Actualitate

❌
There are new articles available, click to refresh the page.
Ieri — 18 September 2021Europa Liberă
  • Rezoluție PNL/ USR PLUS i se cere revenirea necondiționată la guvernare și denunțarea colaborării cu AUR
  •  

Rezoluție PNL/ USR PLUS i se cere revenirea necondiționată la guvernare și denunțarea colaborării cu AUR

Rezoluție PNL USR PLUS i se cere revenirea necondiționată la guvernare și denunțarea colaborării cu AUR

O altă propunere, venită din partea lui Ludovic Orban, a fost respingerea oricărei formule de colaborare cu PSD, potrivit surselor Europa Liberă, dar ea nu figurează în rezoluție.

Din rezoluția adoptată se vede clar că gruparea Cîțu și-a impus punctul de vedere. În primul rând, este vorba de retorica anti- USR PLUS, dar și de reafirmarea „parteneriatului” cu președintele Klaus Iohannis și a aprobării fără rest a proiectului „Anghel Saligny”.

„Facem apel la denunțarea imediată și totală de către USR PLUS a oricărei colaborări sau acțiuni politice comune cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o formațiune extremistă, xenofobă și anti-europeană. Niciun partid care se pretinde democratic și pro-european nu poate intra în parteneriate de vreun fel – fățișe sau tacite – cu apologeți ai legionarismului sau ai comunismului, cu susținători ai lui Corneliu Zelea Codreanu sau Nicolae Ceaușescu.

Invităm USR PLUS la un dialog direct, nemijlocit, fără precondiții inacceptabile, pentru a reconstrui încrederea și a reface majoritatea parlamentară creată imediat după alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020”, se spune în textul rezoluției.

Menționarea explicită a USR-PLUS în document, propunere a lui Rareș Bogdan, nu a fost agreată chiar de toți membrii BPN, cum ar fi, de exemplu, Teodor Stolojan, potrivit surselor Europa Liberă, cu argumentul că se toarnă gaz pe foc în criza politică, dar votul pentru forma finală a rezoluției a fost majoritar.

În document se cere clasei politice „să izoleze ferm extremismul politic și să refuze orice colaborare cu extremiștii, colaborare care nu face decât să credibilizeze ideologii nocive și să erodeze democrația”. Această idee nu este nouă, ea este repetată cu insistență de Florin Cîțu și adepții săi.

Important mai este că nu a fost supusă la vot propunerea respingerii oricărei alianțe cu PSD, ceea ce nu face decât să alimenteze speculațiile că tabăra Cîțu ar fi înclinată spre un guvern minoritar cu susținerea informală a PSD.

De asemenea, liberalii l-au mandatat pe Florin Cîțu să ”ia măsurile și deciziile necesare pentru asigurarea în continuare a stabilității guvernamentale și pentru respingerea tentativelor parlamentare de demitere a Guvernului prin moțiune de cenzură”.

Cîțu și Orban se contrazic pe votul în parlament pentru guvern

Premierul Florin Cîțu susține că nu este nevoie să ceară un nou vot de încredere pentru Guvern, ci doar aprobarea pentru noii miniștri, chiar dacă odată cu ieșirea de la guvernare a USR-PLUS s-a schimbat compoziția politică a Cabinetului.

Cîțu spune că dacă propunerile de miniştri pentru portofoliile lăsate libere prin ieşirea USR PLUS de la guvernare nu vor fi votate în Parlament, va face alte propuneri.

„Eu voi respecta Constituţia – şi suntem în procedură de remaniere – Constituţia spune foarte clar că mergi pentru votul miniştrilor, nu pentru întregul cabinet. E foarte simplu”, a spus sâmbătă Cîțu.

În contrapartidă, Ludovic Orban este de părere că premierul trebuie să vină în parlament pentru un vot de încredere și că are „o presimțire” că se va ajunge la Curtea Constituțională

”La expirarea termenului constituțional de 45 de zile prevăzut pentru interimat (la protofoliile rămase vacante după demisiile miniștrilor USR PLUS –n.red) premierul are obligația să vină în Parlament în cazul în care se face o remaniere cu configurația politică schimbată”, a declarat Orban.

Liderul PNL a spus că ar fi fără precedent dacă noii miniștri ar veni în Parlament și nu ar obține majoritatea votului deputaților și senatorilor.

5000 de oameni la Congres indiferent de incidență?

Consiliului Naţional, la care va fi va fi votată conducerea Biroului Executiv, va fi convocat în data de 26 septembrie, a doua zi după Congresul în care va fi ales preşedintele PNL.

Florin Cîțu a precizat că locul de desfăşurare a Congresului este Romexpo și că numărul de participanți va fi de 5000, iar în cazul în care incidența cazurilor de Covid va crește peste 3 la mia de locuitori, va fi solicitat punctul de vedere al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Cu toate acestea, premierul Cîțu părea foarte sigur că numărul de participanți va fi de 5000, înainte de obținerea unui punct de vedere de la CNSU.

Rata de infectare în Bucuresti a urcat sâmbătă la 2,33 la mia de locuitori, de la 2,05, cât fusese ieri, a anuntat subprefectul de București, Antonela Ghita. În această situație, la congres ar putea participa 2.500 de persoane, condiția fiind ca toate să fie vaccinate.

„O să vedem care vor fi condiţiile sanitare, adică ce se va impune. Astăzi, pentru că avem 2,33 la mie, condiţiile de respectare a unui astfel de eveniment înseamnă 2.500 de persoane maxim în interior, care au dovada vaccinării, testului PCR negativ sau a trecerii prin boală. Sau peste 2.500 de persoane doar dacă toate persoanele sunt vaccinate şi au trecut 10 zile de la schema completă de vaccinare”, a declarat Florela Antonela Ghiţă.

Liderii PNL și premierul au declarat că la congres vor putea intra doar acei delegați care respectă normele în vigoare: vaccinare, test PCR sau dovada că au trecut prin boală.

În BPN au fost adoptate și o serie de schimbări la Statutul partidului, în special în ce privește numărul și atribuțiile vicepreședinților.

Rezoluție PNL USR PLUS i se cere revenirea necondiționată la guvernare și denunțarea colaborării cu AUR

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
AlaltaieriEuropa Liberă
  • Congresul UDMR: Regândirea sistemului de susținere a familiei și perpetuarea celui de a susține o guvernare
  •  

Congresul UDMR: Regândirea sistemului de susținere a familiei și perpetuarea celui de a susține o guvernare

Congresul UDMR Regândirea sistemului de susținere a familiei și perpetuarea celui de a susține o guvernare

Kelemen, continuator al fostului președinte al Uniunii, Béla Markó, de care a fost și inspirat și cu al cărui stil aproape că se identifică, este al treilea președinte al Uniunii de la înființarea sa, ceea ce dă notă despre conservatorismul și leadership-ului formațiunii dar și despre o anumită consecvență în relația sa cu restul spectrului politic.

Invitat la congresul partenerilor de guvernare, premierul PNL Florin Cîțu a spus înainte de începerea congresului UDMR la care a fost invitat, că se așteaptă să vadă la UDMR „un festival al democrației cu adevărat”, pentru că „la alte partide s-a ajuns la festivalul ridicolului”, trimitere în cheie ironică la scandalurile din sânul PNL, la președinția căruia candidează la Congresul din 25 septembrie împotriva actualului lider, Ludovic Orban.

„Un mesaj foarte clar, să rămână la fel de pragmatic cum a fost și până acum. Să rămână același partener puternic pe care eu mă bazez în această guvernare. Mă aștept să vedem un festival al democrației cu adevărat aici la UDMR, pentru că la alte partide s-a ajuns la festivalul ridicolului.”

Iar dacă Kelemen Hunor a remarcat că niciun guvern nu a reuşit după 2008 să îşi ducă mandatul la bun sfârşit, premierul Florin Cîțu a salutat intenția UDMR de a rămâne împreună la guvernare patru ani de zile, cu un „partener pe care știi că te poți baza”, luând declarația liderului UDMR ca pe o provocare de a „rupe ciclul”.

Într-o replică plină de curtoazie, și Kelemen Hunor a spus despre Florin Cîțu că este „un om deschis la dialog, un om rațional și un om cu care pot să colaborez”.

La congres au participat și ministrul ungar al Familiei, Katalin Novak, vicepreşedinte al FIDESZ, partidul premierului ungar, Viktor Orban, și vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, care este și preşedintele Partidului Popular Creştin-Democrat (KDNP), aliat al FIDESZ la guvernare. Ultimul a făcut o referire la lipsa de colaborare cu România, întrebându-se retoric cum de Ungaria a reuşit să aibă o relație strânsă cu toți vecinii săi, mai puțin cu România.

Ministrul ungar al Familiei: Noi, maghiarii, putem să contăm doar pe noi înşine

Katalin Novak a declarat vineri, în deschiderea congresului, că UDMR poate conta pe ajutorul partidului de guvernământ şi al guvernului de la Budapesta, care aşteaptă, de altfel, un sprijin reciproc.

„Mă aflu aici, la invitaţia domnului preşedinte al UDMR Kelemen Hunor, să vă asigur de sprijinul FIDESZ, de sprijinul partidului nostru pentru maghiarii din Transilvania. Pe ambele părţi ale frontierei avem posibilitatea să păşim înainte, să ne dezvoltăm şi să trăim cu posibilităţile pe care ni le oferă secolul 21. Dar ce înseamnă bunăstarea dacă avem puţini copii şi puţini oameni? Sprijinind comunitatea maghiară de peste hotare vrem să arătăm că avem nu doar un trecut şi un prezent comun, ci şi un viitor comun. Iar acest lucru dorim să îl realizăm. Sunt aici cu dumneavoastră ca să spun, împreună cu dumneavoastră, că suntem împreună pentru familie. De aici, din Sângeorgiu de Mureş, vrem să le spunem tinerilor, da, suntem aici, puteţi conta pe noi, puteţi conta pe guvernul maghiar. Creştem numărul creşelor, creştem sprijinul pentru copiii nou născuţi în familiile maghiare, pentru că dorim să ştie toţi maghiarii că pot conta pe noi şi noi contăm pe ei", a declarat Novak Katalin.

Ministrul ungar a spus că FIDESZ va sprijini UDMR, la fel cum se așteaptă ca și UDMR să susțină FIDESZ la alegerile de anul viitor din Ungaria.

„Contăm pe dumneavoastră, iar UDMR-ul sperăm că, cu întregul nostru sprijin, va reuşi să sprijine familiile la rândul său, ca să vă puteţi creşte şi educa familiile în siguranţă. Pentru că doar astfel noi, maghiarii, vom câştiga viitorul pentru noi, împreună cu ceilalţi şi nu împotriva altora. Permiteţi să vă asigur de sprijinul nostru, respectiv să vă cer sprijinul dumneavoastră. Ne cunoaştem adversarii politici şi este clar care sunt posibilităţile în alegerile de anul viitor", a afirmat Novak Katalin.

Aceasta a transmis, totodată, mesajul premierului Ungariei, Viktor Orban, care a evidenţial rolul important pe care UDMR îl are, aflându-se la guvernare şi putând lucra pentru comunitatea maghiară, astfel încât membrii acesteia să rămână în continuare pe pământul natal.

„Noi, maghiarii, putem să contăm doar pe noi înşine, iar asta trebuie să ne stimuleze pentru a apăra interesele politicii naţionale maghiare (...) Toţi maghiarii sunt responsabili pentru toţi maghiarii", se spune în mesajul premierului ungar.

Vicepremierul Ungariei: Interesul Ungariei este să avem relaţii româno-maghiare bune

La rândul său, vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, care este și preşedintele Partidului Popular Creştin-Democrat (KDNP), a făcut un apel la intensificarea relațiilor româno-ungare.

„Vă atrag atenţia asupra rolului UDMR în sprijinirea relaţiilor româno-maghiare, le spun prietenilor mei români că mâna noastră a fost şi este în continuare întinsă către dumneavoastră. Interesul Ungariei este să avem relaţii româno-maghiare bune. Ungaria are şapte vecini, Ungaria are o relaţie similară cu Ucraina, la fel cum are şi România din perspectiva comunităţii române”, a declarat Semjén Zsolt.

Acesta a mai făcut referire la relația stânsă dintre guvernul de la Budapesta și guvernele care fac parte din grupul de la Visegrad, subliniind în același timp colaborarea cu Serbia.

„Regimul Milosevici i-a lăsat cumva în urmă pe maghiari, dar mulţumită organizaţiei de maghiari (...) am realizat o înţelegere istorică”, a spus Zsolt, care s-a întrebat retoric de ce o înțelegere de tipul celei dintre Ungaria și Serbia nu este posibilă și cu România.

„Mâna noastră stă întinsă şi contăm pe rolul UDMR pentru sprijinirea relaţiilor româno-maghiare. Dumnezeu să binecuvânteze maghiarii din Transilvania, să binecuvânteze Transilvania şi UDMR”, a mai spus vicepremierul maghiar.

Kelemen Hunor: Dacă ar depinde de mine, SIIJ nu ar mai exista

În cadrul congresului și la conferința de presă de după au fost abordare subiecte care domină actualitatea: certificatul verde, dacă este sau nu discriminare, desființarea SIIJ și modul în care Uniunea se poziționează.

Kelemen Hunor a susținut că, dacă ar depinde de el, Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu ar mai exista, însă trebuie găsită o garanţie instituţională ca procurorii şi judecătorii să îşi păstreze independenţa.

„Problema Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie - dacă ar depinde de mine, această secţie nu ar mai exista. Cu toţii suntem de acord că această secţie trebuie să îşi înceteze activitatea, însă trebuie să găsim, de asemenea, o garanţie instituţională ca procurorii şi judecătorii să îşi păstreze independenţa. Ar trebui să existe o garanţie ca să nu ne întoarcem în iadul acela în care s-au deschis 3.000 de dosare ca să pună presiune asupra procurorilor şi judecătorilor, iar două treimi erau împotriva lor. Întrebarea se pune, care este soluţia instituţională ca judecătorii şi procurorii să fie independenţi, iar oamenii să fie convinşi de independenţa justiţiei?", a declarat Kelemen Hunor, în timpul prezentării raportului președinției UDMR.

„Aș duce obligativitatea de vaccinare anti-Covid decât să ajungeți la Terapie Intensivă și să muriți. Ce spune domnul Aszatlos, e treaba domnului Asztalos”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că ar duce mai departe obligativitatea de vaccinare anti-COVID-19 la anumite categorii socio-profesionale și că nu împărtășește opinia președintelui Consiliului Național de Combatere a Discriminării.

„Ce zice domnul Asztalos, e treaba domnului Asztalos. S-ar putea să aibă dreptate, s-ar putea să nu aibă dreptate. Dacă trebuie lege, atunci vom da lege. Eu chiar m-aş duce mai departe cu aceste decizii şi mai bine mă înjuraţi pe mine, cei care nu sunteţi de acord cu vaccinarea, decât să ajungeţi la Terapie Intensivă şi să muriţi. Eu aş merge până acolo, poate dincolo de ce au făcut italienii, care au zis: de la 1 octombrie nimeni nu intră, nici dacă are serviciul la stat, nici dacă are serviciul la privat, dacă nu este vaccinat. Punct. Poţi să faci ce vrei cu corpul tău, e dreptul tău, dar şi statul trebuie să aibă grijă de sănătatea publică. Când e vorba despre sănătatea publică, dacă e nevoie de lege, trebuie să dăm lege. Eu, personal, m-aş duce mai departe şi cu obligativitatea de a vaccina anumite categorii socio-profesionale. Chiar şi despre acest lucru este bine să discutăm", a declarat Kelemen Hunor, joi, într-o conferinţă de presă de după congres.

Liderul UDMR a răspuns astfel afirmaţiilor preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, care a susţinut că măsura introducerii certificatului sanitar nu ar trebui să fie adoptată printr-o hotărâre de Guvern, ci printr-o lege votată de Parlament, pe motiv că ar reprezenta "o condiţionare sau limitare a exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale".

Kelemen a spus că dacă e vorba de a îngrădi anumite drepturi și legea o permite, atunci trebuie adoptată o lege, „dar degeaba stăm, nefăcând nimic, că uite, avem cifre alarmante şi previziunea nu e foarte bună".

„Vedem ce s-a întâmplat în multe state şi, vrând-nevrând, eu cred că trebuie să ne îndreptăm către a asigura şi a face în aşa fel încât marea majoritate a cetăţenilor să se vaccineze. Şi da, după aceea, sigur, dacă te-ai vaccinat, libertatea ţi se dă înapoi. Dacă ai acest certificat. Dacă trebuie lege, dăm lege, nu-i nicio problemă. Problema este cum abordăm şi eu sunt pentru o abordare destul de dură, brutală. Dacă anumite vaccinuri nu ar fi fost obligatorii, în anii '30, '40, '50, '60, '70, inclusiv când noi ne-am născut, atunci probabil că mulţi dintre noi nu am fi la Congresul UDMR", a subliniat Kelemen.

Schimbul de replici are loc în contextul în care Guvernul a aprobat vineri, prin hotărâre, obligativitatea certificatului verde COVID pentru accesul la anumite activităţi în localităţile unde rata de incidenţă a infectărilor cu SARS-CoV-2 este mai mare de 3 la mia de locuitori şi mai mică sau egală cu 6 la mia de locuitori.

„Împreună pentru familie”

În cadrul congresului a fost aprobat și programul „Împreună pentru familie”, o propunere a UDMR prin care se urmăreşte o regândire a sistemului de susţinere a familiei.

Programul prevede ca toţi membrii adulţi ai unei familii să poată beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului, taţii să beneficieze de concediu extins pentru creşterea copilului, precum şi implicarea bunicilor în creşterea nepoţilor, dar şi participarea copiilor şi a nepoţilor la îngrijirea bunicilor.

„De trei decenii încoace, politica UDMR se axează cu precădere pe bunăstarea comunităţii maghiare din Transilvania şi pe protecţia drepturilor acesteia. Acest obiectiv prioritar nu a fost schimbat nici de contextul politic din România, nici de ascensiunea forţelor extremiste sau de dificultăţile cauzate de pandemia de COVID-19. În vremuri grele, trebuie să consolidăm familia – cel mai stabil liant al societăţii, pilonul de bază al comunităţii noastre. Când ne-am stabilit obiectivele de guvernare, am ajuns la concluzia că cel mai bun mod de a consolida comunitatea este consolidarea familiilor prin folosirea instrumentelor de guvernare. Subfinanţarea şi imprevizibilitatea sistemelor de sprijin îngreunează şi descurajează întemeierea unei familii pentru foarte mulţi tineri. Prioritatea UDMR este elaborarea şi adoptarea, până la 31 decembrie 2021, a unei propuneri de politică familială prin care statul va diminua semnificativ povara financiară pentru familiile tinere. Un program care îi va ajuta pe tinerii din România să îşi găsească un loc de muncă, să îşi întemeieze o familie, să îşi facă un trai şi să îşi construiască un cămin aici, în ţară, să îşi asume creşterea a cât mai mulţi copii”, se arată în documentul adoptat de Congresul UDMR, conform Agerpres.

Pachetul de politici familiale al UDMR are în vedere familia formată din mai multe generaţii şi pune accentul pe o serie de principii.

