ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 7 October 2022Ziarul de Iasi

Războiul ideologic

6 October 2022 at 23:52
image

Înfruntarea ideologică dintre „lagărul socialist” şi „lagărul capitalist” a durat mai multe decenii şi s-a încheiat cu victoria celui din urmă. Putin vrea acum să-şi ia revanşa. E vital pentru societăţile democratice ca el să fie învins şi pe acest plan.

Recentul discurs al lui Vladimir Putin s-a remarcat prin atacuri virulente la adresa societăţii occidentale. Au fost diatribe demne de anii ’50, căci am regăsit teme consacrate - imperialismul american în expansiune şi împingând omenirea la război, ţările europene ca slugi ale Americii, decăderea spirituală a societăţii occidentale etc., etc. Evident, prima observaţie care se impune este că Putin nu are îndreptăţirea morală să zugrăvească un tablou atât de negru atâta vreme cât Rusia rămâne o ţară cu un nivel de trai inferior statelor occidentale, corupţia este endemică, oligarhii au adunat averi fabuloase, numărul întreruperilor de sarcină este foarte mare ca şi numărul divorţurilor ş.a.m.d. Liderul de la Kremlin are însă un mare avantaj: toate argumentele de care se serveşte îi sunt oferite chiar de către cei pe care îi consideră duşmanii săi de moarte. Lenin a avut o intuiţie remarcabilă: capitaliştii înşişi, a spus el, ne vor vinde funia cu care îi vom spânzura. Ceea ce a debitat Putin despre Occident este ceea ce se vântură în universităţile americane, precum şi, din ce în ce mai mult, în universităţile europene.

Cu un soi de frenezie sinucigaşă, Occidentul - prin intelectualii săi - a ajuns să se acuze de toate relele din lume. A fi alb a devenit o culpă pe care nu o poate şterge nimic. Trecutul colonial este mereu adus în discuţie, se consideră că „decolonizarea” e abia la început. Neo-feminismul e de o agresivitate paralizantă, ni se aminteşte mereu că am trăi într-o societate patriarhală. Orice abatere de la corectitudinea politică e grabnic semnalată şi sancţionată. Dacă emiţi rezerve în ce priveşte înmulţirea cazurilor de schimbare a identităţii de gen (în fapt, de sex) se cheamă că eşti „transfob”. La fel, dacă aduci critici islamismului şi practicilor prin care femeia este devalorizată eşti taxat de „islamofob”. Antirasismul s-a transformat într-un instrument de presiune şi de şantaj. Dat afară pe uşă în democraţiile liberale, rasismul reintră pe fereastră, îl stigmatizează pe individul alb care, chipurile, se complace în supremaţia pe care a cucerit-o în urmă cu secole. Sclavia e atribuită, în primul rând, tot europenilor, omiţându-se atrocităţile comise în comerţul cu sclavi practicat de arabi şi de africanii înşişi. Cum să n-aibă Putin tupeul să-i învinovăţească pe occidentali de neo-colonialism, deşi ştie bine că Uniunea Sovietică a construit, în secolul XX, un uriaş imperiu colonial (pe care ar vrea să-l refacă)? Despre noul antirasism, ca practică masochistă şi dizolvantă, a scris o excelentă carte, proaspăt apărută, eseistul britanic Douglas Murray, cu titlul A distruge Occidentul şi în care vedem „cum antirasismul a devenit o armă de distrugere masivă”. Voi reveni într-un articol viitor.

Propaganda Kremlinului e rudimentară, dar eficientă. În mai multe ţări europene, în Franţa cu deosebire, putinofilia este şi o consecinţă a unui antiamericanism violent, „visceral” cum se spunea odinioară. Tot răul vine din America, asta e convingerea multora. De acord, ideologia woke s-a născut peste ocean, dar nimeni nu i-a obligat pe universitarii europeni să se alinieze colegilor lor americani. După ce URSS a ocupat jumătate din Europa, ideologia comunistă a fost impusă prin teroare - recalcitranţii erau arestaţi, condamnaţi, trimişi la Canal ş.a.m.d. Nimic şi nimeni nu-i obligă pe universitarii europeni să facă studii „decoloniale” şi studii „de gen”, a căror valoare ştiinţifică este cu totul îndoielnică. Fenomen la modă, veţi spune, dar parcă se pune prea mult zel în acest mimetism.

Războiul pe care îl duce Putin este, indubitabil, şi unul ideologic. El se înscrie într-o lungă tradiţie de respingere a civilizaţiei occidentale şi de exaltare a valorilor autohtone. Înfruntarea ideologică dintre „lagărul socialist” şi „lagărul capitalist” a durat mai multe decenii şi s-a încheiat cu victoria celui din urmă. Putin vrea acum să-şi ia revanşa. E vital pentru societăţile democratice ca el să fie învins şi pe acest plan.

Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

articolul original.

Şcoala duală

6 October 2022 at 23:51
image

Învăţământul dual a apărut în Germania, după adoptarea Legii privind formarea profesională din 1969, pe fondul unei nevoi ridicate de forţă de muncă calificată în diverse ramuri industriale. 

Miza şcolii duale, care s-a manifestat iniţial la nivelul învăţământului profesional, era angajarea imediată a absolvenţilor în companiile de pe plan local sau regional. Pregătirea cursanţilor se făcea, la nivel teoretic, în şcoală, iar, la nivel practic, în sediile agenţilor economici care urmau să angajeze absolvenţii. Şcolile nu mai aveau decât săli de clasă, laboratoarele şi orele de practică urmând să se desfăşoare la companiile partenere. Şcolile aveau, astfel, cheltuieli reduse, iar companiile pregăteau o resursă umană adaptată nevoilor specifice ale acestora. Modelul a fost preluat de Austria, Elveţia, Belgia, Franţa, Coreea de Sud etc.

În mod paradoxal, un fel de învăţământ dual a fost utilizat şi la noi, în perioada comunistă, cu limitele şi compromisurile specifice acelei perioade. După apariţia Liceelor industriale şi a Grupurilor şcolare, s-a adoptat principiul ca aceste licee să fie patronate (ciudat, dar în plin socialism se folosea un termen cu puternice rezonanţe capitaliste) de anumite unităţi industriale. Elevii făceau practică în aceste fabrici, unii urmând să fie angajaţi acolo după absolvire, ca muncitori. Acest parteneriat presupunea ca şi unii ingineri din fabrică să predea diverse discipline tehnice elevilor de liceu. După cum scria recent cineva, ... ni se predau diverse materii din care nu înţelegeam mai nimic, de către nişte tineri ingineri care erau mai timoraţi decât noi... Experimentul a fost practicat şi la liceele de matematică-fizică. Aşa ne-am pricopsit cu medici, filologi, economişti, scriitori, poeţi etc., care au calificări precum prelucrător prin aşchiere, electrician auto, mozaicar-faianţar, sobar-teracotist etc.

