Noul raport Veeam Ransomware Trends Report 2023 arată că una din șapte organizații își va vedea aproape toate (>80%) datele afectate ca urmare a unui atac ransomware – indicând un deficit semnificativ în protejarea acestora. Atacatorii vizează aproape întotdeauna (93%+) mediile de stocare a backup-ului de date în timpul atacurilor cibernetice și reușesc să slăbească capacitatea victimelor lor de a recupera datele în urma a 75% dintre aceste evenimente, consideră specialiştii Veeam Software.

Veeam Ransomware Trends Report 2023 dezvăluie observațiile din interiorul a 1.200 de organizații afectate și analizează aproape 3.000 de atacuri cibernetice, ceea ce îl face unul dintre cele mai extinse rapoarte de acest gen. Sondajul examinează concluziile cheie din aceste incidente, impactul lor asupra mediilor IT și deciziile luate sau pașii necesari pentru implementarea strategiilor de protecție a datelor care asigură reziliența afacerii. Acest raport de cercetare analizează patru roluri diferite implicate în pregătirea cibernetică și/sau atenuarea atacurilor: profesioniști în securitate, CISO (șefi de departamente de securitate a informațiilor) sau alți astfel de manageri IT, ingineri implicați în operațiuni IT și administratori de backup.

Danny Allan, CTO Veeam este de părere că „Raportul arată că în ziua de astăzi, întrebarea nu mai este DACĂ organizația voastră va fi ținta unui atac cibernetic, ci cât de des. Trebuie să ne concentrăm pe pregătirea eficientă în caz de atacuri ransomware, punând accentul pe acțiuni de bază, precum aplicarea unor măsuri solide de securitate și testarea atât a datelor originale, cât și a copiilor de rezervă, pentru a asigura capacitatea de supraviețuire a soluțiilor de backup și alinierea între echipele de backup și cele cibernetice pentru o poziție unitară”.

Plata ransomware-ului nu asigură recuperarea datelor

Pentru al doilea an la rând, majoritatea (80%) organizațiilor intervievate au plătit cererile de răscumpărare pentru a pune capăt unui atac și a recupera date – iar procentul este în creștere cu 4% față de anul trecut. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că 41% din organizații au o politică “Do-Not-Pay” (nu plăti, n.t) în ce privește ransomware-ul. Totuși, în timp ce 59% au plătit răscumpărarea și au putut recupera datele, 21% au plătit fără să-și primească datele înapoi de la infractorii cibernetici. În plus, doar 16% dintre organizații au evitat să plătească răscumpărarea, după ce au reușit să recupereze datele din backup. Din păcate, acest procent al organizațiilor capabile să recupereze singure datele fără a plăti răscumpărarea a scăzut de la 19%, procentul din raportul de anul trecut.

În urma unui atac de tip ransomware, factorii decizionali din domeniul IT au două opțiuni: plata ransomware-ului sau restaurarea din backup. În ceea ce privește recuperarea, cercetarea arată că în aproape toate (93%) evenimentele cibernetice, infractorii încearcă să atace depozitele de backup al datelor, ducând la pierderea parțială a backup-ului de date în 75% din cazuri și la pierderea integrală a peste o treime (39%) din datele stocate în mediile de backup.

Atacând soluția de backup, atacatorii elimină opțiunea de recuperare și, în esență, forțează plata ransomware-ului. Cu toate că cele mai bune practici – cum ar fi securizarea credențialelor  de backup, automatizarea scanărilor de detectare cibernetică a backup-urilor și verificarea automată a faptului că backup-urile sunt restaurabile – sunt benefice pentru a proteja împotriva atacurilor, tactica cheie este aceea de a asigura că arhivele de backup nu pot fi șterse sau corupte. Pentru a face acest lucru, organizațiile trebuie să se concentreze pe imuabilitate. Vestea bună este că, pe baza lecțiilor învățate de la cei care au fost victime – 82% folosesc cloud imuabil, 64% folosesc hard disk-uri imuabile și doar 2% dintre organizații nu au imuabilitate la cel puțin un nivel al soluției lor de rezervă.

Întrebați cum se asigură că datele sunt „curate” în timpul restaurării, 44% dintre respondenți au spus că realizează o formă de izolare a datelor pentru a rescana datele din mediile de stocare înainte de a le reintroduce în mediul de producție. Din păcate, acest lucru înseamnă că majoritatea organizațiilor  (56%) riscă să reinfecteze mediul de producție, neavând mijloace pentru a se asigura că datele sunt „curate” în timpul recuperării. Acesta este motivul pentru care este important ca datele să fie scanate temeinic în timpul procesului de recuperare.