„Toţi membrii adulţi ai unei familii să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului. Dorim creşterea cuantumului indemnizaţiei după naşterea celui de-al doilea copil. Bunicii şi fraţii adulţi care nu au loc de muncă ar trebui, de asemenea, să poată primi indemnizaţie pentru creşterea copilului, dacă sunt de acord să ia parte la îngrijirea acestuia în timp ce părinţii lucrează. Taţii, de asemenea, trebuie încurajaţi să participe la îngrijirea copiilor: vom extinde semnificativ durata concediului pentru creşterea copiilor şi a concediului suplimentar la care au dreptul taţii”, se arată în document.

De asemenea, în privinţa subvenţiilor acordate de stat, UDMR susține acordarea unor forme de sprijin care să îi motiveze pe beneficiari în adoptarea unor măsuri active şi responsabile.

„Astfel, statul ar trebui să folosească o parte din suma destinată alocaţiei pentru copii cu prioritate pentru acoperirea cheltuielilor de îngrijire timpurie a acestora (reţea de asistenţi medicali neonatologi, îngrijire familială, dezvoltarea reţelei medicilor de familie şi pediatrilor), respectiv să instituie un sistem de tichete pentru utilizare specifică în domeniile educaţiei, sportului, sănătăţii şi culturii”, precizează documentul.

O atenţie sporită se va acorda familiilor numeroase, care ar putea beneficia de un ajutor semnificativ din partea statului prin reducerea bazei de impozitare și facilităţi la achiziţia autoturismelor şi a voucherelor de vacanţă. De asemenea, spune programul administrațiile locale ar putea reduce impozitul pe proprietăţi imobiliare şi vehicule, ar putea acorda un trusou pentru bebeluşi, terenuri familiilor numeroase pentru construirea unei locuinţe, facilităţi pentru parcare, pentru folosirea bazelor sportive, participarea la evenimente culturale şi de agrement.

„Politica familială a UDMR se axează pe familia formată din mai multe generaţii (multi-generaţională), în care există cooperare, sprijin şi reciprocitate în responsabilităţi. Susţinem şi considerăm importantă implicarea bunicilor în creşterea nepoţilor, dar şi participarea copiilor şi a nepoţilor la îngrijirea bunicilor. Trebuie să sprijinim construirea unei cariere profesionale simultan cu creşterea copiilor. În contextul pandemiei, societatea, instituţiile de învăţământ şi angajatorii au devenit mai receptivi la programul de lucru flexibil, la telemuncă şi la educaţia online. Această evoluţie favorabilă ar trebui folosită în beneficiul familiilor cu copii mici, prin încurajarea creării condiţiilor pentru munca la domiciliu (scutirea de impozit pentru munca la domiciliu, sprijin pentru cheltuielile de întreţinere, plata abonamentelor la internet şi sprijin pentru achiziţionarea echipamentelor IT necesare activităţii profesionale)”, mai susţine programul UDMR.

În plus, statul trebuie să sprijine achiziţia de locuinţe pentru familiile tinere şi construirea de creşe.

„Prin acordarea de împrumuturi preferenţiale şi subvenţii, statul trebuie să îi sprijine pe tineri în cumpărarea de locuinţe şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. UDMR a propus ca, încă din această toamnă, Guvernul să preia de la administraţia locală costul funcţionării creşelor, astfel încât să existe creşe şi în localităţile mici, care altfel nu ar dispune de resurse proprii suficiente în acest scop. Totodată, am iniţiat reducerea preţului pentru locuinţele ANL pentru tineri la un nivel similar cu cel din 2019, facilitând astfel accesul familiilor tinere la o locuinţă”, se mai arată în documentul adoptat de Congresul UDMR.

Congresul UDMR Regândirea sistemului de susținere a familiei și perpetuarea celui de a susține o guvernare

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • COVID-19| „Cu măsurile actuale vom ajunge la 8.000 de cazuri pe zi la 1 octombrie”
  •  

COVID-19| „Cu măsurile actuale vom ajunge la 8.000 de cazuri pe zi la 1 octombrie”

Vineri, România a înregistrat un nou record negativ: au fost înregistrate 4.478 de noi infectări cu SARS CoV 2, 435 de persoane confirmate și internate în spital, 21 de persoane confirmate și internate în ATI și 73 de persoane decedate.

„După toate calculele, săptămâna viitore, vom depăși 6.000 de cazuri noi pe zi . Este inevitabil. Chiar dacă am intra în stare de urgență și lockdown complet, nu mai avem cum să evităm atingerea acestui prag, pentru că, timp de 2 săptămâni, se developează infectările. Cu măsurile din prezent vom ajunge la 8.000 de cazuri pe zi peste două săptămâni”, spune medicul Octavian Jurma.

Cercetătorul susține că măsurile anuntațe de autorități pentru situația în care incidența din localitate depășește 3/1.000 sunt luate mai degrabă pentru a nu închide localurile și afacerile, nu pentru a salva oamenii.

COVID19 Cu măsurile actuale vom ajunge la 8000 de cazuri pe zi la 1 octombrie
Medicul Octavian Jurma spune că impunerea certificatului verde a fost făcută pentru a salva afacerile

„Certificatul verde a devenit util când au văzut că putem trece de 3/1.000 și trebuie să închidem restaurantele și afacerile. Acum, având 4.500 de cazuri pe zi, e complicat să corectezi incidența, așa că pașaportul verde a devenit foarte util. Dar scopul certificatului verde este să ne decupleze de incidență, adică indiferent de ce incidență este în localitate, dacă tu corespunzi la unul dintre cei criterii – testare, vaccinare, boală - atunci există un risc scăzut să fii purtător de virus și poți merge dintr-un spațiu în altul”, explică Octavian Jurma.

„La finalul lui septembrie, probabil că vom atinge vârful de internări la ATI din valul trei”

O incidență de 3 la mie într-o localitate înseamnă echivalentul a 5.000 de infectări noi pe zi la nivel național. Problema adusă de varianta Delta a coronavirusului este că, pe lângă numărul mare de infectări, aduce și mai multe cazuri la ATI.

„Problema cea mai mare nu este numărul mare de cazuri, ci că suntem mulți nevaccinați. Am văzut la Marea Britanie că poți avea multe cazuri, dar puține internări și puține decese, dar ei sunt vaccinați. La noi vedem cum crește numărul de cazuri de la ATI. Probabil că vom trece de 900 de cazuri la ATI la începutul săptămânii viitoare. Iar până la finalul lui septembrie probabil că vom atinge vârful de internări la ATI din valul trei - care a fost de 1.500 - ceea ce ar fi foarte grav pentru că asta înseamnă că luăm aceste paturi din patologia normală, iar alți oameni rămân pe dinafară”, a mai spus Octavian Jurma.

COVID19 Cu măsurile actuale vom ajunge la 8000 de cazuri pe zi la 1 octombrie
Certificatul verde a fost adoptat de majoritatea țărilor europene pentru a facilita ciruculația

Ce se întâmplă în țările care vaccinează masiv, dar nu iau măsuri de protecție

Medicul susține că certificatul verde funcționează foarte bine doar alături de alte măsuri precum purtarea măștii și păstrarea distanței adecvate față de ceilalți. Și aici face comparație între țările care au luat fie numai unele măsuri sanitare, fie au pus au vaccinat masiv populația.

Marea Britanie a pus mare accent pe vaccinare, la fel și Israelul, unde procentul de vaccinare depășește 80% din populație. Însă ambele țări au neglijat măsurile non-farmaceutice și, în acest fel, numărul de infecătări a fost în creștere în ambele țări.

„Marea Britanie a demonstrat elocvent beneficiile vaccinării de combatere a pandemiei. Am văzut că numărul de cazuri grave și decese a fost mult mai scăzut în valul 4 decât în valul 3. Însă, cu toate că sunt campioane la vaccinare, vedem că Marea Britanie și Israelul au neglijat măsurile non-farmaceutice și nu au controlat la fel de bine numărul de infectări”, explică Octavian Jurma.

Medicul a analizat și situația din Italia, care a accelerat vaccinarea, însă a luat și multe măsuri sanitare pe care populația trebuie să le respecte.

„Diferența cea mai importantă între Italia și Marea Britanie nu este rata de vaccinare, ci modul de implementare și utilizare a certificatului verde, pentru triajul epidemiologic în interiorul țării. Vedem că, astfel, Italia a reușit nu doar să aibă un număr la fel de scăzut de decese ca Marea Britanie, dar are si un număr mult mai mic de cazuri noi pentru că a dublat vaccinarea cu introducerea de măsuri de protecție încă din vară”, a mai spus medicul.

Franța a suspendat peste 3.000 de angajați din spitale pentru că nu s-au vaccinat

Franța. Cu toate că au stârnit proteste mari în toată țara, activităţile zilnice uzuale, cum ar fi mersul la cafenea sau călătoria cu trenul, sunt permise în prezent doar celor care pot dovedi că sunt vaccinaţi, că s-au vindecat sau că au fost testaţi negativ pentru noul coronavirus. De asemenea, toți angajații din domeniul sanitar sunt obligați să se vaccineze. Dacă nu au făcut-o până la 15 septembrie au fost suspendați. Este cazul a peste 3.000 de anjagați din domeniul sanitar francez care nu au mai fost primiți în spitale pentru că nu au reușit să se vaccineze până la termenul impus de guvern.

De asemenea, în restaurante, autobuze pe distanţe lungi, avioane, târguri comerciale şi unităţi de sănătate accesul se face numai pe baza dovezii vaccinării.

COVID19 Cu măsurile actuale vom ajunge la 8000 de cazuri pe zi la 1 octombrie
Măsurile privind certificatul verde au scos mii de oameni pe străzile din Paris

Italia impune vaccinarea tuturor angajaților

Italia este țara europeană care a impus, din vară, pașaportul verde pentru accesul în spaţii precum muzee, săli de fitness sau restaurante. Guvernul de la Roma a aprobat joi una dintre cele mai stricte măsuri anti-COVID-19 din lume, impunând obligativitatea paşaportului sanitar pentru toţi angajaţii, fie din mediul privat, fie de la stat.

Astfel, orice angajat care nu va avea un astfel de document valid asupra sa va fi suspendat din funcţie şi nu i se va mai plăti salariul, însă nu poate fi concediat. Persoanele care vor ignora decretul şi vor continua să meargă la muncă fără să aibă un paşaport sanitar riscă o amendă de la 600 până la 1.500 de euro.

Noile reguli fac parte din strategia guvernului lui Mario Draghi de a convinge oamenii să se vaccineze şi de a reduce numărul de infectări într-una dinte cele mai grav afectate ţări de pandemia de coronavirus.

COVID19 Cu măsurile actuale vom ajunge la 8000 de cazuri pe zi la 1 octombrie
În Italia, accesul la marile muzee se face cu certificatul verde

Israelul cere certificatul verde tuturor persoanele de peste 3 ani

Israel. Pentru că s-a confruntat cu o creştere a numărului de infecţii cu noul coronavirus, Israelul impune certificatul verde pentru cea mai mare parte a vieţii publice. Astfel, copiii de peste 3 ani și adulții să prezinte certificatul verde. În cazul adulților îl vor prezenta dacă vor să aibă acces la evenimente sportive şi culturale, în centre de fitness, restaurante şi săli de conferinţă. În locurile în care este necesar certificatul verde, copiii cu vârsta de 3 ani şi peste trebuie să prezinte un test negativ pentru coronavirus.

Guvernul israelian a decis ca la evenimentele din săli închise fără locuri pe scaune să participe doar până la 1.000 de persoane, iar la cele în aer liber, până la 5.000 de persoane. Evenimentele private sunt limitate la 50 de persoane în interior şi 100 în exterior.

COVID19 Cu măsurile actuale vom ajunge la 8000 de cazuri pe zi la 1 octombrie

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • E obligat premierul să-și supună întreg guvernul unui nou vot în Parlament?
  •  

E obligat premierul să-și supună întreg guvernul unui nou vot în Parlament?

Prim-ministrul Florin Cîțu a declarat, joi seară la TVR că, dacă se schimbă compoziția politică a Guvernului, este suficient să ceară vot doar pentru miniștrii noi, nu pentru întreg Guvernul.

„Aici trebuie să fim foarte atenți. Nu Guvernul merge. Merg cu miniștrii în Parlament. Deci, Guvernul cade doar dacă este o moțiune de cenzură. Dacă nu obține voturile un ministru, nu se întâmplă nimic cu Guvernul”,a declarat prim-ministrul la TVR

Ce susțin foștii parteneri de coaliție

USR-PLUS este de altă părere. Pentru că este vorba despre schimbarea componenței politice a Guvernului, ar fi nevoie de un nou vot pe întreg cabinetul.

„Tocmai asta era ideea, că până acum erau trei partide din care era format guvernul, acum nu știm câte vor exista, rămâne de văzut, iar guvernul este un organ colegial, funcționează pe baza colaborării dintre toți membrii, nu ne interesează cine sunt doar cei cinci sau șase viitori noi membri și încrederea este acordată întregului organ colegial, de asta și moțiunea de cenzură privește întregul guvern, nu doar jumătate sau o treime din guvern. În România, nu există, din punct de vedere Constituțional, logica de a demite doar o parte din guvern sau de a aproba doar modificarea unei părți din guvern”, a precizat, pentru Europa Liberă, Andrei Lupu, deputat USR-PLUS

Din punctul nostru de vedere trebuie să ceară vot pentru întreg cabinetul chiar dacă el va formula cerere doar pentru acești cinci miniștri și un vicepremier.

Andrei Lupu spune că, dacă premierul Cîțu va insista pe această problemă, USR-PLUS va apela la medierea Curții Constituționale pentru un nou conflict constituțional.

”Până acum nu am avut o astfel de situație, sper să nu devină domnul cîțu inventator de reguli constituționale. Din punctul nostru de vedere, e necesar un vot asupra întregului cabinet, chiar dacă unii dintre miniștri vechi rămân pe poziții. Au fost votați atunci când au făcut parte din ceea ce putem numi Guvernul Cîțu 1, acum componența politică este alta și e nevoie de un nou vot asupra întregului guvern, de altfel se știe că am avut și Ponta 1, 2 și 3, și Boc 1,2, de fiecare dată s-a mers către un vot către o nouă componență a guvernului”, a mai precizat Andrei Lupu

Ce spun experții

Profesorul Ioan Stanomir spune că trebuie distins clar între remanierile care afectează structura politică a Cabinetului și cele care nu.

E obligat premierul săși supună întreg guvernul unui nou vot în Parlament
Ioan Stanomir, profesor de drept contituțional, spune că pentru noii miniștri e nevoie de vot în Parlament

„Remanierile care nu afectează structura politică a cabinetului se pot face prin colaborarea dintre Președinte și prim-ministru, în timp ce remanierile care afectează structura politică sau organizațională trebuie supuse obligatoriu votului parlamentului,ca atare, cabinetul Cîțu, într-o formulă schimbată și cu o altă coaliție în spatele său trebuie supus aprobării Parlamentului”, a declarat Ioan Stanomir pentru Europa Liberă

În privința obligației de a supune întreg guvernul unui nou vot, Ioan Stanomir spune că nu ne aflăm într-o situație de învestitură.

„După interpretarea mea, e vorba doar de miniștri, nu de întreg guvernul pentru că aici avem un prim-ministru care propune noi miniștri.Singurul instrument prin care un prim-ministru poate fi înlăturat este moțiunea de cenzură, dar domnul Cîțu nu poate propune președintelui numirea fără să aibă un vot al parlamentului”, a mai adăugat Stanomir

E obligat premierul săși supună întreg guvernul unui nou vot în Parlament
Fost judecator și președinte al Curtii Constitutionale a Romaniei, Augustin Zegrean

Augustin Zegrean, fost parlamentar PD și fost membru al Curții Constituționale desemnat de președintele Traian Băsescu este de părere că premierul trebuie să se ducă în parlament cu miniștri noi, pentru că ceilalți au fost votați de parlament.

„Da, vorbim de o schimbare a structurii politice a guvernului, dar prim-ministrul contează în această ecuație el este același, se numește guvernul Cîțu. Merge cu lista la parlament”, spune fostul judecător constituționalist.

Augustin Zegrean e de părere însă că trebui dat un vot la lista cu noile propuneri, nu un vot individual.

„Nu am mai avut astfel de situații. In mod normal, cand se învesteste guvernul, dacă un ministru nu este pe placul parlamentarilor, pică tot guvernul pentru că se dă un vot pentru toți de aceea trebuie să fie atent pe cine propune. Aici vorbește de vot de învestire, dar aici nu e învestire, ci remaniere. Acum nu știu cum vor proceda la acest vot sau dau un singur vot, în mod normal se dă un singur vot”, a mai precizat Zegrean.

Ce spune Constituția

Procedura pe care forțele politice o interpretează diferit este prevăzută de Constituție la articolul 85, aliniatul 3. Acesta arată că „dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”

Precedentele

În majoritatea cazurilor de până acum, când s-a schimbat structura politică a guvernului, premierii au cerut, în parlament, vot de încredere pentru noul guvern. A făcut-o Victor Ponta în 2014, chiar după ieșirea PNL din Guvern sau Călin Popescu Tăriceanu, în 2007, când a renunțat la colaborarea cu PDL.

E obligat premierul săși supună întreg guvernul unui nou vot în Parlament

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Post Brexit | 6 din 10 europeni opriți la granițele britanice sunt români. Reacția MAE
  •  

Post Brexit | 6 din 10 europeni opriți la granițele britanice sunt români. Reacția MAE

Post Brexit  6 din 10 europeni opriți la granițele britanice sunt români Reacția MAE

După Brexit, mai mult de 60% dintre cetăţenii europeni opriţi şi chestionaţi la granițele dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană provin din România, arată cele mai noi date ale guvernului britanic, citate de The Guardian. Ministerul Afacerilor Externe român a reacționat și a solicitat, prin Ambasada României la Londra, clarificări privind aceste statistici care îi vizează în special pe cetăţenii români.

Informaţiile emise de Guvernul Marii Britanii arată că, în primele şase luni ale anului, 7.249 de oameni au fost opriţi fie în aeroporturi, fie în porturile pentru feriboturi sau în Eurotunel şi vehiculele Eurostar. Dintre cei opriţi în primele şase luni ale acestui an, 4.482 au fost din România, număr mult mai mare decât cel al cetățenilor bulgari- 600- şi al polonezilor- 400, mai scrie The Guardian.

Numărul europenilor opriți la granițele din porturi prezintă o creştere de cinci ori faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, când libera circulaţie între statele membre ale Uniunii Europene era încă în vigoare.

Opririle au fost împărţite în două categorii: cele din aeroporturi, inclusiv Gatwick și Heathrow, cele din porturile britanice, precum Portsmouth, Dover, Harwich şi Holyhead, şi cele cunoscute drept „controale juxtapuse”, realizate pe teritoriul francez, unde operează oficiali britanici, inclusiv Gare du Nord pentru Eurostar, Coquelles pentru Eurotunnel şi porturile pentru feriboturi Calais şi Dunkirk.

Spre deosebire de români, cetăţenii din alte state ale UE au fost foarte puţin afectaţi de noile controale privind imigraţia, cu doar 5 danezi opriţi, 59 de belgieni şi 144 de francezi.

Sunt românii discriminați pe criterii de naționalitate?

Firma de avocatură Bates Wells, care a analizat datele publicate de guvernul britanic, a spus că având în vedere că acestea arată un număr disproporţionat mai mare de români care încearcă să intre în ţară după ce s-a încheiat libera circulaţie, ridică semne de întrebare legate de o posibilă discriminare pe criterii de naționalitate la graniţă.