După 1990 s-a încercat şi la noi organizarea unui învăţământ dual, primele clase de acest tip fiind înfiinţate la Braşov, în cadrul Şcolii Profesionale Germane Kronstadt, cu sprijinul companiilor cu capital german, totul bazându-se şi pe vechea cultură săsească, atât cât mai rămăsese din aceasta. Apoi experienţa s-a generalizat, astfel de şcoli/ clase înfiinţându-se în toată ţara, în judeţul Iaşi funcţionând în prezent mai mult de 20 de clase în regim dual. La nivel liceal, structura cursurilor este următoarea, conform site-ului ministerului: clasa a IX-a, 20% pregătire practică, 5 săptămâni practică comasată; clasa a X-a, 60% pregătire practică, 9 săptămâni practică comasată; clasa a XI-a, 72% pregătire practică, 10 săptămâni practică comasată. Absolvenţii pot urma apoi învăţământ seral pentru a-şi susţine bacalaureatul.

Există diverse statistici cu privire la eficienţa învăţământului dual, exprimată prin rata de angajabilitate după absolvire. Astfel, după unele surse, aprox. 90% dintre absolvenţii din prima promoţie a Şcolii Kronstadt din Braşov urmau să fie angajaţi în 2014, iar din raportul privind Inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ dual-promoţia 2020, publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, aflăm că 53% dintre absolvenţi s-au angajat (21% fiind angajaţi de alţi agenţi economici decât cei implicaţi în şcoala duală). Şase judeţe au înregistrat, în 2020 peste 100 de absolvenţi calificaţi: Braşov (289) Bihor (245), Satu Mare (166), Cluj (138) Alba (112) şi Dolj (103). În ceea ce priveşte meseriile preferate în învăţământul dual, primele 10, după numărul de absolvenţi, sunt: 1. Operator pe maşini cu comandă numerică (330); 2. Electromecanic utilaje şi instalaţii industriale (184); 3. Sudor (120); 4. Electronist aparate şi echipamente (111); 5. Bucătar (92); 6. Mecanic auto (80); 7. Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie (79); 8. Mecanic agricol (73); 9. Confecţioner produse textile (69); 10. Comerciant-vânzător (68). Ceea ce este mai important este că 47,75% dintre absolvenţii de învăţământ dual certificaţi au continuat studiile.

Se pare că acest model educaţional de sorginte teutonă, izvorât din cultul muncii, a dat rezultate la noi. Este motivul pentru care, în prezent, prin lege, sistemul dual a fost extins la nivel universitar pentru programe universitare de licenţă, precum şi pentru programe de studii de masterat şi doctorat profesional. Acum toată lumea aşteaptă cadrul legal care să reglementeze toate aceste activităţi universitare.

În mod inevitabil, avându-se în vedere evoluţia învăţământului, mă gândeam că, în viitor, după învăţământul dual ne-am putea aştepta şi la învăţământ trial, quadrial etc. Ne lămureşte site-ul ministerului de profil, care mi-a luat-o înainte, spunându-ne că Învăţământul dual este o formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială (până aici ne-am lămurit, deci nu e dual, ci trial, mă rog…), precum şi contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/ părinte-tutore şi unitatea de învăţământ (deci nu este nici trial, ci quadrial şi chiar mai mult decât atât).

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

articolul original.

Iacătă cine mai face bani pe piaţa liberă, dar tot din puşculiţa guvernamentală?

6 October 2022 at 23:50

Pentru că tot s-au ocupat colegii noştri zilele trecute despre afacerea „50-20”, aia cu cazarea refugiaţilor ucraineni, iacătă ca ne-au şi sosit la redacţie noutăţi despre cei cu dare de mână care ştiu şi au cu ce să facă un ban grămadă din afacerea asta finanţară de Guvern. 

Este vorba despre un fost subprefect al Iaşului, actualmente membru şi şef în filiala locală a fostului premier Victor Ponta, personagiu care, iată, pe lângă sinecura aia bugetară în baza căruia ia bani ca să se ocupe de ceva ani de viitorul spital regional de urgenţe ieşean, marchează un bănuţ oferind şi un apartament baban în acest program de cazat refugiaţi.

La un calcul simplu, fostul prifect a gândit o afacere de peste 10.000 de lei pe lună.

O fi mult, o fi puţin? depinde din ce scaun priveşti, fireşte. O mică observaţiune am avea, însă: musiu spune că apartamentul e în centrul Iaşului, când e de fapt undeva pe la Rondul vechi - Nicolina. Cam ca ăla din banc: nu o Volga, ci o bicicletă... 

Una de peste Milcov, cu bătaie peste Prut

Să facem pe azi, că tot e vinerea seacă, şi olecuţică de politichie externă, dacă tot aţi spus că vi s-a acrit de asta de Bahlui. Aşadar, după cum bine remarcă un bun amic, iată, în 2014, la câteva luni după ce Putin a invadat Ucraina şi a anexat Crimeea, procurorii români au dat iama peste compania rusească Lukoil, pentru evaziune uriaşă şi spălare de bani. S-a dovedit că era vorba de vreo 200 de milioane de iepuroi. Cam un mizilic, la mărimea afacerii, başca s-a dat în final NUP.

În 2022, după ce Putin invadează iar Ucraina şi anexează patru regiuni, procurorii români dau iama peste compania rusească Gazprom pe motiv de spionaj. Hmmm, oare a ce miroase aicea? Sau e doar un semnal... 

PS: Fiţi pe fază în perioada următoare: cică ar fi început pregătirile pentru lansarea la apă, ca viitor lider politic, a lui Eduard Helvig, fost student la Iaşi. Trăgătorul de sfori: Iohannis.

**** PONT ****

Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristică a realităţilor ieşene şi naţionale, realităţi care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale ediţiei noastre. Orice asemănare cu oameni şi fapte din viaţa reală poate fi, aşadar, pur întâmplătoare.

articolul original.

Ce-i mâna pe ei în luptă?

