ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 December 2022BZI

Sociologul Mirel Palada: „Adevărata criză va fi economică și va dura mult dincolo de iarna asta”

1 December 2022 at 06:00
image

Toată lumea se gîndește zilele astea la prețurile energiei. Ideea dominantă este că principalul efect detrimental va fi la nivelul populației, la felul în care costul electricității și gazelor vor împovăra cheltuielile gospodăriilor în iarna care vine.

Foarte adevărat, evident. O să ne cam ardă la buzunar. Dar nu de acolo vine principala primejdie. Criza care urmează, comparabilă cu criza energetică din anii ’70, va fi lungă și își va face efectele îndeosebi pe partea economică, la nivel de firme.

România, cel puțin, e de departe cea mai puțin afectată țară din punct de vedere a creșterii prețurilor la energie în domeniul rezidențial. O să suferim, cum să nu. Dar simplul fapt că jumătate din gospodăriile României se încălzesc pe lemne va reprezenta o pavăză suficient de eficientă împotriva creșterii prețurilor la încălzire. Iată cum medievalitatea poporului român prezintă și părți bune, nu?

În schimb, recesiunea urîtă care deja își arată colții își va face efectul mult dincolo de iarna viitoare. Cel puțin doi-trei ani de zile vom sta sub efectul zăticnirii economice generată de reașezările de preț și mai ales de fluxuri de distribuție la energie.

Reverberațiile geopolitice ale acestei crize vor afecta toate societățile occidentale mult timp de aici încolo. Nu degeaba fac comparație cu criza petrolului din anii ’70, care a durat cel puțin șapte ani pînă cînd țările occidentale au reușit să-i neutralizeze efectele.

Germania e principalul motor economic al Uniunii Europene. De cînd am intrat în UE, am devenit din ce în ce mai dependenți de acest motor. Cînd Germania strănută, toată Europa răcește. Problema e că acum nu va strănuta, va face ditamai pneumonia. Deja sînt semne că industria germană horcăie.

Vremea energiei ieftine, obținută pe bază de înțelegeri geostrategice cu rușii, care să-i ofere o competitivitate necruțătoare în fața celorlalți, a trecut. A înțărcat bălaia. Hai cu solidaritatea, coană Merkel. Vă mai aduceți aminte cum erați voi, nemții, ai naibii de solidari cu noi, cînd luați doar voi gaz ieftin de la ruși și vă făleați cu ditamai priceperea de competitivitate și admonestați primitivii est-europeni că nu muncesc suficient de mult?

Uite așa ar trebui să fie și restul Europei cu voi acuma. Și grecii. Și românii. Și polonezii. Să vă batem obrazul că nu știți economie și că trebuie să faceți sacrificii. Hai, nu vă vindeți niște insule, ca să nu mai aveți deficit? Hai, nu strîngeți cureaua, că nu mai aveți economia suficient de performantă? Iaca să vezi acuma competitivitate nemțească, dacă s-a încheiat luna de miere cu Rusia.

Problema e că acest Schadenfreude, un sentiment cît se poate de nemțesc și de necesar, nu ne va ajuta la mare lucru. Dacă suferă Germania, vom suferi și noi. Căci ne-am dat legați de mîini și de picioare cînd am intrat în UE și sîntem dependenți economic de ea. În primul și în primul rînd economic.

Acum șomajul în România e la un nivel rezidual, în jur de 2,5%. Să vezi la anul. Să vezi peste doi ani. Să vezi efectul cumulat al creșterii șomajului intern, generat de închiderea de fabrici din România, peste care se va prăvăli și întoarcerea multor români din străinătate. Căci și ei își vor pierde locurile de muncă. Și occidentalilor n-o să le pese nici cît negru sub unghie de ei. Vor fi făcuți pachet de către deontologii capitalismului fără plasă de siguranță, să fie trimiși înapoi pe meleagurile medievale, că nu vor mai avea nevoie de ei.

E simplu. E logica necruțătoare a capitalismului colonialist. Cînd e bine și au nevoie de forță de muncă ieftină, ți-i suflă de sub nas. Cînd e groasă treaba, își trimit înapoi străinii să sufere de șomaj la ei acasă, să nu încarce asistența socială occidentală. Ghinion. Deontologie de cea mai bună calitate. Cum îi zice? Solidaritate. Da, da. Cum să nu.

Mare parte din economie se va bloca. În cel mai bun caz vom stagna. Mai probabil vom da înapoi. Costurile sociale vor crește puternic. De unde bani? Nyet energie ieftină, nyet profit. Rușii își vor redirecționa fluxurile energetice spre Asia. China și India vor beneficia de o competitivitate și mai ridicată în fața țărilor dezvoltate, din bazinul geostrategic NATO.

O să fie urît. Nu încălzirea în zona rezidențială va fi principala problemă. Nu iarna care bate la ușă va fi vîrful de criză. De-abia la anul pe vremea asta o să plîngem cu adevărat în batistă. Și nu va dura doar în 2023. Se va revărsa cu siguranță și în 2024.

Cine va fi la guvernare la anul, în 2023, să primească toate lichidele necesare? Bună întrebare, tovarășu’ sociolog. Ne mai gîndim. Îți răspundem la anu’. Pînă atunci, te rugăm noi, hai să nu mai discutăm pe subiectul ăsta.

Ce-o să avem noi în 2024, cînd va fi în continuare criză economică, iar lumea va fi fiartă de nervi și de draci pe cei de la putere, după doi ani de criză în care nu va funcționa asistența socială și săracii vor fi lăsați să sufere pe persoană fizică?

Și mai bună întrebare, tovarășu’ sociolog. Potolește-te, bre, cu întrebări de-astea incomode. Da, dom’le, știm că o să fie alegeri în 2024. Și de-alea, și de-alelalte. Știm foarte bine. Dar potolește-te cu prostiile astea. Stai dracu’ jos în banca ta și taci din gură, că nu ne place cum gîndești. O s-o rezolvăm. O să dăm bani la presă și o să fie bine.

Evident că o să fie bine. Nici nu mă gîndeam altminteri. Hai, că o să fie bine. Hai, că o să ne placă. Mamă, ce-o să ne mai placă…

Ghinion.

articolul original.

Jurnalistul Ion Cristoiu: „Poleiala unui regim de suprafață”

1 December 2022 at 05:45
image

Cum scriau despre Eminescu dușmanii lui din presă. Ori de cîte ori văd pe vreun tînăr coleg de breaslă revoltat pe nimicnicia ziariștilor de azi, care-și permite să terfelească orice și pe oricine, le dau drept exemplu pe un anume Nicolae Xenopol, gazetar la Românul, despre care George Călinescu scrie în Viața lui Mihai Eminescu că-l ataca astfel pe Mihai Eminescu:

„Nicolae Xenopol, poreclit de Eminescu Xenopulos şi criticul literar al Românului, făcînd şi el pe poet bulgar, îl înfăţişează cu cea mai murdară ură: «Acest individ poartă pantaloni vineţi, un ghieroc negru de împrumut şi o pălărie mare neagră, întocmai ca aceea a nemţilor cari umblă cu flaşnete în spate; e pururea plin de noroi, şi faţa şi mîinile sale poartă nenumărate urme de negreală violetă. Cizmele le înlocuieşte adeseori prin papuci, şi în acest hal i se întîmplă uneori să intre la Hugues, spre a căuta vreun stăpîn din ai săi, care nu ştie sărmanul unde să se ascundă mai curînd, spre a nu fi văzut de fostul grădinar. Dăm aici signalmentul exact al acestui bizar personagiu, căci pe la ora mesei de-l întîlnim pe stradă e bine să te fereşti de dînsul.» După alte cîteva spirite neroade, autorul acestor rînduri încheia, punînd la îndoială sănătatea mintală a poetului: «…Aveam pînă acum pe omul care se crede cocoş, pe acel care-şi închipuie că-i umbrelă şi stă toată ziua într-un ungher pentru a se usca… dar pe omul care se crede român şi vorbeşte de sîngele strămoşilor, fiindcă şi-a schimbat terminaţia numelui din ovici în escu, aceasta nu s-a mai văzut. Desigur că doctorul Maudsley, în vreo nouă ediţie a cărţii sale Pathology of Mind, va trage toate foloasele din exemplul ce-i aducem aici. Ne e teamă însă că Maudsley va rîndui dlui Eminovici o cură îndelungată în vreun stabiliment, bunăoară la Mărcuţa…»”

Să ne plasăm în contextul vremii respective. Mihai Eminescu îi ataca în Timpul pe Liberali. Aceștia îi răspundeau prin păduchi precum Nicolae Xenopol. Azi, ni se pare o enormitate ce putea scrie un neica-nimeni despre poetul nostru național. La vremea respectivă nu se judeca însă astfel. Nicolae Xenopol își avea și el cititorii săi, fani, le-am spune azi, și dacă ar fi fost facebook, am fi putut vorbi de urmăritori cu duiumul. Aceștia îl urau pe Mihai Eminescu și, firește, jubilau cînd citeau mizeriile lui Nicolae Xenopol. Păi, Eminescu e un mare poet, ar putea observa mustrător un cititor neutru. Fugi de aici, ar fi răspuns facebukiștii de la vremea respectivă, ce mare poet, nu e nici măcar poet pur și simplu. George Călinescu notează că pe Mihai Eminescu nu-l impresionau aceste atacuri:

„Aceste atacuri, oricît de execrabile, nu înnegurau spiritul poetului şi, dacă le răspundea uneori, o făcea numai pentru că găsea prilej bun de a ilustra teoria păturii superpuse.”

Deși în general priceput la psihologie, George Călinescu o dă aici în bară. Eminescu era și el om. Ca orice om trăia intens situațiile locului și timpului în care se afla. Sînt sigur că-l afectau astfel de atacuri. A crede că el se considera geniu și prin urmare trata cu nepăsare înjurăturile din presă înseamnă a nu pricepe că înainte de a fi geniu, un poet e și el om. Dacă-l înșeală nevasta nu zîmbește disprețuitor, zicînd că posteritatea va consemna asta în favoarea sa, ci se amărăște, se revoltă, suferă. Ca orice bărbat înșelat de femeia iubită. Dacă n-ar fi așa, n-am avea mari poeți. Pentru că marii poeți, din asta își extrag seva creației: Din suferințele omenești, trăite la un grad infinit mai mare decî îl trăiesc oamenii simpli.

*

Un Conducător de Mucava. Un eseu tipărit de mine într-unul din volumele seriei Istoria ca telenovelă se intitula: O alcătuire de mucava – Frontul Renaşterii Naţionale.
Frontul Renaşterii Naţionale e partidul născocit de Carol al II-lea la finele lui 1938 sub influenţa ambiţiosului Armand Călinescu pentru a asigura Regelui un spaţiu apărător de posibilele bombăneli populare.