„Este legitim să faci controale generale pentru a controla imigraţia ilegală, dar aceste cifre recente pun întrebarea dacă există o agendă de fond. Acest tip de oprire poate fi traumatizant şi există riscul ca ofiţerii de imigraţie să vizeze oameni nevinovaţi. Profilul rasial este discriminatoriu şi trebuie înăbuşit în faşă dacă asta se întâmplă”, a spus Chetal Patel, avocat pe probleme de imigraţie şi partener la Bates Wells.

Guvernul britanic a negat că există la graniţă discriminare rasială. „Afirmaţia că facem un profil rasial este falsă şi nejustificată”, a spus un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.

„Dacă cineva ajunge la graniţa noastră, cu intenţia de a lucra aici fără drept de a o face, publicul se aşteaptă pe bună dreptate să îi oprim să intre, indiferent de naţionalitatea lor. Acest reguli sunt aplicate corect şi doar pe baza circumstanţelor individuale”, a adăugat acesta.

Oficialii britanici au spus că datele fac referire la o perioadă în care existau măsuri restrictive în contextul sanitar, ceea ce a însemnat că toţi nerezidenţii care ajungeau la graniţă erau verificaţi mai mult „pentru a proteja faţă de cazurile importate de Covid-19”.

Cifrele, publicate pe Gov.uk, nu prezintă defalcat naţionalităţile care au revenit sau au ajuns prima dată în Regat în 2021 sau cifre legate de sosirile prin aeroporturi.

Notele explicative precizează că „nu toţi indivizii vor fi fost ţinuţi într-o încăpere de reţinere” şi că „unii dintre cei respinşi vor primi în final permisiunea de a intra în Marea Britanie, alţii vor putea intra condiţionat de cauţiune, în timp ce altora le va fi refuzată intrarea”.

Un motiv pentru numărul mare de români opriţi la granită, mai scrie The Guardian, ar putea fi lipsa de informaţii sau confuzia creată de schimbarea regulilor de la 1 ianuarie, iar un altul, acela că persoanele care sunt stabilite sau prestabilite în Marea Britanie au revenit după sărbători sau din carantină.

Până pe 30 iunie, datele oficiale arată că românii erau a doua cea mai mare categorie de aplicanţi, cu 1.067 milioane de cetăţeni, după polonezi. Deşi 1.09 milioane de polonezi au aplicat pentru schema de stabilire, cifrele arată o rată mult mai mică de oprire la graniţă.

Vizele nu sunt necesare pentru o vizită de până la 90 de zile în Regat sau pentru cei care trăiau deja aici, cu statut stabilit sau prestabilit, oficialii vamali au fost acuzaţi că au fost brutali anul acesta, după ce au apărut informaţii că reţineau cetăţeni europeni care făceau scurte vizite la prieteni, familie sau parteneri.

Cotidianul The Guardian a mai scris în luna mai că cetăţeni europeni au fost trimişi în centre pentru imigraţie şi ţinuţi în camere de detenţie în aeroporturi.

Ministerul Afacerilor Externe cere o situație privind opririle românilor

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a solicitat, prin Ambasada României la Londra, clarificări privind statisticile conform cărora controalele autorităţilor de frontieră ar viza în special cetăţeni români. „Ministerul Afacerilor Externe a solicitat o abordare proporţională, echilibrată din partea autorităţilor britanice la momentul dispunerii şi efectuării controalelor la frontieră în raport cu cetăţenii români, în spiritul relaţiilor bilaterale apropiate, precum şi de o manieră similară celor dispuse şi faţă de cetăţenii celorlalte state membre UE", se arată înr-un comunicat MAE.

„Ministerul Afacerilor Externe s-a sesizat cu privire la datele statistice apărute în presa britanică referitoare la controalele autorităţilor de frontieră britanice care ar viza cu precădere cetăţeni români şi a solicitat prin Ambasada României la Londra clarificări la nivelul Home Office. Ambasada României la Londra urmează să prezinte elementele rezultate din interacţiunea cu Home Office şi Delegaţia UE în plan local, precum şi să semnaleze preocupările la nivelul Foreign, Development and Commonwealth Office", precizează oficialii români.

De asemenea, MAE a mai arătat faptul că, în cazul în care autorităţile britanice ar fi identificat dificultăţi în deplasările efectuate de cetăţenii români în Regatul Unit cu începere de la 1 ianuarie 2021, urmare a aplicării noilor condiţii de intrare şi şedere generate de Brexit, acestea ar fi trebuit comunicate în prealabil autorităţilor române şi evitată o abordare fundamentată pe controale sistematice, motivate de criteriul cetăţeniei.

Post Brexit  6 din 10 europeni opriți la granițele britanice sunt români Reacția MAE

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • #10 întrebări/Silvia Tăbușcă:„Rețelele din România câștigă zilnic peste 20 milioane de euro din traficul de persoane”
  •  

#10 întrebări/Silvia Tăbușcă:„Rețelele din România câștigă zilnic peste 20 milioane de euro din traficul de persoane”

Silvia Tăbușcă, consultant internațional pe criminalitate organizată, cu o experiență de peste zece ani în monitorizarea traficului de ființe umane, a descris pentru Europa Liberă fenomenul și a explicat de ce România nu îl combate eficient.

1. Rapoartele Uniunii Europene situează România pe locuri codașe în îndeplinirea standardelor pentru eliminarea traficului de ființe umane. Care sunt aceste standarde și ce împiedică România să le îndeplinească?

Silvia Tăbușcă: „Lipsa de voință politică și instituțională reală pentru diminuarea și înțelegerea fenomenului, precum și impactul acestuia asupra statului de drept, mențin România în rândul statelor codașe în lupta împotriva traficului de persoane. Practic, România nu respectă standardele internaționale de combatere a fenomenului și de protecție a victimelor așa cum ele au fost stabilite de ONU, UE și Consiliul Europei. Deși mulți copii români sunt exploatați pentru furturi în mai toate orașele turistice europene, dar și în SUA și Canada, România încă nu incriminează penal această formă de exploatare expres prevăzută de art. 2(3) din Directiva UE 2011/36 care trebuia transpusă integral de România până la data de 6 aprilie 2013.

Guvernul României „nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane” Departamentul de Stat SUA. Raport 2021

Multe alte provocări instituționale, unele cu suspiciuni de corupție și impunitate, împiedică buna funcționare a combaterii fenomenului în plan național. Totodată, lipsa protecției și asistenței reale a victimelor traficului de persoane limitează cooperarea cu procurorii sau cu instanța de judecată. Și în această materie sunt standarde internaționale pe care România nu poate sau nu dorește să le implementeze. Statul nu a dezvoltat centre care să poată oferi protecția și asistența reglementată de instrumentele internaționale, dar nici nu oferă asistență financiară ONG-urilor care pot face acest lucru.

10 întrebăriSilvia TăbușcăRețelele din România câștigă zilnic peste 20 milioane de euro din traficul de persoane
Raportul Departamentului de Stat al SUA indică situația îngrijorătoare a României în combaterea traficului de ființe umane

Nu atingem standardele în lupta împotriva traficului de ființe umane și din cauza corupției, a impunității și a sumelor mari de bani care ajung la diverși factori de decizie, inclusiv magistrați care instrumentează dosare de trafic – asta este părerea personală la care am ajuns după 10 ani de monitorizare și advocacy în lupta împotriva criminalității organizate”.

2. Cu ce forme de trafic uman se confruntă România azi?

Silvia Tăbușcă: „Cea mai profitabilă formă de exploatare este cea sexuală, din acest domeniu câștigându-se cei mai mulți bani. Mai bine de jumătate dintre victimele adulte sau minore identificate sunt exploatate sexual. O altă formă de exploatare profitabilă este cea pentru comiterea de infracțiuni (furturi și tâlhării) din care gruparea de criminalitate organizată câștigă aproximativ €20-25 mii de euro pe săptămână. În 2018 am lucrat la o cercetare coordonată în toate statele UE de Comisia Europeană. S-a estimat că rețelele din România câștigă zilnic mai bine de 20 milioane de euro pe zi . Calculul s-a făcut astfel: Raportul UE pe 2015 menționa că 6101 victime identificare în statele europene erau cetățeni români. Organizația Mondială a Muncii estimează că, în statele dezvoltate precum UE, o victimă aduce un profit minim grupării care o exploatează de 500 euro pe zi.

Știm însă că unele fete sunt obligate să obțină o sumă dublă de 1000 euro pe zi, dar studiul a avut în vedere datele oferite de OMM. Multiplicând 6101 victime cu 500 euro pe zi ajungem la o sumă de 3.050.500 euro pe zi. Însă, organizațiile internaționale au recunoscut că din numărul total de victime exploatate în trafic, autoritățile au capacitatea de a identifica între 10% și 15%. Prin urmare, suma calculată reprezintă doar 15% din suma reală pe care grupările românești de criminalitate organizată le câștigau în 2018. Cu aceste sume se pare că au cumpărat nu doar impunitatea, ci și pe reprezentanții unor instituții, afectând grav principiul statului de drept”.

3. Cum se recrutează persoane din România, care sunt metodele?

Silvia Tăbușcă: „Pentru exploatare sexuală cea mai cunoscută metodă este cea numita „Loverboy”. Metoda este foarte bine prezentată în cadrul campaniei „Nu te lăsa dusă”. În România toate formele de exploatare sunt identificate:

  • Exploatarea sexuală (constrângerea la practicarea prostituției) reprezintă cea mai întâlnită formă de trafic în rândul victimelor cetățeni români (aproximativ 75%). Adesea, constrângerea este de natură psihologică (victima este determinată să se îndrăgostească de traficant) sau financiară (victima, aflată în străinătate, trebuie să se prostitueze pentru a aduna banii necesari întoarcerii în țară, bani pe care nu îi poate aduna niciodată, deoarece trebuie să plătească cheltuielile de cazare și alte pretinse datorii acumulate față de traficant).
10 întrebăriSilvia TăbușcăRețelele din România câștigă zilnic peste 20 milioane de euro din traficul de persoane
Posterul realizat pentru a descrie fenomenul Loverboy într-un training oferit profesorilor români în 2021
  • Exploatarea prin muncă reprezintă a doua pondere semnificativă în rândul românilor victime ale traficului de persoane. Persoanele exploatate fie nu sunt plătite pentru munca prestată, lucrând adesea peste cele 8 ore prevăzute de lege, fie sunt plătite mult sub prețul oferit în mod normal pe oră de muncă în țara de exploatare. Fiecare persoană trebuie să fie plătită pentru munca prestată în conformitate cu prețul pe oră pentru tipul de muncă prestată prevăzut de legea din țara în care lucrează.
  • Exploatarea pentru cerșetorie și/sau comiterea de infracțiuni (în special furturi ori tâlhării). Principalele victime sunt copiii, care sunt obligați să obțină o sumă minimă pe zi din cerșetorie și comiterea de fapte penale.
  • Exploatarea pentru prelevare de organe. Victimele sunt încurajate să doneze organe pentru sume foarte mari pe care nu le vor primi niciodată sau sunt constrânse să facă aceste donații”.

4. Care e situația traficului de minori din România?

Silvia Tăbușcă:„Traficul de minori este un fenomen în continuă creștere. Raportul UE, publicat în octombrie 2020, prezintă câteva date șocante despre România, printre care și faptul că numărul de minori români traficați în UE a crescut de 10 ori în doar 2 ani, arăta Raportul UE în 2015.

2 persoane sunt vândute sau revândute în fiecare minut, dintre care 1 copil la fiecare 2 minute Organizația Internațională a Muncii

Îngrijorarea Comisiei Europene vizează, în special, modalitățile prin care grupările de criminalitate organizată reușesc să treacă frontiera cu acești copii. Este clar că România nu are capacitatea de a proteja copiii la ieșirea din țară”.

5. Cum pot detecta și preveni părinții tentativa de recrutare a copiilor?

Silvia Tăbușcă: „Dacă vorbim de procedura „loverboy”, părinții pot identifica ușor unele etape ale recrutării. După mai bine de 5 ani de cercetare, am identificat 4 faze ale recrutării după cum am consemnat pentru o broșură destinată școlilor editată sub egida Freedom House:

Faza 1- câștigarea încrederii. Traficantul depune cel mai mare efort pentru a-și convinge victima că există o iubire necondiționată, divină, construită pe multe complimente, cadouri, excursii și visul unei vieți împreună. Implicat în afacerea traficului, petrece relativ puțin timp fizic cu victima, însă menține o relație stabilă prin mijloace de comunicare. Odată câștigată încrederea, traficantul trece la faza a doua, izolarea.

Faza 2: izolarea. Victima este îndepărtată de cei apropiați, în special de prieteni și familie. În această fază, traficantul petrece mai mult timp cu victima în scopul creării unor situații conflictuale. Cel mai adesea, victimei i se cer diverse lucruri pe care în mod normal aceasta nu le-ar face, fiind condiționată: „dacă mă iubești, nu mergi la școală astăzi” traficantul știind că părinții vor afla, sau „nu mergi acasă peste noapte”, creând în mod artificial alte conflicte cu familia. Îndepărtarea de prietene se face de obicei pe criterii de genul: „prietena ta te invidiază că ești atât de fericită cu mine; renunță la ea, că ne va face doar probleme” sau „știi, prietena ta s-a îndrăgostit de mine și nu vreau să vă mai vedeți, fiindcă nu îți este o prietenă adevărată”. Odată ce victima a fost îndepărtată de toți cei apropiați, începe pregătirea pentru exploatare.

Faza 3: distrugerea valorilor personale. Victima nu mai are sprijinul celor apropiați și nu are cu cine discuta despre problemele care apar în relație. Astfel, traficantul începe acțiunile de determinare a victimei să accepte situații indecente/imorale în numele iubirii lor, precum pozarea și înregistrarea video a unor momente intime sau discuții despre prostituție și comparația cu alte cupluri. Traficantul vorbește despre un sacrificiu temporar pentru a avea o viață liniștită și prosperă împreună.

Faza 4: exploatarea. Victima trebuie să presteze servicii sexuale sau de altă natură sub constrângere fizică, morală, emoțională sau financiară.

Victimele traficate, de multe ori, nu conștientizează că sunt exploatate și nu doresc să coopereze cu autoritățile sau să raporteze infracțiunile. „Le-a traficat pe toate celelalte, dar pe mine mă iubește” – a fost declarația unei victime atunci când „iubitul” era judecat pentru traficarea a peste 100 de fete. Este important ca membrii familiei și prietenii să cunoască aceste faze ale recrutării și să acționeze în timp util”.

6. Cât de îngrijorătoare e situația traficului uman pe plan mondial?

10 întrebăriSilvia TăbușcăRețelele din România câștigă zilnic peste 20 milioane de euro din traficul de persoane
Statistica Organizației Internaționale a Muncii pe 2015 privind profitul obținut prin munca forțată a peste 25 milioane de persoane exploatate

Silvia Tăbușcă: „În plan mondial, traficul de persoane a crescut rapid, fiind asociat statelor slab dezvoltate și cu un nivel ridicat de corupție. România, țară NATO și UE pare a fi un paradox în acest context internațional. În plan mondial, minimum 2 persoane sunt vândute sau revândute în fiecare minut, dintre care 1 copil la fiecare 2 minute, în timp ce 3 persoane la mia de locuitori din întreaga lume sunt captive muncii forțate. În 2015, erau peste 25 de milioane de persoane exploatate pentru un profit global estimat la aproximativ 150 miliarde de dolari anual, cum arată studiul Strengthening the global fight against all forms of forced labour al Organizației Internaționale a Muncii în condițiile în care Coca-Cola are un profit global anual de 19,5 miliarde de dolari.

EUROPOL a raportat peste 23 de miliarde de euro proveniți anual doar din exploatarea sexuală a victimelor traficului de persoane realizată în statele din Uniunea Europeană și din alte zone dezvoltate. Anual, mai bine de jumătate dintre victimele identificate în Uniunea Europeană provin din România, în special copii și tineri”.

7. Cât de gravă e situația la noi?

23 de miliarde de euro provin anual din exploatarea sexuală a victimelor traficului de persoane în UE

Silvia Tăbușcă: „Atât numărul de persoane condamnate, cât și numărul victimelor traficului de persoane plasează România în topul statelor UE. De asemenea, țara noastră oferă facilități instituționale și legislative pentru spălarea banilor proveniți din criminalitate organizată în timp ce nu are capacitatea realizării unor investigații financiare eficiente pentru confiscarea efectivă a sumelor uriașe provenite din acest fenomen infracțional. Structurile democratice ale statului vor fi influențate de absența unor măsuri radicale. Pe de-o parte, banii proveniți din criminalitate sunt spălați în diverse industrii, afectând dezvoltarea economică sustenabilă și eliminând de pe piață afaceri corecte, iar pe de altă parte aceste grupări de criminalitate în creștere vor dori să beneficieze și mai mult de impunitate, generând corupție și afectând iremediabil structurile democratice ale statului”.

„Am lucrat cu peste 600 de victime de 24 de naționalități, dar majoritatea a femeilor găsite în bordelurile din Marea Britanie conectate la crima organizată și la exploatarea sexuală sunt românce. Însă româncele sunt reticente să raporteze la poliție și, chiar dacă unele raportează, foarte rar acceptă să intre în Mecanismul Național de Referință, așadar ele nu sunt luate în calcul ca victime” declara în noiembrie 2020 Cristina Huddleston, expert în combaterea traficului sexual, pentru The Guardian.

8. Justiția din România este pregătită să înțeleagă și să sancționeze aceste infracțiuni? Legislația în domeniu este clară și aplicabilă?

Silvia Tăbușcă: „Nu, nici sistemul judiciar și nici cel legislativ nu au putut fi reformate în sensul eficientizării combaterii fenomenului traficului de persoane, deși este o temă foarte veche, negociată în 2005 cu UE și inclusă în Tratatul de aderare. Dacă raportul Inspecției Judiciare cu privire la cauzele privitoare la infracțiuni sexuale cu minori arată atât de rău și subliniază lipsa de implicare instituțională, lipsa de training și existența unei legislații deficitare în apărarea minorului, un studiu similar în materia traficului de persoane și proxenetismului ar fi devastator.

10 întrebăriSilvia TăbușcăRețelele din România câștigă zilnic peste 20 milioane de euro din traficul de persoane
Silvia Tăbușcă într-o conferință organizată de Freedom House România pentru profesori

Pregătirea magistraților este deficitară, în special a majorității judecătorilor care nu au capacitatea de a înțelege fenomenul și diferențele/suprapunerile dintre elementele infracțiunii de trafic de persoane/minori și cele ale proxenetismului. Legislația penală la noi pare special construită pentru a avantaja grupările de criminalitate organizată și nicicum pentru a proteja victimele și pentru a putea confisca și valorifica sumele de bani provenite din aceste infracțiuni”.

9. Cine sunt beneficiarii principali ai acestor averi?

Silvia Tăbușcă: „Principalii beneficiari rămân membrii grupărilor de criminalitate organizată. Pentru că România nu are capacitatea de a identifica „gulerele albe” implicate în acest fenomen, este greu de discutat despre beneficiari. Într-o investigație jurnalistică făcută despre rețeaua Țăndărei au fost stabilite legături între gruparea de criminalitate organizată, magistrați și politicieni. Într-o altă cauză de trafic de minori pe care o monitorizăm în acest moment, avem informații despre elemente de corupție cu magistrați și ofițeri de poliție implicați. De asemenea, se pare că, în plan local, grupările de criminalitate organizată beneficiază de impunitate în schimbul finanțării campaniilor electorale ale unor partide politice”.