6 October 2022 at 23:50
image

Zilele trecute, câteva portaluri de ştiri - mai ales din zona de simţire social-democrată - se dădeau de ceasul morţii că, vezi, Doamne, „mii şi mii de oameni protestează la Chişinău împotriva Preşedintelui Maia Sandu şi a guvernării pro-europene”. Astăzi însă nu vom vorbi despre ceea ce-şi doresc cu adevărat social-democraţii români în Republica Moldova şi despre capcana în care, din lăcomie, sunt pe cale să calce (ce-i drept, nu că ar fi prima dată când urmaşii lui Ion Iliescu, Adrian Năstase, Dr. Victor Viorel Ponta ori Liviu Dragnea mizează pe cine nu trebuie la Chişinău), ci despre „protestele” care se petrec zilele acestea peste Prut.

Înainte de toate este bine de ştiut că presa din Republica Moldova a vehiculat zilele trecute o informaţie tare interesantă, şi anume că un deputat fruntaş al PSRM, partidul fostului Preşedinte Igor Dodon, a apucat calea Moscovei solicitând o finanţare mai serioasă pentru a organiza „un protest de amploare”. Ruşii i-au ascultat păsul şi la final, cu amabilitatea de care doar ei pot fi în stare, i-au spus simplu: niet!, arătându-i uşa (încă bine că nu fereastra, spre norocul lui). Între timp, tot în aceeaşi perioadă, Margarita Simonian - redactorul şef al portalului Kremlinului „Russiatoday” - scria (ca din întâmplare) pe Facebook că „Republica Moldova are nevoie de schimbări întruchipate de către politicianul pro-rus Ilan Şor”. Şi, probabil că tot „întâmplător”, siteuri de ştiri din Republica Moldova au publicat tot atunci o fotografie de la Moscova în care fiul fugarului Ilan Şor apare în prima zi de şcoală alături de fiica lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Peste noapte, Dodon şi Partidul Socialiştilor săi s-au trezit că au păţit-o exact ca jucătorii de la FCSB: Putin, la fel ca Becali, schimbase titularii din echipa de bază fără prea multe explicaţii.

Deşi se autointitulează drept lider de partid, să spui despre Ilan Şor că este un politician ar fi o jignire chiar şi pentru clasa politică, nu tot timpul cu o imagine imaculată. Înainte de joaca de-a politica, domnul Şor este în realitate un fugar căutat de Interpol (la fel ca şi oligarhul Plahotniuc, alt golan) pentru executarea unui mandat de arest, el fiind unul dintre principalii învinuiţi în celebrul dosar al fraudei bancare prin care din Republica Moldova a „dispărut” un miliard de dolari. Dintr-o analiză a portalului anticoruptie.md, reiese că Partidului „Şor” este totuşi lider la ceva, şi anume la dosare penale, pe parcursul ultimilor ani formaţiunea „politică” fiind implicată la vedere în procese de finanţare ilegală, coruperea deputaţilorşi alegătorilor, discursuri de ură şi manifestări agresive faţă de oponenţii politici şijurnalişti.

Pentru că domnul Şor are (mari) probleme cu justiţia, acesta a fugit în Israel în momentul în care a simţit că Maia Sandu şi proeuropenii de la PAS vor încuraja organele de drept să-şi facă meseria, sperând că nu va fi extrădat pentru a fi judecat la Chişinău. Însă intuiţia domnului Şor îi spune că libertatea sa este din ce în ce mai ameninţată, drept pentru care recurge la stratagema organizării de proteste în Chişinău, după expertiza „revoluţiilor” ruse, în speranţa răsturnării proeuropenilor de la putere şi revenirea la starea lucrurilor de pe vremea lui Plahotniuc şi Dodon, în care Justiţia mânca din palma infractorilor. Într-o investigaţie sub acoperire făcută după declanşarea „protestelor”, jurnaliştii de la Ziarul de Gardă au filmat şi şi publicat materiale ample din care se vede foarte limpede că „protestatarii” prezenţi la Chişinău sunt mai degrabă un fel de zilieri, aceştia fiind plătiţi de către reprezentanţii partidului Şor cu 400 de lei moldoveneşti pentru o zi de răcnit pe străzile Chişinăului ori cu 200 de dolari pentru două nopţi de dormit în corturile amplasate în faţa Preşedinţiei şi a Parlamentului.

Într-un interviu dat de către sociologul şi expertul politic Vadim Pistrinciuc, acesta a spus cu năduf: „Dacă a fost un dosar de finanţare ilegală a partidului Şor, percheziţii, reţineri, păi de unde e organizarea protestelor? Din ce resurse? Nicidecum nu e un protest spontan şi fără bani. Ei nici nu se ascund, chiar dau interviuri cum iau bani pentru proteste. (...) Lucrurile trebuie să înceapă de acolo, de sus, de unde se distribuie banii. Dar asta arată cum lucrează justiţia noastră: tam-tam, percheziţii, pah-pah şi dezumflare. Unica instituţie abilitată cu iniţierea cauzelor penale este Procuratura.”

Realitatea este că Maia Sandu şi proeuropenii de la PAS, în afară de criza economică, socială, energetică şi cea umanitară în urma războiului din Ucraina, trebuie să se mai lupte şi cu moştenirea lui Plahotniuc şi Dodon din Justiţia Republicii Moldova: aceea în care judecătorii vreau, dar nu pot să-i condamne fără probe pe infractori, în timp ce procurorii pot, dar nu vreau să documenteze toate infracţiunile care (încă) se mai petrec la Chişinău.

Iar în timp ce instituţiile statului şi justiţia trag de timp în cazul finanţării ilegale a Partidului Şor, „liderul” fugar al grupării de interese politice îşi foloseşte banii dubioşi pentru a se întări mediatic, cu încuviinţarea noilor tutori de la Kremlin, Consiliul Audiovizualului de la Chişinău confirmând zilele trecute că două posturi TV afiliate până de curând socialiştilor lui Dodon şi-au schimbat proprietarii, trecând în tabăra grupului Şor care gestionează în acest moment patru(!) posturi de televiziune.

Aşa că „ştirile” de la Chişinău prezentate la noi de către portalurile de ştiri cu iz de social-democraţie sunt mai degrabă din categoria bancului de la Radio Erevan în care nu era vorba despre o bicicletă, ci despre o Volgă.

Şi pentru că tot i-am amintit la începutul articolului pe social-democraţii noştri care se pregătesc să deschidă o conservă urât mirositoare la Chişinău, poate măcar portalurile de presă apropiate lor vor reuşi să obţină de la domnul Ion (Ivan?) Ceban, primarul Chişinăului, o declaraţie publică, un punct de vedere ori măcar un panseu, cât de mic, despre cum vede şi ce consideră el despre ceea ce face de câteva luni bune Rusia în Ucraina. Ar fi tare util, mai ales că s-ar putea ca unii de pe la noi să aibă mari surprize. Şi, nu de alta, dar domnia sa îşi doreşte să candideze pentru un nou mandat de primar al Chişinăului, de data aceasta inclusiv cu sprijin (financiar şi nu numai) din partea primăriilor şi consiliilor judeţene păstorite de către PSD.

Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova

articolul original.

A vorbit directorul SRI ca să nu tacă

6 October 2022 at 23:50
image

Luat la bani mărunţi, dacă sufli sclipiciul de pe el, îţi dai seama că discursul directorului SRI e un mare fâs. Nu ne spune altceva decât că el e totuşi un tip ok şi că ar trebui să-l credem pe cuvânt. Dar o face cu pretenţia că e şi profund, că e capabil să atace marile teme ale istoriei şi viitorului, că e mai mult decât un directoraş al unui serviciu de informaţii dintr-o ţară care a intrat de multişor pe un făgaş occidental, euro şi mai ales american, serviciu care n-are altă datorie decât să respecte ce-i zic alţii că e bine.

Am ascultat mult comentatul discurs recent al directorului SRI până la capăt: peste 30 de minute de vorbe citite de pe nişte foi în faţa studenţilor în ştiinţe politice de la Universitatea Babeş-Bolyai. Precizez că am ascultat tot, ca să se înţeleagă că ce spun în continuare e rodul a ceea ce am înţeles eu însumi, nu ceea ce au auzit sau citit de la alţii. Nu mi-a fost uşor. Discursul lui Eduard Helvig nu a excelat în retorică, nu e genul care să te ţină captiv. Cred, cum s-a spus, că e rodul muncii lui, pentru că e precum îl ştiu eu însumi pe Helvig, de pe când era un mărunt şi tânăr politician pe la curtea lui Dinu Patriciu, apoi la cea a lui Dan Voiculescu. Şi că tot am adus vorba, e interesant, fie şi ca fapt divers, deşi eu cred că e mult mai mult decât atât, faptul că şeful de azi al SRI e un fost politician gravitând mai ales în jurul unor miliardari controversaţi, cu conexiuni certe cu vechea Securitate. Dar, mai ales, din cei care au construit capitalismul sălbatic şi hrăpăreţ al anilor 90 şi de la care moştenim societatea de azi.

Despre discursul de zilele trecute s-a scris mult şi, din ce am văzut eu, s-a scris cu destulă moderaţie sau, în unele cazuri, cu destulă precauţie. Sau de-a dreptul entuziast. Cum e cazul lui Crin Antonescu, altfel puternic legat de Helvig prin trecutul lor politic comun, care l-a ridicat în slăvi: „o admirabilă combinaţie de analiză lucidă şi de emoţie nedisimulată, un discurs bogat, personal, într-un cuvânt, memorabil”. Alţii s-au legat mai ales de cele câteva vorbe spuse de Helvig despre relaţia SRI-politică-politicieni, subiect fierbinte mai ales în presă şi prin culisele politicii. Ce s-a comentat a fost remarca lui Helvig cum că ar trebui să ne decidem ce vrem de fapt, nu să cerem SRI să stingă „incendiile provocate de alţii” şi apoi să-l criticăm că o face. Ce să zic? Omul a încercat să sugereze, uşor arogant după părerea mea, că în timp ce SRI se chinuie să repare ce strică alţii, adică, vezi Doamne, ei se sacrifică cumva, alţii doar stau drept cârcotaşi pe margine şi nici nu ştiu ce vor.

Dar să trecem peste, pentru că până la urmă omul e şeful SRI şi e de aşteptat să tragă spuza pe turta instituţiei pe care o conduce.

Pe mine însă nu astea m-au interesat prea mult în discursul lui Helvig, lucruri care par mai degrabă focuri de paie. Pentru că orice ai spune despre relaţia politicieni-servicii, de bine sau de rău, rămâi în zona purei speculaţii. Relaţia dintre cele două părţi e opacă, controlul parlamentar asupra activităţii SRI e aproape zero. Iar această realitate face orice spune azi directorul SRI lipsit de orice valoare. Vorbe şi atât.

Cum spuneam, pe mine m-a interesat ce spune direct sau indirect despre valorile în care crede şi cum se poziţionează faţă de ceea ce se întâmplă azi în ţară şi în lume. Şi aici, aproape că m-a pierdut, pentru că deşi a acordat cam cel mai mult timp acestor teme, n-a spus mai nimic, iar acolo unde a spus ceva cu oarecare sens, pe mine personal m-a dezamăgit.

Dar să încep cu partea, să-i zicem decentă: discursul lui Helvig a fost discursul unui om angajat clar de partea democraţiei şi a valorilor libertăţii. Aşa cum le înţelege el. Omul e crescut şi maturizat în anii 90, vine din generaţia celor care au învăţat democraţia şi libertatea pe calea cea grea, când ţara însăşi abia o învăţa la rândul ei. Fac cumva parte din gena generaţiei sale. Dar, şi aici încetează aprecierea mea pentru discursul lui, Eduard Helvig a rămas cam la acel nivel, care-mi pare mai degrabă rudimentar. Vorbeşte de polarizarea de azi a societăţii, de tentaţia populismelor şi extremismelor, dar când ajunge la soluţii, sau la antidot, cum îi zice el, bate apa în piuă, adică nu spune nimic. Citez: „ANTIDOTUL e concentrarea pe muncă, pe construcţie, pe rezultate şi mai ales pe recursul permanent la valori. Astfel echilibrul devine antidotul extremismelor”. Bravo, adică să fie bine ca să nu fie rău. Şi Hagi ar fi spus ceva mai cu sens pe tema asta decât că echilibrul e antidotul dezechilibrului, cum spune de fapt Helvig.

Apoi intră în miezul valorilor care se bat azi cap în cap în lumea din care facem parte: naţionalism versus democraţie. Nu zic, omul se plasează corect sau încearcă s-o facă de partea celor care susţin societatea deschisă, liberă, tolerantă, cu respect pentru reguli şi lege. Dar modul în care încearcă să ne explice că cele două nu se contrazic, dimpotrivă, e un imens blabla. Citez din nou: „Identitatea noastră naţională e un motiv de mândrie la fel ca apartenenţa la o societate deschisă, tolerantă şi preocupată de drepturile globale (!). Ambele sunt cele care care ne diferenţiază de societăţile în care nu sunt posibile alegeri libere, egalitatea în faţa legii, libertăţi economice, libertatea de mişcare...” Sigur, dacă eşti genul care te laşi vrăjit de o înşiruire de vorbe pompoase, ţi se va părea că omul le zice bine. Dar dacă le cojeşti un pic îţi dai seama că cele două fraze citate nu spun de fapt nimic. Bullshit-uri de seminar pentru politicieni plictisiţi.

