Buzoienii se pot trata acum, de această afecțiune, și încabinetul de Chirurgie generală din Ambulatoriul Spitalului Județean Buzău, unde aproape 40 de pacienți au fost diagnosticați și tratați în ultimele două luni, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie. 

Apneea în somn reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, iar specialiștii atrag atenția că deși este cea mai frecventă tulburare de somn, este subdiagnosticată, iar efectele lipsei tratamentului pot fi foarte serioase. Prevalența sindromului de apnee în somn este la fel de mare ca aceea a diabetului zaharat sau a astmului, 4% din populația generală confruntându-se cu această afecțiune. În cazul bărbaților cu vârste cuprinse între 40-60 de ani, incidența ajunge la 9%.

Sindromul de apnee în somn (SAS) se manifestă prin pauze sau limitări ale respirației care limitează cantitatea de oxigen care ajunge la creier, iar insuficienta oxigenare a sângelui are repercusiuni la nivelul tuturor organelor şi sistemelor organismului. Absența depistării precoce a bolii și a terapiei specifice atrage în timp complicații cardiovasculare (infarct miocardic, tulburări de ritm, hipertensiune arterială rezistentă la tratament), neurologice (accidente vasculare cerebrale), respiratorii (insuficiențe respiratorii, complicarea astmului bronșic sau a BPOC), diabet zaharat, tulburări erectile, impotență, sindrom metabolic etc. De aceea, diagnosticarea și tratarea apneei reprezintă pași importanți în reechilibrarea organismului.

Ce este apneea în somn? 

Dr. Oana Goidescu, medic primar chirurgie generală, cu competenţă în somnologie, de la Spitalul Județean de Urgență Buzău, ne spune ce este amneea în somn, de ce apare, care sunt simptomele de care trebuie să ținem cont și cum poate fi tratată, într-un material informativ realizat de Biroul de presă al unității medicale.

Somnul este un proces fiziologic reversibil prin care starea de conștiență este suprimată temporar, fiind caracterizat prin repaus motor, întreruperea activității psihice conștiente, lipsa de receptivitate la stimuli și încetinirea funcțiilor vitale. Oamenii dorm însă tot mai puțin şi fragmentat în ultimul timp, iar pentru că nu se odihnesc așa cum trebuie, pot apărea consecințe foarte grave. Dacă apar modificări frecvente ale somnului normal, pe lângă o stare permanentă de oboseală și nervozitate pot apărea probleme ale inimii sau chiar ale creierului, de aceea este necesar să ne adresăm medicului specialist înainte ca aceste probleme să se agraveze.

Apneea reprezintă oprirea fluxului respirator (nazal și oral) timp de minim 10 secunde, iar hipopneea, scăderea fluxului respirator mai mare de 30-50% însoțită și de o scădere a saturației de oxigen în sânge. „Apneea în somn se definește ca o pauză în respirație care durează mai mult de zece secunde. Ca sa fie și semnificativă, adică să dea simptome, trebuie să se repete de mai mult de 15 ori pe oră sau să fie asociată cu o somnolență diurnă excesivă”, explică dr. Oana Goidescu.

Simptomatologie

Tulburările respiratorii în timpul somnului pot apărea la orice vârstă, preponderent la persoanele de vârsta a doua și a treia, dar și la copii și adolescenți. Aceste tulburări pot avea etiologie centrală sau obstructivă, simptomatologia fiind de cele mai multe ori similară: somn agitat, sforăit, apnee observată de partener, somnolență diurnă, oboseală, iritabilitate, tulburări de memorie, scăderea funcților cognitive, depresie, schimbări de comportament, impotență, scăderea libidoului, cefalee matinală sau nocturnă, transpirații nocturne, enurezis (incontinență urinară).

Sforăitul este primul semnal de alarmă. Pe lângă faptul că este foarte deranjant pentru cei din jurul nostru, el induce la nivelul organismului modificări ale concentraţiei de oxigen, care afectează funcționarea întregului organism

„Simptomele se pot împărți în trei categorii: simptomele de noapte – sforăitul și pauzele în respirație despre care aflăm de obicei din discuția cu partenerul, treziri nocturne cu senzația de lipsă de aer, de palpitații, cu senzația de a merge foarte des la baie; simptomele la trezire – persoana afectată spune că a avut un somn neodihnitor și că s-a trezit cu gura uscată; simptomele de peste zi, când pacientul care suferă de apnee manifestă tulburări de atenție, tulburări de memorie, nervozitate crescută, are somnolență diurnă crescută și poate avea episoade depresive, pentru că omul nu-și mai poate face treburile așa cum le făcea înainte”, detaliază dr. Oana Goidescu.