10. Ce forme de combatere s-au dezvoltat? Există instituții sau instanțe specializate?

Silvia Tăbușcă: „România, timid, discută despre specializarea procurorilor și a polițiștilor, dar nu și a judecătorilor. În acest an a fost înființat Serviciul pentru combaterea traficului de persoane în cadrul DIICOT, dar este încă departe de o structură eficientă dacă o comparăm cu structuri similare din alte state UE. Personal cred că, fără obligațiile ce revin din plan european, România ar fi stat și mai rău la acest capitol care vizează criminalitatea organizată în general.

Legislația penală la noi pare special construită pentru a avantaja grupările de criminalitate organizată și nu pentru a proteja victimele Silvia Tăbușcă

Majoritatea statelor care au capacitatea de a lupta împotriva criminalității organizate au structuri foarte bine pregătite, finanțate corespunzător și cu un management intern foarte bun de eliminare a factorilor de corupție sau scurgere de informații. România nu este încă acolo pentru ca politic nu s-a dorit niciodată acest lucru.

În Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025, recent adoptată, ONG-urile au solicitat crearea unui fond prin care să se ofere sprijin victimelor criminalității, fond care nu a fost susținut de Ministerul Finanțelor. Deși Programul de Guvernare 2020-2024 include măsuri de eficientizare a luptei împotriva traficului de persoane, până la acest moment nu au fost implementate măsuri semnificative. Dimpotrivă, Guvernul a decis recent amendarea Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane care aduce atingere gravă măsurilor adoptate cu greu în 2018, diminuând astfel capacitatea instituțională de a răspunde acestui fenomen”.

Silvia Tăbușcă este doctor în drept și lector la Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane, directoare a Centrului de Drepturile Omului și Migrație și coordonatoare a Programului de Securitate Umană din Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică, cu numeroase studii academice în domeniu. Lucrează ca trainer și consultant cu Organizația Națiunilor Unite, Organizația Internațională a Muncii, INTERPOL/HTEG, Consiliul Europei/GRETA, instituțiile și ambasadele statelor membre UE

10 întrebăriSilvia TăbușcăRețelele din România câștigă zilnic peste 20 milioane de euro din traficul de persoane

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Mihai Dragolea, jurnalistul bătut în timp ce documenta mafia pădurilor din Bucovina: „Vorbim de Estul sălbatic al Europei”
  •  

Mihai Dragolea, jurnalistul bătut în timp ce documenta mafia pădurilor din Bucovina: „Vorbim de Estul sălbatic al Europei”

UPDATE Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac: „Am luat la cunoştinţă cu îngrijorare de informația apărută în presă, potrivit căreia doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost agresaţi într-o pădure din județul Suceava în timp ce îşi făceau meseria.

Este inadmisibil să fii atacat în timp ce îți faci meseria. Informaţiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnalişti, căci ei sunt cei care asigură transparenţa”.

Mihai Dragolea, care filma un documentar internațional despre tăierile ilegale de păduri din România, a depus plângere penală la București, pentru ca ancheta să demareze de aici. Poliția din Suceava îi audiază vineri dimineață doi dintre cei 20 de atacatori. Poziție față de cele întâmplate a luat și ministrul Mediului, Tánczos Barna, care, într-o postare pe Facebook, spune că „lucrurile au ajuns prea departe”.

Cazul petrecut ieri nu este singular, în ultimii cinci ani, 187 de pădurari au fost agresați de hoții de lemnea, iar activiștii de mediu au fost bătuți, uneori chiar sub ochii poliției. Multe dintre aceste evenimente au avut loc tot în zona Bucovinei. In același timp, agresiunile împotriva activiștilor de mediu au crescut alarmant în întrega lume.

Mihai Dragolea spune, într-un interviu pentru Europa Liberă, că violența extremă a bătăușilor poate fi explicată prin faptul că, probabil, au fost atinse „metodele lor de furt”. Povestește cum a decurs intervenția Poliției, care a”scărțâit” pentru că nu a putut să-i identifice la fața locului pe agresori, dar si cum bătăuşii l-au dezbrăcat pe activistul de mediu în pielea goală şi l-au fugărit prin pădure, amenințându-l că îl vor arunca într-o râpă.

„Așa ceva, 15-20 de oameni venind cu topoarele spre mine, n-am mai văzut. Credeam că se întâmpla prin secolul XVII. Acesta este Estul Sălbatic al Europei”.

Europa Liberă: Cum s-a petrecut exact incidentul?

Mihai Dragolea: „Împreună cu colegul meu, Radu Mocanu, filmam un documentar în zona Bucovinei, în colaborare cu activistul de mediu Tiberiu Boșutar. Am mers la un ocol privat pentru că un sătean ne-a semnalat acolo niște probleme. Am ajuns sus pe deal și am auzit niște motoare de mașini care veneau spre noi, Tibi ne-a spus că, probabil, sunt responsabilul de ocol și proprietarul care vin să aibă un dialog cu noi. Dar erau vreo 15-20 de bărbați înfuriați cu topoare, care au tăbărât pe noi, nu a avut loc nicio discuție, au sărit la noi cu bâtele și topoarele. Noi ne-am băgat în mașină, dar au deschis ușile și ne-au aruncat afară. Pe colegul Radu l-au lovit cu pumnii în cap, are amenzie în continuare de atunci, Tibi a fost cel mai crunt bătut, a fost supus la tot felul de umilințe de bărbații aceștia care aveau cu el o problemă mai veche. Între timp, am primit și eu doi pumni în cap, dar am reușit să sar într-o vale cu zmeuriș, am sunat la 112 și am încercat să stau cu poliția la telefon. La început, spuneau că suntem într-o pădure privată, iar eu le spuneam că ăia ne omoară acolo, că au venit cu topoarele de tăiat brazi la noi, că mie mi se pare că e tentativă de omor, că strigau „te omor, te omor”, eu ziceam că ne omoară ăștia, ei ce cauți pe acolo, dacă am pădure acolo, le-am spus că nu, că am venit să facem filme, haideți, veniți, vă rog. A ajuns și poliția cam în jumătate de oră. Au văzut că eram loviți, echipamentul video era distrus”.

Europa Liberă: Credeți că bătăușii fuseseră anunțați că veniți acolo?

Mihai Dragolea: „Bătăușii, da. Ei știau și mașina activistului de mediu, cei care au legătură cu exploatările lemnoase o știu. Deci, noi cum am mers la deal și au venit imediat două mașini după noi, cărora li s-au alăturat mai multe mașini ulterior. Deci știau, fără discuție”.

Europa Liberă: Cum vă explicați această violență extremă?

Mihai Dragolea: „Ei au fost aduși acolo de proprietarul acelei parcele, singurul care nu a dat în noi, dar el era ca un fel de capo-di-tutti-capi care îi dirija pe ăștia să ne lovească. Printre ei se afla și șeful de ocol, care bătea cel mai tare, și inginerul silvic. Ei au condus, au dat ritmul bătăii”.

Europa Liberă: Ce mușuroi de interese ați atins de s-a ajuns la așa ceva?

Mihai Dragolea: „Ei aveau acolo niște exploatări care nu erau legale cu totul. În România, se știe, jumătate din masa lemnoasă se fură. Cred că asta am atins, se tem foarte tare că vor fi din ce în ce mai mult hăituiți. Au fost atinși în metodele lor de furt, pe care Tibi le demasca și noi le filmam. Și atunci, știind că vor fi purtați prin instanțe, au reacționat așa. Problema banilor am atins-o”.

Europa Liberă: Este primul incident de acest gen prin care treceți?

Mihai Dragolea: „De o așa amploare, da. Așa ceva, 15-20 de oameni venind cu topoarele spre mine, n-am mai văzut. Credeam că se întâmpla prin secolul XVII. Acesta este estul sălbatic al Europei.

Mihai Dragolea jurnalistul bătut în timp ce documenta mafia pădurilor din Bucovina Vorbim de Estul sălbatic al Europei
Tiberiu Boșutar, activistul de mediu care se ocupă de mai multă vreme de problemele furturilor de lemne și defrișărilor ilegale.

Europa Liberă: Veți face plângere penală?

Mihai Dragolea: „Vom face în curând. Ne-am deplasat la București, pentru că vrem ca anchetele să demareze de aici, pentru că niște lucruri au scârțâit ieri acolo în ce privește instrumentarea. De aceea, am făcut totul de aici și urmărim cu mare interes ce se întâmplă cu ăștia care ne-au agresat”.

Europa Liberă: În ce sens au scârțâit?

Mihai Dragolea: „Aseară nu a fost nimeni reținut. Nu am înțeles de ce nu am putut să-i identific pe oamenii ăștia, când ei erau acolo. Trebuia să zic: uite, ăsta mi-a dat un pumn în față, el este. S-a făcut o cercetare la fața locului în ce privește adunarea de probe, aparatura noastră video era aruncată într-o vale pe o suprafață de câțiva zeci de metri pătrați, dar n-au fost prinși.

Eu le-am zis celor de la Poliție să vină la deal cu sirena pornită, să-i mai sperie pe ăștia că altfel cine știe ce pățeau prietenii mei. Mulți au coborât, dar au și rămas câțiva, mi se pare că și proprietarul. Aș fi putut să zic: uite, pe ăsta l-am văzut făcând asta. Ieri, cât îi aveam în cap, vă dați seama că a fost șocant.

Europa Liberă: Prietenii dumneavoastră în ce stare sunt acum?

Mihai Dragolea: „Radu Mocanu încă are amnezie, nu-și aduce complet aminte ce s-a întâmplat ieri, a fost lovit puternic și în zona cefei, iar Tibi Boșutar e la Spitalul Floreasca unde i se face un CT. E în investigații, el a fost cel mai tare bătut. A fost și umilit, pus să se dezbrace în pielea goală, să alerge pe acolo”.

Europa Liberă: După această experiență veți continua să faceți astfel de investigații?

Mihai Dragolea: „Vom continua, dar vom lua niște măsuri mai serioase de precauție, nu știam exact în ce ne băgăm, a fost o greșeală profesională din partea noastră, o să documentăm bine. A fost o experiență aproape la limită, dar mi se pare foarte important ca situațiile acestea să fie expuse, să se arate ce se întâmplă acolo, unde e un stat în stat. Nordul țării, Suceava, Maramureș zici că sunt din altă țară și fac legea cum vor.

Mihai Dragolea jurnalistul bătut în timp ce documenta mafia pădurilor din Bucovina Vorbim de Estul sălbatic al Europei

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • România paralizată de Congresul PNL | 10 reforme și decizii blocate
  •  

România paralizată de Congresul PNL | 10 reforme și decizii blocate

România paralizată de Congresul PNL  10 reforme și decizii blocate

Efectele unui Congres cu miză internă se resimt la nivel național. Toate instituțiile au intrat în stand-by în așteptarea deznodământului din PNL. Toamna politică a debutat cu ruperea Coaliției de guvernare și schimbarea componenței politice a Executivului, după ieșirea USR PLUS de la guvernare.

O majoritate incertă în Parlament nu oferă condițiile optime pentru realizarea vreunei reforme. Mai mult, Cabinetul Cîțu este supus unei moțiuni de cenzură, care a fost blocată doar de chichițe procedurale. Viitorul rămâne un mister, iar votul de la Congresul PNL ar putea să lămurească situația.

Întrebările fundamentale rămân: cum va arăta viitorul Guvern, care va fi majoritatea care îl va susține în Parlament, ce reforme promise mai sunt de actualitate. O reconfigurare a priorităților guvernamentale și parlamentare este de așteptat, dar totul se află în prezent în zona incertitudinii.

Pe agenda guvernamentală și parlamentară se aflau însă proiecte și reforme majore despre care abia se mai discută în spațiul public. Sunt amintite rareori în dezbaterile politice, dar sunt departe de a avea o soluție viabilă. După 10 luni de guvernare au rămas tot la stadiul de promisiuni.

Europa Liberă vă prezintă zece reforme și decizii care ar putea schimba România, dar care sunt blocate politic.

1. Desființarea Secției Speciale sau PNDL 3.

Un nod gordian al guvernării, desființarea Secției Speciale privind Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), a dus la ruperea Coaliției de guvernare. „Șantajul” invocat de premier din partea USR PLUS, prin care i s-a cerut desființarea Secției la pachet cu adoptarea PNDL 3, a arătat diferența de abordare a celor două partide. Distribuirea resurselor înainte de Congres a fost prioritară pentru Florin Cîțu. În cele zece luni, UDMR a avut poziții contrare față de USR PLUS și PNL pe tema desființării Secției Speciale. În final, USR PLUS a părăsit guvernarea, iar subiectul a fost abandonat, dispărând de pe agenda publică. UDMR nu a fost niciodată somat de premier sau PNL să se ralieze poziției Coaliției pentru desființarea Secției Speciale.

2.Pensiile speciale și termenul de 30 de zile pentru eliminarea lor

Formula „eliminăm pensiile speciale în 30 de zile”, folosită de prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, a rămas doar o promisiune electorală. S-a votat eliminarea pensiilor parlamentarilor, dar nu și cele ale aleșilor locali. Încă o dată Congresul PNL și-a spus cuvântul, deoarece primarii se numără printre delegați. Coaliția se angajase să vină cu un proiect legislativ prin care fiecare categorie care beneficiază de o pensie specială să fie analizată.

Totul a rămas la stadiul de proiect, iar orice discuție poate să fie reluată doar după 25 septembrie. În apărarea ei, majoritatea parlamentară a dat vina pe CCR pentru imposibilitatea de a elimina pensiile speciale, dar activitatea legislativă a fost una heirupistă în acest domeniu și nu una meticuloasă.

3.Renate Weber a rămas Avocatul Poporului.

Un mare eșec în Parlament a fost menținerea Renatei Weber, de către CCR, în funcția de Avocat al Poporului. Scuza Coaliției că judecătorii au fost de vină arată însă o mare hibă: proceduri făcute în grabă, fără modificări legislative de substanță. În loc să se ocupe de partea legislativă, PNL, USR PLUS și UDMR au mers pe o procedură în forță, care a picat la CCR. Discuția urma să fie reluată la începutul sesiunii din toamnă, dar ruperea majorității amână orice tentativă tot după Congresul PNL.

4.Primari în două tururi, nici o acțiune

Înființarea unei Comisii de Cod Electoral care să modifice legislația pentru alegerea primarilor în două tururi a fost o altă promisiune a PNL și USR PLUS. Coaliția a discutat luni de zile despre apariția unei Comisii, dar totul s-a blocat. UDMR a cerut șefia acestei Comisii, USR PLUS s-a opus, iar interesul PNL pentru alegerea primarilor în două tururi a scăzut vertiginos după alegeri. Într-o atmosferă de procrastinare, s-a ratat și acest obiectiv. Promisiunea rămâne valabilă, dar după Congres.

5. Legile justiției, contră puternică de la Cotroceni

Prima ruptură între Stelian Ion și Klaus Iohannis a apărut în momentul publicării proiectului privind legile justiției. Dacă a existat o consultare prealabilă între minister și palatul Cotroceni a rămas o dilemă, la care fiecare parte a răspuns diferit. Ludovic Orban, în perioada când era apropiat de Klaus Iohannis, l-a atacat pe Stelian Ion pentru modul de acțiune și pentru că nu a informat Coaliția despre intențiile sale.

Justiția a fost un domeniu-cheie în campanie, dar și în programul de guvernare. Cheia nu s-a potrivit însă în relația lui Klaus Iohannis cu Stelian Ion, iar premierul Cîțu a executat rapid problema: ministrul a fost remaniat sub pretextul eliberării unui aviz pentru PNDL 3.

6. Vaccinarea între ținte ambițioase și restricții impuse târziu

Debutul campaniei de vaccinare a fost în forță. Succesul acțiunii îl putea avantaja pe Florin Cîțu în perspectiva Congresului, dacă borna de 10,4 milioane de persoane vaccinate era atinsă până la mijlocul lunii septembrie. Ce părea un succes s-a transformat într-un mare eșec.

România nu a atins nici o țintă enunțată de la Palatul Victoria și abia a depășit un procent de 30% de populație care s-a vaccinat. Departe de obținerea unei imunități în masă. Congresul și lupta internă cu Ludovic Orban l-au făcut pe premierul Cîțu să ia măsuri populare, precum ridicarea lunară a restricțiilor, în pofida poticnelii de la vaccinare.

Cu o săptămână înainte de votul de la Congres, premierul încă ezită să ia măsuri dure în fața valului IV pentru a nu risca să-și piardă popularitatea pe care o mai are. În acest conflict intern din PNL au picat însă doi miniștri ai Sănătății din partea USR PLUS. Cu toate acestea, ministerul a fost scos din zona de vaccinare, care a fost dată colonelului Valeriu Gheorghiță.

7. Politizarea instituțiilor media de stat.

Trei luni au durat discuțiile în Coaliție pe tema conducerilor TVR și SRR, dar și pentru o nouă lege a celor două instituții. Rezultatul după nouă luni: instituțiile au șefi interimari, fără vot în plenul Parlamentului, iar legea nu există. Problema trebuie rezolvată urgent, deoarece instituțiile media de stat au nevoie de Consilii de Administrație și conduceri legitime. Politizarea TVR și SRR continuă însă și sub actuala Coaliție, iar acest lucru se reflectă și în proiectul legislativ depus. Nimic nu se poate debloca însă înainte de Congresul PNL.

8. O agenție fantomă în domeniul medical

Programul de guvernare prevede apariția unei Agenții pentru Investiții în Infrastructură și Sănătate. O regăsim și în PNRR-ul trimis la Bruxelles. Dacă în documente există, pașii pentru operaționalizarea ei sunt departe de a fi realizați. În certuri interminabile între USR PLUS și PNL, Agenția a rămas la stadiul de concept. Controlul asupra ei, modul în care va opera și alte discuții colaterale au blocat orice demers. Liberalii vizează să preia conducerea unei astfel de agenții care va superviza construirea viitoarelor spitale din România. Proiectul trebuie realizat, dar tot după Congresul PNL.

9. Legea pensiilor între PSD și Coaliție

Majorarea pensiilor cu 40%, votată în timpul majorității PSD, a fost blocată de actuala Coaliție. În contrapondere, a fost promisă o nouă lege a pensiilor care să aducă dreptate în sistem, pe baza contributivității. În pofida declarațiilor din partea ministerului Muncii, Coaliția nu a avut pe masă un proiect final pe baza căruia să înceapă discuția politică. Până la formarea unei noi majorități, proiectul rămâne să fie elaborat în continuare la minister, iar pensionarii așteaptă o soluție de la Guvern.

10. Moțiunea de cenzură.

Până și decizia Parlamentului privind votul asupra moțiunii de cenzură este influențată de Congresul PNL. Depusă imediat după ruperea Coaliției de USR PLUS și AUR, moțiunea este blocată la Curtea Constituțională. Judecătorii au hotărât să se pronunțe la trei zile după reuniunea liberalilor pentru a nu influența alegerile interne. Încă un demers al statului român pus în stand-by de o acțiune de partid.

Congresul PNL rămâne astfel evenimentul central al anului 2021 cu puternice influențe asupra multor altor domenii. El s-a manifestat ca o frână pentru reforme, deoarece liderii PNL au stat cu ochii mai mult pe competiția internă decât să-și asume riscurile unor măsuri dure și nepopulare. Mai mult, clientela de partid a fost servită pentru a fi atrasă în bătălia internă de partea candidaților PNL, în special a premierului Cîțu, care a avut pe mână mai multe resurse.

România paralizată de Congresul PNL  10 reforme și decizii blocate

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Românii, tot mai nostalgici după comunism/ Creștere de 20% în 7 ani. Care sunt motivele?
  •  

Românii, tot mai nostalgici după comunism/ Creștere de 20% în 7 ani. Care sunt motivele?

