ucraina a primit promisiuni de sprijin, cu ocazia comemorării a 90 de ani de la Holodomor

Ucraina a primit sâmbătă noi promisiuni de sprijin în faţa Rusiei, cu ocazia comemorării a 90 de ani de la Holodomor, foametea provocată intenţionat de regimul stalinist în anii ’30, care a căpătat o nouă rezonanţă de la invazia rusă, scrie Agerpres citând AFP.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări că poporul său va face faţă atacurilor ruseşti, care provoacă regulat întreruperi masive de electricitate şi de apă în contextul în care temperatura scade tot mai mult. „Ucrainenii au trăit lucruri cu adevărat groaznice. Şi, în ciuda a tot, ei şi-au păstrat capacitatea de a nu se supune şi dragostea pentru libertate. Altădată, ei au vrut să ne distrugă prin foamete, astăzi – prin întuneric şi frig”, a transmis Zelenski printr-un mesaj video publicat pe Telegram. „Nu putem fi zdrobiţi”, a spus el.

Mai mulţi lideri europeni s-au deplasat sâmbătă la Kiev pentru comemorarea Holodomorului, pe care Ucraina o consideră „genocid”. Potrivit presei din Polonia şi Lituania, premierii celor două ţări care sunt susţinători apropiaţi ai Kievului, Mateusz Morawiecki şi Ingrida Simonyte, se află în vizită pentru discuţii care ar urma să vizeze în special un posibil nou val de migranţi ucraineni în Europa în această iarnă.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat la rândul său, într-un mesaj video, un ajutor suplimentar de 10 milioane de euro pentru a susţine exporturile de cereale ucrainene, afectate de război.

26 nov. - Acum 12 ore
26-11-2022

9 soldați ruși au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri cu Ucraina

Nouă prizonieri de război ruși au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri cu Ucraina, a anunțat sâmbătă agenția rusă de presă TASS, citând Ministerul Apărării de la Moscova, scriu Al Jazeera și The Guardian.

„Pe 26 noiembrie, ca urmare a procesului de negociere, nouă militari ruși care se aflau în pericol de moarte în captivitate au fost returnați de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev”, a precizat ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă.

Momentan nu există informații câți prizonieri ucraineni au fost eliberați la schimb, notează Sky News. Pe parcursul războiului au avut loc mai multe schimburi de prizonieri, deși nu se cunoaște numărul exact de prizonieri luați de ambele părți.

26 nov. - Acum 13 ore
26-11-2022

Rusia a atacat Dnipro

Cel puțin șase persoane au fost rănite într-un atac rusesc asupra capitalei regionale Dnipro, potrivit guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko. Acesta a declarat că Rusia a lovit sâmbătă o zonă rezidențială, distrugând parțial șapte case de locuit și a provocat un incendiu.

Potrivit lui Reznichenko, o femeie a fost spitalizată în stare critică în urma atacului, relatează Kyiv Independent.

Primarul din Dnipro, Borys Filatov, a spus că infrastructura nu a fost avariată, dar este posibil să apară unele întreruperi de energie electrică.

26 nov. - Acum 14 ore
26-11-2022

Oraşul Herson are din nou curent electric

„Mai întâi furnizăm energie electrică infrastructurii critice a orașului și apoi imediat consumatorilor casnici”, a scris Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului administrației prezidențiale ucrainene, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Orașul rămăsese fără electricitate, încălzire centrală și apă curentă atunci când forțele ucrainene l-au recucerit pe 11 noiembrie.

Trupele ruse au cucerit Hersonul la scurt timp după începerea invaziei, la sfârșitul lunii februarie, și a fost singura capitală regională pe care au reușit să o captureze.

Oficialii ucraineni spun că forțele ruse continuă să bombardeze orașul de peste râul Dnipro. Șeful administrației locale a declarat vineri că 15 persoane au fost ucise și 35 rănite în ultimele șase zile.

26 nov. - Acum 14 ore
26-11-2022

Premierul polonez vizitează Kievul pentru a comemora victimele Holodomorului

Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Poloniei, a sosit în această dimineață la Kiev pentru a comemora victimele foametei din perioada sovietică, care a ucis milioane de ucraineni în anii 1930, transmite Sky News.

„Marea foamete a izbucnit în Ucraina în 1932-1933 și a fost rezultatul politicii criminale a Uniunii Sovietice”, a spus premierul polonez.

Aproximativ 20 de națiuni au recunoscut foametea, cunoscută în Ucraina sub numele de Holodomor, ca fiind un act de genocid, iar printre altele se numără România, Irlanda și Moldova.

Vizita lui Morawiecki are loc la aproximativ două săptămâni după ce o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană a căzut într-un sat din estul Poloniei, provocând moartea a două persoane.

?? Premier @MorawieckiM w #Kijów złożył symboliczną wiązankę przed Pomnikiem Ofiar Wielkiego Głodu.

Wielki Głód wybuchł na ziemiach Ukrainy w latach 1932-33 i był wynikiem zbrodniczej polityki Związku Radzieckiego. pic.twitter.com/QDpqhvOcBr

— Kancelaria Premiera (@PremierRP)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 15 ore
26-11-2022

Șeful Wagner susține că a recrutat un fost general al Marinei Americane

Evgheni Prigojin, fondatorul, finanțatorul și șeful grupării paramilitare ruse Wagner, a afirmat, ieri, 25 noiembrie, într-un interviu pentru presa finlandeză, că un „fost general” al infanteriei marine a SUA (USMC) face parte din această armată privată ai cărei recruţi luptă în special în Ucraina, scrie agenția France Presse, preluată de Agerpres.

„Am o părere foarte bună despre finlandezi pe câmpul de luptă. Aceştia luptă în cadrul unui batalion britanic, parte a Wagner, care este comandat de un cetăţean american, un fost general al Marine Corps”, a adăugat Evgheni Prigojin pentru ziarul finlandez Helsingin Sanomat, citat de serviciul de presă al companiei sale Concord.

Evgheni Prigojin, 61 de ani, fondatorul și finanțatorul Wagner, a recunoscut că a fondat compania militară privată Wagner în 2014. Anterior, Prigojin vorbise despre „necesitatea implicării deținuților” în „operațiunea militară” din Ucraina.

Mai multe detalii: Șeful Wagner susține că a recrutat un fost general al Marinei Americane: „E la comanda unui batalion britanic”

26 nov. - Acum 15 ore
26-11-2022

Andrii Yermak: „Rușii vor plăti pentru toate victimele Holodomorului și vor răspunde pentru crimele de astăzi”

Șeful administrației prezidențiale ucrainene a declarat sâmbătă că Rusia va răspunde pentru foametea din perioada sovietică, care a provocat moartea a milioane de ucraineni în iarna 1932-1933.

„Rușii vor plăti pentru toate victimele Holodomorului și vor răspunde pentru crimele de astăzi”, a scris Andriy Yermak pe Telegram, folosind numele ucrainean al tragediei, care se traduce prin „moarte prin înfometare”, scrie The Guardian.

Parlamentarii germani intenționează să adopte o rezoluție prin care să declare genocidul prin care milioane de ucraineni au murit de foame în timpul lui Iosif Stalin, o acțiune prin care Bundestagul german speră să servească drept „avertisment” pentru Moscova, în contextul în care Ucraina se confruntă cu o potențială criză alimentară în această iarnă.