De altfel, luat la bani mărunţi, dacă sufli sclipiciul de pe el, îţi dai seama că discursul directorului SRI e un mare fâs. Nu ne spune altceva decât că el e totuşi un tip ok şi că ar trebui să-l credem pe cuvânt. Dar o face cu pretenţia că e şi profund, că e capabil să atace marile teme ale istoriei şi viitorului, că e mai mult decât un directoraş al unui serviciu de informaţii dintr-o ţară care a intrat de multişor pe un făgaş occidental, euro şi mai ales american, serviciu care n-are altă datorie decât să respecte ce-i zic alţii că e bine. 

articolul original.
Ieri — 6 October 2022Ziarul de Iasi

Un ieşean după meciul dintre Silkeborg şi echipa lui Becali: Îmi e ruşine

6 October 2022 at 08:04
image

Portarul Ştefan Târnovanu, crescut la Iaşi, a declarat, joi seară, după meciul pierdut de FCSB cu 0-5 în faţa echipei Silkeborg, că îi este ruşine.

“Nu prea ar mai fi nimic de spus, îmi pare rău pentru cum s-a desfăşurat meciul, mie unul îmi e ruşine, nu credeam că echipa noastră poate trăi aşa ceva vreodată, dar am început meciul foarte rău, am luat două în primele şapte minute. În prima repriză, din trei şuturi au avut trei goluri, aşa s-a decis soarta meciului. Când iei 5 goluri din 6-7 şuturi rămâne un moment trist, dezamăgitor, mergem înainte, sperăm ca în campionat să facem o treabă mai bună şi să câştigăm. Mă motivez pentru meciul din campionat ca şi până acum, fiecare meci îl tratez cu seriozitate, mă antrenez şi dau tot ce am mai bun. O să vedem dacă mai pot dormi, sunt dezamăgit, frustrat, supărat. Nu mai e nimic de zis. Trebuie să câştigăm şi în campionat, să legăm mai multe victorii la rând şi să ne ridicăm din acel loc. Îmi pare rău şi pentru suporteri, care au venit până aici şi cei de acasă, e dezamăgitor”, a spus Ştefan Târnovanu, potrivit sport.ro.

articolul original.

Bode, întrebat despre prezidenţiabilul PNL: Astăzi, preşedintele partidului este cel mai calificat membru PNL să candideze

6 October 2022 at 07:44
image

Secretarul general al PNL, Lucian Bode, a afirmat, joi seară, că în acest moment cel mai calificat membru PNL să candideze la alegerile prezidenţiale este preşedintele partidului. Bode afirmă că, în cei doi ani care mai sunt până la scrutin, guvernarea liberală poate produce un candidat de dreapta care să câştige alegerile prezidenţiale în 2024.

Lucian Bode a fost întrebat, joi seară, la Digi 24, despre prezidenţiabilul PNL şi a afirmat: ”Totuşi, vorbim de 2 ani până la alegerile prezidenţiale. Astăzi, preşedintele partidului şi primul ministru este cel mai calificat membru PNL să candideze pentru această funcţie”. 

Secretarul general al liberalilor a adăugat că, în cei doi ani care mai sunt până la alegeri, liberalii pot ”produce un candidat de dreapta care să câştige alegerile prezidenţiale în 2024”.

”Dar, în cei 2 ani pe care-i mai avem în faţă, plus ceea ce am realizat în guvernarea grea – unde nu am ratat nicio criză, de la pandemie, la război, la criza economică - guvernarea liberală poate produce un candidat de dreapta care să câştige alegerile prezidenţiale în 2024”, a adăugat Bode. 

articolul original.

Suceava: O persoană a murit şi una a fost rănită în urma unui accident rutier la Gura Humorului

6 October 2022 at 07:24
image

Un bărbat a murit şi o femeie a fost rănită în urma unui accident rutier produs, joi seară, pe raza localităţii Gura Humorului, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, cele două victime se aflau într-un autoturism care a ieşit în afara părţii carosabile.

Una dintre victime a rămas încarcerată, decedând la scurt timp după ce a fost scoasă din maşină.

"Persoana încarcerată a fost extrasă, este inconştientă şi s-au început manevre de resuscitare. Cea de-a doua victimă este conştientă şi cooperantă. Din nefericire, s-a declarat decesul pentru victima resuscitată, un bărbat în vârstă de 44 de ani. Cea de-a doua victimă, o femeie, este stabilă şi a refuzat transportul la spital", au precizat oficialii ISU. AGERPRES

articolul original.

Poliţiştii din Sibiu cer sprijinul populaţiei pentru identificarea unui biciclist care a lovit un copil de 4 ani

6 October 2022 at 07:08
image

Poliţiştii din Sibiu cer sprijinul populaţiei pentru identificarea unui biciclist care a lovit un copil de 4 ani, în zona centrală a oraşului. Copilul a rămas internat în spital.

”Poliţiştii Biroului Rutier Sibiu solicită sprijinul cetăţenilor în vederea identificării unui biciclist care, azi, 6 octombrie, în jurul orei 18,28, în timp ce conducea bicicleta în zona pietonală din Piaţa Mare, municipiul Sibiu, a lovit un minor în vârstă de 4 ani”, a transmis, joi seară, IPJ Sibiu. 

Sursa citată a precizat că minorul a fost transportat la spital, unde a rămas internat în vederea acordării de îngrijiri medicale suplimentare.

”Identificarea biciclistului în cauză este un factor important în stabilirea circumstanţelor exacte în care s-a produs evenimentul”, a mai transmis Poliţia. 

Instituţia a precizat că este vorba despre un tânăr în jur de 30 de ani, îmbrăcat în pantaloni sport şi geacă de culoare închisă. Pe cap purta o şapcă de culoare negru. Bicicleta este una de teren, roşie cu furcă neagră.

Orice informaţie este binevenită şi utilă poliţiştilor şi poate fi transmisă telefonic, apelând Poliţia Municipiului Sibiu, telefon 0269.208.211.

articolul original.

O nouă umilinţă suferită de echipa lui Becali în Europa: Silkeborg, doar 5-0 cu FCSB

6 October 2022 at 06:52
image

Echipa FCSB a fost învinsă, joi seară, în deplasare, cu scorul de 5-0, de formaţia daneză Silkeborg, într-un meci contând pentru grupa B din Conference League.

FCSB a prezentat o echipă cu multe rezerve, iar danezii s-au impus controlând meciul de la un cap la altul. Klynge a deschis scorul în minutul 3, apoi Kusk a înscris pentru 2-0 în minutul 8.