Alte constatări cheie din Veeam Ransomware Trends Report 2023:

• Asigurarea cibernetică devine prea costisitoare: 21% dintre organizații au declarat că ransomware-ul este acum exclus în mod explicit din polițele lor, iar cei cu asigurări cibernetice au constatat modificări la ultimele reînnoiri ale polițelor: 74% s-au confruntat cu prime crescute, 43% cu franșizele crescute, 10% cu beneficiile de acoperire reduse.
• Ghidurile interne de răspuns la incidente depind de backup: 87% din organizații au un program de gestionare a riscurilor care le conduce strategia de securitate, dar numai 35% cred că programul lor funcționează bine, în timp ce 52% caută să-și îmbunătățească situația, iar 13% nu au încă un program stabilit. Constatările dezvăluie că cele mai întâlnite măsuri din ghidul de pregătire pentru atacurile cibernetice sunt copiile de rezervă curate și verificarea recurentă că backup-urile sunt recuperabile.
• Alinierea organizațională continuă să sufere: cu toate că multe organizații consideră că ransomware-ul este un dezastru și, prin urmare, includ atacurile cibernetice în planurile lor de continuitate a activității sau a recuperării în caz de dezastru (BC/DR), 60% dintre organizații spun că încă au nevoie de îmbunătățiri semnificative sau de realinieri complete între echipele de backup și cele cibernetice, pentru a asigura pregătirea pentru acest scenariu.

25 mai este termenul legal în care nu doar cetățenii care obțin venituri își depun declarația unică, dar și mii de organizații ale societății civile depun prin Spațiul Privat Virtual formularul 230, de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit. 

Având în vedere funcționarea defectuoasă a platformei prin care aceste formulare pot fi trimise online, Asociația Code for Romania solicită autorităților prelungirea termenului de depunere a declarațiilor cu cel puțin o săptămână.

Printr-o declarație publică, președintele ANAF a spus că nu se vor da amenzi pentru contribuabilii care, întâmpinând probleme tehnice la depunerea declarației unice, o vor trimite cu întârziere de câteva zile. ONG-urile din România nu au, însă, posibilitatea de a depăși data limită impusă de lege, iar această sincopă în asigurarea unui serviciu digital vital poate însemna un dezastru pentru multe dintre ele, în cazul unora chiar imposibilitatea de a-și mai desfășura activitatea în următorul an, se precizează într-un comunicat de presă al Code for Romaia.

Prin Redirecționeaza.ro, o platformă pe care Code for Romania o pune gratuit la dispoziția societății Civile, aproape 4000 de organizații colectează formularele de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit.

Julien Ducarroz va prelua funcția de CEO al Orange România, începând cu data de 1 septembrie 2023, de la Liudmila Climoc, care va prelua poziţia sa de CEO al Orange Polonia de la aceeași dată.

Astfel, Julien Ducarroz se întoarce în România, unde a lucrat în perioada 2007-2016. Ducarroz și-a început cariera în Orange România ca Strategy Director, iar din 2009 a condus echipele de vânzări, marketing, digital și comunicare de brand în calitate de Chief Commercial Officer. Numirea este supusă aprobării consiliului de administrație local. Julien Ducarroz activează în Grupul Orange de 22 de ani.

În timpul mandatului său anterior în România, a contribuit la lansarea serviciilor Orange TV și 4G și a consolidat poziția de lider a brandului Orange, se precizează într-un comunicat de presă al operatorului. În 2016, a fost numit CEO al Orange Moldova, iar din 2020 este CEO al Orange Polonia. Sub conducerea sa, Orange Polonia a lansat și implementat strategia de creștere „.Grow”.

Sub conducerea lui Julien Ducarroz, Orange Polonia a implementat proiectul FiberCo JV, care a asigurat extinderea amprentei de fibră optică și a contribuit la combaterea excluziunii digitale în Polonia. În ultimii trei ani, Orange Polonia a devenit principalul furnizor de soluții smart city din țară și și-a întărit poziția pe piața wholesale. Compania a atins ținta de 65% din consum de energie provenind din resurse regenerabile, cu doi ani înainte de termen.

Ducarroz a absolvit Institutul Politehnic Federal Elvețian din Zürich, fiind originar din Elveția.

Liudmila Climoc va prelua, de la 1 septembrie 2023, funcția de CEO al Orange Polonia, care reprezintă al treilea mandat de CEO din cariera sa. Cu o experiență de 25 de ani în telecomunicații, Liudmila a devenit  CEO al Orange Moldova în 2008, iar în 2016 a fost numită CEO al Orange România. Sub conducerea sa, Orange România a trecut de la o companie exclusiv mobilă către un operator cu servicii integrate fix-mobil, o călătorie care a început în 2016 odată cu lansarea primelor servicii convergente pentru clienții rezidențiali și a continuat cu extinderea acoperirii de fibră optică în întreaga țară, se precizează în acelaşi comunicat de presă. În 2021, compania a accelerat strategia sa de convergentă prin achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al Orange Romania Communications.