Kievul consideră că evenimentul istoric a făcut parte dintr-o campanie deliberată a regimului lui Stalin de colectivizare a agriculturii și de eradicare a mișcării naționaliste în curs de dezvoltare din Ucraina.

26 nov. - Acum 16 ore
26-11-2022

130.000 de locuitori ai Kievului au rămas fără electricitate

Administrația orașului Kiev a declarat pe 26 noiembrie că, începând cu ora 9:30, alimentarea cu apă a fost restabilită în totalitate în toate zonele capitalei, în timp ce lucrările pentru reluarea furnizării de energie electrică și termică sunt în curs de desfășurare, transmite The Kyiv Independent.

„Toate lucrările de restabilire sunt programate să fie finalizate în 24 de ore”, a precizat administrația capitalei.

Pe 23 noiembrie, Rusia a lansat 70 de rachete asupra Ucrainei, iar 51 dintre ele au fost doborâte, a precizat Forțele Aeriene ucrainene. Rusia a lansat rachete de croazieră Kh-101, Kh-555, Kalibr și drone Lancet.

26 nov. - Acum 17 ore
26-11-2022

Rusia a bombardat Nikopol cu artilerie grea de cinci ori

Potrivit guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, trupele ruse au tras aproape 60 de obuze asupra Nikopolului, a orașului vecin Marhanets și a satelor din jur în noaptea de 26 noiembrie, transmite The Kyiv Independent.

Nu au fost raportate victime, a declarat Reznichenko.

26 nov. - Acum 17 ore
26-11-2022

Papa Francisc, mesaj pentru liderii Ucrainei: „A lor este datoria să ia decizii în perspectivă pentru pace”

În scrisoare deschisă transmisă vineri pentru a marca nouă luni de la invazia rusă, Papa Francisc a sugerat că Kievul va fi nevoit să facă unele concesii pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Papa Francisc a salutat tăria ucrainenilor în faţa asaltului violent al Rusiei, în scrisoarea deschisă transmisă vineri. „Lumea a recunoscut un popor curajos şi puternic, un popor care suferă şi se roagă, plânge şi se luptă, rezistă şi speră. Un popor nobil şi martir”, a scris el.

Papa Francisc a mai spus că se roagă pentru liderii Ucrainei. „A lor este datoria să conducă ţara în aceste vremuri tragice şi să ia decizii în perspectivă pentru pace şi să dezvolte economia în contextul distrugerii atât de mari a unei infrastructuri vitale”, a transmis Suveranul Pontif.

Mai multe detalii: Papa Francisc, mesaj pentru liderii Ucrainei: „A lor este datoria să ia decizii în perspectivă pentru pace”

26 nov. - Acum 17 ore
26-11-2022

Marea Britanie: Rusia lansează probabil rachete fără focoase nucleare

Stocul de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei este atât de epuizat încât este posibil ca aceasta să scoată focoasele nucleare din rachetele nucleare de croazieră învechite și să lanseze rachetele neînarmate spre Ucraina, afirmă Ministerul britanic al Apărării.

Serviciile britanice de informații au ajuns la această concluzie după imaginile cu epava unei rachete de croazieră AS-15 Kent, aparent doborâtă. Potrivit sursei citate, aceasta a fost proiectată în anii 1980 „exclusiv ca sistem de lansare nucleară”.

„Probabil că focosul a fost înlocuit cu balast. Deși un astfel de sistem inert va produce totuși unele pagube prin energia cinetică a rachetei și prin orice combustibil nefolosit, este puțin probabil să obțină efecte împotriva țintelor vizate.

Rusia speră aproape sigur că astfel de rachete vor funcționa ca momeli și vor deturna apărarea aeriană ucraineană. Oricare ar fi intenția Rusiei, această improvizație evidențiază nivelul de epuizare a stocului de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei”, a transmis ministerul britanic al Apărării.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 26 November 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/htZ2ZsfvmF

?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/RZ6by8tN5p

— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ)
November 26, 2022
26 nov. - Acum 18 ore
26-11-2022

Preşedintele Poloniei: Racheta căzută era una defensivă ucraineană, dar Rusia este vinovată

Anchetatorii polonezi au stabilit că o rachetă defensivă ucraineană a căzut în satul Przewodow în 15 noiembrie, a afirmat preşedintele polonez Andrzej Duda, într-o conferință de presă, preluată de serviciul ucrainean al Polskie Radio. Ucraienii insistă că racheta nu le aparține și susțin că nu le-a fost prezentată nicio dovadă.

„Ancheta este în desfășurare, toate acțiunile de investigație au fost deja finalizate la fața locului. Nicio descoperire nouă nu schimbă ceea ce am spus înainte. Așteptăm cu toții concluziile experților și nu ne amestecăm în niciun fel în proces”, a precizat președintele polonez.

Autoritățile poloneze precizaseră anterior că o rachetă defensivă ucraineană a căzut în satul de graniță. „Iniţial, au existat informaţii despre două rachete, dar, în timpul investigaţiei, nu au fost găsite rămăşiţe ale unei a doua rachete, pe teritoriul Poloniei”, a adăugat Andrzej Duda.

Mai multe informaţii: Preşedintele Poloniei: Racheta căzută era una defensivă ucraineană, dar Rusia este vinovată. Reacția Ucrainei

26 nov. - Acum 18 ore
26-11-2022

Vladimir Putin a cerut corporației de stat Rostec creșterea producției de armament

Președintele Vladimir Putin a cerut corporației de stat Rostec să crească producția și furnizarea de produse necesare armatei ruse în războiul din Ucrainei, relatează agenția de stat Interfax. Liderul de la Kremlin a participat vineri, 25 noiembrie, la aniversarea a 15 ani de la înființarea conglomeratului de apărare deținut de stat rus.

„Este necesara cresterea productiei si a aprovizionarii intregului nomenclator al produselor solicitate. Clar, calitativ, strict in termenii stabiliti pentru indeplinirea obiectivelor statului”, a transmis Putin, în discursul său.

„Sarcina cheie astăzi, sarcina numărul unu, este să facem totul pentru a satisface pe deplin nevoile forțelor armate, în primul rând pentru unitățile implicate în operațiunea militară specială”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Putin a mai spus că „efortul întreprinderilor din Moscova, Sankt Petersburg, Urali, Siberia, Orientul Îndepărtat și din alte zeci de regiuni, care acum lucrează în mai multe schimburi pentru a răspunde nevoilor armatei, va da un impuls unic dezvoltării industriei”.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a cerut corporației de stat Rostec creșterea producției de armament: „Este sarcina numărul unu”

26 nov. - Acum 19 ore
26-11-2022

Finlanda va trimite echipamente energetice în Ucraina

Într-un interviu acordat postului de știri finlandez Yle, ministrul finlandez al economiei, Mika Lintila, a declarat că Finlanda ar putea trimite primul lot de echipamente energetice în Ucraina săptămâna viitoare, informează The Kyiv Independent.

După atacurile masive cu rachete în masă ale Rusiei din 23 noiembrie asupra infrastructurii energetice din Ucraina, Lintila a început discuțiile cu întreprinderile finlandeze din sectorul energetic „pentru a coordona eforturile de a ajuta ucrainenii”.

„Ieri am cerut companiilor să doneze echipamente, iar astăzi companiile au răspuns pozitiv la cerere”, a scris Lintila pe Twitter.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

Zelenski: Șase milioane de ucraieni nu au energie electrică

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat în mesajul său de vineri seară către națiune că ”de miercuri până azi a fost posibilă înjumătățirea numărului de persoane cărora li se întrerupe curentul electric pentru a stabiliza sistemul”, în urma atacurilor masive ale forțelor ruse.