În minutul 24 lui Klynge i s-a anulat un gol pe motiv de ofsaid, dar în minutul 35 Silkeborg a primit un penalti, pentru joc periculos al lui Miculescu, şi Helenius a transformat lovitura de pedeapsă. Thordarson a majorat diferenţa la 4-0 în minutul 58, pentru ca Adamsen să închidă tabela în minutul 71.

După trei etape din grupa B, FCSB se află pe ultimul loc al grupei, cu 1 punct.

SILKEBORG: Larsen – Sonne (Oestrom 67), Salquist, Felix, Engel – Thordarson (Gojani 76), Brink, Klynge – Jorgensen (Dahl 82), Helenius (Adamsen 67), Kusk (Tengstedt 67). ANTRENOR: Kent Nielsen

FCSB: Târnovanu - Boboc, Haruţ, Dawa, Pantea – Dulca (Radaslavescu 46), Oaidă (Bouhenna 87) - Miculescu, Dumiter (Musi 46), Oct. Popescu – B. Rusu (I. Stoica 46). ANTRENOR: Nicolae Dică

Cartonaşe galbene: / Dulca 15, Miculescu 35, Octavian Popescu 64

Arbitri: Mikola Balakin – Viktor Nizhnik, Oleksandr Korniko – Iaroslav Kozik (Ucraina).

articolul original.

Starea de urgenţă în Republica Moldova a fost extinsă cu încă 60 de zile

6 October 2022 at 05:49
image

Starea de urgenţă instituită în Republica Moldova pe 24 februarie, în urma invaziei ruse în Ucraina, a fost prelungită joi cu încă 60 de zile, relatează presa locală.

Aceasta este a treia prelungire a stării de urgenţă de când a început conflictul în Ucraina, şi a fost aprobată cu votul majorităţii deputaţilor.

Titulara Ministerului de Interne, Ana Revenco, ''a menţionat că necesitatea de prelungire a stării de urgenţă este determinată de riscurile şi ameninţările persistente ce vizează securitatea naţională, precum şi aprovizionarea Republicii Moldova cu resurse energetice pentru perioada rece a anului'', relatează unimedia.info.

La rândul ei, şefa guvernului, Natalia Gavriliţa, a motivat că, timp de aproape un an, guvernul său a fost nevoit să acţioneze într-un context fără precedent, în care a trebuit ''să acţioneze precum pompierii chemaţi să stingă incendii, uneori şi câte patru incendii pe zi''.

Ea a profitat de ocazie pentru a critica societatea rusă Gazprom, pe care a acuzat-o că nu-şi respectă obligaţiile contractuale, în urma reducerii cu 30% a volumelor de gaze livrate Republicii Moldova, reducere pusă de Gazprom se seama restricţiilor ce i-au fost impuse de operatorul ucrainean al gazoductelor ce transportă gazele.

Gazprom a ameninţat marţi Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze şi inclusiv cu posibila reziliere a contractului dacă plăţile restante nu vor fi efectuate până pe 20 octombrie.

Gavriliţa a invocat acest argument al aprovizionării cu gaze în justificarea pe care a dat-o prelungirii stării de urgenţă.AGERPRES

articolul original.

Gorghiu: Niciun om acuzat de viol şi act sexual cu un minor nu poate să stea în Parlament

6 October 2022 at 05:30
image

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a afirmat, joi, la Călăraşi, că niciun om acuzat de viol şi act sexual cu un minor nu poate să stea în Parlament. 

Ea a cerut ajutorul femeilor liberale pentru petiţia în vederea demisiei din Parlament a deputatului Aurel Bălăşoiu. Majoritatea participantelor la Conferinţa de alegeri din cadrul Organizaţiei Femeilor Liberale Călăraşi au semnat petiţia iniţiată de preşedintele Senatului.

”Niciun om acuzat de viol şi act sexual cu un minor nu poate să stea în Parlament”, a afirmat, joi, Alina Gorghiu, la Călăraşi, unde a participat la Conferinţa de alegeri din cadrul Organizaţiei Femeilor Liberale. 

Gorghiu a cerut ajutorul participantelor pentru a semna petiţia. 

Majoritatea celor peste 500 de participante s-au alăturat demersului. 

Alina Gorghiu a iniţiat o petiţie prin care solicită demisia din Parlament a deputatului Aurel Bălăşoiu, în cazul căruia Parchetul ICCJ s-a sesizat din oficiu pentru act sexual cu un minor şi face cercetări, în alt dosar, pentru viol, deschis în urma unei sesizări. 

”A fi parlamentar presupune în primul rând să reprezinţi un model pentru cetăţeni. Nu este cazul deputatului Bălăşoiu”, a arătat Gorghiu.

articolul original.

Joe Biden nu exclude o întâlnire cu Vladimir Putin la summitul G20 din Bali, în luna noiembrie

6 October 2022 at 05:14
image

Preşedintele american Joe Biden a declarat că nu exclude o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin în timpul summitului G20 din luna noiembrie, în Asia, relatează The Guardian.

”Rămâne de văzut”, a declarat liderul american reporterilor când a fost întrebat dacă ar folosi reuniunea G20 din Bali, Indonezia, ca o oportunitate de a discuta direct cu Putin.

Cu toate acestea, planurile de călătorie pentru ambii lideri rămân neconfirmate, iar Casa Albă a anunţat că, dacă Putin va participa la summitul G20, atunci ar trebui să participe şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă Ucraina nu este membră a grupului.

La momentul actual, nu există un anunţ oficial cu privire la participarea lui Putin la summit.

articolul original.

Lionel Messi: Qatar 2022 va fi ultimul meu Mondial, ultima şansă să câştig trofeul cu Argentina

6 October 2022 at 04:58
image

Internaţionalul argentinian Lionel Messi a confirmat joi că Mondialul din Qatar va fi ultimul pentru el şi ultima şansă de a cuceri trofeul alături de naţionala Argentinei.

Lionel Messi a confirmat într-un interviu acordat unui canal TV sud-american, Star+, faptul că 2022 va fi ultima Cupă Mondială la care va participa ca jucător: ”Va fi aceasta ultima mea Cupă Mondială! Sigur că da. Mă simt bine din punct de vedere fizic. Am avut în început de sezon foarte bun, care anul trecut mi-a lipsit, dar decizia a fost luată şi Qatar 2022 va fi ultima mea Cupă Mondială”, a declarat Messi.

Jucătorul argentinian de la PSG are în acest sezon opt goluri marcate şi opt pase de gol.