Demonstram, în eseul cu pricina, plecînd de la structura, activitatea şi comiţiile şi comitetele FRN, că formaţiunea era artificială, văduvită de necesara rădăcină în credinţe şi convingeri.
Pe măsură ce înaintez în cercetarea noului regim, cum îi spune Armand Călinescu Dictaturii Regale, mă conving că nu numai FNR, dar şi toate instituţiile, ctitoriile, ca să mă exprim în limbajul lăudătorilor lui Carol al II-lea din cei doi ani de după Lovitura de Stat, sînt de mucava.

Cu mici excepţii (Fundaţia Regală pentru Cultură şi Artă, Echipele studenţeşti), alcătuirile născocite de Carol al II-lea se definesc prin prăpastia dintre înveliş şi suprafaţă.
La suprafaţă, altfel spus în manifestările publice, Straja Ţării, Parlamentul ales la 1-2 iunie 1938, Serviciul Social, presa Trustului Carol II îţi iau ochii.
În profunzime, sînt simple forme fără fond.

Principala lor utilitate constă în punerea la cale a unor grandioase şi, totodată, grandomane spectacole. Dedicate lui Carol al II-lea. Cele două serbări ale Restauraţiei – din 1938 şi din 1939 (în 1940, date fiind condiţiile extrem de vitrege, manifestările populare n-au mai avut loc) – au fost prilejul unor spectacole la ANEF a aşa-ziselor Săptămîni ale Străjeriei.

Propaganda carlistă le-a înfăţişat şi le-a cîntat drept dovezi nu numai ale dragostei şi recunoştinţei faţă de Rege, dar şi ale forţei organizatorice a Străjii ţării. Avînd drept membri obligatorii elevi, Straja Ţării înlesneşte organizarea unor astfel de manifestări, care dau posibilitatea elevilor să chiulească de la ore. Spectacolele de pe stadion, Ştafeta Graniţelor, săptămîna Străjerilor nu spune însă nimic despre forţa organizaţiei. La fel reţeaua de Cămine Culturale şi Şcoli ţărăneşti de sub conducerea lui Dumitriu Gusti produce mai ales spectacole de cîntece şi dansuri populare.

articolul original.

1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Paradă militară cu peste 1.500 de militari şi 120 de mijloace tehnice. Programul manifestărilor festive la Iași, București, Alba Iulia, Cluj, Timișoara și Constanța

1 December 2022 at 05:26
image

De Ziua Naţională, în Capitală și în marile orașe din țară se organizează parade militare, depuneri de coroane pentru soldații care au murit în lupta pentru unirea provinciilor istorice românești, precum şi alte ceremonii şi manifestări socio-culturale.

În urmă cu 104 ani, în 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Națională, care a votat unirea Transilvaniei cu România și a dus la formarea României Mari.

1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Programul manifestărilor festive din Bucureşti

Începând cu ora 09:00 va avea loc o ceremonie militară și religioasă, se vor depune coroane și jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I.

Parada militară de Ziua Națională a României începe joi, 1 decembrie, la ora 11:00.

În Piața Arcul de Triumf din București se organizează cea mai mare paradă militară din țară, în prezenţa preeşedintelui Klaus Iohannis şi a numeroşi politicieni, reprezentanţi ai societăţii civile şi corpului diplomatic.

La începutul ceremoniei se vor trage 21 de salve de tun, timp în care participanții la paradă vor intona Imnul Național al României.

Mai mult de 1.500 de militari și specialiști din structurile MApN, MAI, SRI, STS și ANP, dar și aproximativ 120 de mijloace tehnice printre care și 40 de aeronave participă pe 1 decembrie la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naționale a României. Evenimentul va avea loc în Piața Arcului de Triumf din Capitală.

În cadrul evenimentului din Capitală vor defila și aproximativ 150 de militari străini din detașamente din Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos, dar și militari care reprezintă țările aliate contribuitoare la structurile NATO din România. Nu vor lipsi nici mijloacele tehnice, 25 la număr, printre ele sunt și aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania și Statele Unite ale Americii.

La ora 12.00 în zona Piața Arcul de Triumf se va organiza expoziția de tehnică militară în Piața Arcul de Triumf

Între orele 19:00-22:00, militarii se vor retrage cu torțe pe următorul traseu: Palatul Cercului Militar Național – Cal. Victoriei, Bd. Regina Elisabeta – Bd. Mihail Kogălniceanu – Spl. Independenței – Bd. Eroilor Sanitari – Str. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu – Sos. Cotroceni – Bd. Iuliu Maniu – Bd.General Paul Teodorescu – Bd.Timișoara – sediul Brigăzii 30 Gardă

Restricții de circulație de Ziua Națională în Capitală și nu numai

Pentru o bună desfășurare a paradei și a ceremoniei de 1 Decembrie, Brigada Rutieră a Capitalei a anunțat restricții de trafic în zona Piața Arcul de Triumf și în zonele adiacente.

Pe 1 decembrie, între orele 4:00 și 18:00, traficul rutier va fi restricționat total pe bd. Regele Mihai I (între Piaţa Presei şi Piaţa Arcul de Triumf), pe sos. Kiseleff (între Piaţa Arcul de Triumf şi Piaţa Victoriei), pe str. Alexandru Constantinescu (între Piaţa Arcul de Triumf şi bd. Mărăşti), pe bd. Mareșal Constantin Prezan, precum şi pe bd. Mareşal Alexandru Averescu (între Piaţa Arcul de Triumf şi bd. Mărăşti).

În cursul zilei vor fi deviate următoarele linii STB:

► Linia 131 va funcţiona pe traseul de bază între Piaţa Romană şi Piaţa Charles de Gaulle, apoi pe un traseu modificat pe ambele sensuri pe Bd. Aviatorilor, Bd. Beijing, Str. Nicolae Caramfil, Bd. Aerogării, Sos. Bucureşti-Ploieşti, terminal „Complex Comercial Băneasa’’;

► Linia 205 va funcţiona pe traseul actual între terminalul „Strǎuleşti” şi Piaţa Presei, apoi pe un traseu modificat pe ambele sensuri pe Bd. Mărăşti, Str. Alexandru Constantinescu, Bd. Ion Mihalache, apoi traseul actual;

► Linia 282 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul „Șoseaua Fundeni” şi intersecţia Str. Radu Beller/ Calea Dorobanţi, apoi pe un traseu modificat pe ambele sensuri pe Calea Dorobanţi, Bd. Iancu de Hunedoara, prin Pasajul Victoria, Sos. Nicolae Titulescu, apoi traseul actual;

► Linia 331 va funcţiona pe traseul de bază între Piaţa Romană şi Piaţa Charles de Gaulle, apoi pe un traseu modificat pe ambele sensuri pe Bd. Aviatorilor, Bd. Beijing, Str. Nicolae Caramfil, Bd. Aerogării, Sos. Bucureşti-Ploieşti, Bd. Poligrafiei, apoi traseul actual;

► Linia 335 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul „Faur” şi Piaţa Charles de Gaulle, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe Bd. Aviatorilor, Bd. Beijing, Str. Nicolae Caramfil, Bd. Aerogării, Sos. Bucureşti-Ploieşti, terminal „Complex Comercial Băneasa’’;

► Linia 361 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul „Complex Comercial Băneasa” şi intersecţia Sos. Bucureşti-Ploieşti/Bd. Aerogării, apoi pe un traseu modificat pe Bd. Aerogării, Str. Nicolae Caramfil, Bd. Beijing, Bd. Aviatorilor, Piaţa Victoriei, Cal. Victoriei, apoi traseul actual pȃnă la Piaţa Unirii, cu întoarcere pe Bd. I.C. Brătianu, Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. Gheorghe Magheru, Bd. Lascǎr Catargiu, Piaţa Victoriei, Bd. Aviatorilor, Bd. Beijing, Str. Nicolae Caramfil, Bd. Aerogării, Sos. Bucureşti-Ploieşti, terminal „Complex Comercial Băneasa’’;

► Linia 783 va funcţiona pe traseul de bază între Piaţa Unirii şi Piaţa Victoriei, apoi pe un traseu modificat pe ambele sensuri pe Bd. Aviatorilor, Bd. Beijing, Str. Nicolae Caramfil, Bd. Aerogării, Sos. Bucureşti-Ploieşti, apoi pe traseul actual.

Programul manifestărilor festive din Alba Iulia

Autoritățile locale și județene au pregătit și în acest an evenimente menite să marcheze sărbătoarea națională în Capitala Marii Uniri, unde sunt așteptați să participe peste 25.000 de oameni.

La parada militară de la Alba Iulia va fi prezent și premierul Nicolae Ciucă.

De la ceremonialuri de depunere de coroane la statuile personalităților istorice și Marșul Unirii, la slujbă de Te Deum, focuri de artificii, pe timp de zi și de seară, până la parada militară, masa populară, concerte de muzică ușoară, spectacol folcoric sau festival de tradiții și obiceiuri, toate acestea vor anima Cetatea Alba Carolina, de 1 Decembrie.

Marșul Unirii, Festivalul de tradiții și obiceiuri, cu produse gastronomice tradiționale, textile și de artizanat (zona Monumentului lui Avram Iancu din Cetatea Alba Iulia) și Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun (reconstituire istorică în Piața Cetății) sunt dimineața, înainte de prânz.

La ora 12.00 are loc un Te Deum la Catedrala Încoronării și focul de artificii de zi, în aceeași locație.

Parada militară se desfăşoară de la ora 14.00, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, cu participarea a peste 800 de militari, cu tehnică terestră și aeriană.

Trupe și tehnică de luptă, printre care și lansatoare HIMARS, vor defila între Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” și Hotel Cetate.
Orașul va fi survolat de avioane F16 Fighting Falcon și elicoptere IAR 330 ŞOCAT.

În cadrul dispozitivului de defilare pe jos va face parte și un detașament de militari francezi din cadrul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă, dislocat la Cincu, județul Brașov.

De la ora 14.30, în zona Monumentului lui Avram Iancu din Cetatea Alba Iulia va avea loc un amplu spectacol de muzică populară.

De la ora 14.45, în Piața Cetății și în curtea Universității din Alba Iulia are loc masa populară cu 7000 de porții de fasole cu cârnați și ciolan.

Seara, de la ora 18.00, va fi pornit iluminatul festiv de sărbători în oraș, în Șanțurile Cetății, zona Latura de Vest.

De la ora 19:00, încep concertele în Piața Cetății. Pe scenă vor urca Irina Rimes x Damian Drăghici x Surorile Osoianu, Zdob și Zdub.

Focurile de artificii vor fi de la ora 22.00 în Piața Cetății din Alba Iulia.

Programul manifestărilor festive din Iaşi

Ceremonia din Piața Unirii va începe la ora 10.00, cu un concert de muzică populară cu artiști ieșeni.