”În această seară, întreruperile de curent continuă în majoritatea regiunilor și la Kiev. În total, peste șase milioane de abonați (sunt afectați – n.r.). Aproape 12 milioane de abonați au fost deconectați de la rețea miercuri seară. Cele mai multe probleme sunt în prezent în capitala Ucrainei, precum și în regiunile Kiev, Odesa, Liov, Vinița și Dnipropetrovsk”, a spus Zelenski.

În acest context, liderul ucraiean a făcut apel la cetățenii, în cazul cărora alimentarea cu electicitate a fost reluată, să consume cu moderație energia.

”Dacă nu aveți o întrerupere a curentului, nu înseamnă că problema s-a terminat. Vă rog, dacă aveți curent electric, asta nu înseamnă că puteți porni mai multe aparate electrice puternice deodată”, a subliniat Zelenski, explicând că ”în fiecare seară se înregistrează consumuri sporite de energie, ceea ce provoacă o creștere a întreruperilor de curent de urgență”.

În discursul său de vineri, liderul de la Kiev a vorbit și despre ”Punctele de invincibilitate” care au fost deschise în toată țara, precizând însă că acestea nu funcționează peste tot așa cum ar trebui.

”Există multe plângeri la Kiev, în special. (…) Locuitorii Kievului au nevoie de mai multă protecție”, a cerut Zelenski, adăugând că ”până în această seară, 600.000 de abonați au fost deconectați de la rețeaua din oraș”.

”Mulți locuitori din Kiev au rămas fără electricitate mai mult de 20 sau chiar 30 de ore. Astept muncă de calitate de la primărie. Nimeni nu va ierta pe nimeni pentru că a profanat Punctele de invincibilitate de la Kiev. Vă rog să fiți mai serioși”, a mai spus președintele Ucrainei.

”Punctele de invincibilitate” sunt locuri special echipate în care ucrainenii își pot încărca telefoanele, se pot încălzi, pot avea acces la internet și la rețeaua mobilă, gratuit și non-stop.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

Zelenski a vizitat un oraș din apropierea Kievului, unde șapte persoane au fost ucise în atacurile recente

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri orașul Vîșhorod, din regiunea Kiev, unde o clădire cu patru etaje a fost bombardată pe 23 noiembrie, șapte persoane fiind ucise, relatează Ukrainska Pravda.

”Oferim toată asistența necesară rezidenților afectați, în special, pentru a le asigura nevoia de locuință”, a precizat liderul de la Kiev, într-un mesaj pe Telegram.

Totodată, Volodimir Zelenski a vizitat așa-numitele „Puncte de Invincibilitate”, care au început să funcționeze în oraș.

”Împreună vom putea trece de acest drum greu pentru țara noastră. Vom depăși toate provocările și cu siguranță vom câștiga”, a mai afirmat Zelenski.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

Cel puțin 15 civili, uciși vineri, în bombardamentele de la Herson

Loviturile rusești care au vizat vineri, 25 noiembrie, regiunea Herson, din sudul Ucrainei, au fost soldate cu cel puțin 15 morți și 35 de răniți, printre care și un copil, a anunțat Galîna Lugova o reprezentantă a Administraţiei Militare a Hersonului, relatează de AFP, citată de News.ro.

În urma atacurilor au fost avariate mai multe ”case private şi imobile foarte înalte”, a mai precizat Lugova.

Anterior, guvernatorul regional Iaroslav Ianușevici a anunțat că pacienții spitalelor din Herson au fost evacuați și trimiși la alte unități medicale din sudul Ucrainei, din cauza bombardamentelor rusești.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

AIEA: Centralele nucleare din Ucraina au fost reconectate la rețeaua națională

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că patru centrale nucleare ale Ucrainei au fost reconectate la rețeaua electrică națională, după ce au pierdut complet alimentarea din afara amplasamentului la începutul acestei săptămâni, relatează The Guardian.

AIEA precizează că a fost informată de autoritățile ucrainene că centralele de la Rivne, Ucraina de Sud și Khmelnytskyi au fost reconectate. De asemenea, alimentarea cu energie electrică a fost restabilită la Cernobîl.

Centrala Zaporojie, aflată pe teritoriul controlat de forțele ruse, a fost reconectată joi la rețea.

25 nov. - Ieri
25-11-2022

Cum va fi sprijinită Ucraina de UE pentru a-și menține alimentarea cu energie electrică și căldură

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, 25 noiembrie, că se pregătesc donații din partea țărilor membre UE și ale Executivului comunitar pentru ca Ucraina să fie sprijinită în eforutul de a menține alimentarea cu energie electrică și căldură pe fondul atacurilor rusești, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Ursula von der Leyen a făcut anunțul în urma unei discuții telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit șefei Comisiei Europene, UE va furniza Ucrainei 200 de transformatoare medii şi un autotransformator mare din Lituania, un autotransformator mediu din Letonia şi 40 de generatoare grele din rezerva UE din România.

”Fiecare dintre aceste generatoare poate furniza energie electrică neîntreruptă unui spital de dimensiuni mici sau medii. (…) Comisia Europeană lucrează în plus la un nou hub energetic în Polonia pentru a permite donaţii de la terţi şi pentru a ajuta la livrarea acestora într-un mod coordonat în Ucraina, în special cu partenerii noştri din G7”, a explicat Ursula von der Leyen.

În urma atacurilor masive ale forțelor ruse asupra infrastructurii ucrainene, milioane de locuitori ai țării au rămas fără energie electrică și căldură în ultimele zile.

articolul original.

Carambol cu trei mașini, urmat de incendiu, pe Autostrada Soarelui

26 November 2022 at 18:22

Un accident  în care au fost implicate trei mașini a avut loc sâmbătă seară pe Autostrada Soarelui, scrie ziarul ReplicaOnline. Patru persoane au primit îngrijiri medicale în urma impactului, însă au refuzat să fie transportate la spital.

Militarii din cadrul ISU Dobrogea au fost solicitați să intervină sâmbătă, 26 noiembrie, pe A2, la km 201 pe sensul de mers București-Constanța, unde a avut loc un accident rutier. În urma impactului, s-a produs un incendiu, care a fost lichidat până la ajungerea pompierilor.

La fața locului a intervenit Detașamentul Medgidia cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, descarcerarea și SMURD B, Detașamentul Palas cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și SMURD B.

În accident au fost implicate trei autoturisme în care se aflau 4 persoane. Victimele au primit îngrijiri medicale la fața locului și au refuzat să fie duse la spital.

Traficul rutier este restricționat pe a doua bandă, circulându-se pe banda nr.1. Centrul Infotrafic avertizează că este ceaţă densă pe A2 Bucureşti-Constanţa, în unele locuri vizibilitatea fiind redusă sub 200 de metri.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.

Boris Johnson, implicat într-o campanie de strângere de materiale pentru spitalele ucrainene. În ce ipostaze a fost surprins

26 November 2022 at 18:16

Boris Johnson a publicat sâmbătă imagini în care participă la pregătirea unor colete cu materiale medicale destinate Ucrainei, în cadrul unei deplasări pe care a făcut-o cu o zi înainte la un depozit de profil în nordul Londrei, relatează presa din Regatul Unit, potrivit news.ro.