Sindromul de apnee obstructivă 

Dr Oana Goidescu

Sindromul de apnee obstructivă, cel mai frecvent tip de apnee în somn, este o tulburarea respiratorie produsă de colapsul pereților faringieni în timpul somnului, care face ca organismul să primească mai puțin oxigen în timpul somnului și este agravată de patologia nazală. În funcție de nivelul la care se manifestă, obstrucția poate fi de 3 tipuri: I – în zona faringelui din spatele vălului palatin; II – în zona corespunzătoare vălului palatin și bazei de limbă; III – în spațiul faringian din spatele bazei de limbă.

„Apneea se împarte în trei categorii: apneea obstructivă  (SASO), care se întâmplă pentru că se colabează mușchii hipofaringelui -de obicei apare la pacienții care sunt mai grăsuți și la femei în postmenopauză; poate fi centrală  (SASC), atunci când creierul nu dă comanda de a porni respirația și este, de obicei, asociat cu boli cardiovasculare sau neurologice, sau mixtă (SASM), atunci când fenomenul respectiv începe ca un fenomen central și continuă ca un fenomen obstructiv”, mai spune dr. Goidescu. Medicul atrage atenția că sindromul de apnee în somn de tip obstructiv nedepistat la timp și netratat poate constitui un pericol ridicat pentru pacienții ale căror profesii presupun un grad crescutt de vigilență, cum ar fi șoferii, poliții, mecanicii de locomotivă, piloții, controlorii de trafic aerian etc.

Factori de risc

Între factorii de risc de care trebuie ținut cont atunci când vorbim despre apnee se numără:

* Greutatea corporală. Potrivit statisticilor, 60% dintre pacienții cu sindrom de apnee în somn obstructiv sunt supraponderali sau obezi. Astfel, greutatea corporală este cel mai important factor de risc în apariția sindromului, o creștere de 10% a greutății fiind asociată cu o creștere de 6 ori a riscului de apariție a episoadelor de apnee.

* Prevalența sindromului de apnee în somn este mai mare în cazul bărbaților decât al femeilor, în raport 2:1.

* O circumferință a gâtului peste 44 cm la bărbați și peste 37 cm la femei.

* Factorii hormonali și bolile endocrine (menopauza, acromegalia, hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice).

* Modificări la nivelul feței (bărbie mică, ascunsă) sau la nivelul gâtului (limbă mare, amigdale proeminente).

* Factori genetici – rude de gradul I care sforăie sau suferă de sindrom de apnee în somn obstructiv.

* Fumatul, consumul de alcool și/sau de medicametele sedative-hipnotice.

* Vârsta – aproape 1 din 10 bărbați cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani suferă de sindrom de apnee în somn și asociază hipertensiune arterială.

* Antecedentele de atac vascular cerebral: la pacienții care au suferit un AVC apneea de somn de origine centrală este o patologie cu frecvență crescută.

Diagnostic și tratament

Înțelegerea fiziopatologiei tulburărilor de somn este importantă în decizia terapeutică și adaptarea tratamentului cât mai rapid și eficient. Mecanismele implicate în această patologie și interacțiunile dintre ele implică fenomene fizice, modificări biologice și variații antropometrice. Printre posibilele tratamente ale apneei se numără utilizarea unei proteze de avansare mandibulară, chirurgia ORL (prin tehnici minim invazive, cu internare de o zi sau maxim 3 zile) sau, cel mai frecvent, prin folosirea unui dispozitiv CPAP (continuous positive airway pressure) care menține căile respiratorii ale pacientului deschise, folosind un flux continuu de aer.

„Ca să ajungem la tratamentul apneei de somn, trebuie să avem mai întâi un diagnostic. Pacientul trebuie monitorizat o noapte cu un aparat specific, seamănător cu un holter, dar mult mai mic, care înregistrează felul în care respiră în timpul somnului: dacă pacientul face pauze de respirație, dacă nu le face, încazul în care le face cât sunt de lungi sunt, trebuie să știm până unde scade saturația de oxigen, pentru că este foarte important ce se întâmplă cu inima în timpul pauzelor, trebuie știută poziția în care doarme pacientul, dacă sforăie, cât de tare sforăie și pe ce perioadă a nopții… În funcție de acești parametri se obține un traseu care va fi validat și interpretat de medicul somnolog. Pacientul este apoi tratat mecanic, pentru a împiedica «lipirea» pereților faringelui, și primește astfel aer cu o presiune minimă necesară ca să mențină gâtul deschis. Se cheamă terapie cu presiune continuă pozitivă. Vedem de ce fel de aparat are nevoie, de ce presiune, dacă are nevoie de una sau de două presiuni, dacă are nevoie de presiune variabilă, dacă asociem sau nu oxigenul, după care se începe tratamentul”, detaliază dr. Oana Goidescu.