De la ora 11.00 vor avea loc un Te Deum, discursurile oficialităților, depunerea de coroane, parada militară, iar apoi din nou un concert de muzică populară cu artişti din România, dar și din Republica Moldova și Ucraina.

În jurul orei 12.00 va fi masa tradițională, la care vom avea 5.000 de porții.

La ora 17.00 vor începe manifestările pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, cu aprinderea iluminatului pentru Sărbătorile de Iarnă. Cu această ocazie va fi deschis și Târgul de Crăciun de pe pietonal, precum și Orășelul Copiilor.

La ora 17.30 va fi arborat drapelul național pe turnul Palatului Culturii, în prezența militarilor ieșeni cu torțe și a fanfarei militare.

De la ora 18.00, la Primărie va avea loc recepția de Ziua Națională a României.

Programul manifestărilor festive din Cluj-Napoca

Primăria Cluj-Napoca, Instituția Prefectului Județul Cluj și Divizia 4 Infanterie „Gemina” deschid manifestările de 1 Decembrie cu ceremonialul depunerii de coroane și jerbe de flori la statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, de la ora 9:00.

Evenimentele vor continua în Piața Avram Iancu unde, începând cu ora 10:30, va avea loc ceremonia oficială, defilarea cu tehnică militară și de intervenție și un spectacol de artificii de zi.

Pe Bulevardul Eroilor va avea loc o reconstituire a evenimentelor din 1918, în intervalul 13:00-15:00. De asemenea, pentru a păstra evenimentul în amintire, zona de photobooth va fi activă în intervalul 12:00-21:00.

La ora 15:00 va începe în Piața Unirii regalul folcloric, timp în care vor urca pe scenă ansambluri folclorice și artiști de renume precum Sava Negrean-Brudașcu, Aurel Tamaş, Dinu Iancu Sălăjanu, Ana Ilca Mureșan, Maria Golban Șomlea, Maria Lobonț, Cristian Totpati, Mihaela Grindean, Mariana Sfechiș, Silviu Popă, Ansamblul folcloric Mărțișorul, Ansamblul folcloric Mugurelul.

La ora 19:00 va porni iluminatului festiv și tot orașul va fi îmbrăcat în haine de sărbătoare.

Nu ratăm nici în acest an concertele care ne aduc în număr cât mai mare în Piața Unirii – pe scenă vor urca Inna și Cargo.

La ora 20:00, Primăria Cluj-Napoca invită întreaga comunitate în Piața Avram Iancu, pentru a urmări un spectacol unic de artificii și drone, creat special pentru Ziua Națională a României.

Programul manifestărilor festive din Constanţa

La Constanța, marinarii militari vor participa joi, 1 Decembrie, la ceremonia militară și religioasă de depunere coroane de flori în memoria eroilor români, care va avea loc la Monumentul Victoriei din Parcul Arheologic, începând cu ora 09.00.

După ceremonie, va avea loc Parada Militară, organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, începând cu ora 11.00, pe Bulevardul Tomis (zona Capitol – Prefectură), la care defilează peste 450 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală Poliția Locală, un detașament de parteneri militari străini cantonați la bază militară de la Mihail Kogălniceanu, precum și un grup de cercetași.

Detașamentele pedestre vor fi urmate de aproximativ 60 de mijloace tehnice auto, iar cerul va fi survolat de 6 aeronave de luptă.

La Muzeul Național al Marinei Române intrarea va fi gratuită joi, 1 decembrie, în intervalul orar 10.00-16.00.

Programul manifestărilor festive din Timişoara

De Ziua Naţională, Timişoara are parte de cea mai mare paradă din ultimii 10 ani. Aproape 500 de militari, poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, luptători SRI, poliţişti locali, dar şi pompieri vor defila în centrul oraşului, prin fata Catedralei Mitropolitane.

Cei care vor participa la parada de Ziua Naţională vor putea vedea şi 50 de vechicule, de la transportoare blindate până la maşinile de intervenţie ale Pompierilor, Poliţiei, Ambulantei sau Serviciului Roman de Informaţii. Detaşamentul de onoare va fi format dintr-un pluton al Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere Decebal, un pluton de Jandarmi şi unul al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat.

Conform planurilor, dacă vremea o va permite, un elicopter SMURD, dar şi două aparate de zbor ale escadrilei de la aeroportul militar din Giarmata vor survola cerul Timisoarei.

Seara, la Târgul de Crăciun, de la orele 18.00, este programat un spectacol susţinut de Ansamblul Timisul şi invitaţii. Apoi, povestea Marii Uniri va fi depanata prin muzică și prin întâlnirea, pe scenă, a orchestrei conduse de Deian Galetin cu binecunoscuta trupa româneasca Voltaj, care va rămâne să bucure publicul până la ora 21:00.

articolul original.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, deputatul Marius Ostaficiuc a transmis un mesaj care să exprime realitatea zilelor noastre (P)

1 December 2022 at 04:00
image

Gânduri despre noi…

Poate nu suntem cel mai fericit dintre popoarele lumii, poate ne lipsesc mai multe decât le lipsesc altora, poate am fi putut să ajungem mai departe decât suntem astăzi. Suntem ceva mai puțin decât perfecți, avem metehnele noastre naționale, nu ne merg întotdeauna toate ca unse, ba chiar uneori ne merg atât de prost, încât lăsăm totul baltă și plecăm unde vedem cu ochii prin lumea largă.

Nu avem clasa politică pe care românii cred că ar merita-o. O spun chiar eu, fără ipocrizie, unul din membrii acestei clase politice. N-am avut și poate încă nu avem liderii ideali, acei clar-văzători ai istoriei care să ne îndrume pașii spre zări mai luminoase. Preferăm să ne certăm mai degrabă decât să punem umărul împreună pentru a împinge lucrurile spre mai bine. Ne lăsăm prea des atrași în conflicte minore, în care ne cheltuim inutil energiile pe care, poate, le-am putea folosi în scopuri mai nobile.

Suntem mai degrabă pesimiști decât optimiști, punem prea des răul înainte, la fel ca și căruța în fața boilor. După care ne mirăm că treaba nu merge. Mai degrabă cădem pe gânduri, asemenea ciobănașului mioritic, decât să acționăm, mai degrabă ne resemnăm, decât să ne revoltăm, iar când ne revoltăm, ne trece repede și ne dăm seama că n-am rezolvat mare lucru cu revolta noastră.

Uităm ceea ce e important și ne încărcăm memoria cu mărunțișuri. Uneori, din cauza bunelor noastre intenții și a unei naivități structurale pe care ne-o purtăm ca pe o cruce prin istorie, suntem prea ușor manipulabili, prea ușor de dus de nas. Iar când ne prindem, e prea târziu. Și după aia iarăși uităm și iarăși o luăm de la capăt.

Nu știm sigur dacă ne mai iubim sau nu, cu adevărat, țara, dacă mai e a noastră sau am vândut-o deja pe un preț pe care îl vor afla copiii noștri și copiii copiilor noștri. Nu știm dacă nu cumva am fost deja înghițiți de nisipurile mișcătoare ale globalismului sau ale unei europenități pe care o înțelegem și nu prea, o acceptăm și nu prea. Naționalismul nostru nu e chiar unul de fiecare zi, ci mai degrabă declanșat în momente festive, în sunete de fanfară și pas de defilare. Naționalismul nostru nu e ceva foarte clar, uneori îl simțim ca pe o haină pusă direct pe piele, alteori e asemenea unui cuvânt dintr-o limbă de demult pe care nu mai știm s-o vorbim. Naționalismul nostru, confiscat de-a lungul timpului de naționaliști de serviciu cu gură mare și destin mic, este cam ca spațiul mioritic descris de Blaga pe formula deal-vale, deal-vale, deal-vale.

Avem umor, nu mereu de mare rafinament, dar avem… O înclinație spre bășcălie, spre haz de necaz, dar și spre auto-ironie. Îl simțim mai apropiat pe Caragiale decât pe Eminescu, poetul nostru național pe care îl pomenim des și îl înțelegem rar. Ne lăudăm frecvent cu Brâncuși, dar nu ne-am asumat tentația spre infinit a artei lui. Ne plac „călduțul” și „molicelul”, iubim diminutivele și, în general, ne mulțumim cu „puțintelul”. Mai ales dacă suntem luați cu „binișorul”. Jocurile la miză mică sunt specialitatea noastră. Deși din când în când, unii compatrioți exersează și arta tunului…

Avem o relație ciudată cu divinitatea. În calendare avem sfinți-voievozi cărora le-au plăcut cu asupra de măsură femeia, vinul de Cotnar’, sângele dușmanilor. Suntem experți în sărutat icoane și scuipat fețe bisericești. Ne temem de Dumnezeu, însă suntem convinși că, la o adică, putem să o dăm la pace cu Marele Boss. Ne facem câte o duzină de cruci pe zi, și înjurăm de cele sfinte de două ori mai mult. E în noi suferința unui Christ răstignit, dar și privirea piezișă a unui Iuda către capra vecinului…

De câteva ori pe an, ne încearcă depresia și atunci începem să ne vorbim de rău țara, confundând-o cu conducătorii ei. Ne revenim repede amintindu-ne că avem munte, mare, deltă și câmpii bogate în flori. Și uneori, dacă nu e un an cu secetă, bogate în culturi agricole. Avem clișee și prejudecăți, avem explicații pentru toate și pentru nimic, avem crize de nervi și de melancolie, ba avem de toate, ba nu avem cât ne-ar trebui, suntem paradoxali și fascinanți, suntem aici și în altă parte, suntem aceiași și totuși alții, suntem ieri și mâine…

…SUNTEM ROMÂNI!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

articolul original.
Ieri — 30 November 2022BZI

A murit românul declarat „Tezaur Uman Viu”. Interpretul a obținut zeci de premii în țară și în străinătate

30 November 2022 at 20:20
image

Unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi ai cântecului popular specific satului maramureşan arhaic, Nicolae Piţiş, a încetat din viaţă, miercuri, la vârsta de 83 de ani, a anunţat primarul oraşului Târgu Lăpuş, Mitru Leşe.

Octogenarul Nicolae Piţiş, care a trăit în localitatea Lăpuşul Românesc, a fost declarat în anul 2011 Tezaur Uman Viu. El era recunoscut în România şi în străinătate pentru originalitatea interpretării horelor din grumaz, doinelor de dor, dragoste şi jale.

Nicolae Piţiş purta haina populară specifică zonei etnografice a Lăpuşului şi surprindea prin simplitatea omului care întreaga viaţă a trăit-o în sat. A reprezentat de-a lungul anilor România la o serie de evenimente culturale şi muzicale internaţionale, a fost subiectul unor filme documentare, interviuri şi a fost prezent cu vocea în unele filme artistice româneşti.