Întrebați ce cred despre situația generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 63% dintre respondenți spun că este mai rea, 23,4% că este mai bună, 9,3% că este la fel, iar 4,2% nu răspund.

Realizat în plină criză politică și pe fondul scumpirilor la energie și gaze, sondajul surprinde, între-o mai mare măsură, starea de nemulțumire a oamenilor față de actuala situație, decât nostalgia față de comunism. Este o sancționare drastică a prezentului, spune pentru Europa Liberă Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research și președintele think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

„Colectarea datelor s-a suprapus peste o criză sanitară, economică și, mai ales, politică. Comparativ, datele reflectă mai degrabă o nemulțumire profundă față de prezent. De fapt, e o evaluare a prezentului. E o sancționare brutală a ceea ce se întâmplă în viața politică, e un sentiment de dezamăgire și de depresie socială. După un an și jumătate de anxietate provocată de pandemie, de criza economică, în contextul unei perspective nu tocmai fericite, cu creșteri masive la utilități, nemulțumirea e profundă și, de aici, o evaluare extrem de negativă a prezentului, comparativ cu trecutul”.

Tendința de creștere a opiniei favorabile comunismului este însă vizibilă în ultimii 10-12 ani. Un sondaj din 2014, făcut tot de INSCOP arăta că un procent de 43,5% dintre respondenți consideră că situația generală e mai proastă decât în comunism. În același timp, cei care spuneau că situația de acum e, comparativ, mai bună erau mai mulți- 32,9%. Problema e că procentul tinerilor cu vârste până în 30 de ani, deci care aveau la Revoluție cel mult 5 ani, și care considerau situația mai proastă acum a ajuns la 30%.

Același sondaj arăta că 47,5% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a jucat un rol "mai degrabă pozitiv" în istoria României, iar 44,7% sunt de părere că regimul comunist a însemnat "un lucru bun pentru România".

Românii tot mai nostalgici după comunism Creștere de 20 în 7 ani Care sunt motivele
Comparațiv cu 2014, opinia despre situația din perioada comunistă s-a îmbunătățit semnificativ în 2021.

Cauzele profunde

S-a creat de-a lungul timpului un ambient favorabil valorizării comunismului, accentuat de criza momentului, spune, pentru Europa Liberă, istoricul Dorin Dobrincu.

„Sunt mai multe cauze. Pe de o parte, e vorba de contextul pe care îl vedem, politic, social, când apar tot felul de comparații făcute la suprafață. E îngrijorătoare tendința de creștere a celor care valorizează comunismul. La televiziune, pe Facebook rulează informații care sunt false și decontextualizate, plus lipsa de educație școlară. Un alt element important este că educația celor tineri, din punct de vedere al trecutului, e făcută mai ales în familie, o fac bunicii, părinții, care sunt nostalgici, compară perioada de acum, când ei au niște ani în spate, cu aceea în care ei erau tineri, frumoși, fericiți, totul le mergea din plin. Dar e vorba și de ceea ce văd tinerii pe posturile de televiziune, unele sunt practic oficine de intoxicare, în bulele de pe facebook, populate de nostalgici, care rostologolesc un mélange de naționalism, comunism și vorbe care prind, inclusiv cele ale lui Nicu Ceaușescu: Nu o să puteți voi să văruiți câte blocuri a făcut tata . E un cumul de factori, favorizat de actualul context”, consideră istoricul.

PIB-ul României din 1989 vs PIB-ul de azi

Produsul intern brut era în anul 1989 echivalentul a 42,6 miliarde euro. Astăzi, PIB-ul a ajuns la aproximativ 200 miliarde euro, o creștere de peste cinci ori.

În anul 1989, proprietatea de stat era dominantă. Acum, capitalul public este de 17%, iar cel privat ajunge la 83%.

Dorin Dobrincu susține că oamenii nu percep în mod obiectiv prezentul, pentru că, dacă ar face o comparație între dezvoltarea economică din vremea lui Ceaușescu, nivelul de trai, PIB-ul, libertatea de mișcare de atunci și cele din prezent, „în mod obiectiv e mult mai bine acum”. Comparațiile sunt favorabile prezentului, dar mulți oameni se raportează la tinerețe, au frustrări, nemulțumiri față de problemele actuale, explică istoricul, dând exemple punctuale.

„Infrastructura, cu excepția căilor ferate, e mai bună, libertatea de mișcare, acum poți să te duci oriunde în Europa și în lume, ceea ce mulți români și fac, pe când atunci nu puteai să ieși din țară decât cu acceptul Securității, oamenii mănâncă mult mai bine, sunt mai bine îmbrăcați, sunt televizoare, frigidere și mașini de spălat în fiecare casă”.

Nostalgia față de comunism și legătura cu prezentul

În mod evident, opinia față de comunism a depins mereu de contextul prezentului. Astfel, în 2012, într-o altă criză politică generată de referendumul de demitere al fostului președinte Traian Băsescu, organizat de USL ( Alianța formată din PSD și PNL), o cercetare, publicată de Public Affairs, arăta că 53% dintre români ar prefera revenirea la sistemul comunist. Numărul era în creștere față de anul precedent, când, dintr-un sondaj CSOP la comanda Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului reieșea că doar 34% dintre români erau de părere că dispariția comunismului a fost în dauna României.

Mai e și recrudescența naționalism- comunismului acum, cu AUR, cu toată propaganda anti-UE, care valorizează comunismul și pe Ceaușescu

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, consideră că un element relevant ține de cultura politică a populației care rezonează mai bine la autoritate, la tipul de leadership autoritar, care oferă certitudini. În plus, gradul de sofisticare a societății democratice românești este insuficient dezvoltat. „E o combinație de factori culturali, economici și sociali într-o conjuctură în care s-au suprapus trei crize majore. Și ca o cireașă putrezită pe tort este iresponsabilitatea crasă a clasei politice”.

Românii tot mai nostalgici după comunism Creștere de 20 în 7 ani Care sunt motivele
Pesemismul în ce privește viitorul este și el în creștere

Pe de altă parte, aprecierea față de comunism bântuie nu doar țările din fostul bloc comunist, ci și Occidentul. Astfel, potrivit unui sondaj realizat în 2019 la cererea Victims of Communism Memorial Foundation, un ONG cu sediul în Washington, SUA, 36% dintre cei intervievați aprobau comunismul, cifră în creștere față de anul precent.

Generația „millennials" ar vota în proporție de 70% pentru un candidat socialist, iar 22% cred că "societatea ar fi mai bună dacă s-ar elimina ideea proprietății private".

Românii tot mai nostalgici după comunism Creștere de 20 în 7 ani Care sunt motivele

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • România în NATO și UE | Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați
  •  

România în NATO și UE | Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați

Parchetul Național Anticorupție (PNA), structură specializată în combaterea infracțiunilor de mare corupție, a luat ființă în 2002, la cererea partenerilor europeni. Oamenii politici ai momentului au acceptat structura, dar au pus în fruntea ei un procuror docil. Pe Ioan Amariei.

Timpul a trecut, politicienii s-au schimbat, iar calculul lor a fost dat peste cap o dată cu venirea la conducerea structurii a lui Daniel Morar. Devenită Direcție Națională Anticorupție, activitatea sa a crescut exponențial, iar cei care au susținut înființarea Parchetului au devenit titulari de dosare penale la Direcție.

Ultimul caz este cel al lui Viorel Hrebenciuc, fost lider de grup al PDSR de-a lungul a mai multor mandate și, până în 2006, președintele Comisiei Parlamentului României pentru Integrarea Europeană.

Pe 14 septembrie, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Viorel Hrebenciuc la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare în dosarul Giga TV, după ce ar fi intervenit pe lângă șefa Consiliului Național ala Audiovizualului (CNA) pentru a păstra licența unei televiziuni deținută de un coleg din parlament.

Acesta nu e singurul dosar instrumentat de DNA față de influentul lider de partid. El mai are o condamnare de 2 ani cu executare în dosarul retocedărilor frauduloase de păduri din județul Bacău, decizia nefiind definitivă. O hotărâre în acest sens urmează să fie luată de instanța supremă.

Chiar fostul premier Adrian Năstase, artizanul PNA, a fost client al procurorilor anticorupție. Condamnat în două rânduri în dosarele „Zambaccian” și „Trofeul Calității”, fostul prim-ministru a petrecut 500 de zile, în spatele gratiilor, după două pedepse de 4 și 2 ani cu executare.

În primul caz, a fost acuzat de primire de foloase necuvenite în valoare de 630.000 de euro după ce și-a renovat vilele din Cornu și din București. În al doilea caz, a fost acuzat în legătură cu strîngerea de fonduri pentru capmania electorală din 2004, când a candidat la președinție din partea PSD.

România în NATO și UE  Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați
Fostul premier de la momentul înființării Parchetului Național Anticorupție, Adrian Năstase, a primit două condamnări pe dosare instrumentate de instituția pe care a înființat-o

Într-un al treilea dosar, „Mătușa Tamara”, fostul premier a fost achitat de instanța supremă.

Un alt lider influent din guvernul Năstase care a aprobat înființarea PNA este Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei și Comerțului. Actual prosper om de afaceri, Dan Ioan Popescu a avut de-a face cu justiția reformată după aderarea la NATO și UE. Procurorii au susținut că nu poate justifica o parte din averea sa. După zece ani de procese, în 2016, instanța supremă a decis confiscarea sumei de 890.000 de lei din banii găsiți la fostul ministru.

Miron Mitrea a fost ministrul Lucrărilor publice, transporturilor și locuinței în perioada 2000 – 2004. Azi este comentator politic la televizor, chiar dacă în 2015 a fost condamnat la doi ani închisoare cu executare pentru luare de mită, după ce și-a renovat casa cu firma unei subordonate de partid și de minister.

România în NATO și UE  Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați
Miron Mitrea, în 2019, la lansarea candidaturii Vioricăi Dăncilă la președinția României, ieșise deja din atenția opiniei publice

Victor Ponta a făcut și el parte din guvernul Năstase, în 2004 ca ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării aquis-ului comunitar.

Actualul președinte al Pro-România a fost trimis în judecată de DNA, în septembrie 2015, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, și spălarea banilor, fapte săvârșite în calitate de avocat. A fost achitat pe fond de instanța supremă alături de fostul senator Dan Șova, dar Completul de 5 judecători a decis rejudecarea procesului în baza unei decizii a Curții Constituționale privind completurile specializate pe dosare de corupție.

România în NATO și UE  Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați
Fostul premier Victor Ponta alături de prietenul de partid și de dosar, Dan Șova

În 2004, Constantin Niță era deputat PSD. Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă, ministru al Energiei la data respectivă, i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Trimis în judecată, Niţă avea de executat o condamnare de 4 ani, primită în iunie 2018, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. A fost eliberat din închisoare după ce instanța supremă a dispus suspendarea executării pedepsei sale. Decizia a fost luată după ce Curtea Constituţională a decis că o parte din completurile de judecată de cinci judecători de la ÎCCJ nu au fost constituite legal.

Monica Iacob Ridzi era în 2006 parlamentar și membră în Comisia Parlamentului României pentru Integrarea Europeană. În 2015 a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani închisoare după ce, în calitate de ministru al Tineretului, a atribuit ilegal unor firme private contracte de prestări servicii organizate cu ocazia Zilei Naționale a Tineretului.

Valeriu Ștefan Zgonea era deputat în 2004, înainte de aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană. În februarie 2020, fostul șef al Camerei Deputaților în perioada 2012-2016, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare, fiind acuzat de trafic de influență, după ce ar fi intervenit pentru numirea unui secretar de stat. Dosarul se judecă în prezent la Curtea de Apel București și are termen pe 22 septembrie.

România în NATO și UE  Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați
Fostul președinte al Camerei Deputașilor, Valeriu Zgonea, are o condamnare în primă instanță de 3 ani închisoare

Adrian Severin a fost, din 2005, euroobservator român în Parlamentul European, pentru ca, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, să devină europarlamentar. El a fost condamnat definitiv, în 16 noiembrie 2016, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de luare de mită şi trafic de influenţă, pentru că, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la ”Sunday Times” de a-i plăti 100.000 euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European.

România în NATO și UE  Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Analiză | Lupta Barna - Cioloș pe frontul ieșirii de la guvernare. Cine e avantajat
  •  

Analiză | Lupta Barna - Cioloș pe frontul ieșirii de la guvernare. Cine e avantajat

Analiză  Lupta Barna  Cioloș pe frontul ieșirii de la guvernare Cine e avantajat

Votul online a început cu stângul. A fost suspendat chiar din prima zi după ce s-a descoperit că linkul de vot a ajuns la persoane care nu mai erau membre de partid. Liderii partidului au spus că a fost vorba de o defecțiune tehnică, așa încât votul se reia de la zero joi.

Dan Barna, Dacian Cioloș și Irineu Darău se bat nu doar pentru președinția partidului, ci și pentru majoritatea în Biroul Politic Național. Barna și Cioloș au liste pe care figurează, într-o proporție covârșitoare, membri ai propriilor partide, USR, respectiv, PLUS. Această situație arată însă o realitate care cu greu poate fi negată: fuziunea dintre cele două formațiuni nu a fost pe deplin înfăptuită. Pe de altă parte, sistemul de vot din USR PLUS are avantajul că nu duce neapărat la dominația unei tabere sau a alteia, ceea ce va consolida unitatea partidului.

Sociologul Ovidiu Voicu spune, pentru Europa Liberă, că sistemul de vot de la USR PLUS este unul mai democratic decât la alte partide, unde candidatul și moțiunea câștigătoare dau majoritatea în structurile de conducere.

„Pentru Biroul Politic Național este un vot deschis pe liste, adică fiecare membru poate să aleagă, să-și indice preferințele din toate listele, iar rezultatul va fi proporțional cu numărul de voturi. Deci, cel mai probabil, rezultatul final va fi un amestec, vor fi oameni de pe toate listele. Pentru unitatea partidului va fi un lucru bun, pentru că în loc să fie învingători și învinși, unii care iau toată puterea și alții care se vor simți demotivați, vor avea ocazia să lucreze împreună. Acest lucru poate să consolideze partidul și să ajute la unificarea care lipsește în acest moment”.

Dan Barna - „La Guvernare 2024”

Lista lui Barna are 31 de membri, toți din USR- miniștri, primari, parlamentari, lideri ai unor filiale importante. De exemplu, îi regăsim pe Cristian Ghinea, unul din principalii suporteri și cel care a publicat lista pe pagina sa de Facebook, alături de Cătălin Drulă, Stelian Ion, Claudiu Năsui, Cristina Prună, Elena Lasconi, Radu Mihaiu etc.

Dacian Cioloș - „Uniţi, reuşim”

Lista lui Dacian Cioloș are 28 de membri și pe ea candidează Anca Dragu, Vlad Voiculescu, europarlamentarii Dragoș Pîslaru și Alin Mituță sau miniștrii PLUS Ioana Mihăilă și Ciprian Teleman, europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Irinel Durău- „Împreună USR PLUS”

Pe lista Grupului de la Brașov, care se prezintă drept „a treia cale”, se regăsesc membri și de la USR, și de la PLUS, în general nume mai puțin cunoscute. Printre ei sunt Allen Coliban, primarul din Brașov, deputații Cătălin Teniță și Mihai Polițeanu, dar și europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Cine e favorizat de ieșirea de la guvernare, Barna sau Cioloș

Principalii combatanți, Dan Barna și Dacian Cioloș, sunt confruntați la congres cu noua paradigmă în care se află partidul-opoziția, dar și cu potențiale negocieri pentru refacerea coaliției și reintrarea la guvernare. Deocamdată, linia partidului este neclară, pentru că în pofida declarațiilor că singura formulă viabilă este refacerea coaliției, declarațiile devin tot mai contondente pe zi ce trece, așa încât viitorul nu sună prea bine din perspectiva reașezării la aceeași masă.

La capitolul ieșiri publice și poziționări tranșante la scenă deschisă s-a remarcat Dan Barna, dar și Dacian Cioloș a ieșit din conul de umbră în care se afla, inerent, din cauza faptului că era permanent la Bruxelles. Evenimentele l-au obligat să fie mai prezent, deși primul pe scena declarațiilor a fost tot Dan Barna.

În același timp, se știe că PLUS a fost cel care a presat pentru ieșirea de la guvernare, inclusiv în precedenta criză, cea generată de demiterea lui Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății, în timp ce USR și Barna au fost mai reticenți. În partid se cunoaște atitudinea diferită a celor doi și chiar dacă decizia părăsirii guvernului a fost luată în Biroul Politic cu majoritate de voturi, s-ar putea ca la nivelul doi nu toată lumea să fie fericită. Mai ales că premierul Florin Cîțu a operat o „epurare” masivă celor de la USR PLUS din toate funcțiile, în timp record.

Deci, din perspectiva ultimelor evenimente, se ridică întrebarea cine este avantajat și poate câștiga puncte suplimentare la congres.

Sociologul Mircea Kivu este de părere că favorizat e Dan Barna. Pe de altă parte, nu pare să existe o luptă serioasă între cei doi, susține acesta.

„Cioloș a fost destul de absent, nici la negocierile în coaliție nu a participat, e vorba de ședința după care URS PLUS a ieșit din guvern. Mi se pare că e un noncombat din partea lui Cioloș. E favorizat Barna, el a ocupat rampa”.

Ieșirea de la guvernare pare să fi fost un lucru bun, pentru că partidul a pierdut din popularitate în acest interval, așa cum arată sondajele de opinie, aceasta pentru că nu și-a putut pune în practică agenda. Chiar dacă nici în opoziție nu va reuși să-și facă agenda, măcar nu i se va mai reproșa că e la putere și nu face nimic.

Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că avantajat de evenimente este Dacian Cioloș, distanța dintre el și Dan Barna micșorându-se.

„Evenimentele au fost o gură de oxigen pentru dl. Cioloș, care în urma rezultatelor alegerilor din filiale era în spatele lui Barna. Asta arăta că acesta are prima șansă. Pe de altă parte, dl. Barna s-a bazat mult pe faptul că era vicepremier, că adusese partidul la guvernare, chiar dacă la alegerile prezidențiale a avut o prestație slabă. O dată cu criza politică Cioloș revine, este unul dintre cei care au susținut ieșirea de la putere și are o șansă în plus. Cred că în acest moment, cu criza politică, cei doi sunt mult mai aproape, rezultatul poate să meargă în oricare dintre cele două direcții”.

A treia cale și rolul ei

Irinel Durău este o figură necunoscută publicului larg și intrarea lui în cursă a surprins, inclusiv în partid. Chiar dacă nu are șanse reale și mulți au considerat că este un „iepuraș” al lui Dacian Cioloș, prezența pe lista sa a câtorva nume cu rezonanță, cum este primarul din Brașov, Allen Coliban, sau Cătălin Teniță, cunoscut activist în societatea civilă, poate schimba lucrurile în ce privește Biroul Politic.

De fapt, gruparea dorește revenirea la linia inițială a partidului, cea de dinainte ca membrii fondatori să părăsească formațiunea, și poate deveni un factor de echilibru. Atât Mirce Kivu, cât și Ovidiu Voicu susțin că această a treia cale va lua voturi și de la Berna, și de la Cioloș.