Lionel Messi (35 de ani) va disputa, în Qatar, cel de-al cincilea turneu final de Cupă Mondială din carieră, după cele din 2006, 2010, 2014 şi 2018.

articolul original.

O polițistă din Cernăuți a fost împușcată în cap, în fața unei școli, în timp ce aresta un pedofil

6 October 2022 at 04:42
image

O polițistă de patrulare, în vârstă de 22 de ani, a fost împușcată în cap, iar partenerul său a fost rănit, în timpul unei operațiuni de reținere a unui podefil

Luni, 3 octombrie, după un apel de urgență, Taisia Tatarin și colegul ei, Alexandru Huțul, au fost trimiși la o școală din Cernăuți, acolo unde un bărbat molesta copiii și se dezbracă în fața lor.

Ajunși la fața locului, cei doi polițiști au fost întâmpinați cu focuri de armă de suspect, iar polițista a murit împușcată în cap. La rândul lui, colegul acesteia a fost rănit.

Pedofilul, care a tras cinci focuri asupra celor doi polițiști, a fugit. În cele din urmă, după mai puțin de o oră, individul a fost împușcat de forțele speciale ucrainene. Din cauza rănilor suferite, el a murit.

Bărbatul avea 53 de ani și era originar din Crimeea, dar locuia în regiunea Jitomir, potrivit poliției ucrainene.

articolul original.

Marcel Ciolacu susţine că ar fi remaniere în mai multe domenii de mult timp

6 October 2022 at 01:00
image

„Premierul este cel care face evaluarea miniştrilor. Şi vreau să respect acest lucru. Spunea premierul la Guvern se fac remanieri - corect. Şi la Parlament se investesc sau se dau jos guverne", a declarat, joi, la DCNews, Marcel Ciolacu.

„Evaluarea o face premierul. Discuţiile pe care le am şi în interiorul coaliţiei şi cu colegii mei... sunt nişte discuţii... Eu aş fi făcut remaniere în mai multe domenii de mult timp. Dar nu sunt premier şi nu fac eu remanierea”, a spus Ciolacu.

Ciolacu: Liberalizarea a generat un jaf uriaş. Dacă am merge pe sloganuri de genul „trebuie să lasăm piaţa liberă să regleze singură lucrurile”, vom privi la o adevărată junglă

Marcel Ciolacu a declarat joi, la evenimentul de lansare a versiunii în limba română a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”, că, prin faptul că PSD se află în această coaliţie, schemele de sprijin pentru economie, populaţie şi companii reprezintă 6% din PIB, de trei ori mai mult decât în guvernările Orban şi Cîţu.

„Am intrat la guvernare într-o situaţie complicată pentru România”, a spus Marcel Ciolacu, adăugând: „Economia era pe marginea prăpastiei, aveam criză energetică, criză sanitară şi mari tensiuni sociale. În această situaţie, am gândit şi vom continua să gândim o abordare echilibrată pe motoarele mari de creştere economică, numite Investiţii şi Consum.”

„Suntem încă într-o situaţie dificilă din punct de vedere economic si social. Cu atât mai mult în asemenea momente, statul trebuie să fie alături de investitorul privat. Dacă am merge pe sloganuri de genul trebuie să lasăm piaţa liberă să regleze singură lucrurile, mi-e teamă că vom privi la o adevărată junglă în care cei mari şi puternici vor supravieţui, iar mulţi dintre cei mai mici vor dispărea. Ar însemna să ne uităm la sute de mii de companii mici şi mijlocii care ar investi mai puţin, deoarece există incertitudine, scade cererea, cresc costurile... Nu putem face asta”, a spus Ciolacu. 

Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, „e suficient să ne uităm la ce s-a întămplat cu marea piaţă liberă din energie, liberalizarea a generat un jaf uriaş, cu costuri uriaşe pentru toţi!”.

„Cu PSD în această coaliţie, schemele de sprijin pentru economie - populaţie şi companii – reprezintă 6% din PIB, de trei ori mai mult decât în guvernările Orban şi Cîţu”, a mai zis Marcel Ciolacu.

SURSA: dcnews.ro

articolul original.

Şmecheria sabotării Nord Stream. O linie a gazoductului nu a fost afectată de recentele scurgeri

6 October 2022 at 00:48
image

Moscova, sabotaj parţial al Nord Stream. Rusia s-a declarat miercuri dispusă să livreze gaz Europei printr-o linie a gazoductului Nord Stream 2 care nu a fost afectată de recentele scurgeri de gaze generate de ceea ce pare a fi un sabotaj asupra acestei conducte şi asupra Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania, dar guvernul german a respins această ofertă a Moscovei, relatează agenţiile AFP şi EFE. 

„Dacă deciziile juridice necesare sunt luate de europeni cu privire la certificarea sa şi eliminarea restricţiilor, cred că Rusia ar putea, într-un interval scurt de timp, să furnizeze gaz prin această conductă”, a declarat la Viena vicepremierrul rus, Aleksander Novak, după reuniunea ţărilor OPEC, potrivit TASS.

Mai devreme însă, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că refuză o astfel de propunere, despre care a mai afirmat că a fost formulată de Moscova de mai multe ori. „Rusia nu doreşte să furnizeze (gaz) şi caută scuze politice; constatăm astfel că ea nu este un furnizor de încredere, indiferent despre ce conducte ar fi vorba”, a motivat purtătorul de cuvânt al guvernului german.

Cititi mai multe pe defapt.ro

articolul original.

Iohannis susţine că avem ceva şanse să intrăm în Schegen, dar nu şi o garanţie

6 October 2022 at 00:37
image

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, întrebat joi dacă România ar putea intra în Spaţiul Schengen până la finalul acestui an, că există această posibilitate, însă nu există o garanţie că acest lucru se va întâmpla. Şeful statului a adăugat că sunt şanse ca ţara noastră să adere la Schengen, în contextul în care e nevoie de unitate în Europa, având în vedere agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

„Există această posibilitate, dar garanţia, trebuie să o spun clar, nu există încă. Ne implicăm cu toţii pentru a reuşi acest lucru, eu, Guvern, europarlamentarii. MAI lucrează foarte intens la aceste chestiuni. Sunt şanse, sunt şanse, fiindcă nevoia de unitate în Europa a devenit şi mai clară cu ocazia războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei şi această unitate se poate consolida, dacă România, Bulgaria şi Croaţia vor deveni parte din Spaţiul Schengen după atâţia ani de aşteptate, cred că toţi liderii şi-au dat seama că acest pas nu poate decât să îmbunătăţească unitatea Uniunii şi soliditatea noastră în abordare”, a declarat Klaus Iohannis, chestionat joi la Praga, ce şanse are România să fie primită în Schengen până la finalul acestui an.