O partea dintre cântecele culese de el au fost preluate şi interpretate de Grigore Leşe sau Ioan Pop, iar în ultimii ani de artista Casandra Hauşi. (Sursa: Agerpres)

Interpretul a obținut zeci de premii în țară și străinătate

De-a lungul vieții sale a obținut diverse distincții din țară și străinătate, printre care:

Titlul onorific de Tezaur Uman Viu, în noiembrie 2011;

Marele Premiu la „La poale de Țibleș” – Bistriţa, în 19 august 2012;

Premiul „Codruța Vartic in memoriam”: „Pentru respectul și prețuirea manifestată față de valorile tezaurului folcloric românesc” Târlișua, Bistrița;

Diploma de Excelenţă „Premiul pentru autenticitate, o viaţă dedicată cântecului popular nealterat” oferită de către Consiliul Judeţean Maramureş, în luna decembrie a anului 2011;

Premiul Special pentru cel mai bun film folcloric – acordat de Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani”, pentru filmul „Lima-Hai / Hotarul Dintre Fân Şi Cer”, un film despre Nicolae Piţiş;

Cetăţean de Onoare al Comunei Lăpuş pentru contribuţia la valorificarea şi promovarea folclorului lăpuşean, 2008;

Premiul Special la Festivalul Horea în Grumaz – 18 mai 2008, organizat de către C.J.C.P.C.T. Maramureș, potrivit cultura.ro.

articolul original.

Patru raioane din Republica Moldova vor fi conectate la rețeaua de apă din România

30 November 2022 at 20:00
image

Raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești vor fi conectate la rețeaua de apă din România, după ce autoritățile de la Chișinău a aprobat miercuri ratificarea acordului dintre cele guverne.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, Andrei Spînu, a anunțat miercuri, pe Facebook, că Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reglementarea construirii unor apeducte, prin care raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești vor fi conectate la rețeaua de apă, ApaVital, din România.

Patru raioane din Republica Moldova vor fi conectate la rețeaua de apă din România

Conform acestuia, investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de operatorul din România, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit.

„Totodată, din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală este în curs de implementare un proiect ce vizează construcția rețelelor de apeduct pentru 13 localități din raioanele Nisporeni (Isăicani, Băcșeni, Valea-Trestieni, Odobești, Chilișoaia, Boldurești, Brătuleni, Cîrnești, Luminița, Selișteni) și Ungheni (Măcărești, Frăsinești, Costuleni), care va asigura conectarea acestora, la punctul de interconectare”, a transmis ministrul.

Andrei Spînu: „Apa potabilă de calitate, produsă de ApaVital, va trece Prutul”

Potrivit acestuia, primul proiect de acest tip va fi realizat între localitățile Măcărești (România) – Măcărești (Republica Moldova).

„Până la final de an, apa potabilă de calitate, produsă de ApaVital, va trece Prutul”, susține Andrei Spînu.

În prezent, Republica Moldova implementează proiectul de dezvoltare regională „Îmbunătățirea calității vieții populației rurale prin construcția apeductului de interconexiune a râului Prut – s. Măcărești cu apă potabilă pentru 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni”, cu fonduri din FNDRL, care prevede construcția a 54 km de apeduct ce va fi conectat la punctul de subtraversare din satul Măcărești, transmite ziarulnational.md.

articolul original.

Militarii care vor defila de 1 Decembrie, îndemnați prin manifeste să se răzvrătească în timpul paradei. „Nu vor prezenta onorul niciunui reprezentant politic”

30 November 2022 at 19:20
image

Militarii români care vor participa la parada de 1 Decembrie sunt îndemnați, printr-un manifest transmis prin intermediul aplicației WhatsApp, să protesteze față de guvernanți chiar în timpul defilării. O presupusă organizație, care se intitulează „Armata Română Liberă”, le cere militarilor să nu prezinte onorul niciunui reprezentant politic și să nu salute în timpul trecerii prin fața tribunelor oficiale.

În ciuda situației internaționale tensionate din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, Armata Română este măcinată de nemulțumirea generală a militarilor, care consideră că sunt prost plătiți și nu primesc nici măririle salariale anuale, garantate prin lege.

Manifest prin care „Armata Română Liberă” le „ordonă” celor care vor defila la paradă să protesteze

Cum nu au dreptul la grevă, pe telefoanele mobile ale militarilor circulă, transmis prin intermediul WhatsApp, un manifest prin care „Armata Română Liberă” le „ordonă” celor care vor defila la paradă să protesteze, scrie Gândul.

„Armata Română Liberă ordonă următoarele: Militarii în activitate – comandanți și șefi ai detașamentelor și blocurilor de paradă nu vor prezenta onorul militar niciunui reprezentant politic. Militarii în activitate, în rezervă și în retragere, invitați alături de politicieni și de membri ai justiției pentru a asista la trecerea în revistă a trupelor care vor defila la paradele militare nu vor da curs invitațiilor. Pe timpul defilării, la trecerea prin dreptul tribunelor oficiale, militarii nu vor saluta”, se arată în manifestul citat.

La paradă vor participa peste 1.500 de militari

Surse militare au declarat, pentru Gândul, că în spatele manifestului s-ar afla mai mulți rezerviști care încearcă, astfel, să prevină o eventuală diminuare a pensiilor pentru foștii angajați din Ministerul Apărării.

MApN se confruntă cu un val de demisii generate de salariile sub 4.000 de lei pentru militarii profesioniști, dar și cu un număr mare de pensionări, în condițiile în care toți cei care îndeplinesc condițiile de vârstă și vechime se grăbesc să treacă în rezervă.

La paradă vor participa peste 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Penitenciarelor și Autoritatea Vamală Română, precum şi 120 de mijloace tehnice.

În blocul de onoare vor fi aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detașamente din Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, SUA și Țările de Jos și militari reprezentând țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini au adus cu ei inclusiv avioane de luptă din Canada, Italia, Spania și SUA.

articolul original.

Hakeem Jeffries, ales şef al democraţilor din Camera Reprezentanţilor, devine primul lider de culoare din Congresul SUA

30 November 2022 at 18:40
image

Deputații democrați l-au ales în unanimitate pe Hakeem Jeffries ca următorul lor lider în Camera Reprezentanților, după ce președintele Camerei, Nancy Pelosi, a declarat că se va retrage din funcția de cel mai înalt membru al partidului în Congres.

Jeffries, congresmanul în vârstă de 52 de ani din New York, a fost selectat ca lider al democraților Camerei în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a membrilor de partid ai Congresului, miercuri dimineață. Jeffries, care a candidat fără opoziție, devine prima persoană de culoare care conduce un partid politic pe Capitol Hill.

Republicanii rămân în conflict cu privire la cine ar trebui să-și conducă partidul

Tranziția lină a puterii are loc în condițiile în care republicanii rămân în conflict cu privire la cine ar trebui să-și conducă partidul după rezultatele dezamăgitoare ale alegerilor la mijlocul mandatului și decizia lui Donald Trump de a candida din nou la președinție în 2024.

Kevin McCarthy, congresmanul republican din California, a fost reales ca lider republican al Camerei la începutul acestei luni, dar se confruntă cu o luptă grea pentru a-și câștiga membrii propriului partid dacă dorește să-și asigure rolul de Președinte al Camerei atunci când noul Congres va avea loc.

Jeffries, un fost avocat de corporație care a fost ales pentru prima dată în Congres în 2012, a fost necontestat pentru funcția de top a Partidului Democrat în Parlament, alături de Katherine Clark din Massachusetts, care a candidat la funcția de șef al partidului, și Pete Aguilar din California, care a candidat pentru președintele conferinței. . Cei trei îi vor înlocui efectiv pe Pelosi, Steny Hoyer din Maryland și Jim Clyburn din Carolina de Sud, octogenari care au condus partidul de pe Capitol Hill de zeci de ani.

Pelosi a spus că va rămâne în Congres

Democrații Camerei au votat marți târziu pentru a-i acorda lui Pelosi titlul onorific de „Speaker Emerita”. Pelosi a spus că va rămâne în Congres și va continua să reprezinte cel de-al 12-lea district al Congresului din California, care include o mare parte din Bay Area, în calitate de backbencher. Remanierea are loc pe măsură ce democrații au avut rezultate mai bune decât se așteptau la alegerile intermediare în cursele pentru Congres din toată țara.

Dar republicanii au obținut o majoritate restrânsă în Cameră, ceea ce înseamnă că Jeffries nu îi va succeda lui Pelosi în funcția de președinte, potrivit financialtimes.com

Între timp, McCarthy va trebui să-și asigure sprijinul a cel puțin 218 membri ai propriului său partid dacă dorește să preia ciocănul Președintelui. Într-o întâlnire cu ușile închise a republicanilor la începutul acestei luni, el a fost reales ca lider de partid cu o marjă de 188 la 31 de voturi, după ce Andy Biggs, parlamentarul republican din Arizona, a candidat împotriva lui.

Hoyer a lăudat marți unitatea relativă a democraților, spunând reporterilor că schimbarea gărzii a fost o binefacere pentru partid și pentru întreaga țară.

„Ceea ce ați văzut săptămâna trecută a fost o schimbare a conducerii generaționale în cadrul partidului nostru într-un mod foarte unitar, ceea ce cred că este bun pentru partidul nostru, cred că este bun pentru țară”, a spus Hoyer. „Îi aducem domnului Jeffries un lider extraordinar de capabil.”

articolul original.

Detalii despre explozia din Madrid, de la Ambasada Ucrainei. Scrisoarea, expediată prin poșta tradițională

30 November 2022 at 17:15
image

Scrisoarea utilizată în explozia de la ambasada ucraineană din Madrid a ajuns la destinație prin poștă obișnuită. Victima are o rană ușoară, au precizat autoritățile spaniole, anunță Mediafax.

Potrivit primelor informații, scrisoarea a sosit prin poștă obișnuită și nu a fost scanată înainte de a fi deschisă.

Mercedes Gonzalez, reprezentantul guvernului spaniol, a declarat că explozia i-a provocat victimei „o rană foarte mică la degetul inelar al mâinii drepte”.

Detectivii investighează incidentul, împreună cu criminaliștii și reprezentanții serviciilor secrete, a anunțat poliția spaniolă.

O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid

O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid, iar un angajat care se ocupa de corespondență a fost rănit, a declarat miercuri Ministerul de Interne spaniol. Explozia s-a produs când angajatul a deschis un plic capcană, care conținea un dispozitiv exploziv.

Potrivit TeleMadrid, scrisoarea era adresată ambasadorului, dar nu a fost trecută prin scanner. Surse din poliție au declarat pentru aceeași publicație că în plicul respectiv fusese introdus un dispozitiv exploziv artizanal. Angajatul a fost rănit ușor și a fost tratat la un spital din apropiere, unde ar fi ajuns pe propriile picioare. Presa spune că acesta avea răni la un singur deget.