„Candidatul nu are șanse, e o figură marginală, dar lista respectivă are șanse bune să dea cel puțin câteva nume în Biroul Politic Național și să contribuie la un echilibru în partid. Pe termen lung este în beneficiul partidului, pentru că această listă a treia va contribui ca niciuna dintre cele două tabere să nu aibă o majoritate în BPN. Îi va obliga să negocieze între ei, ceea ce îi va ajuta în vederea întăririi coeziunii interne a partidului, care acum pare rupt între USR și PLUS”, spune pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.

Una din marile întrebări este ce urmează pentru USR PLUS: va rămâne în opoziție sau va reveni la guvernare, în cazul în care Florin Cîțu nu va mai fi premier. Și, nu în ultimul rând, cum va reuși să refacă relațiile atât de deteriorate cu PNL.

Dincolo însă de aceste aspecte, ceea ce propun prin programele lor cei doi principali candidați pentru viitorul partidului nu prezintă diferențe semnificative. De fapt, niciunul nu avansează nevoia de o schimbare a liniei sau strategiei partidului, aceasta deși USR PLUS a pierdut electorat între alegerile europarlamentare și cele generale.

Analiză  Lupta Barna  Cioloș pe frontul ieșirii de la guvernare Cine e avantajat

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Războiul delegaților în PNL | Cum se decide lista pentru Congres în taberele Orban și Cîțu
  •  

Războiul delegaților în PNL | Cum se decide lista pentru Congres în taberele Orban și Cîțu

Războiul delegaților în PNL  Cum se decide lista pentru Congres în taberele Orban și Cîțu

„Congresul începe de la desemnarea delegaților”, spune un lider vechi din PNL. „Cine nu este atent și lasă să se strecoare pe lista organizației județene delegați care susțin tabăra adversă riscă să aibă surprize în ziua congresului”, adaugă sursa citată.

Strategia începe astfel de la alegerea fiecărui delegat în parte. Numărul delegaților de drept la Congres nu depășește 10% din numărul total al celor care urmează să fie prezenți. Taberele Cîțu și Orban au strategii bine puse la punct pentru cele 5.000 de nume prezente.

Tabăra Cîțu mizează în primul rând pe puterea șefilor de organizații. Aceștia pot decide cine participă la Congres, mai ales în organizațiile unde președintele filialei reprezintă autoritatea supremă. Este cazul organizației din Suceava, spre exemplu, unde mai mulți primari nu au fost trecuți pe lista pentru Congres de Gheorghe Flutur. Procedural, se respectă pașii, dar totul se realizează cu un scop: eliminarea delegaților din tabăra adversă.

Toate listele cu delegați sunt aprobate de conducerile județene, deci nu se poate spune că reprezintă voința unui singur om. În teorie. În practică, puternicul șef de organizație controlează întreaga listă. Strategia echipei Cîțu este de a avea pe listă șefi de agenții, structuri deconcentrate, oameni care depind de centru și de ministere. Potrivit surselor Europa Liberă, relația Guvern – teritoriu reprezintă un criteriu pentru desemnarea delegaților. Sunt eliminați astfel de pe listă primari care au obținut rezultate foarte bune.

„Cu regret vă anunț că astăzi, la Suceava, președintele Organizației Județene Gheorghe Flutur, încins în ,,Festivalul dictaturii” , nu în cel al democrației, cum îl numea într-un discurs la Iași, a eliminat din delegația pentru Congresul Național Liberal din 25 septembrie toți simpatizanții domnului Orban și a interzis prezența unor președinți de organizații locale de a participa la moțiune” anunța pe Facebook un primar din Suceava.

În tabăra Orban, se acționează invers. Toți șefii de agenții, alte structuri locale, dar numiți în județe de la Guvern, urmează să fie scoși de pe lista pentru Congres.

„Nu riscăm să fie dat un telefon de la București și delegatul să își schimbe votul că îi e frică că își pierde postul”, a spus un lider județean. În schimb, primarii, șefii locali de organizații comunale sau municipale se pot regăsi pe listă dacă îi sunt favorabili lui Ludovic Orban.

Președintele PNL mizează pe forța și loialitatea celor cu vechime în partid, chiar dacă a recunoscut că este informat despre jocurile care se fac în organizații pentru desemnarea delegaților.

„Vreau să mulțumesc singurului membru din Consiliul Director Județean care a votat ca eu să pot să candidez, nu știu cine, dar îi mulțumesc. Da, da, vot secret, iar eu nu sunt în Partidul Național Liberal de ieri de azi, nu am mâncat 30 de ani de politică ca să știu despre ce e vorba”, a spus Ludovic Orban la o întâlnire județeană în Olt.

Există și o treia categorie de filiale, unde membrii sunt împărțiți între Cîțu și Orban în procente similare. Desemnarea delegaților se va face pe baza unui compromis intern sau se poate ajunge la scandaluri publice.

Propunere de reducere a numărului de delegați pentru Congres

În discuțiile din ultimele zile, purtate de susținătorii lui Florin Cîțu, s-a pus pe masă și varianta reducerii numărului de delegați la Congres. Tema a fost ridicată de șefi de organizații PNL din București și din regiunea Moldovei, dar nu s-a ajuns la o concluzie. Motivul invocat a fost legat de majorarea numărului de cazuri de COVID-19 în ultima perioadă.

„S-a discutat varianta reducerii numărului de delegați, dar iese cu scandal. Orban va spune că a pierdut la Congres din cauza asta”, a explicat un lider de organizație.

Unde se va organiza Congresul PNL și mesajul lui Stolojan

Surse din PNL au declarat pentru Europa Liberă că există două locuri unde se poate organiza Congresul PNL. Primul este Romexpo, iar cel de-al doilea este un stadion din Capitală, în discuție fiind stadionul Arcul de Triumf.

„Acum este Romexpo, vedem dacă se schimbă ceva”, a spus un lider PNL.

Președintele Comisiei de organizare a Congresului, Teodor Stolojan, a anunțat astăzi că proiectele de moțiune ale celor doi candidați la președinția PNL, Ludovic Orban și Florin Cîțu, au întrunit prevederile statutare pentru a fi prezentate și supuse votului la Congresul din 25 septembrie.

Ultima discuție majoră despre Congres urmează să aibă loc sâmbătă în cadrul Consiliul Național, unde participă delegații de drept.

Războiul delegaților în PNL  Cum se decide lista pentru Congres în taberele Orban și Cîțu

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ce mai poate face România să oprească valul patru al pandemiei
  •  

Ce mai poate face România să oprească valul patru al pandemiei

Ce mai poate face România să oprească valul patru al pandemiei

Cazurile de Covid-19 s-au dublat de la o zi la alta. Miercuri, 15 septembrie, România a atins pragul de 4.000 de infectări, iar numărul persoanelor de la ATI a ajuns la aproape 700. Din totalul de pacienți, 167 sunt minori - 158 sunt internați în secții și 9 la secțiile de terapie intensivă.

Medicii pun creșterea pe seama dezinteresului față de respectare regulilor de protecție de către populație și a lipsei preocupării pentru un control riguros de verificare a respectării măsurilor de protecție din partea autorităților.

Cătălin Apostolescu este managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală.

„Suntem plini în momentul de față, la capacitate de 110%. Imensa majoritate a pacienților sunt nevaccinați, iar la ATI toți sunt nevaccinați. În momentul în care ajungi la terapie intensivă partida este cam jucată de cele mai multe ori”, dezvăluie medicul situația celui mai mare spital de boli infecțioase din țară.

Maganerul de la „Matei Balș”: Purtarea măștii și pe stradă

Cătălin Apostolescu susține că una dintre măsurile care ar putea salva situația ar fi purtarea măștii medicale inclusiv pe stradă. „Ar trebui evitate aglomerațiile inutile. Nu te mai duci la nuntă, nu te mai duci la concert – asta înseamnă inutile. Nu spune nimeni să nu te duci la piață. Legea spune că la nuntă ar trebui ca toți să fie vaccinați, dar credeți că verifică cineva dacă sunt toți vaccinați?”, a spus Cătălin Apostolescu.

O soluție pentru a nu escalada valul patru al pandemiei este vaccinarea masivă. „Chiar dacă a început valul patru, ar trebui să ne vaccinăm cât mai repede. Dacă acum am avea o mișcare de masă rapidă a vaccinării și în două săptămâni am avea 2-3 milioane de oameni vaccinați am putea spera în oprirea valului”, consideră Apostolescu.

Răzvan Cherecheș: Vaccinarea să fie inclusă prin lege trecută prin Parlament

Specialistul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheș este și el de părere că o soluție rapidă ar fi vaccinarea.

„Ținînd cont că deja am ajuns cu cuțitul la gât, suntem în momentul de față, ar trebui să stimulăm vaccinarea prin obligativitatea vaccinării întregului personal medical, a personalului din școli și a celor care lucrează la ghișee cu publicul. De asemenea, vaccinarea ar trebui inclusă printr-o lege clară care să treacă prin Parlament”, afirmă Răzvan Cherecheș.

Profesorul spune că, pe lângă vaccinare, ar trebui interzise toate evenimentele.

„În perioada următoare, ar trebui să fie restricționate toate evenimentele. Tot, tot, nunți, botezuri, orice fel de adunări. În al treilea rând, elevii ar trebui testați săptămânal, în condițiile în care profesorii ar fi obligați să se vaccineze. Dacă am lua măsurile astea astăzi, efectele ar începe să se vadă în două săptămâni. Dar dacă mă întrebați pe mine până în 26 septembrie, până nu se termină alegerile din PNL, nu le va lua nimeni”, a spus Răzvan Cherecheș.

Specialistul spune că un rol activ în combaterea informațiilor false privind vaccinarea ar trebui să îl aibă Colegiul Medicilor care să ia măsuri împotriva medicilor care împrăștie zvonuri false. La fel, mai spune Cherecheș, Institutul de Sănătate Publică ar trebui să se implice mult mai mult.

„INSP care e instituție fantomă care dă câte un comunicat din când în când, dar nu face nimic, trebuie să fie zdruncinată puternic. În celelalte țări, INSP face traininguri cu medicii de familie, oferă materiale educaționale inclusiv pentru preoți. La noi nimic”, mai spune Răzvan Cherecheș.

Epidemiologul Emil Popovici: Trebuie să se respecte măsurile actuale

Președintele Societății Naționale de Epidemiologie, Emil Popovici, arată că în primul rând trebuie respectate regulile adoptate deja. „Oamenii să poarte masca la interior, să nu intre multă lume în magazin. E suficient să fie unul infectat și îi îmbolnăvește pe ceilalți. Trebuie să se respecte măsurile actuale și de către vaccinați, și de către nevaccinați. Toți să poarte mască. O altă măsură care nu se respectă este verificarea celor care participă la evenimente dacă sunt vaccinați. Ceea ce nimeni nu verifică”, spune Emil Popovici.

Personalul din căminele de bătrâni și copii, obligat la vaccinare sau la testare

Guvernul a decis, în ședința de miercuri, că angajații care lucrează în serviciile sociale și care desfășoară activități ce presupun contactul cu persoanele beneficiare să facă dovada fie a vaccinării, fie imunizării naturale, fie a unui test negativ. Pentru aceasta a modificat și completat Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Datele oficiale arată că, în prezent, 66.000 de persoane trăiesc în centrele de servicii sociale, dintre care peste 9.000 sunt copii și peste 16.000 sunt persoane cu dizabilități. Din numărul de copii instituționalizați cu vârste de peste 16 ani, 88% sunt vaccinați (31% din numărul total de copii). În ceea ce privește personalul din centrele cu copii, gradul de vaccinare este de 54%.

În cazul persoanelor adulte cu dizabilități din centrele sociale, din cei 16.564 de beneficiari rezidenți, 14.991 sunt vaccinați (90,59%), în timp ce din cei 14.421 de angajați din aceste centre sunt vaccinați 8.267 (57,33%).

Ce s-a întâmplat în ultimele 10 zile cu cazurile de COVID-19

  • 15 septembrie 2021 – 4.004 cazuri noi COVID-19 – 44.608 teste
  • 14 septembrie 2021 – 3.929 de cazuri noi COVID-19 – 47.449 de teste
  • 13 septembrie 2021 – 1.849 de cazuri noi COVID-19 – 22.032 de teste
  • 12 septembrie 2021 – 2.255 de cazuri noi COVID-19 – 33.210 teste
  • 11 septembrie 2021 – 2.648 de cazuri noi COVID-19 – 48.812 teste
  • 10 septembrie 2021 – 2.520 de cazuri noi COVID-19 – 43.966 de teste
  • 9 septembrie 2021 – 2.226 de cazuri noi COVID-19 – 39.228 de teste
  • 8 septembrie 2021 – 2.079 de cazuri noi COVID-19 – 40.842 de teste
  • 7 septembrie 2021 – 2.033 de cazuri noi COVID-19 – 45.430 de teste

Ce mai poate face România să oprească valul patru al pandemiei

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • O istorie cu paradisuri fiscale și sancțiuni record. Ce ar trebui să știe șoferii cu polițe RCA la City Insurance
  •  

O istorie cu paradisuri fiscale și sancțiuni record. Ce ar trebui să știe șoferii cu polițe RCA la City Insurance

Problemele de la City Insurance sunt istorice, spune, la Europa Liberă, directorul Direcției Generale Asigurări din ASF, Valentin Ionescu, dar șoferii trebuie să știe că pot denunța polițele semnate cu City Insurance și încheia alte polițe. Oricum, daunele vor fi plătite, indiferent de soarta companiei, însă procesul poate dura cu câteva luni mai mult decât în mod obișnuit. Fondul de Garantare face plăți doar după o decizie finală a instanței.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Valentin Ionescu explică cum a ajuns societatea în pragul falimentului, după o istorie de nereguli și sancțiuni, constant atacate în instanță, după un proces prelungit de identificarea a reasiguratorilor din paradisuri fiscale precum Insulele Cayman și Barbados și după sancțiuni record date de ASF. Doar în perioada aprilie 2020 – aprilie 2021, Autoritatea a impus peste 20 de sancțiuni, inclusiv amenzi record de câte 1 milion de lei, pentru membrii din conducerea firmei.

Europa Liberă: City Insurance este unul dintre principalii asigurători din România, cu o cotă de piață de 17%, potrivit societății, la care se estimează că circa 3 milioane de șoferi au asigurări RCA. Care e situația la zi a societății?

Directorul Direcției Generale Asigurări din ASF, Valentin Ionescu: „În momentul de față, ASF a constatat, conform raportării făcute de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), administrator temporar al City Insurance, că, la data de 06 septembrie - data limită până la care compania trebuia să își restabilească cerința de capital minim (MCR), acest lucru nu se întâmplase. ASF a luat act de această informare și urmează să ia cât de curând, în câteva zile, o decizie”.

Europa Liberă: Care sunt variantele pe care le are în vedere ASF?

Valentin Ionescu: „Dat fiind că societatea nu s-a conformat și dată fiind problema pe care conducerea societății a creat-o prin activitățile ilegale pe care le-au făcut și pe care ASF le-a constatat, în momentul de față, societatea nu mai poate funcționa conform legii, nu îndeplinește criteriile de funcționare conform legii. În cazul în care ASF decide acest lucru, se va face cerere în instanță pentru intrarea în faliment a societății".

Europa Liberă: Aceasta este doar una din mai multe opțiuni?

Valentin Ionescu: „Analiza nu e finalizată, dar cam toate elementele duc către această variantă. Nu vreau să mă pronunț înaintea Consiliului Autorității”.

Din datele prezentate rezultă că Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance S.A. nu deține suficiente active lichide pentru a asigura plata despăgubirilor ce decurg din contractele de asigurare încheiate, fiind în incapacitate vădită de plată. - ASF

Europa Liberă: Cum s-a ajuns aici? Nu putea fi prevenită situația din timp?

Valentin Ionescu: „Încă de la înființarea ASF, în 2013, această societate a fost sancționată anual. Din diverse motive. Iar sancțiunile au crescut în timp. Practica a fost însă contestarea în instanță a deciziilor de sancționare, de multe ori cu succes, obținând suspendarea deciziilor. Aceste intervenții în instanță au blocat, de exemplu, un act prin care noi impuneam acestei societăți, în 2019, să își mărească capitalul de solvabilitate. Decizia a fost blocată până la începutul anului 2021. Am avut controale periodice, dar și inopinate, am avut amenzi istorice date conducerii – 1 milion de lei pentru fiecare membru al conducerii, 3 milioane de lei pentru societate ca întreg. Cele mai mari sancțiuni date de ASF de la înființare. Societatea a avut de mai multe ori planuri de redresare pe care le-a contestat în instanță. A fost modalitatea de lucru a acestei societăți pentru a ne bloca activitatea”.

Europa Liberă: Dar care era natura problemelor constatate de ASF? De ce era sancționată?

Societatea a ascuns foarte mult timp numărul real al acestor daune și a subestimat rezerva de daună.

Valentin Ionescu: „ASF a constatat foarte multe nereguli de-a lungul timpului. De exemplu, activitățile din afara României: au venit cu documente care atestau că au bani în Elveția la o bancă, bani care ajutau societatea să fie solvabilă. Am constatat în urma unor verificări foarte ample, făcute cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și cu Autoritatea Federală Elvețiană că nu existau bani în vreun cont la acea bancă. Reprezentanții ASF au colaborat și cu autoritățile din Insulele Cayman și din Barbados pentru a clarifica problemele din programul de reasigurare. De asemenea, am constatat probleme majore pe Cartea Verde pentru accidentele și daunele produse în afara României. Societatea a ascuns foarte mult timp numărul real al acestor daune și a subestimat rezerva de daună. Dacă dauna medie produsă în afara României era peste 3.000 de euro, în rezervele constatate în ultimele luni de control, societatea înregistra numai cu 200 de euro fiecare dosar pe Carte Verde, ceea ce înseamnă o disimulare a rezervelor societății."

Europa Liberă: O anchetă bancară în străinătate e un proces complex. În ce măsură a existat sprijinul altor autorități ale statului român, al procurorilor, de exemplu?

Valentin Ionescu: „De la primele suspiciuni, am informat Ministerul Public și alte autorități care sunt în măsură să ancheteze asemenea situații, pentru că ASF are doar atribuții de autorizare, supraveghere, reglementare, mai puțin cele care țin de fraudă, fals în înscrisuri etc. În aceste cazuri informăm autoritățile care se pot ocupa de aceste investigații. Noi am anunțat și am contribuit apoi cu toate informațiile apărute pe parcurs. Autoritatea are pârghiile limitate”.

O istorie cu paradisuri fiscale și sancțiuni record Ce ar trebui să știe șoferii cu polițe RCA la City Insurance
Valentin Ionescu spune că există o adevărată istorie de „ilegalități" la City Insurance.

Europa Liberă: Dar ce posibile infracțiuni ați semnalat?

Societatea a disimulat tot timpul că respectă indicatorii prin diverse mecanisme, cum ar fi cedarea în reasigurare

Valentin Ionescu: „De exemplu, din momentul când am constatat că ei nu aveau legătură cu acea bancă, nu exista acel cont în acea bancă și nu existau nici acei bani, nu sunt eu în măsură să spun că este un fals, dar bănuiesc că asta este, prezentare de documente false, dar instituțiile care au atribuții ar trebui să investigheze, să determine dacă lucrurile au stat așa. De asemenea, societatea a disimulat tot timpul că respectă indicatorii prin diverse mecanisme, cum ar fi cedarea în reasigurare, un mecanism acceptat, dar care nu era întocmai cum spuneau ei și bineînțeles aceste lichidități pe care spuneau că le au în afara țării și nu le aveau. Mai mult, s-au folosit foarte mult de subdimensionarea rezervelor, o problemă foarte gravă în asigurări pentru că dacă nu-ți alcătuiești rezervele corect, riști să nu poți să plătești daunele către cei asigurați, lucru pe care noi l-am constatat pentru că societatea prezenta întârzieri constante la plata daunelor, de multe ori peste un an. Am avut discuții cu ei și ne-am dat seama că este o problemă gravă de lichiditate, deși spuneau că au bani. De aceea s-a luat decizia ca Fondul de Garantare să preia administrarea temporară. Ulterior, la controlul de la sfârșitul de august s-au descoperit și alte deficiențe pe care le analizează în prezent Consiliul ASF.”