Pacienții rămân în monitorizare 

Apneea în somn poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii și adolescenți, dar preponderent apare la persoanele de vârsta a doua și a treia, în special fumători. Se poate diagnostica, trata și urmări în laboratorul de somnologie din cadrul Secției Pneumologie a Spitalului Județean de Urgență Buzău, iar de la 1 aprilie 2023, și în cabinetul de Chirurgie generală din Ambulatoriul intergrat al unității medicale.

Din ce în ce mai multe persoane se plâng că nu dorm bine, se simt obosiți, agitați și cer ajutorul medicilor pneumologi, ORL sau somnologi. „Începând cu 1 aprilie, pe secția de Chirurgie Generală se pot face foi de zi pentru diagnosticul apneei de somn. Pacienții vin în cabinetul de Chirurgie din Ambulatoriu, cu bilet de trimitere de la medicul de familie, unde li se face un dosar de somn. Aici sunt diagnosticați, avem aparatura necesară, după care vor urma tratament și rămân în monitorizare, pentru că cel puțin o dată la trei luni, trebuie verificați. De la 1 aprilie și până în prezent, avem aproape 40 de pacienți. Sunt foarte mulți. Apneea apare cam la 20% din populație peste o anumită vârstă, peste o anumită greutate, dar sunt și pacienți mai slăbuți. De obicei, apneea este asociată cu diabetul, cu bolile cardiovasculare, neurologice, neuromusculare, dar aici discutăm de o patologie mult mai complexă”, a specificat medicul Oana Goidescu.

Medicul atrage atenția că pentru a preveni apneea în somn și pentru a evita complicațiile este nevoie și de o mai bună igienă a somnului, de o alimentație care să ne ajute să scădem în greutate (în cazul persoanelor supraponderale sau obeze), de tratarea afecțiunilor care ar putea îngreuna respirația, renunțarea la fumat și la alcool și nu în ultimul rând, de mișcare…

Pentru mai multe informatii puteti vizita sursa acestui articol de stiri.

Înălțarea Domnului se celebrează întodeauna într-o zi de joi, la 40 de zile de la Învierea Sa. În această zi, creștnii spun „Hristos s-a Înălţat!” şi răspund „Adevărat s-a Înălţat!”.

Înălțarea Domnului Iisus Hristos la cer este sărbătorită anul acesta, de către creștinii ortodocși, pe 25 mai, în timp ce la catolicii au sărbătorit Înălțarea pe 18 mai, această sărbătoare fiind celebrată după 40 de zile de Sărbătoarea Învierii. Potrivit Apostolilor, în cele 40 de zile după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor Săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că el este Mântuitorul cel Înviat. La sfârşitul acestei perioade S-a arătat pentru ultima dată ucenicilor Săi și le-a promis trimiterea Duhului Sfânt, iar la marginea Ierusalimului, pe muntele Măslinilor, Mântuitorul Hristos S-a Înălţat la cer, sub privirile lor și a doi îngeri.

Glorioasa Înălţare a Domnului este momentul în care Omul-Dumnezeu se întoarce la principiul său, după ce şi-a îndeplinit misiunea în lume, închizând cercul pe care Isus însuşi îl rezumă spunând: „Am ieşit de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi mă duc la Tatăl”.

În micuţa capelă rotundă de pe Muntele Măslinilor, loc de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani, se păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos.

Cu prilejul sărbătorii Înălţării Domnului, românii celebrează şi Ziua Eroilor. În toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora se fac praznice de pomenire. În amintirea lor au loc evenimente militare și civile, se trag clopotele, se comemorează eroii neamului și se face parastas pentru ei.

Potrivit Patriarhiei Române, pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920 și a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească, iar Catedrala Națională din București este dedicată memoriei tuturor eroilor români, primul ei hram fiind Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor, iar al doilea hram Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Pentru această zi se înroșesc ouă, la fel ca pentru Paști, iar comportamentul creștinilor trebuie să fie ca cel pe care îl avem în ziua de Înviere.

În semn de recunoștință pentru eroii patriei care au căzut în Primul Război Mondial, autoritățile statului român au hotărât, prin Decretul-lege nr. 1693/ 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare națională și să fie celebrată „cu mare fast religios, școlar, militar și naționalׅ“, în Ziua Înălțării Domnului.