„Spitalele din Ucraina au nevoie de susţinerea noastră”, a scris fostul premieri britanic într-un mesaj publicat pe Twitter, în care îndeamnă pe oameni să facă donaţii către spitalele ucrainene.

În imaginile postate pe rețelele de socializare, Boris Johnson ambalează colete și apare la volanul unui camion.

Hospitals across Ukraine need our support. It was great to visit @Circlehealthgrp who have sent 12 lorry loads of medical kit over, & to help load the 13th with beds & anaesthetic machines for Kherson. Please consider supporting their appeal pic.twitter.com/Z5WrpRiRhv

— Boris Johnson (@BorisJohnson)
November 26, 2022

Fostul șef al guvernului britanic a efectuat vineri o deplasare la un depozit din Enfield, un burg din nordul extrem al Londrei. Boris Johnson a fost însoţit de către ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit.

Conform presei britanice, în depozit au fost adunate materiale medicale provenind de la furnizorul spitalicesc Circle Health.

Cotidianul conservator The Telegraph scrie că Circle Health, cel mai mare grup spitalicesc din Regatul Unit, a livrat Kievului, Harkovului, Mikolaivului, Hersonului, Odesei şi Liovului 13 camioane de material medical, în valoare de trei miliarde de lire sterline.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat luni că „sute de spitale şi de instituţii de sănătate (nu mai sunt) deplin operaţionale” în Ucraina, în urma atacurilor repetate ale rușilor, cu rachete, asupra structurii energetice ucrainene.

Boris Johnson s-a remarcat, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, drept unul dintre cei mai vocali și fermi susținători ai Kievului.

Foto: Boris Johnson / Twitter

articolul original.

Kievul a lansat programul ”Cereale din Ucraina” pentru a face mai ușor exportul de grâne către cele mai sărace țări din Africa

26 November 2022 at 16:14

În cadrul iniţiativei lansate de Ucraina, până la jumătatea lui 2023, pot fi trimise până la 60 de nave cu cereale ucrainene în unele dintre cele mai sărace țări din Africa, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, relatează The Guardian și Al Jazeera.

Programul a fost lansat cu ocazia comemorării Holodomorului din 1932-1933, „exterminarea prin foame” a ucrainenilor de către regimul sovietic, perioadă în care experții estimează că milioane de oameni au murit.

Inițiativa este organizată de mai multe entități guvernamentale, ONG-uri și corporații private. Primele trei nave urmau să plece din Odesa către Sudan, Somalia și Yemen, deși o navă finanțată de Germania a plecat deja în Etiopia.

”Chiar dacă țara se luptă cu penuria de alimente, terenurile agricole devastate și pene de curent pe scară largă, nu vom uita niciodată rolul nostru de cetățean global responsabil, mai ales că am experimentat foametea ca națiune. Africa are nevoie disperată de hrană, iar Ucraina este pregătită să sprijine persoanele vulnerabile în momentul în care au nevoie”, a spus președintele.

Zelenski a precizat și că navele cu grâne care pleacă din portul ucrainean Odesa pot ajunge în puncte precum Sudan, Yemen sau Somalia, dar numai atât timp cât vor veni finanțări internaționale pentru subvenționarea cerealelor. Președintele ucrainean a adăugat că Kievul a strâns aproximativ 150 de milioane de dolari din peste 20 de state și din Uniunea Europeană pentru a exporta cereale în țări precum Etiopia, Sudan, Sudanul de Sud, Somalia și Yemen.

La rândul său, Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a catalogat lansarea programului drept un moment istoric, atât pentru țara lui, cât și pentru cele care se confruntă cu o lipsă severă de alimente din cauza războiului din Ucraina și a cerut comunității internaționale să ofere finanțări pentru ca alimentele să poată fi trimise în țările afectate de foamete.

Rusia a fost de acord, pe 17 noiembrie, să prelungească pentru încă 120 de zile acordul privind exportul de cereale prin coridorul Mării Negre. De la lansarea lui, în luna iulie, în total, 11 milioane de tone de produse agricole ucrainene au ajuns în 38 de țări.

Unele dintre cele mai sărace state nu au primit însă cereale, din cauza prețului ridicat. Noul mecanism este conceput pentru a se asigura că presiunile pieței, care fac ca cerealele să fie trimise în zonele bogate, pot fi contracarate, precizează publicația britanică.

Esența programului este că țările participante la proiect cumpără produse agricole de la producătorii ucraineni – prioritate au întreprinderile mici și mijlocii – și le transferă în țările aflate în pragul foametei.

Egiptul și Madagascarul depind fie de Rusia, fie de Ucraina pentru mai mult de 70-80% din grâul de care au nevoie, în timp ce Somalia importă mai mult de 90% din necesarul său de grâu. Eritreea importă 100% din cereale necesare din Ucraina și Rusia.

Foto: EPA

articolul original.

A murit cântăreața Irene Cara, vedeta pop a anilor ’80 cunoscută pentru hiturile „Fame” și „Flashdance… What a Feeling”. Avea 63 de ani

26 November 2022 at 15:43

Cântăreața și actrița americană Irene Cara, cunoscută mai ales pentru melodiile care au dat titlurile filmelor „Fame” și „Flashdance”, a murit la vârsta de 63 de ani, în locuința sa din Florida, informează CNN și The Guardian.

„Aceasta este cea mai rea parte a meseriei de publicist. Nu-mi vine să cred că a trebuit să scriu asta, darămite să dau vestea”, a scris Judith Moose, agenta artistei, într-un tweet în care anunța decesul lui Cara. „Vă rog să împărtășiți gândurile și amintirile voastre despre Irene. Le voi citi pe fiecare dintre ele și știu că ea va zâmbi din Rai. Își adora fanii”, a precizat Moose.

„A fost un suflet frumos, plin de talent, a cărui moștenire va trăi veșnic prin muzica și filmele ei”, a precizat agenta cântăreței.

Cauza morții ei este momentan necunoscută și va fi făcută publică atunci când va fi confirmată, a precizat Moose. Familia ei a cerut intimitate, iar înmormântarea și serviciile funerare vor fi programate la o dată ulterioară.

Moose a adăugat: „Irene a fost o femeie talentată, a cărei operă este iubită de milioane de oameni din întreaga lume. Ea a devenit un simbol pentru iubitorii de muzică din anii 1980 și a inspirat multe dintre cele mai influente cântărețe, precum Mariah Carey și Whitney Houston. Cu toții îi plângem moartea, dar îi vom sărbători moștenirea ca pe un punct luminos în viețile noastre”.

Cara a apărut în rolul personajului principal Coco Hernandez în filmul „Fame”, lansat în 1980. Filmul spunea povestea elevilor de la Liceul de Arte Dramatice din New York, înfățișându-i de la primele audiții până în ultimul an de liceu.

În film, Irena Cara apare cântând „Fame” în timp ce se plimbă pe străzile din New York și se așază pe unul dintre celebrele taxiuri galbene. Inițial fusese distribuită ca dansatoare, pentru ca apoi rolul lui Hernandez să fie scris pentru ea.

Trei ani mai târziu, ea a compus piesa „Flashdance… What a Feeling” pentru filmul de succes „Flashdance” din 1983, care i-a adus un Oscar pentru cel mai bun cântec original și două premii Grammy – pentru muzica originală pentru un film și cea mai bună interpretare vocală pop feminină.

„Flashdance” a fost al treilea film din 1983 cu cele mai mari încasări, notează BBC.