Europa Liberă: Cum pot fi prevenite astfel de situații, care se întind, iată, pe parcursul mai multor ani, fără rezolvări din timp. E o problemă a legislației?

Valentin Ionescu: „Se poate lucra, da, la legislație. Noi am trimis chiar o propunere de intervenție pe Directiva europeană Solvency II, privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare. Această Directivă are o abordare pe riscuri. În funcție de riscul pe care și-l asumă, o societate poate poate să-și mărească sau scadă capitalul de solvabilitate sau să cedeze în reasigurare aceste riscuri. City a profitat din plin de aceste prevederi și a cedat în reasigurare peste 90% din ceea ce subscria. Am propus ajustarea Directivei astfel încât asigurările să nu mai fie făcute în Cayman și Barbados, de unde e foarte greu să obții informații.”

Europa Liberă: Ce soluții vedeți pentru persoanele care au încheiat o asigurare RCA cu City Insurance? Deja service-urile refuza reparațiile și e vorba despre aproape jumătate dintre șoferii din România.

Valentin Ionescu: „Oamenii trebuie să știe că polițele lor sunt valabile și vor fi valabile în continuare dar trebuie să știe și că au opțiunea să denunțe aceste polițe. Pot să-și facă altă poliță, la altă companie. Dacă le păstrează la City, în cazul apariției unei daune după o eventuală retragere a autorizației, încă nu există această decizie, Fondul de Garantare va prelua toate dosarele de daună și va face plățile.

Service-urile își vor primi banii, dar mai târziu. Cu o singură precizare: plățile vor începe doar după o decizie finală a instanței, deci poate dura câteva luni. Apropo de legislație, noi am propus modificarea Legii 213, a înființării Fondului, prin Ordonanță de Urgență, pentru a da posibilitatea Fondului de Garantare să plătească mai repede daunele către asigurații păgubiți din momentul în care ASF constată insolvența și face cererea de faliment către tribunal, nu din momentul final al deciziei instanței cu privire la faliment. S-ar câștiga câteva luni.”

Problemele City Insurance au fost discuta te azi în ședința de Guvern. "Sunt două Ordonanțe de urgență în avizare. Am discutat și astăzi cu Consiliul Concurenței, ar trebui să fie pe masa Guvernului săptămâna viitoare. O Ordonanță se referă la prețurile asigurărilor RCA, iar alta la situația City insurance, daca se ajunge acolo pentru a asigura că nu se ajunge ca oamenii să aibă un claim și să nu poată fi plătit, deci ne asigurăm că se vor putea plăti banii de la Fondul de Garantare", a declarat miercuri Florin Cîțu, la finalul întâlnirii.

O istorie cu paradisuri fiscale și sancțiuni record Ce ar trebui să știe șoferii cu polițe RCA la City Insurance

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Deschiderea universităților | Ce reguli li se impun studenților și ce spun rectorii despre creșterea infecțiilor
  •  

Deschiderea universităților | Ce reguli li se impun studenților și ce spun rectorii despre creșterea infecțiilor

București - o parte dintre universități deschid anul în format fizic

Universitatea de Medicină „Carol Davila” este una dintre cele care a hotătât ca studenții să vină la cursuri în format fizic.

„Studenții vin la universitate fie că sunt vaccinați sau nu. Oricum procentul de vaccinare în rândul lor este de 83-84%. Profesorii sunt vaccinați în proporție de 88-89%. Deocamdată nu condiționăm vaccinarea de nimic, să vedem. Hotărârea noastră este cursuri cu prezență fizică, asta dacă nu apare altceva”, a spus rectorul Viorel Jinga.

Deschiderea universităților  Ce reguli li se impun studenților și ce spun rectorii despre creșterea infecțiilor
La Universitatea Carol Davila, peste 80% dintre profesori sunt vaccinați.

La Academia de Studii Economice se va face un sistem mixt. Condiția participării la cursuri este purtarea măștii.

„Nu ținem cont de vaccinare, la cursuri se vine fizic, indiferent de vaccinați/nevaccinați, dar cu mască. Azi (marți, n.r.) am luat decizia: seminariile fizic, cursurile online. Dar nu condiționăm de vacinare, se poartă mască obligatoriu”, spune rectorul Nicolae Istudor.

În prezent, 70% dintre profesori de la ASE sunt vaccinați. „Nu le impunem vaccinarea, că nu e legal. Dintre studenți am văzut că jumătate dintre cei înscriși pentru cazare sunt vaccinați”, mai spune rectorul.

În schimb, studenții care vor să stea în cămine trebuie să îndeplinească niște condiții.

„În cămine studenții intră dacă sunt vaccinați, dacă au trecut prin boală, dacă vin cu test PCR negativ în ultimele 72 de ore. Dacă nu au niciuna din condițiile astea le facem noi un test rapid pe loc ca să intre sănătoși în cămin”, a completat rectorul ASE.

Reprezentanții Universității din București își doresc întoarcerea la cursuri să fie față în față, însă Senatul va lua o decizie miercuri.

Iași - o parte din cursuri online, iar în cămine cazează mai puțini studenți

„Cursurile le organizăm fizic, deschidem anul universitar pe 26 septembrie. Anul trecut nu am avut incidente, sperăm să nu avem nici acum. Urmărim evoluția pandemiei și respectăm și noi măsurile care se iau. Senatul universității a decis ca cel mult 25% din cursuri să se desfășoare online. În acest fel valorificăm experiența precedentă și suntem pregătiți pentru orice eventualitate, dacă vom fi nevoiți să trecem la online așa vom face”, susține rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), Tudorel Toader.

Toader a mai precizat că locul în cămin nu este condiționat de testare sau de vaccinare. Universitatea a decis însă să reducă numărul de studenți în fiecare camera cu o persoană. În felul acesta, universitatea va avea cu 1.400 de locuri de cazare mai puțin. „Noi încercăm să suplinim locurile prin parteneriate cu liceele”, a mai completat Toader.

La UAIC, un procent de 72% dintre profesori, 78% dintre cercetători și 52% din membrii personalului nedidactic sunt vaccinați.

Sibiu: studenții vaccinați, cazați cu alți studenți vaccinați

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu nu a luat nicio măsură de restricție privind accesul la cursuri sau în cămine.

„Universitatea încurajează vaccinarea. Există centre de vaccinare în apropiere de cămine, de universitate. Decizia noastră este să începem cursurile față în față. Cazarea în cămine nu este condiționată de vaccinare, dar se va încerca pe cât posibil cazarea studenților vaccinați la un loc, separate de cei nevaccinați”, a spus profesorul Teodor Boanță, responsabil cu comunicarea.

Precedentul Suceava stopat de instanță

Senatului Universității „Ştefan cel Mare” din Suceava a încercat să impună studenților ca, la intrarea în cămin, să prezinte certificatul de vaccinare, cel de trecere prin boală sau un test PCR negativ la cazarea în cămine. Inițiativa este însă stopată acum după ce după ce un student a dat universitatea în judecată și a avut câștig de cauză pe fond.

Tribunalul Suceava a anulat în parte hotărârea Senatului Universităţii „Ştefan cel Mare”. Rectorul universității și fost ministru al Educației, Valentin Popa, spune pentru Europa Liberă că de fapt studentul nu are dreptate, iar universitatea face recurs.

„Cursurile universitare vor începe față în față și intrarea în cămine se face în conformitate cu hotărârea Senatului pentru că depundem recurs care suspendă suspendarea. Eu am ferma convingere că vom câștiga în recurs”, a spus Valentin Popa.

La universitate, peste 60% dintre studenți sunt vaccinați. „Nu le condiționăm vaccinarea de venirea la cursuri, dacă va fi o reglementare la nivel național o adoptăm și noi, dar mai mult de atât nu ne utilizăm autonomia universitară să impunem mai multe măsuri”, a mai spus rectorul de la Suceava.

„Nu există restricții la cursuri, dar respectăm măsurile prevăzute de legislația în vigoare pentru participarea la ore: mască și distanțare socială. La intrarea în cămine studenții vor intra cu unul din actele: dovada vaccinării, teste PCR negative care e decontabil la universitates sau dovada că au trecut prin boală”, a mai completat rectorul Valentin Popa.

În SUA, primele instituții care au anunțat obligativitatea vaccinării studenților au fost Universitatea Cornell și Universitatea Duke, dar ulterior numărul universităților care cer vaccinul Covid-19 înainte ca studenții să ajungă în campus în această toamnă a crescut. În prezent peste 700 de facultăți cer vaccinarea. O altă țară care a condiționat participarea la cursuri de vaccinare este Italia.

Măsurile dispuse acum pot suferi modificări în următoarele săptămâni, în funcție de situația epidemiologică.

Deschiderea universităților  Ce reguli li se impun studenților și ce spun rectorii despre creșterea infecțiilor

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Cîțu este somat să-și valideze miniștrii în Parlament | Ofensiva lui Orban și Dragu la CCR
  •  

Cîțu este somat să-și valideze miniștrii în Parlament | Ofensiva lui Orban și Dragu la CCR

Cîțu este somat săși valideze miniștrii în Parlament  Ofensiva lui Orban și Dragu la CCR

Președintele Senatului, Anca Dragu, a trimis Curții Constituționale o sesizare privind existența unui conflict instituțional între Parlament și Guvern. Ea îl acuză pe premierul Florin Cîțu că nu s-a prezentat în termen de cinci zile de la schimbarea structurii politice a Guvernului, după ieșirea USR PLUS de la guvernare, pentru a valida miniștrii. Dragu își bazează solicitarea pe un articol din Codul Administrativ (art 47, alin 2), coroborat cu Legea Fundamentală.

  • prim-ministrul propune președintelui României, în termen de 5 zile de la publicarea decretului prin care este constatată vacanța funcției, o persoană, care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 17, pentru numirea în funcția de membru al Guvernului. (articolul 47, alin 2 din Codul Administrativ)

„Prin omisiunea prim-ministrului României de a propune alte persoane pentru numirea în funcțiile de membru al Guvernului, s-a creat un blocaj instituțional de natură constituțională, prim-ministrul României situându-se în afara cadrului prevăzut de Constituție. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat și prevederile Codului administrativ, aflate în completarea normelor constituționale”, se arată în documentul trimis de Anca Dragu către Curtea Constituțională.

Potrivit acestuia, omisiunea premierului de a solicita aprobarea Parlamentului cu privire la noua listă de miniștri poate duce la nu blocaj instituțional constând în împiedicarea Parlamentului de a-și exercita rolul constituțional în raport cu Guvernul.

Anca Dragu a precizat că termenul legal în care prim-ministrul ar fi trebuit să formuleze propuneri s-a împlinit pe 12 septembrie.

„Vă solicit respectuos admiterea prezentei sesizări privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și prim-ministrul României, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte, cu consecința obligării prim-ministrului de a formula propuneri de miniștri și a le înainta Parlamentului în vederea pronunțării asupra noii compoziții politice a Guvernului”, se precizează în solicitarea Ancăi Dragu către Curtea Constituțională.

Punctul de vedere trimis de Ludovic Orban la CCR

Nici vechiul conflict instituțional între Guvern și Parlament nu a fost clarificat de CCR. Astăzi este ziua până la care CCR trebuie să primească puncte de vedere de la toate părțile implicate. În documentul trimis în calitate de președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban susține că cererea premierului Cîțu este inadmisibilă și nu există un conflict constituțional de natură juridică între Guvern și Parlament. Biroul Permanent al Camerei Deputaților și cel al Senatului au trimis ieri către Curtea Constituțională două puncte de vedere în care precizează că Parlamentul a greșit în relația cu Guvernul. Este pentru prima oară în istoria unui conflict între două părți când una pledează vinovat.

Anca Dragu a trimis și ea un punct de vedere către Curtea Constituțională în care contrazice punctul de vedere trimis de Biroul Permanent al Senatului.

„Punctul de vedere al președintelui Senatului este documentul principal, avem și Biroul Permanent care a validat un punct de vedere redactat în Comisia de constituționalitate. Această situație este una unică, se întâmplă pentru prima dată în Senatul României. CCR va citi ambele puncte de vedere, dar punctul de vedere oficial este cel trimis de președintele Senatului", a spus Dragu.

Pe masa judecătorilor ajung astfel patru puncte de vedere doar de la Parlament - două din partea Birourilor Permanente și două de la președinții celor două Camere.

Colaborarea PNL, PSD, UDMR a decis ca votul asupra moțiunii de cenzură să fie dat după ce Curtea Constituțională se pronunță asupra conflictului invocate de Guvern cu Parlamentul.

Cîțu este somat săși valideze miniștrii în Parlament  Ofensiva lui Orban și Dragu la CCR

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Cernăuți - oraș al poeților
  •  

Cernăuți - oraș al poeților

Dacă pentru germaniștii moldoveni, și mă gîndesc înainte de toate la școala de la Iași și la prof. Andrei Hoișie-Corbea, numele lui Edith Silbermann este unul cunoscut, pentru publicul mai larg, numele și viața acestei actrițe, traducătoare, și păstrătoare a tradiției culturale a vorbitorilor de idiș din Bucovina, sînt, practic, necunoscute. Editura germană Wilhelm Fink le-a redus în actualitate recent într-un amplu volum memorialistic intitulat „Cernăuți – oraș al poeților. Istoria unei familii evreiești din Bucovina (1900-1948)”.*

Cernăuți  oraș al poeților

Volumul autobiografic apare sub semnătura autoarei memoriilor, Edith Silbermann, născută la Cernăuți în 1921, care a încetat din viață la Düsseldorf în 2008, și a editoarei sale, Amy-Diana Colin, nepoată de soră a autoarei, specialistă în literatură comparată și germanistică, profesoară la Pittsburgh, după un doctorat la Universitatea americană Yale. Amy-Diana Colin a adnotat amănunțit memoriile, adăugîndu-le un dicționar bio-bibliografic al lumii intelectuale din Cernăuți evocate de mătușa sa, două discuri cu înregistrările de concert de muzică evreiască și idiș și cu recitalurile de poezie ale acesteia, însoțite, într-un capitol aparte, de ample comentarii ale cântecelor populare evreiești, multe dintre ele din colecția personală a lui Edith Silbermann. Intregul volum este împănat cu numeroase fotografii ale Cernăuțiului, familiei și prietenilor autoarei din anii interbelici, provenite din arhivele autoarei, ale poetului Alfred Kittner și ale editoarei.

Capitolul care deschide memoriile, „O cronică de familie”, trece în revistă viața bunicilor și a părinților lui Edith Silbermann, a familiilor Stadler și Horowitz, a pendulării lor intelectuale la început de secol XX între Viena, Cernăuți, și București, a refugiului în timpul primului război mondial, ce îi conducea în micul tîrg al Mihăilenilor (în care la aceea vreme poposea și George Enescu, în casa mamei sale), iar apoi la București. Revenirea la Cernăuți după război avea să fie penibilă, casa familiei fiind incendiată și distrusă de ruși în ostilitățile războiului.

Cernăuți  oraș al poeților

Edith Silbermann se năștea în România reunită, în 1921, a petrecut în copilăria vacanțe la Cupca sau la Siret, cu pluta pe Bistrița, cu primele prietenii și, mai ale mai târziu prima iubire, viitorul poet Paul Celan, coleg de gimnaziu care venea în casa familiei Horowitz ca să împrumute cărți.

Cernăuți  oraș al poeților

Poetul îi va rămîne un prieten pe viață, iar Edith Silbermann avea să evoce relația lor specială într-un volum publicat la Aachen, în două ediții, în 1993 și 1995, „Întîlniri cu Paul Celan” (Begegnung mit Paul Celan), amintiri republicate de editura Wilhelm Fink sub redacția lui Amy-Diana Colin, în 2010.

Memoriile includ, firește, evocări ale cercului de prieteni ai actriței și publicistei, a miticei, astăzi, lumi culturale bucovinene, cu poeți ca Rose Ausländer, Alfred Kittner, Immanuel Weißglas, sau cu nume ce le descoperi, uneori, surprinzător, cum este cel al regretatei actrițe Beate Fredanov. Multe din personajele și destinele evocate sfîrșesc prin a traversa infernul Holocaustului, al deportărilor de către autoritățile antonesciene, în lagărele morții din Transnistria epocii. După două semestre la Universitatea din Cernăuți studiind limba germană și engleză, iar la Conservator pianul, Edith Silbermann era obligată să-și întrerupă studiile. Sub ocupația sovietică avea să fie scurtă vreme pedagog într-o grădiniță, iar din 1941 odată cu intrarea armatelor germane și române, să fie constrînsă să trăiască în mizerie în ghetto-ul din Cernăuți. Dacă mai toate cunoștiințele aveau să fie deportate sau trimise în lagăre de muncă obligatorie, așa cum s-a întîmplat cu Paul Celan, familia ei scăpa cu viață după anii de persecuții.

Sînt pagini tragice în carte despre această perioadă, urmată de un an și jumătate de aparentă orientare spre viața normală după revenirea sovieticilor. Edith Silbermann își continua studiul pianului și debuta chiar într-un concert retransmis de radioul sovietic. În 1945 se refugia cu familia la București, unde debuta ca actriță pe scena Teatrului de Artă Idiș și își continua studiile la Universitate, absolvindu-le în 1948. În 1963 reușea să plece într-o excursie la Viena și se stabilea ulterior în Germania, la Düsseldorf, unde își făcea treptat un renume ca traducătoare, publicistă, recitatoare și interpretă a muzicii evreiești de limbă idiș.

Ascultați-o cântînd o melodie populară evreiască din colecția ei, recondiționată pe discurile atașate volumului memorialistic de Amy-Diana Colin.

*Edith Silbermann, Czernowitz – Stadt der Dichter. Geschichte einer judischen Familie aus der Bukowina (1900-1948). Herausgegeben, dokumentiert und commentiert von Amy-Diana Colin. Wilhelm Fink: Paderborn, 2015. 401 pp., ill., 2 CD.

Cernăuți  oraș al poeților

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Ce înseamnă pentru România rezoluția privind căsătoriile persoanelor de același sex
  •  

Ce înseamnă pentru România rezoluția privind căsătoriile persoanelor de același sex

Ce înseamnă pentru România rezoluția privind căsătoriile persoanelor de același sex

De fapt, documentul european pune accentul pe dreptul la libera circulație a „familiilor curcubeu” în spațiul comunitar și pe dreptul de reîntregire a familiei, care trebuie să fie egal cu al celor tradiționale. În esență, este vorba de eliminarea obstacolelor care stau în fața persoanelor LGBTIQ în UE în exercitarea drepturilor lor.

Documentul pleacă de la mai multe constatări derivate din plângerile cetățenilor UE și din legislația diferită și deseori discriminatorie din diverse state.