Întrebat despre opoziţia Olandei privind intrarea României în Schengen, şeful statului a replicat: „Suntem în faza în care se pregăteşte o vizită a experţilor în România care vor să vadă dacă, după 11 ani, ce s-a realizat atunci s-a consolidat, dacă suntem în continuare pe poziţia solidă pe care noi ştim că o avem”.

„După aceea vor fi discuţiile politice şi disucţia finală în JAI, acolo se ia de fapt decizia. Nu toate punctele sunt încă lămurite, dar cred că de data aceasta avem şanse mai bune decât în altă conjunctură”, a completat Iohannis. 

Referitor la declaraţiile europarlamentarului PNL Rareş Bogan, potrivit cărora România ar putea exportul de cereale din Ucraina, dacă ţara noastră nu va fi primită în Schengen, preşedintele Iohannis a precizat: „Cred că l-a luat puţin valul. Nu se pune problema se aşa ceva. Aşa o variantă nu există. Noi, dimpotrivă, facem tot ce putem ca să înlesnim exportul de cereale din Ucraina, pentru a preveni o criză alimentară globală. Deci aşa ceva iese din orice discuţie”. 

articolul original.

Annie Ernaux, scriitoare franceză, a primit Premiului Nobel pentru Literatură pe 2022

6 October 2022 at 00:22
image

Scriitoarea franceză Annie Ernaux este laureata Premiului pentru Literatură pe 2022 „pentru curajul şi acuitatea clinică cu care descoperă rădăcinile, înstrăinările şi constrângerile colective ale memoriei personale”, a anunţat, joi, Academia Suedeză.

În opera sa, Annie Ernaux examinează în mod constant şi din unghiuri diferite o viaţă marcată de disparităţi puternice în ceea ce priveşte genul, limba şi clasa. A scris mai mult treizeci de opere literare.

Annie Ernaux s-a născut în 1940 şi a crescut în micul oraş Yvetot din Normandia, unde părinţii ei aveau un magazin alimentar şi o cafenea. Drumul ei ca scriitoare a fost lung şi anevoios.

În ciuda stilului ei clasic, distinctiv, Ernaux declară că este un „etnolog al ei însăşi”, mai degrabă decât o scriitoare de ficţiune. Ea se referă adesea la „À la recherche du temps perdu” a lui Marcel Proust, dar la fel de iluminator este faptul că a fost profund impresionată de un sociolog precum Pierre Bourdieu. Ambiţia de a rupe vălul ficţiunii a determinat-o pe Ernaux la o reconstrucţie metodică a trecutului, dar şi la o încercare de a scrie o proză „brută” sub forma unui jurnal, înregistrând evenimente pur exterioare. Se vede acest lucru în cărţi precum „Journal du dehors” (1993; „Exteriors”, 1996) sau „La vie extérieure 1993-1999” (2000; „Things Seen”, 2010).

Debutul lui Annie Ernaux a fost cu „Les armoires vides” (1974; „Cleaned Out”, 1990) şi deja în această lucrare şi-a început investigaţia despre mediul ei din Normandia, însă cea de-a patra carte, „La place” (1983; „A Man's Place”, 1992) a fost cea care a lansat-o în literatură. 

Câţiva ani mai târziu, a oferit un portret şi mai scurt, de data aceasta al mamei ei, numit simplu „Une femme” (1987; „Povestea unei femei”, 1990).

Ilustrativă pentru agonia care însoţeşte reconstrucţia trecutului de către Annie Ernaux este „La honte” (1996; „Ruşinea”, 1998).

O capodoperă din creaţia ei este naraţiunea despre avortul ilegal al unei tinere de 23 de ani, „L’événement” (2000; „Happening”, 2001). Este o naraţiune la persoana întâi, iar distanţa faţă de sinele istoric nu este subliniată ca în multe alte lucrări. Cartea a fost adaptată pentru ecran de Audrey Diwan, cu actriţa de origine română Anamaria Vortolomei în rol principal, filmul câştigând premiul Palme d'Or la Cannes în 2021. 

În „L’occupation” (2002; „The Possession”, 2008) Ernaux disecă mitologia socială a iubirii romantice. Scrierea lui Annie Ernaux este în întregime subordonată procesului timpului. Nicăieri altundeva, puterea convenţiilor sociale asupra vieţilor noastre nu joacă un rol atât de important ca în „Les années” (2008; „The Years”, 2017).

Annie Ernaux revine mereu la obstacolele viziunii clare. În perspectiva ei socială, mecanismele ruşinii au o forţă aparte, iar în „Mémoire de fille” (2016; „A Girl’s Story”, 2019), le recuperează dintr-un alt unghi. În această carte, ea se confruntă ca o femeie tânără la sfârşitul anilor 1950, când îşi pierde virginitatea într-o colonie de vară din Orne, Normandia. Reacţiile la comportamentul ei, la care ea însăşi contribuie să le facă cunoscute, au ca efect expulzarea din comunitate.

„Annie Ernaux crede în mod evident în forţa eliberatoare a scrisului. Munca ei este fără compromisuri şi scrisă într-un limbaj simplu, curat. Şi când dezvăluie cu mult curaj şi acuitate clinică agonia experienţei de clasă, descriind ruşinea, umilinţa, gelozia sau incapacitatea de a vedea cine eşti cu adevărat, realizează ceva admirabil şi durabil”, potrivit lui Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel. 

Anul trecut, romancierul Abdulrazak Gurnah, originar din Zanzibar, a fost laureatul prestigiosului premiu.  Între anii 1901 şi 2021 au fost acordate 114 premii Nobel pentru Literatură. Numărul laureaţilor de până acum este de 118.

Cel mai tânăr laureat a fost Rudyard Kipling, care a primit distincţia în 1907, la vârsta de 41 de ani, iar cel mai în vârstă, Doris Lessing, care a primit-o în 2007, la vârsta de 88 de ani. Niciun scriitor nu a primit premiul Nobel pentru Literatură de două ori. Patru premii pentru Literatură au fost împărţite până acum între două persoane. 

16 femei au fost laureate cu premiul Nobel pentru Literatură până în prezent. Sezonul Nobel 2021 va continua vineri, cu premiul pentru Pace. Laureatul premiului Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice, acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunţat pe 10 octombrie.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de euro). Suma este împărţită, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu. Toate anunţurile sunt transmise prin streaming, pe site-ul Nobelprize.org.

articolul original.
❌