Ambele melodii au ajuns în top 10 în Marea Britanie și SUA. Piesa „Flashdance… What a Feeling”, care a fost folosită în televiziune, în filme și în publicitate, a fost ulterior reînregistrată pentru apariția în pelicula „The Full Monty” din 1997.

Cara a fost nominalizată la premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru filmul „Fame” și a câștigat premii din partea Asociației Naționale pentru Promovarea Persoanelor de Culoare (NAACP), inclusiv pentru rolul din filmul „Sister Sister” din 1982.

Ea și-a început cariera de actriță și cântăreață încă de când era copil, apărând în emisiunea lui Johnny Carson în anii 1970 și într-un concert tribut pentru simbolul jazz-ului Duke Ellington.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Pasagerul unui vas de croazieră a fost salvat după 15 ore petrecute în mare | VIDEO

26 November 2022 at 15:31

Un bărbat, în vârstă de 28 de ani, a fost dat dispărut de către echipajul Carnival Valor, după ce sora sa a anunțat că nu s-a întors în cabină după ce a ieșit pe punte. Pasagerul a fost găsit după mai bine de 15 ore de căutări la 30 de kilometri de Southwest Pass, Louisiana, potrivit BBC.

Pasagerul de la bordul vasului de croazieră Carnival Valor a dispărut, miercuri, în jurul orei 14.30. Sora sa a fost cea care a alertat echipajul vasului. Echipajele de salvare s-au mobilizat rapid. După mai multe ore de căutări, bărbatul a fost reperat de o navă aflată în zonă și care auzise despre acțiunea de salvare. Garda de Coastă a fost imediat alertată și s-au comunicat coordonatele.

Bărbatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost salvat joi la 32 de kilometri de Southwest Pass, Louisiana. El a fost preluat de echipajele de salvare după 15 ore.

Garda de Coastă a distribuit pe Twitter imagini video ale salvării, care arată momentul în care bărbatul a fost găsit și adus la bordul unui elicopter al agenției.

„Suntem mai mult decât recunoscători că acest caz s-a încheiat cu bine”, a spus lt. Seth Gross, coordonator al misiunii de căutare și salvare din Sectorul New Orleans.

„A fost nevoie de un efort al întregii echipe din partea gardienilor de la Garda de Coastă, al echipajelor de răspuns și al partenerilor noștri profesioniști din domeniul maritim care operează în Golful Mexic pentru a localiza individul dispărut și a-l aduce în siguranță”.

Bărbatul a primit îngrijiri medicale de la echipajul de salvare, iar starea lui este stabilă.

A man who fell from a cruise ship in the Gulf of Mexico has been rescued after more than 24 hours stranded in the water.

Read more: https://t.co/AQFkbVTYxi pic.twitter.com/TlRmnQbqmV

— Sky News (@SkyNews)
November 26, 2022
articolul original.

A luat foc o clădire din Qatar aflată aproape de stadionul Lusail, pe care joacă în această seară Argentina cu Mexicul – VIDEO

26 November 2022 at 15:05

Un incendiu masiv a izbucnit sâmbătă în Lusail, orașul care are cel mai mare stadion folosit la Cupa Mondială din Qatar - stadionul Lusail. Nu au fost raportate victime, potrivit The Guardian.

Lusail găzduieşte mai multe meciuri în cadrul Cupei, inclusiv un meci între Argentina şi Mexic, în această seară. Incendiul a izbucnit într-o clădire aflată în construcție, plasată foarte aproape de zona dedicată fanilor care au mers în Qatar pentru Cupa Mondială.

Suporteri din Doha ai Cupei au obsevat uriaşa coloană de fum negru de la Lusail. Nu au fost raportate victime.

#BREAKING ‼️‼️

Massive fire breaks out near FIFA World Cup fan zone in #Qatar#FIFAWorldCup #FIFAWorldCupQatar2022 #FIFA pic.twitter.com/IziZJ1j5Y7

— WORLD ANALYSIS (@_WORLD_ANALYSIS)
November 26, 2022

Oficialii din Qatar au transmis că flăcările au fost atât de puternice, încât au trecut prin acoperișul clădirii aflate în construcție.

WATCH: #BNNQatar Reports

Qatari authorities confirmed on Saturday that a fire broke out at an under-construction building in a newly built city where a World Cup match was scheduled to be played later that evening. #Qatar2022 #FIFAWorldCup2022 #Qatar pic.twitter.com/pV6ynoVnAP

— Gurbaksh Singh Chahal (@gchahal)
November 26, 2022
articolul original.

Partidul de guvernământ din Slovenia a decis să renunțe la Twitter. Care este motivul

26 November 2022 at 14:47

Mișcarea pentru Libertate (GS), partidul aflat la guvernare în Slovenia, a anunțat că nu va mai folosi Twitter, invocând răspândirea știrilor false și a discursurilor motivate de ură, relatează AFP, citată de Agerpres.

Referindu-se la recenta preluarea de către Elon Musk a rețelei sociale, partidul premierului Robert Golob a precizat sâmbătă, 26 noiembrie, într-un comunicat, că „dat fiind comportamentul şi anunţurile noului proprietar şi ale conducerii Twitter, ne putem aştepta ca aceasta să îşi deschidă şi mai mult porţile pentru comunicarea indecentă şi discursurile motivate de ură”.

„Platforma a fost utilizată abuziv de membri şi de simpatizanţi ai anumitor partide politice pentru a polariza societatea, pentru a difuza ştiri false, manipula, discredita, ofensa sau chiar pentru a folosi discursuri motivate de ură”, mai afirmă partidul de guvernământ din Slovenia.

De asemenea, reprezentanții formațiunii au transmis că după ce pagina de Twitter a GS a fost blocată timp de trei săptămâni din cauza unor probleme tehnice, au ajuns la concluzia că nu au nevoie de rețeaua socială pentru a comunica și cu cetățenii.

Mișcarea pentru Libertate se află la guvernare din primăvara acestui an în țara cu două milioane de locuitori. Robert Golob a anunțat că nu va folosi Twitter, spre deosebire de predecesorul său, conservatorul Janez Jansa, care are peste 100.000 de urmăritori pe rețeaua socială.

Foto: EPA

articolul original.

Actrița Sanda Toma a murit la 88 de ani. Când va fi înmormântată

26 November 2022 at 12:56

Actrița Sanda Toma a murit la vârsta de 88 de ani. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 26 noiembrie, de către reprezentanții „Teatrului de Comedie”.

„Anunțăm cu regret încetarea din viață a actriței Sanda Toma, unul dintre membrii cei mai importanți ai familiei Teatrului de Comedie. (…) Cu fiecare om care ne părăsește se stinge o lume. Datoria noastră, a celor din teatru și a spectatorilor este aceea de a o reînvia cu fiecare amintire”, a fost anunțul făcut pe pagina de Facebook a Teatrului de Comedie, relatează Agerpres. Actrița a fost căsătorită cu actorii Dan Damian și Mihai Pălădescu.

De asemenea, reprezentanții „Teatrului Național din București au transmis un mesaj despre moartea îndrăgitei actrițe.

„Anunțăm cu mare tristețe, plecarea minunatei actrițe Sanda Toma. A făcut parte din ”generația de aur”, cea mai valoroasă promoție pe care a avut-o facultatea de teatru și, implicit, teatrul românesc. Odihnească-se în pace!”, este mesajul transmis lumii teatrale de managerul „Teatrului Național din București”, Mircea Rusu.