Prin Legea nr. 48/ 30 mai 1995, privind proclamarea Zilei Eroilor, s-a reînnodat tradiția interbelică a sărbătoririi Zilei Eroilor, iar ulterior, prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, Ziua Eroilor a fost proclamată sărbătoare națională a poporului român, în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, Ziua Înălțării Domnului Isus Hristos, potrivit tradiției românești.

România a participat, începând cu anul 1877, la confruntări militare majore, desfășurate pe teritoriul național și în afara acestuia – Războiul de Independență, Al Doilea Război Balcanic, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și, după 1990, la misiunile din teatrele de operații din Balcanii de Vest, Afganistan și Irak.

La fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei creştine, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în marile garnizoane din țară, precum și la mausoleele eroilor și la cimitirele și parcelele de onoare au loc ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor, în cadrul cărora „vor fi rostite simbolic nume ale eroilor poporului român căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni executate în teatrele de operații”.

Președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, participă la ceremonia militară și religioasă organizată la Monumentul Eroilor din Pădurea Dumbrava, din Sibiu, iar la ceremonia organizată la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, în București, este prezent secretarul de stat Eduard Bachide.

La Buzău, eroii neamului sunt comemorați de militarii activi și în rezervă și de autoritățile locale, în cadrul unei manifestări care are loc la prânz, la Cimitirul Eroilor, iar la eveniment și-au anunțat prezența și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

Autoritățile administrației publice locale organizează, la rândul lor, cu sprijinul și participarea garnizoanelor militare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și al altor organizații neguvernamentale, ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori, în principal la marile mausolee ale eroilor, precum și la cimitirele și parcelele de onoare, în care vor fi, de asemenea, rostite numele celor căzuți la datorie.

În toate lăcașele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei.

De asemenea, cercurile și bibliotecile militare organizează manifestări evocatoare dedicate „Zilei Eroilor”, simpozioane, întâlniri cu istorici sau cu veterani de război, vizite la muzee și monumente comemorative și expoziții de carte.

Potrivit tradiției, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit şi apoi a povestit cum s-a înălţat Domnul Iisus la Cer.

Ispas era om de vază, înțelept și sfătos, știa să găsească răspuns la dilemele sufletului, dar mai ales la problemele care frământă mintea oamenilor pentru soluționarea activităților zilnice, dar și a celor de perspectivă.

Imaginea aproape mitică a lui Ispas, creată de popor, s-a conjugat frumos cu semnificația creștină a zilei dedicate Înălțării Domnului. Este sărbătoarea care te invită să descoperi bunătatea, armonia și bucuria universului în care trăiești. Și pentru că Ispas era întruchiparea unor valori morale atât de importante precum bunătatea, cumsecădenia și hărnicia și era mereu vesel, se crede că în această zi e bine ca oamenii să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. În „crucea zilei” (la amiază) se strâng laolaltă cei apropiați, stau împreună la masă și se bucură, făcând ca întregul mediu, natura, oamenii, vecinii, neamurile să aibă relații foarte frumoase și armonioase.

Tradiția ne spune că Ziua Înălțării Domnului este asociată și cu „Paștele cailor”. Se crede că doar la Ispas mănâncă și ei timp de un ceas și se vor sătura, astfel fiind blestemați de Maica Fecioară pentru că „numai rele au făcut când s-a născut pruncul Iisus”. Paștele Cailor este, în tradiția populară, și data la care se fac înțelegeri între partenerii unor activități/servicii viitoare. Pe vremuri, doar la Sfântul Gherghe sau la Ispas se  tocmeau oamenii pentru paza turmelor, a holdelor cu semănături (paznicii de câmp) și se făceau diverse înțelegeri între gospodari.

Tot de Ispas, mai ales în Transilvania, se sfințesc holdele, pentru a fi protejate de urgiile climaterice și dăunători. Se crede că orice ai semăna după Înălțarea Domnului nu va avea rod. Și în celalalte zone există alte obiceiuri și practici de protecție a oamenilor, animalelor și recoltelor viitoare prin care se celebrează triumful vegetal.

Se crede că cine moare de Ispas nu mai trece prin Judecata de Apoi, ci ajunge direct în Rai.

În această zi se sfințesc plantele de leac, se bat vitele cu leuștean și se decorează casele cu frunze de paltin. Se spune că oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, pentru că se crede că şi Iisus a avut când s-a înălţat la ceruri și se crede că astfel sunt feriți de boli și au noroc tot anul. În alte zone se împarte orez cu lapte pudrat cu scorțișoară, pus pe frunze de nuc. Oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. Și vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi păzite de vrăjitorii. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac, leuşteanul, paltinul şi alunul.