Kuleba a ordonat sporirea măsurilor de securitate la toate ambasadele ucrainene

Poliția spaniolă a activat protocolul antiterorist și a izolat zona în care se află ambasada. Trupele specializate în dezactivarea bombelor și alte forțe speciale s-au deplasat la fața locului. Kuleba a ordonat sporirea măsurilor de securitate la toate ambasadele ucrainene Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba, a declarat despre angajatul rănit: „Viața lui nu este în pericol”.

Nikolenko a descris poziția angajatului drept „comandant”, potrivit CNN. El a spus că nimeni altcineva nu a fost rănit și că securitatea a fost întărită la toate ambasadele ucrainene. Kuleba „a emis un ordin urgent de a spori securitatea la toate ambasadele ucrainene din străinătate”, a spus Nikolenko.

„Oricine se află în spatele acestei explozii, nu va reuși să intimideze diplomații ucraineni sau să-și oprească munca zilnică pentru a întări Ucraina și a contracara agresiunea rusă”, a spus Kueba citat de Nikolenko. Spania, țară NATO, a trimis echipamente militare în Ucraina pentru a-i ajuta forțele armate să lupte împotriva invaziei Rusiei. Ambasada Ucrainei este situată în Hortaleza din nord-estul Madridului.

articolul original.

O ucraineancă refugiată în România şi-a pus capăt zilelor după ce a aflat că soţul său a murit pe front

30 November 2022 at 16:20
image

O femeie din Ucraina a fost găsită moartă într-o unitate de cazare din Băile Olănești, județul Vâlcea. Din primele informaţii, femeia şi-ar fi pus capăt zilelor răpusă de durere pentru că şi-a pierdut soţul şi fiul pe front.

Ea ar fi rămas oarbă în urma unui atac cu bombă şi s-ar fi refugiat în România.

Potrivit IPJ Vâlcea, polițiștii au fost sesizați marți, 29 noiembrie, în jurul orei 21.00, despre faptul că o femeie de cetățenie ucraineană, în vârstă de 55-60 de ani, ar fi fost găsită spânzurată, într-o unitate de cazare din localitatea Băile Olănești.

Polițiștii ajunși la fața locului, au efectuat manevre de resuscitare, însă fără niciun rezultat, ulterior fiind declarat decesul femeii.

Polițiștii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă, urmând să fie efectuate cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care a survenit decesul femeii.

articolul original.

Incendiu puternic în Sălaj. A ars o fabrică de mobilă

30 November 2022 at 15:45
image

Un incendiu a izbucnit miercuri după-amiază, 30 noiembrie, la o fabrică de mobilă din Cehu Silvaniei, județul Sălaj.

Potrivit ISU Sălaj, incendiul a afectat o hală destinată depozitării deșeurilor lemnoase, cu pericol de propagare și la alte clădiri.

Au ars stive de lemne și utilaje specifice aflate în interiorul halei.

Nu au fost înregistrate victime.

Incendiul a fost lichidat de pomperi.

articolul original.

Liderul Călin Georgescu, pentru „Dezbaterea Zilei” din producția media BZI LIVE a dialogat în legătură cu strategii viabile pentru ca românii plecați în străinătate să revină acasă

30 November 2022 at 15:35
image

În cadrul ediției „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE, Călin Georgescu a abordat subiectul românilor plecați în străinătate pentru crearea unui viitor mai bun și care nu mai au la ce să se întoarcă în țară, planul pentru susținerea și dezvoltarea sectorului privat pe segmentul micilor și mediilor întreprinzători, dar și despre simbiolistica Zilei Naționale și cultivarea valorilor strămoșești.

„Dacă nu ai cum să mai produci, eşti doar o ţară de consum. Nu se poate aşa ceva. Acum totul este importat, de asta nu putem fi independenţi, pentru că depindem ombilical de Occident”, a declarat Călin Georgescu.

Călin Georgescu, pentru „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE

Călin Georgescu, aflându-se în ediția săptămânală a emisiuniii „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE, și în contextul în care sărbătoarea zilei de 1 Decembrie se află la doar la câteva ore distanță, a pus problema curajului și a impertinenței politicienilor români ce vor afișa o piesă de teatru de-a dreptul ironică, de vreme ce țara se află într-o continuă degradare istorică.

„Cu ce poziţie se pot duce politicenii mâine în fața oamenilor de 1 decembrie? Iaşul este sfânt, la ce oameni şi ce istorie a dat…

Fondatorul de drept şi de fapt a statului român a fost Alexandru Ioan Cuza. Evidenta contribuţie de la 1916, la Marea Unire, dar categoric, Iaşul a însemnat enorm pentru poporul român. Fiecare stradă, fiecare loc este purtat de sfinţenie…

Cum să te duci şi să spui că nu ai făcut nimic pentru naţiunea ta?

Primul pas spre suveranizare începe cu tine însuţi. Puterea lui ‘Da’ vine cu existenţa lui ‘Nu’. Nu poţi spune ‘Da’ la orice, şi e timpul să spunem ‘Nu’. Nu ai cum să crească preţurile într-o ţară că România unde ai de toate, unde se vede mâna vizibilă a guvernului care a dat la o parte mână invizibilă a muncii…

Dacă nu ai cum să mai produci, eşti doar o ţară de consum. Nu se poate aşa ceva. Acum totul este importat, de asta nu putem fi independenţi, pentru că depindem ombilical de Occident.

Poporul român şi producătorul român de grâu şi porumb nu are acces decât prin intermediarii corporatişti. Ei fac preţurile şi jocurile. Unde este spiritul de cooperaţie?”, a spus Călin Georgescu.

Călin Georgescu: „Noi doar acceptăm ceea ce ni se spune”

Călin Georgescu a abordat și problema românilor ce au plecat la muncă fizică în slujba altor popoare, de vreme ce România nu este capabilă să le asigure un trai decent. Invitatul pune accentul pe faptul că scoaterea pe bandă rulantă de diplome nu asigură o meserie iar această penurie de forță de muncă, de meseriași duce la declinul unui popor istoric, a unui popor cunoscut pentru ingeniozitatea și măiestria de care a dat dovadă de-a lungul timpului.

„Gândiţi-vă că Brâncuşi a venit de la o Şcoală de Arte şi Meserii din România şi ne-a pus pe circuitul lumii. Şi unde este astăzi Brâncuşi? Înmormântat în Franţa! Pentru că el însuşi a înţeles cum stă situaţia cu conaţionalii săi.

Statul este instrumentul, este în mâna poporului! Aşa funcţionează un popor, având un stat puternic, care îl apără îl respectă… Fiecare român, fiecare gest pe care îl face un român în străinătate, trebuie apărat!

În ultimii 8 ani, polonezii se întorc acasă. Ştiţi asta? Unul câte unul. În Occident cam ăştia erau, românii, sârbii, ungurii şi polonezii. Pentru că statul polonez le atribuie demnitatea. Românii pleacă din ce în ce mai mulţi, la mia de locuitori, pleacă 5 persoane. Povestea este că pleacă tinerii, copiii lor rămân acasă cu bunicii, într-o şcoală care nu mai oferă educaţie, iar visul lor este să lucreze în străinătate. Şi aşa ajung să fie sclavii străinătății. Sunt plătiţi bine faţă de cum ar fi în România, dar nu cum este plătit un cetăţean al ţării respective.

În ultimii 20 de ani noi nu suntem întrebaţi de nimic, noi doar acceptăm ceea ce ni se spune”, a  conchis Călin Georgescu.

Călin Georgescu a discutat în cadrul ediției „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE despre cele mai interesante subiecte ale săptămânii.

articolul original.

Călin Georgescu, în „Dezbaterea Zilei” – emisiunea BZI LIVE despre parteneriate solide ale României cu piețe comerciale emergente din Asia, Africa sau America de Sud

30 November 2022 at 15:00
image

Călin Georgescu a discutat în „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE despre parteneriate comerciale și nu numai ale României cu Asia, Africa și respectiv America de Sud, investițiile strategice în țară și siguranță agricolă, a infrastructurii și economiei, dar și regândirea sistemului educațional și social din România.

„Noi, ca cei mai mari producători de grâu, importăm aluat congelat.

Nu se mai poate merge în felul ăsta. Noi practic îngropăm propria noastră istorie”, a declarat Călin Georgescu la BZI LIVE.

Călin Georgescu, în „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE

Călin Georgescu, fiind invitat în cadrul ediției „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE din 30 noiembrie, a elaborat subiectul privind rularea parteneriatelor economice strategice pe zona piețelor emergente din Asia, Africa și America de Sud. Invitatul a reiterat cum România a fost încă din timpuri străvechi o țară respectată, dar, datorită incompetenței clasei politice, am ajuns să nu mai avem nimic: nici resurse, nici demnitate, pentru că am amanetat tot!

„România a fost o ţară respectată, să ştiţi. Foarte respectată în Asia, Africa, China. Cine a ajutat China la un moment cheie pentru ei? România. Iar noi nu avem astăzi o relaţie cu China. Eşti tara de departe cea mai efervescentă în dezvoltare. E primul pas care trebuie făcut în relatiile cu China, trebuie să zbârnâie. China este cea care a câştigat de pe baza expertizei economice din România. De altfel, Turnul Eiffel, construit tot de România.

Orice carte acum, nu se mai face pe hârtie românească. Noi nu mai avem hârtie în România. Orice hârtie pentru carte, se importă. Şi noi deţineam supremaţia peste industria hârtiei.

Se dau soluţii complet anapoda, deşi soluţia este una singură!

Industria de legume şi fructe, industria zahărului, uleiului… cum să vorbim de import?! De ce ale noastre nu au fost bune?

Lucrurile au fost clar tratate cu un alt plan. Toată această manipulare care există în lume, au prins-o total descoperită de cei care au vândut-o. Prin această manipulare nu avem decât de lovituri de stat, lupte ascunse şi dialoguri şi confruntări ascunse, decât cele deschise în fața întregului popor şi de asta s-a ajuns aici. Datoria lumii întregi este de 2,4 cvadrilioane la nivel mondial. Orice aset care a fost cumpărat cu bani tipăriţi sucombează.

Iar noi nu mai producem nimic. Totul a crescut ca preţ cu 25%. Păi pentru ce să cresc eu 25% o ţară în care deţin o super industrializare energetică? Avem tot ce ne trebuie! Exemplele pot continua. ARO Câmpulung, Semănătoarea Braşov… S-au decimat peste aproximativ 2000 de obiective industriale, pentru ca România să depindă doar de o singură sursă.

Banca Centrală este cea care trebuie să menţină supremaţia naţională. Resuveranizarea monedei naţionale este prioritate de rang 0! România este ok, dar trebuie să îşi reconsidere statutul, că nu este un sclav, este o ţară demnă, nu un trib! Şi de aceea moneda naţională se joacă foarte puternic la acest capitol pentru că totul este legat de resurse.