Actrița Sanda Toma s-a stins din viață, noaptea trecută. „O adevărată stea a scenei de Comedie, și-a încântat publicul în ultimele decenii și pe scenele Teatrului Național din București, cu roluri de neuitat. Din partituri mici, Sanda Toma crea personaje de un comic viguros, fermecătoare, imposibil de uitat. Rămâne în memoria colegilor din Teatrul Național din București cu personaje precum Kate Keller din „Toţi fiii mei” de Arthur Miller, regia Ion Caramitru, 2009-2019 (ultimul rol!), D-na Boudard din „Egoistul” de Jean Anouilh, regia Radu Beligan, 2004, Nevasta – „Comedie roşie” de Constantin Turturică, regia Alexandru Tocilescu, 2006 sau Maud Melrose – „Aşteptând la Arlechin” de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002.

Primele sale apariții pe scena TNB au fost însă imediat după absolvirea Institutului, cu roluri ca Decebal din „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, regia Sică Alexandrescu, 1960, Nastia în „A treia patetică” de Nikolai Pogodin, regia Moni Ghelerter, 1959, Mirandolina, Dejanira în „Hangiţa” de Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, 1958 și Mucky în „Siciliana” de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu.

Când va fi înmormântată Sanda Toma

A mai căzut o stea! Colectivul TNB transmite condoleanțe tuturor celor apropiați!

Trupul neînsuflețit va fi depus vineri, 2 decembrie, la Capela Cimitirului Sf. Vineri, iar înmormântarea va avea loc marți, 6 decembrie, la ora 12:00, la Cimitirul Sf. Vineri”, se arată în postarea de pe pagina de Facebook a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București.

Cine a fost Sanda Toma

Născută la 27 octombrie 1934, la București, Sanda Toma a urmat Institutul Sfânta Maria din strada Pitarmoș și, ulterior, Liceul Gheorghe Lazăr. Apoi, după oscilări și căutări între Politehnică și Litere, Sanda Toma intră la Institutul de Teatru I.L. Caragiale, pe care îl absolvă, la clasa profesoarei Aura Buzescu.

Debutează în 1956 la Teatrul Național din Craiova, instituție în care va juca până în 1958, urmând să revină în București, ca actor angajat al Teatrului Național până în 1960.

În 1961, la invitația lui Radu Beligan, intră în echipa Teatrului de Comedie unde, până în 1994 va fi un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană. După rolul Diana din spectacolul de inaugurare a teatrului, Celebrul 702, Sanda Toma face parte din distribuțiile tuturor spectacolelor de succes ale Comediei: Umbra de Evghenii Șvarț, Troilus și Cresida de W. Shakespeare, regia David Esrig; Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, regia Radu Penciulescu; Rinocerii de E. Ionesco, Cher Antoine de Jean Anouilh, O noapte furtunoasă de I.L Caragiale, Mutter Courage de B. Brecht, Trei Surori și Livada de vișini de A.P. Cehov – în regia lui Lucian Giurchescu, sau în Harold și Maude de Collin Higgins, regia Sanda Manu. Revine, în 2011, pentru rolul Celine din Învață-mă, Celine de Maria Pacome, regia Lucian Giurchescu.

La Teatrul Național din București a jucat în spectacole create de Sică Alexandrescu (Hangița de Goldonu, Titanic Vals de Tudor Mușatescu), Ion Finteșteanu (Tartuffe de Molière), Ion Cojar (Așteptând la arlechin de Noel Coward) și Alexandru Tocilescu (Comedie roșie de Constantin Turturică).

În spectacolele regizorului David Esrig, Sanda Toma a primit confirmarea timpurie dar și decisivă în teatru, prin elogiile aduse de însuși dramaturgul E. Ionesco cu prilejul reprezentației cu „Rinocerii” de la Teatrul Națiunilor din Paris. Nu au lipsit, desigur, elogiile celor mai importante reviste de specialitate dein România și de peste hotare, iar definitoriu pentru arta actoricească a Sandei Toma rămâne titlul unui articol referitor la „Troilus și Cresida”, din revista pariziană „Arts”: O lecție de teatru venită din România” (Gilles Sandier, Arts, 24 mai, 1965)

FOTO: Facebook/Teatrul de Comedie


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.

Elon Musk anunță că îl va susține pe rivalul lui Donald Trump, Ron DeSantis, dacă va candida la prezidențialele din 2024

26 November 2022 at 12:44

Miliardarul american Elon Musk se declară dezamăgit de democrați și spune că îl va sprijini pe republicanul Ron DeSantis, guvernatorul Floridei, și rival al lui Donald Trump, în cazul în care acesta va intra în cursa electorală pentru Casa Albă, în 2024, relatează The Guardian.

După ce a sugerat că nu a găsit un candidat preferat în rândul democraților, Musk a fost întrebat pe Twitter dacă îl va sprijini pe DeSantis la alegerile de peste doi ani, iar răspunsul său a fost ”da”.

”Preferința mea pentru președinția din 2024 este cineva sensibil și centrist. Am sperat că așa va fi cazul administrației Biden, dar am fost dezamăgit până acum”, a afimat șeful Twitter.

Precizarea lui Elon Musk ar putea reprezenta un impuls pentru DeSantis în ceea ce republicanii se așteaptă să fie o confruntare puternică între acesta și Donald Trump pentru nominalizarea candidatului la viitoarele alegeri prezidențiale, precizează publicația britanică.

Guvernatorul Floridei a avut un succes fulminant la alegerile intermediare din 8 noiembrie, în timp ce fostul președinte a fost criticat pentru eșecul republicanilor de a provoca un „valul roș” care să-i măture pe democrați. ”Valul republican” așteptat inițial nu s-a materializat, rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului fiind foarte strânse.

Totodată, Elon Musk a spus vineri seara că este „în regulă că Trump nu a scris pe Twitter” după ce contul i-a fost reactivat weekendul trecut.

”Important este ca Twitter să corecteze o greșeală gravă privind interzicerea contului său, în ciuda faptului că nu a încălcat legea sau termenii și condițiile. Eliminarea contului unui președinte în exercițiu a subminat încrederea publicului în Twitter pentru jumătate din America”, a precizat miliardarul american.

Twitter i-a închis contul lui Trump după atacul susținătorilor săi asupra Capitoliului, din 6 ianuarie 2021. Trump a fost, de asemenea, interzis de pe Facebook, Instagram și YouTube după revoltă.

Foto: EPA

articolul original.

Arhimandritul Nikita de la Eparhia Cernăuților, după ce a fost găsit în chilia sa cu un băiat de 17 ani, în lenjerie intimă: „Agenții SBU ne-au dezbrăcat!”

26 November 2022 at 12:39

În timpul perchezițiilor la Eparhia Cernăuților și a Bucovinei a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, agenții Serviciul de Securitate (SBU) l-au descoperit pe arhimandritul Nikita, pe numele lui Andri Storojuk, cu un băiat de 17 ani din corul bisericii „la momentul intimității fizice”, au declarat surse din SBU pentru site-ul de știri Left Bank.

Arhimandritul Nikita a postat, ulterior, un mesaj video pe rețelele sociale, în care susține că, de fapt, agenții SBU i-au dezbrăcat și fotografiat ei înșiși pe toți cei care se aflau în consistoriu, în momentul percheziției, relatează publicația ucraineană Focus.