  • nu există norme ale UE privind recunoașterea hotărârilor judecătorești privind filiația între statele membre și nicio dispoziție a UE care să vizeze soluționarea conflictelor în acest sens;
  • unele state membre nu recunosc o căsătorie între persoane de același sex dintr-un alt stat membru în niciun alt scop al legislației naționale, cu excepția permisului de ședere;
  • unele state membre care permit cuplurilor de același sex să se căsătorească par să nu fie dispuse să recunoască partenerii înregistrați de același sex din alte state membre;
  • în unele state membre, cuplurilor de același sex cu copii li se poate refuza recunoașterea juridică ca părinți comuni ai copiilor lor;
  • părinților transgen li se refuză frecvent recunoașterea genului lor legal la trecerea frontierelor, ceea ce duce la nerecunoașterea de către autoritățile de frontieră a acestora ca părinți ai propriilor copii;

Căsătoriile sau parteneriatele deja constituite și înregistrate într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre în mod uniform, iar soții și partenerii de același sex ar trebui tratați în același mod ca și cei de sex opus, precizează Rezoluția PE.

Acest tratament egal se referă inclusiv la recunoașterea certificatelor de naștere în toate statele membre, indiferent de sexul părinților, deoarece acest lucru ar garanta că, atunci când se mută într-un alt stat membru, copiii nu devin apatrizi.

Legiferarea căsătoriei între persoanele de același sex, recomandare, nu obligativitate

În capitolul P 4, Rezoluția folosește termenul „insistă” atunci când vorbește despre acest subiect.

„Insistă asupra faptului că UE trebuie să adopte o abordare comună în ceea ce privește recunoașterea căsătoriilor și a parteneriatelor între persoane de același sex; invită statele membre să introducă în mod specific acte legislative relevante pentru a asigura respectarea deplină a dreptului la viața privată și de familie, fără discriminare, și la liberă circulație al tuturor familiilor, inclusiv măsuri de facilitare a recunoașterii genului legal al părinților transgen”.

Sondaj

Un studiu al Asociației Accept, desfășurat în colaborare cu Cult Market Research și Fundația Friedrich Nauman pentru Libertate, arată că 43% susțin un mod de recunoaștere a parteneriatelor între persoanele de același sex, iar 26% consideră că acestea ar trebui să se poată căsători.

Mai mult, documentul reamintește faptul că dreptul UE prevalează asupra dreptului național, inclusiv asupra dispozițiilor constituționale contradictorii, prin urmare: „Statele membre nu pot invoca nicio interdicție constituțională privind căsătoria între persoane de același sex sau protecția constituțională a „moralei” sau a „ordinii publice” pentru a obstrucționa dreptul fundamental la libera circulație a persoanelor în cadrul UE, încălcând drepturile familiilor curcubeu care se mută pe teritoriul lor”.

Deși textul Rezoluției nu vorbește nicăieri de obligativitatea legiferării căsătoriilor între persoanele de același sex, Biserica Ortodoxă Română, prin purtătorul său de cuvânt, Vasile Bănescu, spune că Uniunea Europeană „nu poate impune” un astfel de lucru. „ Nu se poate impune problema recunoașterii obligatorii a așa-ziselor căsătorii homosexuale în întreaga UE. Aceasta e o construcție politică democratică, nu totalitară”.

Dragoș Pîslaru vs Maria Grapini: „E vorba de libertatea de mișcare”/ „ Nu-i dă nimeni jos din tramvai”

Europarlamentarul USR PLUS, Dragoș Pîslaru, care a votat favorabil Rezoluția, susține însă că aceasta nu are nicio legătură cu obligația legiferării căsătoriei între persoanele de același sex, ci cu libertatea de mișcare.

„Nu are nicio legătură cu adoptarea unei legislații privind căsătoriile între persoane de același sex. Rezoluția este strict legată de drepturile dobândite într-un alt stat. Este o interpretare vădit rău intenționată. Rezoluția subliniază că niște drepturi obținute într-un stat membru, conform reciprocității, ar trebui să poată fi aplicate și în România”.

În al doilea rând, subliniază Dragoș Pîslaru pentru Europa Liberă, nu e vorba de o Rezoluție îndreptată împotriva României.

„Interpretarea că Rezoluția ar fi contra României este neadecvată. Deci, dacă ai o decizie a Curții de Justiție a UE și decizia CCR, din punctul meu de vedere a vota împotriva acestei Rezoluții înseamnă , de fapt, să contești aceste decizii. Dacă ești pentru statul de drept, trebuie să respecți deciziile CCR”.

Dragoș Pîslaru atrage atenția că nu este o rezoluție de interpretare politică, pentru că ea nu vine din Comisia LIBE ( de drepturi și libertăți), ci din cea de petiții. „E o petiție a unor cetățeni europeni care arată că, deși au avut câștig de cauză în justiție , România nu a pus în aplicare deciziile”.

De partea cealaltă, eurodeputata socialistă Maria Grapini spune că minoritățile sexuale nu sunt discriminate și că motivarea Rezoluției este incorectă.

„Nu există, din punctul meu de vedere discriminare nici în România. Recent a fost un defileu cu aceste persoane aparţinând minorităţilor, nu există o discriminare, nu-i dă nimeni afară din avion, din sala de teatru, din tramvai sau de oriunde. Deci argumentarea a fost extraordinar de proastă", a declarat Grapini.

Legea parteneriatului civil, pusă la index

În România, după eșecul referendumului pentru familia tradițională, care nu fost validat, USR a introdus legea parteneriatului civil, care însă a fost respinsă la vot în parlament.

Deși legea se referea, în principal, la cuplurile heterosexuale necăsătorite cărora le oferea protecție juridică, reglând drepturile în materie de succesiune, sancționarea violenței domestice, obligația de întreținere a partenerului care se află în incapacitate, regimul drepturilor de proprietate asupra bunurilor și regimul copiilor rezultați, ea încludea și cuplurile homosexuale, motiv suficient de respingere. Împotriva legii s-au pronunțat parlamentarii PSD și ALDE, dar și o parte din cei ai PNL și UDMR.

Așa cum s-a argumentat la vremea respectivă, este vorba despre aproximativ 800.000 de cupluri care trăiau în afara căsătoriei.

Atât proiectul USR privind parteneriatul civil, cât și cel al Consiliului Național Contra Discriminării( CNCD), exclude posibilitatea adopției de către cuplurile de același sex.

Soarta legii parteneriatului civil nu este însă pecetluită, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este așteptată să pronunțe o decizie în procesul Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru împotriva României și a altor 12 cazuri.

Dacă CEDO ajunge la concluzia că se încalcă Articolul 8 (Dreptul la respectarea vieții private) coroborat cu Articolul 14 (Interzicerea discriminării) din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului în cele 13 cazuri împotriva României, parlamentul de la București va fi obligat să adopte legea parteneriatului civil.

CEDO s-a pronunțat deja pe astfel de spețe de mai multe ori. Cel mai cunoscut este cazul Oliari și alții versus Italia, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în favoarea celor șase cupluri de gay care au introdus sesizările. În 2015 CEDO a dat verdictul împotriva Italiei în cazul Oliari, iar în 2016 Italia a introdus parteneriatul civil.

România, criticată pentru cazul Coman-Hamilton

În Rezoluția adoptată de Parlamentul European se cere Comisiei Europene să sancționeze România pentru „eșecul său repetat” de a respecta drepturile familiei Coman-Hamilton.

Parlamentul European atrage României atenția asupra deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privindu-i pe soții Coman, al căror drept la viața de familie a fost încălcat.

CJUE a decis, în 2018, recunoașterea căsătoriei celor doi soți. Povestea procesului lui Adrian Coman și al soțului său, Clai Hamilton, cu statul român începuse din 2013, când cei doi au dat în judecată instituțiile românești pentru nerespectarea drepturilor cuplului la liberă mișcare. În 2018, CJUE a emis hotărârea cum că noțiunea de "soți" din directiva europeană privind libera mișcare include și soții de același sex.

În 2021, statul român nu a pus încă în aplicare decizia CJUE și nici decizia Curții Constituționale (CCR) privind cazul Coman-Hamilton.

Ce înseamnă pentru România rezoluția privind căsătoriile persoanelor de același sex

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
  • Octavian Berceanu, Garda de Mediu: „Nu avem procurori sau judecători specializați în infracțiunile de mediu”
  •  

Octavian Berceanu, Garda de Mediu: „Nu avem procurori sau judecători specializați în infracțiunile de mediu”

Octavian Berceanu Garda de Mediu Nu avem procurori sau judecători specializați în infracțiunile de mediu

Șeful Gărzii de Mediu susține, într-un interviu pentru Europa Liberă, că inspectorii de mediu trimiși în controale nu au fost supuși presiunilor politice, dar că există o problemă reală la nivel local, unde funcțiile de comisar șef la nivel de județ sunt politizate. În plus, activitatea balastierelor din România a fost scăpată de sub control.

  • Despre presiunile politice: „De la înființarea Gărzii, comisarii șefi au fost dictați politic. Acolo sunt presiunile”.
  • Despre activitatea balastierelor: „Ce s-a întâmplat pe controale vizavi de balastiere ar trebui să fie subiect de lucru pentru DNA”.
  • Despre eficiența gărzii de mediu: „Garda nu o să rezolve foarte mult dacă nu avem și alte instituții foarte bine implicate - DIICOT, DNA, Parchete”.
  • Despre relația cu premierul Cîțu: „Eu nu am discutat niciodată cu premierul, în mod direct”.

Europa Liberă: Care sunt presiunile la care este supus un șef al Gărzii de Mediu?

Octavian Berceanu: „Sunt presiuni directe date de volumul de muncă. Opt ore nu sunt suficiente și nu pot să spun că vin la serviciu și la 4 și jumătate am închis. Activitatea mea este 24 din 24, numărul de telefon este în permanență deschis, este public, telefoanele le primesc și la 2 noaptea și la 4 dimineața. Anul trecut, pe Garda de Mediu, au fost vreo trei mii de sesizări tot anul din partea publicului. Acum, 3.000 de sesizări le facem în două luni. Volumul de muncă este enorm".

Europa Liberă: Vorbeam de presiunile politice.

Octavian Berceanu: „Presiunile politice care au existat pronunțat în anii trecuți pe Garda de Mediu se opresc la mine. De la mine, mai încolo, către comisari, nu există niciun fel de presiune, au libertate totală și să vorbească și să acționeze în teren. De aici vin și rezultatele, pentru că nu avem salarii mai mari față de anul trecut și nici mai mulți oameni, din contră. Nu au existat presiuni directe asupra mea, probabil ele s-au răsfrânt cumva, ocolindu-mă, către comisarii puși politic în teritoriu, către comisarii șefi. De la înființarea Gărzii de Mediu, comisarii șefi au fost dictați politic. Și probabil acolo sunt presiunile. Cu certitudine, de fapt.

Nu am lăsat nicio portiță deschisă pentru a genera presiuni, dar m-au contactat de la toate partidele parlamentari care doresc într-un fel sau altul modificarea legislației. Aici noi trebuie să cernem și să le explicăm. Avem un dialog permanent cu parlamentarii pentru că în primul rând ei trebuie să înțeleagă problematica de mediu, e o legislație stufoasă și greoaie chiar. Pe de altă parte, eu am nevoie de parlamentarii români pentru a susține anumite modificări în legislație care sunt favorabile mediului și sănătății noastre".

Europa Liberă: Ați avut cazuri de inspectori care s-au întors din drum după ce au fost sunați de diverși oameni politici și nu au mai efectuat controalele?

Octavian Berceanu: „Dacă au fost cazuri, nu au ajuns la mine. Dar, de fiecare dată când am dubii vizavi de un control făcut de oamenii din teritoriu, de la comisariatele județene, trimit o echipă de la București sau trimit o echipă mixtă din țară. E un lucru frecvent pe care-l fac acum, trimit echipe mixte, care nu sunt din județul respectiv și rezultatele sunt foarte bune. Eu înțeleg că există această presiune pe comisarii din teritoriu, inclusiv pe comisarii șefi care au fost numiți politic. Munca mea este cumva să scot această presiune și să o înlocuiesc prin a trimite controale din altă parte".

Europa Liberă: Să vorbim despre activitatea balastierelor. A fost ea scăpată de sub control?

Octavian Berceanu: „A fost scăpată de sub control. Am văzut controalele anilor precedenți, județe care au avut 30, 40 de controale la balastiere și nicio sancțiune, ca și cum toate balastierele astea ar fi funcționat perfect. Controalele s-au întețit în 2020, dar până atunci, ce s-a întâmplat pe controale vizavi de balastiere ar trebui să fie subiect de lucru pentru DNA. Categoric".

Europa Liberă: Știm în momentul de față câte balastiere lucrează legal și câte ilegal?

Octavian Berceanu: „Suntem în plin proces de inventariere și acțiune pe teren față de balastiere, nu pot să vă dau foarte multe detalii, pentru că suntem în controale, față de cele care lucrează ilegal. Aici sunt niște aspecte fine: o balastieră care lucrează legal, în terasă, undeva la 300 de metri de malul râului, poate să mai aibă un punct de lucru, legal sau ilegal, în albia râului și să extragă ilegal agregat mineral de acolo. Pentru asta avem controale în desfășurare cu echipe mixte. Am evitat de a mai trimite comisarii din teritoriu în județul respectiv, pentru că, istoric, ne arată că nu au avut nicio eficiență, ba eu am suspiciuni vizavi de activitatea lor în controlul balastierelor".

Europa Liberă: Ar trebui să crească redevența pentru pietriș, nisip și piatră?

Octavian Berceanu: „Decizia nu-mi aparține, nu ține de Garda de Mediu, ține de politica statală. Depinde de ce vrea statul. Să crească redevența pentru că sunt mai multe lucrări și atunci ai un flux mult mai mare, sau poate să rămână blocată, este o politică a statului. Ceea ce ne preocupă pe noi este extragerea ilegală, acolo unde nu mai poate fi vorba de o redevență, ci pur și simplu de a nu mai plăti statului partea care i se cuvine. Vorbim despre extragerile ilegale de agregate minerale, lucru care a căpătat amploare din câte am observat".

Europa Liberă: În vară, premierul Florin Cîțu vă numea agent constatator. Sunt amenzile prea mici sau prea rare?

Octavian Berceanu: „Amenzile nu sunt mici, nu sunt nici prea puține, dacă vorbim comparativ cu alte instituții sunt amenzi mari, merg chiar și până la 200.000 de lei. Ce a lipsit în trecut, până să ajung la Garda de Mediu este o aplicare mult mai riguroasă a legii, pentru toți agenții comerciali. Sunt peste 80.000 de agenți comerciali în România, persoane juridice care într-un fel sau altul au treabă cu mediul, au avize de mediu, au autorizație de mediu. Am mers în teren, alături de comisari, nu m-am implicat direct în niciun act pentru că nu am voie și în cele 20.000 de controale făcute în cele șase luni nu am interacționat cu niciun comisar în timpul controlului pentru a da sugestii. Comisarii de mediu sunt independenți în deciziile pe care le iau".

Europa Liberă: Cât credeți că mai rămâneți în funcție? Sunteți printre puținii secretari de stat păstrați de premierul Câțu.

Octavian Berceanu: „Atât timp cât îmi fac treaba".

Europa Liberă: Ați discutat în ultima vreme cu premierul?

Octavian Berceanu: „Eu nu am discutat niciodată cu premierul, în mod direct. Niciodată, dar oricând sunt dispus de a avea discuții și de a merge în teren".

Europa Liberă: Care este nivelul de salarizare a comisarilor Gărzii de Mediu?

Octavian Berceanu: „Este mic. Ca debutant ai un salariu până în 3.000 de lei ca și cum ai fi un simplu vânzător într-un butic, undeva în România. Te duci să închizi business-uri ilegale, fără autorizație, de milioane de euro, salariul tău este de 4.000 de lei dacă ești comisar șef și ai răspundere mare, pe un județ întreg. Lucrăm foarte mult, am avut o ședință săptămâna trecută legată de salarizare, a participat și ministrul, și cu toții am căzut de acord că dacă vrem să impunem legea avem nevoie de o salarizare corespunzătoare, undeva la nivelul Gărzii Forestiere, de exemplu".

Europa Liberă: Cât la sută dintre problemele de Mediu ați reușit să le rezolvați de când sunteți șef peste Garda de Mediu?

Octavian Berceanu: „Puține procente față de infracționalitatea de mediu. Garda nu o să rezolve foarte mult dacă nu avem și alte instituții foarte bine implicate. Mă refer la DIICOT, DNA, Parchete. Nu avem procurori sau judecători specializați pe mediu. Infracționalitatea de mediu concurează probabil cu cea economică, sau chiar mai mult, pentru că infracționalitatea de mediu o regăsim și la persoanele fizice. De la aruncatul gunoiului aiurea pe câmp, care constituie infracțiune, la deversatul vidanjei sau a fosei din curte într-un râu, la incinerarea neavizată a deșeurilor pe câmp, la deșeurile pe care le ardem undeva în curte, în spate, care poluează foarte mult și care constituie o contravenție.

Sunt 450 de comisari care acoperă peste 80.000 de obiective, de la malul mării până la Vârful Omu, de la persoane fizice la persoane juridice, tot ce ține de mediu, de poluare, de arii protejate, de transfer de deșeuri, de lupta asta de a nu deveni groapa de gunoi a Europei".

Europa Liberă: Care au fost cele mai mari amenzi pe care le-ați dat?

Octavian Berceanu: „200.000 de lei".

Europa Liberă: Ele au fost plătite sau au fost contestate în instanță?

Octavian Berceanu: „În general, amenzile către agenții economici sunt plătite. O parte dintre ei le contestă, dar le plătesc, pentru că plătesc jumătate din minim. Este aici un dezechilibru. Dăm amenzi în crescendo, amenzi din ce în ce mai mari dacă măsurile anterioare nu au fost respectate, dar în continuare se plătește, indiferent de cuantumul amenzii pe care-l dăm, se plătește jumătate din minim".

Europa Liberă: Care este relația dumneavoastră și a Gărzii de Mediu cu ministerul Mediului?

Octavian Berceanu: „Una foarte bună. De ce? Nu a intervenit nicio presiune din partea ministerului asupra muncii mele, nu cunosc să intervină presiuni directe asupra comisarilor și partea asta de salarizare și legislație o discutăm permanent. Nu știu ce s-a întâmplat înainte de venirea mea aici, în relația dintre Gardă și ministerul Mediului, dar rezultatele vorbesc de la sine. Poate nu aș fi avut rezultatele acestea foarte bune dacă ar fi o existat o presiune, sau poate nu am fi susținuți la fel de bine. Susținerea comisarilor se face prin trei pârghii: salarizare, dotare echipamente și legislație. La cele trei capitole lucrăm foarte bine cu ministerul, dar și cu alte ministere care ne ajută, deoarece a devenit o problemă națională. Eu personal o consider o problemă de securitate națională modul în care administrăm deșeurile, sau sănătatea populației, prin prisma incendierilor ilegale de deșeuri”.

Europa Liberă: Care a fost cel mai bun lucru realizat de dumneavoastră în ultima jumătate de an?

Octavian Berceanu: „Cel mai bun lucru realizat în ultimile șase luni este blocarea interferenței dintre politic și munca Gărzii. În momentul în care politicul nu mai are o amprentă asupra Gărzii de mediu și comisarii sunt lăsați să-și facă treaba, avem rezultate extraordinare cu aceeași oameni. Momentul când politicul intră adânc în activitatea Gărzii de mediu și interferează cu comisarii, atunci lucrurile se schimbă".

Octavian Berceanu Garda de Mediu Nu avem procurori sau judecători specializați în infracțiunile de mediu

articolul original.
COMENTATI ACEASTA STIRE PE FACEBOOK?
❌