De aceea, şi acest spus fals, prin toţi aceşti indivizi psihopaţi de la Davos, cu cine conduce sistemul bancar, este fals! Puterea o deţine cel care deţine resurse. Şi noi suntem o ţară care are resurse. Spre exemplu, Bulgaria nu are resurse, are doar spirit. Dacă noi am fi educaţi în diplomaţie, am fi o ţară foarte dezvoltată”, a spus Călin Georgescu.

Călin Georgescu: „Iaşul este statul capitalei europene prin şcolile şi instituțiile pe care le are! „

Invitatul ediției BZI LIVE, Călin Georgescu a pus accentul pe „poziţia diplomatică, atitudine şi educaţie” în ceea ce privește procesul de restatalizare şi resuveranizare a României.

„Eu vreau ca orice cetăţean român de pe această planetă, să se simtă în siguranţă oriunde s-ar afla în lume. Sunt cozi interminabile, nu s-a investit în consulate nimic. Sunt extrem de vechi şi într-o stare de degradare permanentă. România astăzi, din punct de vedere diplomatic, nu mai este prezentă nicăieri. Noi am avut oameni de o însemnătate uriaşă pe această planetă, şi unde suntem astăzi? De aceea vă spun că este momentul învingătorilor, nu a laşităţii! Este singura poziţie istorică pe care am avut-o în care putem să vorbim de rezoluţia unui nou stat. Fără formarea unui nou stat, nu poţi vorbi de nimic altceva.

România a pierdut enorm, pentru că a investit în aceşti oameni şi profitul este 0. Ei practic au făcut fală şi au fost cei mai buni diplomaţi pentru ce însemna mâna de lucru în Occident.

Cel puţin această industrie pe petrol şi gaze, a fost gigantică înainte de ’89! Este o diferență uriaşă între ce a fost şi ce este astăzi scoala românească Toate punctele de contact cu privire la economie pleacă de la învăţământ, de la şcoală.

‘Cine investeşte astăzi în educaţie, culege mâine din economie’, spunea Spiru Haret.

Dar noi nu mai avem educaţie. Sunt doar deţinători de hârtie, de diplomă. Nu mai este ce a fost. Toate se reduc acum la stat, la poziţia noastră diplomatică, atitudine şi educaţie. Restatalizare şi resuveranizare, acestea sunt două elemente importante. A fi suveran, a şti cine eşti, înainte de a spune un Guvern sau altul cine eşti.

De aceea cele mai multe munci din zilele noastre, sunt în zona virtuală, unde nu se produce nimic cu mâinile proprii. Şi aici s-a distrus motivaţia muncii. Nu mai avem meseriaşi, instalatori, brutari, un constructor, foarte greu găseşti… Uitaţi-vă cu cine lucrează acum cei din construcţii!

Şcoala astăzi nu va fi școală până nu se va debarasa de aceste constrângeri inutile. De adevăruri impuse. Nu se mai învesteşte în vocaţia şi idealul lui. Şi cine nu face asta, devine o ţară săracă. Tânărul trebuie să ştie că are un stat şi o ţară, şi dacă nu ştie asta, nu are pentru ce să lupte! Tânărul trebuie să creadă într-un ideal. Şi de aceea se uită cu jind şi se duce într-o altă ţară.

Cu ce drept, cu ce stupoare nu au nici o replică cei din aşa-zisa opoziţie? Nu îi uneşte decât o singur lucru, infracţiunea. Nu ai înţeles nimic. Pe înaintaşi i-a unit simbolul unităţii pentru ţară, pentru ăştia, e doar infracţionalitatea. Acum e plin de profesori şi doctori. Înainte aveam medici, acum avem doctori. Acesta este un masacru, vorbim astăzi de aceste lucruri şi să vă aduceţi aminte de Colectiv. Se ştiu lucrurile. S-a acoperit!”, a conchis Călin Georgescu.

Călin Georgescu a discutat de altfel în „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE și despre reindustrializarea României.

articolul original.

Inflaţia în zona euro a scăzut în noiembrie pentru prima dată în ultimele 17 luni

30 November 2022 at 11:55
image

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna noiembrie, aceasta fiind şi prima scădere a inflaţiei înregistrată de zona euro după luna iunie 2021, dar cu toate acestea a continuat să rămână în zona de două cifre, transmite AFP.

Potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 10% în luna noiembrie 2022, de la un nivel record de 10,6% înregistrat în luna octombrie.

Inflaţia în zona euro

Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,4%. Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de 34,9% în luna octombrie, semnificativ mai mic decât avansul de 41,5% înregistrat în luna octombrie. În schimb, inflaţia preţurilor la alimente au continuat să accelereze, de la 13,1% în octombrie, până la 13,6% în noiembrie.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 6,6%, la 6,4% în octombrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Letonia (21,7%), urmată de Estonia şi Lituania (ambele cu o inflaţie de 21,4%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Spania (6,6%) şi Franţa (7,3%).

Faptul că inflaţia a scăzut în luna noiembrie ar trebui să reducă presiunile la adresa Băncii Centrale Europene, care în acest an a fost nevoită să demareze cea mai rapidă majorare a dobânzilor de referinţă din istoria sa pentru a ţine sub control o inflaţie care este de cinci ori peste ţinta sa de 2%. Cu toate acestea, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a spus luni că ar fi ‘surprinsă’ dacă vârful de inflaţie a fost atins în octombrie, sugerând că există riscul ca inflaţia să continue să crească în lunile următoare astfel că înăsprirea politicii monetare va continua.

‘Mi-ar plăcea să văd că inflaţia a culminat în octombrie dar cred că este mult prea multă incertitudine pentru a spune că aşa s-a întâmplat’, a declarat preşedintele BCE cu ocazia unei audieri în Parlamentul European.

articolul original.

Ultima zi a reuniunii strategice de la București. Jens Stoltenberg, şeful NATO, anunţă deciziile finale – LIVE VIDEO

30 November 2022 at 11:39
image

La finalul Ministerialei de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, anuntă deciziile finale, în cadrul unei conferinţe de presă.

În perioada 29-30 noiembrie 2022, la București, Ministerul Afacerilor Externe a organizat reuniunea miniştrilor afacerilor externe NATO. Potrivit MAE, evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului a fost găzduit de ministrul Bogdan Aurescu împreună cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Miniştrii de Externe din statele NATO au stabilit să menţină susţinerea militară pentru Ucraina, inclusiv prin furnizarea de sisteme antiaeriene, şi să intensifice asistenţa destinată populaţiei în contextul iernii, anunţă secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, relatează Mediafax.

Miniştrii de Externe din statele NATO au discutat despre „cele mai urgente nevoi ale Ucrainei” şi despre „susţinerea pe termen lung”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, desfăşurată la Bucureşti.

El a mai afirmat că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este aproape finalizată. „Este momentul să le primim ca membri deplini ai Alianţei”, a declarat Stoltenberg.

În privinţa Chinei, Stoltenberg a spus că NATO nu vede Beijingul ca un adversar şi va discuta cu acesta atunci când este în interesul Alianţei, dar a atras atenţia că trebuie redusă dependenţa de China şi diminuate vulnerabilităţile.

Totodată. șeful NATO a vorbit și despre creșterea sprijinului pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

„NATO şi aliaţii NATO oferă de mulţi ani sprijin pentru cei trei parteneri, inclusiv prin dezvoltarea de capacităţi, reforme şi instruire pentru întărirea instituţiilor lor de apărare şi de securitate”, a spus Stoltenberg în deschiderea ultimei sesiuni de discuţii din cadrul celei de-a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din Alianţă, la care au fost invitate să participe şi Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

Potrivit acestuia, întâlnirea de la Bucureşti arată „cooperarea puternică şi tot mai mare dintre NATO şi cele trei ţări în aceste vremuri provocatoare”.

articolul original.

Kathleen Kavalec, nominalizată la funcţia de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România: „România este un model pentru alți membri NATO”

30 November 2022 at 10:30
image

Marţi, 29 noiembrie 2022, în timpul audierii în Comitetul pentru Relaţii Externe al Senatului american, Kathleen Kavalec, nominalizată la funcţia de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România a menţionat că România este un model pentru alţi membri NATO.

Kathleen Kavalec a supervizat importante programe de asistenţă externă ale SUA, în calitate de coordonator adjunct pentru asistenţă în cadrul Biroului european şi de director pentru prevenirea conflictelor în cadrul Biroului coordonatorului pentru reconstrucţie şi stabilizare.

Kathleen Kavalec, nominalizată la funcţia de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România

Kathleen Kavalec, care s-a declarat onorată să apară în faţa comitetului „în calitate de candidat al preşedintelui Biden pentru funcţia de ambasador al SUA în România”,a subliniat că România este un contribuitor la misiunile NATO din întreaga lume.

„Azi, România este un model pentru alţi membri NATO. Ea a bugetat 2% din PIB pentru apărare – şi, cel mai recent, s-a angajat să-şi ridice bugetul pentru apărare la 2,5% la sută, în mare parte alocat pentru achiziţionarea de echipamente din SUA în efortul ei robust de modernizare. Ea găzduieşte forţe multinaţionale NATO şi este un contribuitor de lungă durată la misiunile şi operaţiunile NATO din întreaga lume”, a subliniat dna Kavalec, declarându-se „onorată să apară în faţa” comitetului „în calitate de candidat al preşedintelui Biden pentru funcţia de ambasador al SUA în România”.

Anterior, diplomata americană a activat ca ofiţer pentru afaceri culturala la Ambasada din București.

„În acest rol, am călătorit în toată ţara pentru a ne îndeplini programele pentru diplomaţia publică şi extinde reţeaua noastră de +American Corners+ – centre de resurse unde românii pot afla mai multe despre cultura, istoria şi guvernul american”, a adăugat Kathleen Kavalec.

Aceasta a vorbit şi despre priorităţile politice, printre care se include asigurarea siguranţei şi securităţii cetăţenilor americani care trăiesc, lucrează şi călătoresc în România.

„În al doilea rând, dacă voi fi confirmată, voi promova cooperarea noastră cu România în chestiuni vitale de securitate”, a mai precizat Kathleen Kavalec.

Kathleen Kavalec a subliniat că România a făcut progrese în contruirea unei democraţii şi economii de piaţă.

Angajându-se „să lucreze la aprofundarea şi extinderea cooperării noastre economice cu România”, Kathleen Kavalec a declarat că „va încuraja eforturile României de a promova un climat de afaceri care să faciliteze investiţiile din SUA” şi că „va susţine eforturile României de a lupta împotriva corupţiei şi a consolida instituţiile democratice, inclusiv în sprijinirea unei mass-media libere şi independente”.

Antony Blinken, în vizită la Bucureşti

Diplomata americană a mai menţionat că vizita secretarului de stat american Antony Blinken la București este un punct care subliniază parteneriatul de lunge durata dintre SUA şi România.

Secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti, unde va participa la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, anunţă Ambasada SUA

Antony Blinken ajunge în România în contextul Reuniunii Miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO, la care ia parte și șeful Alianței – Jens Stoltenberg. Până miercuri, în Capitală se află peste o sută de lideri politici militari din NATO, Ucraina, Republica Moldova, Georgia și din Uniunea Europeană
Conform Ambasadei SUA, secretarul de stat Antony Blinken va avea o întrevedere şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află la Bucureşti pentru Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe.

Așadar, reiterăm faptul că potrivit lui Kathleen Kavalec, nominalizată la funcţia de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, tara noastră este un model pentru alți membri NATO.

articolul original.

Protestatarii Covid din China au intrat în conflict cu polițiștii din Guangzhou – VIDEO

30 November 2022 at 10:23
image

Marți seară, 29 noiembrie, protestatarii Covid din Guangzhou, centrul de producție al Chinei, au intrat în conflict cu polițiștii, după cum arată înregistrările video ce au apărut pe rețelele de socializare. Se pare că frustrarea față de regulile stricte privind Covid-19 a ajuns la punctul culminant, după cei trei ani de pandemie.

Conform surselor Reuters, ciocnirile din orașul din sudul țării au marcat o escaladare a protestelor din weekend care au avut loc în centrul comercial Shanghai, capitala Beijing și alte orașe, acesta fiind cel mai mare val de nesupunere civilă din China de când președintele Xi Jinping a preluat puterea în urmă cu un deceniu.

Resentimentul populației crește pe măsură ce economia chineză, afectată de virusul Covid, se poticnește după zeci de ani de creștere vertiginoasă, care a stat la baza unui contract social nescris între Partidul Comunist aflat la putere și o populație ale cărei libertăți au fost drastic reduse sub conducerea lui Xi.

Într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, zeci de polițiști antirevoltă în echipament pandemic complet alb avansează în formație peste ceea ce păreau a fi bariere de izolare dărâmate, în timp ce obiecte zboară spre ei. De asemenea,Poliția a fost văzută mai târziu escortând persoane încătușate către un loc necunoscut.

Situația protestatarilor Covid din China escaladează de la o zi la alta

Un alt clip video a arătat protestatari Covid aruncând cu obiecte în poliția din China, în timp ce un al treilea a arătat o butelie de gaz lacrimogen aterizând în mijlocul unei mici mulțimi pe o stradă îngustă, oamenii fugind apoi pentru a scăpa de gaze.

Reuters a verificat că videoclipurile au fost filmate în districtul Haizhu din Guangzhou, scena principală a tulburărilor legate de Covid în urmă cu două săptămâni, dar nu a putut stabili când au fost realizate clipurile sau desfășurarea exactă a evenimentelor și ce a declanșat ciocnirile.

Postările apărute pe rețelele de socializare au declarat că ciocnirile au avut loc marți seara, 29 noiembrie, și au fost cauzate de o dispută privind restricțiile.

Cu toate acestea, Guvernul din Guangzhou, un oraș grav afectat de ultimul val de infecții, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

China Dissent Monitor, gestionat de Freedom House, organizație finanțată de guvernul american, a estimat că cel puțin 27 de demonstrații au avut loc în China de sâmbătă până luni, 28 noiembrie. De altfel, grupul ASPI din Australia a estimat 43 de proteste în 22 de orașe.

În Zhengzhou, unde se află o mare fabrică Foxconn care produce iPhone și care a fost scena unor proteste ale muncitorilor din cauza COVID, oficialii au anunțat reluarea „ordonată” a activităților comerciale, inclusiv a supermarketurilor, a sălilor de sport și a restaurantelor.

Cu toate acestea, ei au publicat, de asemenea, o listă lungă de clădiri care vor rămâne în izolare.

Cu câteva ore înainte de aceste anunțuri, oficialii naționali din domeniul sănătății au declarat marți că China va răspunde „preocupărilor urgente” exprimate de public și că regulile Covid ar trebui să fie puse în aplicare mai flexibil, în funcție de condițiile din fiecare regiune.

Dar, în timp ce relaxarea unor măsuri, care vine în contextul în care China înregistrează zilnic un număr record de cazuri de COVID, pare a fi o încercare de a liniști publicul, autoritățile au început, de asemenea, să îi caute pe cei care au participat la protestele recente.

Până în acest moment, și Statele Unite ale Americii au venit cu o reacţie la protestele din China, care au izbucnit după un incendiu care a avut loc pe 24 noiembrie 2022 într-un bloc de apartamente din Urumqi.

Virusul Covid s-a răspândit în ciuda restricțiilor impuse

În cadrul unei declarații care nu a făcut nici o referire la proteste, organul de vârf al Partidului Comunist responsabil cu agențiile de aplicare a legii a declarat marți seara târziu, 29 noiembrie, că China va reprima cu hotărâre „activitățile de infiltrare și sabotaj ale forțelor ostile”. Totodată Comisia Centrală pentru Afaceri Politice și Juridice a declarat, de asemenea, că „actele ilegale și criminale care perturbă ordinea socială” nu vor fi tolerate.

Ministerul de Externe a precizat de altfel că drepturile și libertățile trebuie să fie exercitate în limitele legii.

Virusul Covid s-a răspândit în ciuda faptului că China s-a izolat în mare măsură de lume și a cerut sacrificii semnificative de la sute de milioane de oameni pentru a se conforma testelor și izolării prelungite.

Restricțiile impuse de autoritățile chineze au afectat economia, perturbând lanțurile de aprovizionare globale și agitând piețele financiare.

Datele furnizate miercuri, 30 noiembrie, au arătat că activitatea din industria prelucrătoare și servicii din China a înregistrat în noiembrie cele mai scăzute valori de la blocarea de două luni a Shanghaiului, care a început în aprilie. În acest context, și șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a semnalat o posibilă scădere a previziunilor de creștere economică a Chinei.

Așadar, amintim că situația a escaladat și protestatarii Covid din China au intrat în conflict cu polițiștii din Guangzhou.

Migrant workers in urban villages are forced to move out of Guangzhou https://t.co/Mcx7QpFaJq

— Colleen Chiu-Shee (@Colleen67882849) November 30, 2022

Riots reported in city of Guangzhou, China against Xi’s Covid Dicktat of forced Isolation.

Video: Few hours ago.

Dr Gaurav Pradhan pic.twitter.com/1sL1iIjr20

— अरविन्द रामकुमार बंसल (@arvindrbansal) November 30, 2022

articolul original.

Un cutremur a avut loc pe insula grecească Evia. Seismul a avut magnitudinea 5 pe scara Richter

30 November 2022 at 09:17
image

Potrivit Observatorului geodinamic din Atena, un cutremur cu magnitudinea 5 a avut loc marţi seară, 29 noiembrie 2022, pe insula grecească Evia. Săptămâna trecută a avut loc un seism subacvatic în largul insulei grecești Kasos din Marea Egee.

Potrivit aceleas surse, seismul s-a produs la o adâncime de 9 kilometri şi a avut loc la ora 20.06. GMT. Cutremurul s-a produs la 56 de kilometri nord-est de Atena.

Un cutremur a avut loc pe insula grecească Evia

Cutremurul de pe insula greşească Evia a fost resimţit şi în Attica, zona metropolitană a Atenei. Potrivit presei locale, deocamdată nu au fost raportate nici pagube materiale, nici răniţi.

Într-o singură zi s-au produs patru seisme. Cutremurul produs marţi seară este al patrulea cel mai puternic. Primul cutremur de 4,8 a fost înregistrat la 04.32 GMT, urmat de alte două de 4,1 şi, respectiv, 4,2 aproape o oră mai târziu (05.23 şi 05.24 GMT), scrie Agerpres.

Un cutremur de 6,3 pe scara Richter, pe insula Creta a provocat pagube materiale, dar fără victime, în 2021. În 2020, un cutremur cu magnitudinea 7 în Marea Egee a provocat doi morţi pe insula greseasc Samos şi peste 100 în oraşul de coastă din apropiere.

Un cutremur cu magnitudinea 5,5 pe scara Richter a avut loc în Marea Egee

Vă aducem aminte că, potrivit Institutului de Geodinamică al Observatorului Naţional din Atena, în noaptea de duminică spre luni, 20-21 noiembrie 2022, un seism subacvatic cu magnitudinea 5,5 a fost înregistrat în largul insulei greceşti Kasos din Marea Egee.

Cutremurul, al cărui epicentru a fost situat la o distanţă de 63 de kilometri de Kasos şi la 343 de kilometri sud-est de Atena, la o adâncime de 47 de kilometri, s-a produs la ora locală 01:25 (23:25 GMT, duminică).

Insulă grecească Samos a mai fost lovită de două cutremure de pământ care s-au produs într-un interval de doar 15 minute. Ambele seisme au fost localizate la aproximativ 10 kilometri de extremitatea sudică a acestei insule din Marea Egee, la o adâncime de 13 kilometri.Potrivit Institutului de Geodinamică din Atena, primul seism a avut magnitudinea 4,8, iar cel de-al doilea a avut magnitudinea 5,2.

În 2015, Japonia a fost lovită de un cutremur puternic, cu magnitudinea de 6.9 grade pe scara Richter, urmat de valuri tsunami, de 10 centimetri, observate în regiunile de coastă ale prefecturii Iwate în jurul orei 8:50. Seismul s-a produs la 8:06, epicentrul fiind localizat în largul prefecturii, la o adâncime de zece kilometri. Cutremurul a determinat agenţia să emită o alertă de tsunami.

La începutul lunii noiembrie 2022, un cutremur puternic a avut loc şi în România. Potrivit site-urilor de specialitate, seismul a avut o magnitudine estimată la 5,5 grade pe scara Richter și s-a produs în zona Vrancea .Acesta este cel mai puternic seism din ultimii doi ani şi jumătate. În urma cutremurului care a avut loc dimineaţă, în zona seismică Vrancea, nu au fost primite apeluri prin intermediul 112. După înregistrarea cutremurului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului va face şi o revizuire manuală, care va arăta exact magnitudinea şi adâncimea la care s-a produs seismul.

Grecia este, în mod regulat, afectată de cutremure, întrucât este situată pe mai multe linii de falii geologice. Așadar, un cutremur a avut loc pe insula grecească Evia. Seismul a avut magnitudinea 5 pe scara Richter.

articolul original.

Mirel Palada, sociolog: „Curentezi, nu curentezi, vremea realității nu trece, ci-ți vine direct în freză”

30 November 2022 at 06:00
image

Acum vreo 10 ani, înainte de incidentul cu Goțiu, am predat mai mulți ani un curs de sociologie politică la masterul de Comunicare SNSPA, drept cadru didactic asociat.
Printre multele teme de discuție pe care le ofeream studenților, în încercarea de a ieși din închistarea didactică specifică situației ex cathedra, era și una ce ținea de curentul electric.