România a fost prima țară din Grupul Orange care a lansat serviciile 5G și în ultimii doi ani a deschis două laboratoare 5G, în București și Iași, huburi de inovare pentru comunitatea de cercetare, startupuri și companii.

Marian VELICU @ Gala Campionilor Internet – 30 de ani de Internet în România, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Camera de Camera de Comerţ şi Industrie a României, alături de Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV, la Palatul CCIR, pe 17 mai, cu prilejul Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.

În 1999, pentru că toată lumea vorbea de conectivitate prin dial-up, Connex s-a gândit să ofere clienților de telefonie mobilă ceea ce își doreau foarte mult, respectiv acces la internet. Din păcate, la acea vreme se putea face numai prin dial-up și aşa am lansat XNet, care a devenit unul dintre principalii furnizori de servicii de internet prin dial-up. După un an de zile, XNet a ajuns la 100.000 de utilizatori, devenind principalul furnizor de acces la internet pe piața de telecomunicații din România.

Această situație nu a fost pe placul celorlalți competitori pentru că ceea ce am făcut noi atunci a fost să popularizăm accesul la internet. Utilizatorii noștri nu plăteau abonament. Practic, Connex acoperea toate costurile acestui abonament.

Acesta a fost pasul important care a condus la penetrarea accesului la internet în România, nu am fost singuri în acest proces, au ajutat și ceilalți competitori.

Cred că un pas important pentru dezvoltarea internetului și a transmisiilor de date în România a reprezentant ceea ce a însemnat trecerea Connex de la un furnizor de servicii de telefonie mobilă la un furnizor complet de servicii de telecomunicații, moment în care noi ne-am decis să intrăm pe piața de furnizare de date și internet către companii.

Dificultatea era cum conectăm clienții. Nu existau decât soluțiile de la Romtelecom, care nu dorea să ne pună la dispoziție conexiuni ADSL la un preț competitiv pentru a oferi mai departe clienților noștri servicii la un preț adecvat. 

Din acest motiv, am făcut un pas important pe piața de telecomunicații din România, fiind primii care am accesat licențe punct-multipunct și astfel am reușit să conectăm clienții independent de rețeaua Romtelecom și să oferim viteze de acces la internet de mare viteză.

A urmat licențierea 3G, pe fondul dorinței guvernanților de a încasa bani frumoși din vânzarea spectrului, așteptările fiind de ordinul sutelor de milioane de euro sau chiar miliarde de euro, cum s-a întâmplat în vestul Europei. 

Am fost pe partea cealaltă a baricadei și a trebuit să conving reprezentanții statului că România are nevoie mai mare de o dezvoltare a serviciilor de acces la internet și a tehnologiei și că, dacă operatorii vor plăti acele taxe, practic va fi o piedică semnificativă în dezvoltarea ulterioară a rețelelor.

Șansa a fost că, pe lângă argumentele prezentate, am avut și interlocutorul care m-a ascultat și care a înțeles că este șansa României să aibă o rețea 3G. Astfel, ministrul Dan Nica, în urma discuțiilor din cadrul Guvernului, a luat decizia ca nivelul taxelor să fie mult mai modic, undeva la 50 milioane de euro, dar cu angajamentul că vom lansa rapid servicii 3G.

Angajamentul a fost transpus în realitate. Licența 3G am luat-o în martie și pe 15 aprilie 2005, în același an, spre surpriza Orange, am lansat serviciile 3G.

Acesta a fost pasul cel mai important care a condus la penetrarea în ritm rapid a internetului. Să ne aducem aminte că la vremea respectivă laptopurile erau scumpe, PC-urile nu penetraseră peste tot, și atunci telefonul a devenit primul instrument care a permis multor utilizatori să acceseze internetul.

Am avut șansa să lucrez într-un colectiv de oameni care m-a ajutat și să am alături de mine investitorii care au pus bazele companiei Connex. Este foarte dificil într-o corporație mare, care este pe o creștere exponențială pe principalul segment de business, s-o convingi să se mai ducă și către altceva. La acea vreme, se spunea că rețelele fixe sunt perimate, că nu mai are rost să investim în rețele fixe, dar decizia de atunci a contat foarte mult în hotărârea Vodafone de a cumpăra Connex. Pentru ei, era o situaţie inedită să existe un operator pe o piață est-europeană care oferă tot pachetul de servicii de telecomunicații.