La Înălţarea Domnului, în unele zone se țin Moşii de Ispas, când se fac pomeniri pentru morţi, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii îşi pun la ferestre frunze de leuştean și se împart mai ouă roșii, pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu, aceasta fiind este ultima zi când se pot mânca ouă roșii.

De Înălțarea Domnului nu se spală, nu se coase, nu se calcă și nu se face curățenie. Nu este bine să te cerți, nu se dau împrumut bani și nici nu înstrăinează obiecte din casă. Nu se aprinde focul în casă și nu se dă sare din casă ca să nu sece laptele vacilor.

Pentru mai multe informatii puteti vizita sursa acestui articol de stiri.

În dimineața zilei de 24 mai 2004, 18 oameni, între care șapte pompieri și doi jurnaliști și-au pierdut viața în urma uneia dintre cele mai mari catasrofe de pe șoselele României, dar urmele tragediei de la Mihăilești sunt încă vii.

S-a întâmplat pe 24 mai 2004, dimineața, la ora 5:00, pe raza comunei Mihăilești, pe DN2 E85, la 32 de kilometri de Buzău. O explozie puternică s-a produs în urma unui accident al unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu și zeci de oameni au fost loviți de suflul exploziei. 18 vieți au fost frânte în câteva minute (șapte pompieri, doi jurnaliști şi alte nouă persoane – localnici veniţi să vadă ce se întâmplă sau persoane aflate în trecere), iar alți 13 oameni nevinovați au fost răniți grav și au rămas cu sechele pe viață.

Un crater adânc de 6,5 metri și cu diametrul de 21 metri s-a format la locul exploziei, iar bucăți de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri. Gemurile caselor din zonă au fost sparte, acoperișirile dărâmate, iar zgomotul exploziei s-a auzit până în municipiul Buzău, la 30 de kilometri.

Din 2004 încoace, în fiecare an, pe 24 mai, la Mihăileşti se vorbeşte despre eroi, despre sacrificiu şi datorie. Victimele dezastrului și-au câștigat un loc în panteonul eroilor contemporani. La monumentul înălțat în memoria lor, chiar pe locul tragediei, în fiecare an, la data de 24 mai, are loc o ceremonie militară și religioasă.

În această dimineață, salvatorii din cadrul ISU Buzău ți-au comemorat foștii colegi, alături de părinții, rudele și prietenii celor care și-au pierdut viața la Mihăilești și în sufletul cărora au rămas urme adânci durere și suferință și au vărsat o lacrimă „în memoria acestor eroi. Să știți că eroii nu mor niciodată, ei vor fi veșnic în sufletele noastre”, aș cum a spus comandantul ISU Buzău, inp. șef lt. col. Gabriel Divoiu.

Și prefectul Daniel Țiclea împreună cu Constantin Cristea și secretarul general Raluca Alexandru le-au adus un omagiu eroilor de la Mihăilești. „Astăzi, ne aducem aminte de cei care și-au pierdut viața la Mihăilești, în cea mai neagră zi din istoria recentă a Buzăului. Ne exprimăm recunoștința față de sacrificiul acestor oameni, al căror destin a fost curmat brusc de o explozie nimicitoare produsă pe șosea. Este important să ne reamintim consecințele acestei tragedii și să învățăm din lecțiile amare pe care ni le-a oferit. În continuare, cu toții trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru ca astfel de nenorociri să nu se mai întâmple vreodată”, a declarat prefectul Țiclea.

Se spune că timpul aduce uitarea, dar amintirile terifiante ale celor care au scăpat din acel iad și durerea celor care și-au pierdut fiii, tații, soții, frații, prietenii sau colegii nu poate fi alinată. A lăsat urme adânci, iar familiile lor nu și-au mai găsit liniștea după pierderea suferită.

„Sunt 19 ani de durere, suferință și traumă. Am crezul că nu rezistăm atât, dar Dumnezeu ne mai ține…  Avea doar 35 de ani, era sergent. În dimineața când urma să iasă din serviciu, am fost anunțați că s-a întâmplat nenorocirea, că nu mai e în viață. Am luat calea credinței, mergem la biserică și ne rugăm, sperăm ca astfel de nenorociri să nu se mai întâmple. Așa cum scrie la cărțile sfinte, vai de părinții care-și îngroapă copiii… E din ce în ce mai geru… Îi mulţumesc lui Dumnezeu că mai am un copil. Aşa cum mi-a zis şi preotul, Dumnezeu i-a cerut sufletul…”, și-a plâns amarul, cu resemnare, Neculai Necula, tatăl lui Romeo Necula, unul dintre pompierii decedaţi în urma exploziei de la Mihăileşti.