„Cei care eram în eparhie am fost treziți din somn, scoși din chiliile noastre, puși de perete, dezbrăcați și, se pare, fotografiați. Și apoi, bineînțeles, au fost adăugate tot felul de detalii obscene…”, a comentat Nikita, care a mai precizat că preoții au fost amenințați că vor fi împușcați.

Nikita a menționat că nu se teme „de împușcături și de moarte”.

SBU desfășoară activități de contraspionaj în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, iar ahimandritul Nikita, care urma să fie hirotonit episcop diecezan de Ivano-Frankivsk, a fost vizat. Percheziția de la Eparhia Cernăuților și a Bucovinei a durat 12 ore.

Preoții, acuzați că țin liturghii în care neagă agresiunea Moscovei

În urma acțiunilor de investigație, „oamenii legii au descoperit documente care confirmă prezența cetățeniei ruse în conducerea structurilor eparhiale”. A fost expusă și corespondența liderilor eparhiali cu Moscova, în care primesc „metodologie” pentru a „ține liturghii bisericești favorabile invaziei pe scară largă a Ucrainei”.

Potrivit anchetei Securității de la Kiev, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse au fost însărcinați cu dezinformarea despre situația socio-politică din Ucraina și situația de pe front. În special „preoților Bisericii Ortodoxe Ucrainene li s-a cerut să nege agresiunea armată a Rusiei, să vorbească despre presupusa asuprire a Bisericii Moscovei”.

În timpul percheziției, SBU a găsit „loturi angro de literatură pro-Kremlin care laudă Rusia și solicită sprijin pentru ocupanți”.

În plus, în timpul examinării computerelor conducerii eparhiei, au fost găsite fotocopii ale cărților de identitate ale unor cetățeni ruși care au luat parte la ostilitățile împotriva trupelor ucrainene.

„Domnul este judecătorul tuturor, dacă au dovezi, să dovedească”, a spus arhimandritul Nikita.

După ce Biserica Ortodoxă Rusă și-a manifestat susținerea pentru războiul dus de Kremlin contra Ucrainei, 6.000 de parohii ucrainene au decis să se separe de Moscova, însă unele au rămas dependende de Rusia.

articolul original.

Justițiarul de Berceni a încălcat ordinul de protecție obținut de fosta parteneră la doar câteva ore după ce poliția i-a montat brățară de monitorizare

26 November 2022 at 11:50

Alexandru Constandachi, cunoscut drept „Justițiarul de Berceni” s-a apropiat seara trecută la mai puțin de 200 de metri de blocul în care locuiește Diana, fosta sa parteneră care a depus o plângere la Poliție, pentru hărțuire, în urmă cu doi ani. 

Vineri, 25 noiembrie, în jurul orei 22.30, Diana a fost sunată de poliție, pentru a fi întrebată unde se află. Tânăra era acasă, iar Alexandru Constandachi trecuse puțin mai devreme prin cartierul în care locuiește, încălcând astfel ordinul de protecție care îi interzice să se apropie la mai puțin de 200 de metri de Diana.

A încălcat ordinul după 6 ore și jumătate 

„Încă nu-mi vine să cred că s-a întâmplat asta. Eram convinsă că nu se apropie”, a declarat Diana pentru Libertatea. 

Conform ordinului de protecție obținut ieri, bărbatul va fi monitorizat timp de cinci zile prin brățara electronică pentru agresori. Ziarul a relatat vineri dimineață despre cum Constandachi a hărțuit-o pe fosta sa parteneră Diana, care a depus plângere împotriva lui încă de acum doi ani. 

Poliția a confirmat pentru Libertatea că un echipaj s-a deplasat seara trecută la adresa lui Constandachi și l-a găsit pe acesta acasă. Bărbatul le-a declarat polițiștilor că doar a trecut pe acolo în drum spre casă și nu și-a dat seama că s-a apropiat atât de mult.

Brățara electronică. Foto: Captură de pe contul de Instagram al Justițiarului de Berceni
Brățara electronică. Foto: Captură de pe contul de Instagram al Justițiarului de Berceni

„Dacă aș fi încălcat ordinul în adevăratul sens, ați fi vorbit cu mine din arest”

Contactat de Libertatea, Alexandru Constandachi a spus: „Dacă încălcam ordinul de restricție în adevăratul sens al cuvântului, acum ați fi vorbit cu mine din arest”.

El nu a dorit să comenteze mai mult. „Dacă Diana alege să învârtă povești pe Reddit este treaba ei”, a încheiat Constandachi.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.

Alunecare masivă de teren pe insula italiană Ischia, în urma ploilor torențiale. Sunt cel puțin opt morți, zeci de case înghițite de ape

26 November 2022 at 11:49

Alunecare de teren a avut loc sâmbătă, 26 noiembrie, începând cu ora 5.00, pe insula italiană Ischia. În urma ploilor torențiale, un versant din nordul insulei a luat-o la vale. Cel puțin opt oameni au murit, scrie La Reppublica.

„Sunt opt ​​morți confirmați”, a declarat vicepremierul Matteo Salvini, ministrul infrastructurii și transporturilor. Printre persoanele dispărute: un bebeluș nou-născut, sora lui de 25 de ani și părinții lor.

Numărul deceselor ar putea crește în următoarele ore. Mai multe persoane au fost duse la spital.

Carabinierii nu au confirmat momentan numărul victimelor.

Imaginile difuzate pe rețelele sociale arată case „înghițite” de aluviuni și mașini duse în mare. Cel puțin 10 clădiri s-au prăbușit.

#BREAKING: At least 12 people missing following landslides caused by heavy rain in Casamicciola Terme area of Ischia, officials on Italian island say pic.twitter.com/5A81LyCxuN

— I.E.N. (@BreakingIEN)
November 26, 2022

Guvernul de la Roma se pregătește să declare stare de urgență. Premierul Giorgia Meloni este în contact permanent cu ministrul Musumeci, Departamentul Protecției Civile și Regiunea Campania pentru a urmări evoluția valului de vreme rea care a lovit Ischia.

Primarul din Ischia, Enzo Ferrandino, a făcut apel la locuitorii să rămână în case, pentru a nu încurca operațiunile de salvare.

Potrivit Corriere della Sera, în Casamicciola, cea mai afectată localitate, sunt cel puțin o sută de oameni izolați, fără apă sau curent.

Casamicciola Terme, o staţiune cu aproximativ 8.000 de locuitori, a fost afectată în 2017 de un cutremur, soldat cu doi morţi.

Foto: EPA

articolul original.

Regina Elisabeta a II-a „s-a luptat cu o formă rară de cancer” în ultimele luni de viață, arată o biografie scrisă de un prieten al Prințului Philip

26 November 2022 at 08:21

Arhivele Naţionale ale Scoţiei au publicat certificatul de deces al reginei Elisabeta a II-a, iar conform documentului, cel mai longeviv monarh britanic a murit de „bătrânețe”. Dar Gyles Brandreth, autor și prieten apropiat al Prințului Philip, susține că se lupta cu o formă rară de cancer de măduvă osoasă, relatează Mirror.

Afirmațiile despre Majestatea Sa se regăsesc într-o viitoare biografie, intitulară „Elisabeta: Un portret intim”.

„Auzisem că Regina avea o formă de mielom, cancer de măduvă osoasă, care ar explica oboseala, pierderea în greutate și acele probleme de mobilitate despre care ni s-a spus adesea în ultimul an din viața ei”, relatează Gyles Brandreth.

Palatul Buckingham nu a răspuns solicitării de comentarii.