Fiecare generație de studenți era pusă în fața unei întrebări simple: ce credeți că se va întîmpla dacă pică curentul electric în București pe o perioadă mai lungă de timp?

Vă rog descrieți în scris, cu cuvintele voastre proprii și personale, consecințele acestei disfuncționalități. Ce se va întîmpla în prima lună după eveniment? Gîndiți cu creierul vostru din dotare și dați-mi scenarii. În scris, să pot evalua cum trebuie strădania eforturilor voastre intelectuale. Eseu, cum îi zicea pe vremea lui Burebista.

Nu vreți să știți ce-a ieșit. Mă trec fiori de amuzament amar și acum, la zece ani după aceea.

Dragii de studenți, niște pufoși telectuali, generații crescute în prosperitate din copilăria timpurie și, drept urmare, socializați întru modernitate și atinși inevitabil de tentația ideilor post-materialiste (vezi teoria lui Inglehart), dădeau răspunsuri care de care mai naive. Fiind obișnuiți cu toată funcționalitatea texturii urbane precum peștele în apă, nici nu puteau concepe care sînt cele mai grave consecințe ale dispariției unui serviciu public esențial.

Dincolo de capacitatea discutabilă de articulare a unor idei, de neputința de aplicare a unui cadru teoretic asupra unei posibile situații reale, lucruri despre care ar trebui să vă povestesc poate altă dată, să mai aveți parte de încă un indiciu privind deosebita calitate a învățămîntului nostru superior, ce m-a frapat îndeosebi a fost un detaliu aparent minor.

Minor, dar cît de semnificativ.

Practic mare cît bomboana aia lucioasă de pe colivă, aia rotundă din mjloc, pe care o înfigea bunică-mea cu gesturi respectuoase drept moț simbolic, cînd gătea coliva s-o ducă la biserică, s-o sfințească popa la la slujba de pomenirea morților.

Ei bine, dragii mei cititori primitivi și medievali, bomboana de pe colivă a fost că, în mod constant, generație după generație de masteranzi, destul de multe dintre răspunsuri puneau accentul pe neplăcerea de a nu mai avea rețele de socializare. N-o să mai avem Facebook. Ah, ce dureros. Să vă povestim, dom’ profesor, ce-o să pățim noi dacă n-o să mai avem Facebook.

Waw. Pe bune? În rest? Alte chestii? Doar atît vă duce creierul ăla al vostru de masterand?

Nope. Nyet. Nada. Mintea lor nu putea să conceapă care pot fi consecințele dezastruoase ale pierderii acestui privilegiu de care avem parte cu toții, secundă de secundă, precum are peștele parte de apă.

Iacătă că acest exercițiu creativ pe care-l prăvăleam asupra minților naive ale masteranzilor de la SNSPA a ajuns, din păcate, realitate.

Zilele astea, Kievul, o capitală mai mare decît Bucureștiul, are parte de acest scenariu apocaliptic. 40% din distribuția energetică a întregii țări a fost distrusă în ultimele săptămîni de atacurile rusești cu rachete.

Drept urmare, Kievul e scufundat în beznă.

Deja se fac pregătiri de evacuare a populației, de mutare speră ei temporară în zonele vestice ale Ucrainei, mai puțin afectate de distrugerile aduse infrastructurii energetice. Țara devine, încetul cu încetul, o colecție de insule care produc energie, dar nu o mai pot transporta decît în proximitate. Rețeaua de distribuție a fost făcută varză. Rușii nu distrug (deocamdată?) barajele de la hidrocentrale, doar stațiile de transformatoare de unde pleacă curentul în restul țării. Și niște stîlpi de înaltă tensiune, să fie rău, să nu fie bine.

Cînd va fi reparată această rețea de distribuție? Nu se știe. Cu siguranță nu suficient de repede încît iarna să-i prindă cu curent în case. Distrugerile sînt atît de mari, iar reparațiile atît de complicate. Necesită timp, personal, migăleală. Nu mai vorbim de tehnica insuficientă. Oricît de mulți tehnicieni ai avea, să dea la șaibă să repare, dacă nu ai suficiente transformatoare să le pui la loc, degeaba.

Iar transformatoarele nu cresc așa, pur și simplu pe cîmp, precum coada-șoricelului. Nici nu așteaptă prea multe în stoc, în depozite. Cîte transformatoare poți să construiești din timp, în caz de ceva? Iaca acolo, niște cîteva. Niște zeci. Poate niște sute.

Dacă însă îți sînt distruse dintr-o dată mai multe decît ai pe stoc, te confrunți cu o problemă logistică elementară. Un transformator nu e chiar o cutie de conserve. Necesită resurse, personal și, mai ales, capacitate suficientă de producție. Degeaba aduci oameni să le facă, dacă n-ai destule linii de producție.

Evident că o parte din distrugeri vor fi compensate de ajutorul occidental. Vor primi transformatoare deja existente pe stoc în țările dezvoltate. Dar sînt ele oare compatibile cu detaliile tehnice ale sistemului energetic ucrainean? Ai suficienți ingineri care să gîndească efortul de compatibilizare, apoi să le și probeze, în condiții reale? Să nu care cumva să ia foc. Căci transformatoarele au prostul obicei să ia foc dacă sînt supuse deranjului, de la cît ulei au în ele și de la cîtă energie trece prin ele. Multă energie.

Pe urmă, distracția continuă. Ai suficienți oameni pricepuți care să se ducă repede pe cîmp, acolo unde a picat recent bomba, să instaleze trafurile de înaltă tensiune, ditamai animalele grele și complicate. Iar apoi să urce pe stîlp, să pună și firele la loc, că și alea au fost afectate de bombardamente? Și dacă nu e stîlp, cum procedezi? Ce te faci cu stîlpii prăbușiți? Ai rezervă? Dacă sînt în locuri greu accesibile?

Cum produci toate astea? Cum montezi toate astea? Mai ales, cît de repede? Poți cîștiga cursa cu Generalul Iarnă? Timpul nu stă pe loc. Winter is coming. Pentru unele zone din Ucraina, it’s already here.

Să zicem că rușii, în marea lor mărinimie primitivă, n-au distrus unitățile de producție. Doar decît legătura dintre ele. Degeaba ai însă electricitate, dacă n-o poți transporta. Și Generalul Iarnă…

Iată niște probleme reale, legate de realitatea necruțătoare, realitate ce nu ține cont de naivitățile acestei generații crescută în prosperitate, la timp de pace.

Europa, de șaptezeci de ani încoace, cu excepția unor excepții triste (războiul din fosta Iugoslavie), a avut parte de o lungă perioadă de dezvoltare, de progres, de bunăstare.

Dincolo de cîrcoteala noastră că nu sîntem ca Elveția, de inevitabila miorlăială est-europeană “ca la noi, la nimenea”, de fapt toată această zonă, din cel mai îndepărtat colț al Portugaliei pînă în ultimul brad care crește în Urali, a beneficiat de o acumulare de resurse, de infrastructură, și pe cale de consecință de bunăstare cum istoria n-a cunoscut pînă acum.

Generații întregi, deja vreo trei sau patru, s-au învățat cu aceste beneficii sociale fix la fel precum peștele se învață din icră cu apa. Nu le mai băgăm în seamă. În cel mai bun caz le ignorăm. În cel mai rău caz le desconsiderăm, ca fiind “niște cotoroage”. O grămadă de fier viechi, vorba lu’ dom’ Petre Roman, slăvit fie-i numele de coadă de topor care a pus umărul și el la distrugerea la timp de pace a țării noastre, cu treizeci de ani înainte de distrugerea Ucrainei la timp de război.

Ei bine, pe baza acestor cotoroage, a acestor grămezi de fier vechi avem noi parte de o viață cît de cît decentă, cît de cît modernă. Chiar dacă trăim în mediocrul nostru București, jegos și aglomerat și blocat de trafic. Chiar dacă trăim în ceva mai puțin mediocrul Kiev. Mediocru, dar cu siguranță mai aerisit și mai curat. Cel puțin pînă să înceapă războiul.

Dintr-o dată, realitatea necruțătoare, momentul adevărului numit război, vine să ne dea o smetie peste ochi și să ne facă să regîndim ordinea priorităților în viață. Nu Facebook-ul e cel mai important lucru pe lumea asta, dragii mei tineri tefeliști și cu gleznuțele la vedere. Nu produsele simbolice care vă fac pe voi să Netflix and chill au preponderență în rînduiala realității.

Țesătura socială a bunăstării și a mofturilor post-materialiste se bazează pe o complexitate compusă din fier, beton, electroni și multă multă inginereală. Dispare inginereala? Dispar și fantasmele, iar mofturile sînt reconsiderate.

Cînd nu ai curent electric, tot ce e în jurul tău se prăbușește.

De la cele mai elementare gesturi, să deschizi ușa la frigider sau să dai drumul la robinetul de apă din bucătărie. Pînă la alimentatul la pompă cu benzină, căci ce să vezi, și nasoalele alea de pompe de la benzinăriile cele primitive tot pe bază de curent electric funcționează.

Pînă la chestii de viață și de moarte: lumina și funcționarea instrumentelor în sala de operație, menținerea pacienților în viață în secțiile de reanimare, stingerea incendiilor, aprovizionarea cu alimente, dar mai ales cu apă.

Tot. Voi puteți înțelege asta, tefeleii mei dragi și naivi și îndrăgostiți de trotinetă?

Tot tot tot.

Pentru generația post-materialistă a acestui veac tembel, învățată încă din maternitate cu confortul vieții urbane moderne, sper ca această lecție să-i scuture un pic. Să înțeleagă că suprastructura simbolică și ideologică pe care ei o consideră esențială în viața lor nu poate exista fără infrastructură.

Atît fără infrastructura fizică, asta de e distrusă acum de rachetele sovieticilor. Dar și fără infrastructura economică, fără modurile de producție și fără sistemul de deținere a proprietății, ca să fim riguroși în termenii marxiști folosiți și să nu ne închipuim că “infrastructură” înseamnă doar fire și țevi și asfalt.

Hai, dragii mei! Suflecați-vă și mînecile, și manșetele pantalonilor, la gleznuțele alea ale voastre care împodobesc trotinetele. Dați-vă cu apă rece pe ochi, de-aia de la robinetul cel primitiv și comunist, pe care îl aveți la nas și pe care-l disprețuiți, preferînd să beți apă la PET, să îngrășați conturile multinaționalelor.

Și treziți-vă, pentru numele lui Dumnezeu!

Faceți un efort matur, să scăpați de păsărelele care vă populează creierele tinere, naive și puternic îmbibate de sorosism. Și încercați să înțelegeți realitatea. E mult mai complexă, dar și mai prozaică, decît vă belengărește mintea aia a voastră populată de figuri post-materialiste. E mai plină de fier beton, de transformatoare, de motoare și de tancuri decît vă spală creierele superiorii voștri ideologici de pe Facebook.

Ghinion.

articolul original.
❌