A fost cea mai neagră tragedie întâmplată vreodată pe șoselele din județul Buzău. Și cea mai mare dorință a celor care au pierdut pe cineva apropiat este ca astfel de nenorociri să nu se mai întâmple.

„Este greu, foarte greu. Era un copil exemplu. Un exemplu de ordine și disciplină. Îi ducem lipsa… Durerea prin care au trecut acești părinți n-o doresc nimănui, ne-a marcat pe toți… Îmi doresc ca nicio generație să nu mai treacă prin ce au trecut acești copii și să nu se mai întâmple astfel de tragedii pentru că eu cred că se putea preveni”, a spus, printre lacrimi, Elena Oprea, verişoara fostului pompier căzut la datorie.

Au fost amintite numele victimelor tragediei din 2004 și, la fel ca în fiecare an, după un ceremonial militar și religios lângă monumentul funerar de pe raza localității Mihăilești, au fost depuse coroane la monument și la Cimitirul Eroilor din Buzău.

Șapte pompieri aflați la datorie au plătit tributul suprem: maiorul post mortem Doru-Mihai Mihalache (33 ani), sublocotenent post mortem Romeo Necula (35 ani), sublocotenent post mortem Valentin Cezar Manta (21 ani), sublocotenent post mortem Nicolae Jianu (25 ani), sublocotenent post mortem Silviu Stan (23 ani), sublocotenent post mortem Georgian Medeleanu (21 ani) și sublocotenent post mortem Florentin Valentin Oprea (21 ani).

Printre cei care și-au pierdut viața în urma exploziei s-au aflat jurnalista Elena Popescu (26 ani) și cameramanul Ionuț Barbu (25 ani).

Alături de ei au pierit în urma deflagrației Alin Magearu (37 de ani), Camelia Simion (50 de ani), Daniel Pelmuş (37 de ani), Ion Tudose (34 ani), Rica Ionescu (34 ani), Marian Ailincăi (26 de ani), Valentin Magearu (23 ani), Florin Roman Marcu (36 ani, șoferul TIR-ului) și Emil Șerbu.

Au scăpat cu viață, dar cu răni grave: Gabriel Hurlup (şef de post la Mihăileşti), Marian Ilie Simi (pompier, rămas fără un picior), Constantin Vasilescu (plutonier adj. şef, 54 de ani), Romeo Panciu (pompier), Ramon Pătraşcu (pompier), Romeo Baciu (21 de ani, soldat), Raluca Novac (15 ani la momentul accidentului, venea cu maşina de la Roman spre Bucureşti), Cornel Ciobanu (taximetrist), Bianca Gheorghe (37 de ani), Nicoleta Popa (22 ani, Buzău), Gabriel Tudose (mecanic utilaje în Bucureşti, din Buzău), Gheorghe Bănică (37 de ani, Buzău), Mariana Bratu (soţia lui Alin Magearu).

„Nu avem dreptul să uităm tragedia de la Mihăilești, care a curmat vieți și a schimbat destine. Avem datoria de a-i comemora pe cei șapte pompieri și pe cei doi jurnaliști a căror viață a fost curmată într-o secundă, în timp ce se aflau la datorie, dar și pe celelelalte victime ale deflagrației. Și, la fel de important e ca autoritățile să facă tot posibilul pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete, vreodată, pe o șosea din România”, subliniază Instituția Prefectului.

Sacrificiul pompierilor care și-au pierdut viața constituie astăzi motive de reflecţie pentru militarii ISU Buzău și nu numai pentru ei.

Explozia de la Mihăilești rămâne o rană vie care nu se va vindeca niciodată. Ceea ce la început s-a crezut că este un incendiu obișnuit s-a transformat într-una dintre cele mai mari tragedii de pe șoselele României.

Camionul, încărcat cu azotat de amoniu, luase foc în urma exploziei unui cauciuc și eșuase pe marginea șoselei, pe drumul european care face legătura între Buzău și București. Fiind vorba de un incendiu, la fața locului au fost solicitați pompierii din Buzău.

Părea o intervenție de rutină, așa că salvatorii au plecat în misiune ca de obicei, cu două autospeciale, câțiva dintre ei oferindu-se chiar voluntari, întrucât erau militari în termen, iar la scurt timp ar fi trebuit să se libereze din armată și doreau să participe la ceea ce ar fi fost pentru ei „ultima misiune”. Din păcate, pentru șapte dintre ei a fost chiar „ultima misiune”, au pierit în urma exploziei care i-a surprins imediat ce au coborât din mașinile de intervenție.