Viitoarea biografie susține, de asemenea, că Regina a suferit perioade de energie scăzută, în ciuda faptului că le-a spus asistenților că este hotărâtă să rămână ocupată după moartea lui Philip, în aprilie anul trecut.

Când Majestatea Sa s-a simțit mai slabă, și-a umplut timpul urmărind drama BBC „Line of Duty”, a mai susținut biograful.

Regina Elisabeta a II-a a murit la vârsta de 96 de ani, pe 8 septembrie, fiind cel mai în vârstă monarh care a stat pe tronul britanic.

A fost fost înmormântată pe 19 septembrie, iar sute de mii de oameni au ieșit pe străzile Londrei să ia parte la procesiune.

Foto: Hepta

articolul original.

O Yeong-su, actorul din serialul „Squid Game”, este acuzat de agresiune sexuală: „Mi-am cerut scuze”

26 November 2022 at 08:19

Actorul sud-coreean O Yeong-su, care joacă în serialul „Squid Game” - „Jocul calamarului”, a fost pus sub acuzare pentru o agresiune sexuală comisă în 2017, au anunţat vineri procurorii, notează BBC.

În vârstă de 78 de ani, actorul e acuzat că a atins în mod nepotrivit o femeie în 2017, au spus oficialii.

Presupusa victimă a depus pentru prima dată o plângere la poliție împotriva actorului în decembrie anul trecut, dar cazul a fost închis în aprilie. Acum, poliția a redeschis ancheta „la cererea victimei”. Chestionat de procurori, actorul sud-coreean O Yeong-su a negat acuzațiile și a fost lăsat în libertate.

Totodată, în urma acuzației, Ministerul Culturii din Seul a decis să înceteze difuzarea unei reclame guvernamentale cu actorul, potrivit rapoartelor locale citate de agenția de știri AFP.

O Yeong-su, actorul din serialul „Squid Game”, este acuzat de agresiune sexuală: „Mi-am cerut scuze”

O Yeong-su, care în luna ianuarie a devenit primul sud-coreean care a câștigat un Glob de Aur, a făcut declarații despre întâmplarea din 2017, într-un interviu. „Am ținut-o de mână pentru a o ghida în jurul lacului.

Mi-am cerut scuze pentru că ea a spus că nu va face tam-tam în privința asta, dar asta nu înseamnă că recunosc acuzațiile”, a declarat actorul, conform variety.com.

O Yeong-su a jucat rolul bătrânului numit „Oh Il-nam” în serialul de succes „Squid Game”.

Foto: Profimedia

articolul original.

INTERVIU. Mutat în vara acestui an la Galați, un croat a rămas uluit de ceea ce a găsit aici: „Pe la noi nu prea mai vezi așa ceva: cai și căruțe în sate”

26 November 2022 at 08:00

Antonio Azinovic, 30 de ani, vrea să readucă Oțelul în Liga 1, dar până atunci se adaptează la realitatea din România, unde dezvoltarea citadină nu a îndepărtat total obiceiurile vechi din mediul rural.

Antonio Azinović a ajuns în luna august la Galați, semnând cu Oțelul, fiind adus pentru a readuce în Liga 1 fosta campioană din 2011. Fundașul înalt de 1,91 de metri a început fotbalul în țara natală, în Croația, după care a bifat experiențe în Slovenia, în Austria și în Macedonia de Nord.

Apărătorul nu a sosit singur în orașul de pe malul Dunării, îi are alături pe soția, Mirela, și pe fiul lor, Noel. Croatul este impresionat de ceea ce a găsit la Galați, prin prisma vieții de familie, explicând în interviul acordat Libertatea care sunt detaliile din programul său cotidian.

INTERVIU. Mutat în vara acestui an la Galați, un croat a rămas uluit de ceea ce a găsit aici: „Pe la noi nu prea mai vezi așa ceva: cai și căruțe în sate”
Alături de familie

Libertatea: Antonio, ce impresie ți-a făcut România atunci când ai ajuns în noua țară în care trăiești și muncești?
Antonio Azinović:
Prima impresie… Multă verdeață, peisaje ample și unele obiceiuri vechi pe care rar le mai văd în țara mea în prezent, cai și căruțe în sate. Este altceva față de ceea ce știu de la mine din țară și ceea ce am mai văzut pe unde m-a dus viața.

Galațiul?
– În privința orașului, este destul de mare și îți oferă multe posibilități și alternative.

Ce-ți place?
– Promenada de-a lungul Dunării și parcuri frumoase. Am vorbit și cu alți croați care evoluează în diverse orașe ale României, iar ei mi-au spus că și la ei sunt parcuri frumoase. Este un detaliu ce m-a interesat, întrucât am copil și vreau să aibă unde ieși la joacă. În aer liber, nu la mall.

„Nu sunteți distanți și oferiți și-un zâmbet”

Românii ce impresie ți-au făcut?
– Dragi, abordabili și relaxați.

Diferiți față de ceea ce ai întâlnit în Occident?
– Sunt oameni și oameni. Românii par foarte deschiși, repet, abordabili, comparativ cu alții din vest. Nu sunt distanți și dacă ceri o informație sau un ajutor, ți se oferă imediat. Uneori, chiar cu zâmbetul pe buze.

Ce știai despre România până să ajungi aici?
– O țară care este în Comunitatea Europeană, la fel ca și Croația, care are ieșire la mare și plaje atractive. Apoi că are o clădire uriașă în capitala țării, București, care este a doua cea mai mare din lume. Mai cunoșteam detalii despre suporterii din fotbal, că sunt pasionali, plus faptul că v-am învins la Campionatul Mondial din 1998, Croația – România, 1-0, când am avut noi prima mare performanță pe plan internațional. Totodată, că sunt mulți fotbaliști și sportivi croați care evoluează în diverse sporturi în România și au condiții bune. (râde) Altfel, de ce ar veni aici, corect?

„Viața e minunată pentru familie”

Cum este viața ta aici?
– Este legată de fotbal și de familie. Nu am foarte mult timp liber, dar este bine că avem competiție, că nu mai e pandemie, să sperăm că va fi liniște și nu vor mai urma lucruri negative la nivel global.

Ești și cu familia aici. Cum este pentru soție și băiețel?
– Viața este minunată pentru ei. Au unde să meargă în parcuri, sunt multe locuri de joacă pentru copii, cel mic a legat amiciții cu diverși copii români. Din acest punct de vedere, România este top! Și încă un detaliu pentru care consider că România este o țară occidentală este faptul că găsești foarte multe lucruri dedicate copiilor, inclusiv magazine.

Toți străinii sosiți în România laudă mâncarea de aici. Ce părere ți-ai făcut?
– Mâncarea este minunată. Sunt multe restaurante și atât de multe oportunități. Alt detaliu: Galațiul nu este București, dar sunt la restaurante… În orașele de provincie din străinătate nu găsești atât de multe locuri unde să ieși.

„Prea mult la semafor”

– Ucraina nu este foarte departe de Galați, îți dă emoții acest detaliu?
– Nu sunt indiferent la proximitatea războiului, dar încerc să nu mă gândesc prea mult la asta. Nu pot schimba nimic, din păcate. Încerc să nu fac asta o problemă pentru mine.

Este ceva ce nu-ți place în România?
– Singurele lucruri pe care nu le agreez sunt că nu sunt foarte multe autostrăzi și sunt așteptări prea lungi la semafor.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

articolul original.
❌