Combinația dintre combustibil scurs din rezervorul camionului și azotatul de amoniu aflat în remorcă, ajuns la temperatura critică din cauza flăcărilor care cuprinseseră vehiculul, s-a dovedit fatală. Din nefericire, explozia a surprins mai multe persoane care se aflau în imediata apropiere a camionului, printre care pompierii sosiți de la Buzău, doi jurnaliști, mai mulți localnici și alte persoane aflate în trafic la acea oră fatidică, pe șosea.

După 19 ani, cei care s-au aflat la fața locului pe 24 mai 2004 și au scăpat cu viață sunt încă marcați de imaginile de coșmar la care au asistat: flăcări înalte de zeci de metri, un crater imens în mijlocul șoselei, bucăți de trupuri sfârtecate ca după război, pe o rază de zeci de metri. Zile întregi au fost recuperate de salvatorii de la Ambulanță.

Medicii și asistenții medicali care lucrau în 2004 în Spitalul Județean de Urgență Buzău spun și acum că atunci au dat cel mai greu test în viața lor, atât ca medici, cât și ca oameni. La fel spun și cei de la Medicină Legală, care nu pot uita cum au fost nevoiți să reconstituie, din fragmente umane sfârtecte de suflul exloziei, corpurile atâtor oameni tineri…

Cu toate acestea, ancheta a fost „finalizată” în timp record şi, după doar cinci ore, drumarii au început refacerea şoselei, chiar dacă rămăşiţe umane au mai fost găsite şi în următoarele zile pe câmpurile din apropiere.  După doar două zile de la producerea tragediei, muncitorii terminaseră de asfaltat şoseaua, iar circulaţia rutieră a fost reluată.

După cinci zile, la faţa locului a ajuns procurorul general al României de la acea vreme, Ilie Botoş. Câteva probe din teren au fost recuperate abia atunci și au apărut şi primele ipoteze privind producerea accidentului. Anchetatorii au luat în calcul mai multe ipoteze, iar de cel mai mare ajutor despre ce s-a întâmplat înaintea exploziei a înregistrarea operatorului Ionuţ Barbu, care ulterior a fost recuperată de anchetatori.

În decembrie 2006, Ionel Ionuț Neagoe, administratorul Ney Transport SRL, Mihai Gună, patronul Mihtrans SRL și Ion Gherghe, fost director al combinatului Doljchim din Craiova au fost găsiți vinovați și au fost condamnați la câte patru ani de închisoare și anumite despăgubiri.

Pentru mai multe informatii puteti vizita sursa acestui articol de stiri.

Președintele Consiliului Județean Buzău a convocat aleșii în şedinţă ordinară, în data de 31 mai 2023, ora 10:00, la sediul Consiliului Județean Buzău, B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 48 – sala Dimitrie Filipescu.

Pe ordinea de zi sunt 20 de proiete de hotărâre, cele mai multe vizând rectificări bugetare, acordarea de subvenții pentru activități de asistență socială, dar și aprobararea unor investiții și proiecte finanțate prin PNRR, modificarea unor state de funcții ale instituțiilor din subordinea CJ și acordarea unui nou titlu de „Cetățean de onoare al județului”, pictorului Valeriu Șușnea.

Două dintre proiectele de hotărâre aflate pe ordinea de zi vizează Spitalul Județean de Urgență, care funcționează în subordinea Consiliului Județean. Unul dintre acestea vizează „modificarea și completarea Hotărârii Consiliului Județean Buzău nr. 95/2022 pentru acordarea unor stimulente financiare lunare personalului medical și de specialitate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău – formă actualizată”, iar cel de-al doilea, „aprobarea documentației tehnico – economice – faza Proiect Tehnic, a bugetului proiectului „Consolidarea infrastructurii medicale de la nivelul Spitalului Județean de Urgență Buzău, în contextul Pandemiei cauzate de COVID – 19” – forma actualizată, precum și reaprobarea indicatorilor tehnico – economici”.

PROIECTE DE HOTĂRÂRE:

1. Proiect de hotărâre nr. 113/2023 privind aprobarea contului de execuție a exercițiului bugetar al Județului Buzău pe anul 2022;

2. Proiect de hotărâre nr. 114/2023 privind aprobarea utilizării în anul 2023 a excedentului anual al bugetului propriu al județului Buzău rezultat la încheierea exercițiului bugetar la 31 decembrie 2022 – formă actualizată 4;

3. Proiect de hotărâre nr. 115/2023 pentru aprobarea rectificării a IV-a a bugetului propriu al Județului Buzău pe anul 2023;

4. Proiect de hotărâre nr. 116/2023 pentru aprobarea rectificării a II-a a bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Centrului Școlar de Educație Incluzivă Rm. Sărat;

5. Proiect de hotărâre nr. 117/2023 pentru aprobarea rectificării I a bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Teatrului „George Ciprian” Buzău;

6. Proiect de hotărâre nr. 118/2023 privind modificarea și completarea Hotărârii Consiliului Județean Buzău nr. 95/2022 pentru acordarea unor stimulente financiare lunare personalului medical și de specialitate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău – formă actualizată;

7. Proiect de hotărâre nr. 119/2023 pentru stabilirea și aprobarea plății unor recompense bănești aferente unor bunuri arheologice descoperite pe teritoriul județului Buzău de persoane fizice;

8. Proiect de hotărâre nr. 120/2023 privind aprobarea acordării de subvenții pentru activități de asistență socială de la bugetul Județului Buzău în anul 2023, conform Legii nr. 34/1998;

9. Proiect de hotărâre nr. 121/2023 privind aprobarea/respingerea acordării de sume cu titlu de finanţare nerambursabilă unor persoane juridice conform Legii nr. 350/2005, de la bugetul Județului Buzău în anul 2023;

10. Proiect de hotărâre nr. 122/2023 pentru aprobarea participării Consiliului Județean Buzău în calitate de partener al Uniunii Artiștilor Plastici – Filiala Buzău pentru organizarea și desfășurarea ediției a XI-a a Proiectului „Măgura Art”, iulie 2023;

11. Proiect de hotărâre nr. 123/2023 pentru aprobarea promovării proiectului „Dotarea cu microbuze școlare verzi (electrice) pentru unități de învățământ preuniversitar din județul Buzău” în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, componenta C15: Educație, Reforma 6. Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar, Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi;

12. Proiect de hotărâre nr. 124/2023 privind aprobarea documentației tehnico – economice – faza Proiect Tehnic, a bugetului proiectului „Consolidarea infrastructurii medicale de la nivelul Spitalului Județean de Urgență Buzău, în contextul Pandemiei cauzate de COVID – 19” – forma actualizată, precum și reaprobarea indicatorilor tehnico – economici;

13. Proiect de hotărâre nr. 125/2023 privind aprobarea trecerii din domeniul public în domeniul privat al județului Buzău a unei construcții amplasate pe terenul aflat în proprietatea publică a județului Buzău, situat în orașul Pătârlagele;

14. Proiect de hotărâre nr. 126/2023 pentru modificarea Hotărârii Consiliului Județean Buzău nr. 289/2022 privind stabilirea destinației imobilului proprietate publică a județului Buzău aflat în administrarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Buzău, situat în municipiul Buzău, strada Horticolei, nr. 56;

15. Proiect de hotărâre nr. 127/2023 pentru completarea componenței nominale a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Buzău;

16. Proiect de hotărâre nr. 128/2023 pentru actualizarea componenței și a Regulamentului de organizare si funcționare a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism a Județului Buzău;

17. Proiect de hotărâre nr. 129/2023 privind modificarea nivelului unor posturi din statul de funcții al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Buzău;

18. Proiect de hotărâre nr. 130/2023 pentru revocarea/validarea unui membru de drept al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică a Judeţului Buzău;

19. Proiect de hotărâre nr. 131/2023 pentru aprobarea titlului „Cetățean de onoare al județului Buzău” domnului Valeriu Șușnea.

20. Proiect de hotărâre nr. 111/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind desfășurarea procedurii de achiziţie sectorială – licitație publică deschisă pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de transport judeţean de persoane prin curse regulate pentru grupele de trasee rămase neatribuite din Programul județean de transport aferent județului Buzău, cu valabilitate 2023 – 2028;

Pentru mai multe informatii puteti vizita sursa acestui articol de stiri.

În cadrul celei de-a 76-a reuniuni a OMS, statele membre negociază noi reguli prin care să poată face faţă pandemiilor viitoare, urmate de adoptarea unui acord cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, până în mai 2024.

La cea de-a 76-a reuniune anuală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care are loc la Geneva, în perioada 21-30 mai, se discută despre prioritățile actuale și viitoare pentru problemele de sănătate publică de importanță globală.

Reprezentanții statelor membre negociază, în acest context, încheierea unui acord pandemic de mare anvergură, propus de Uniunea Europeană și apreciat de șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, o prioritate, un „angajament generaţional că nu ne vom întoarce la vechiul ciclu de panică şi neglijenţă”. Acordul urmărește să consolideze apărarea lumii împotriva noilor agenţi patogeni după pandemia COVID-19, care a ucis aproape 7 milioane de oameni.

Noile reguli ar urma să fie respectate de către cele 194 de ţări membre ale agenţiei de sănătate a ONU pentru a face față pandemiilor. În cadrul negocierilor au fost depășite rezervele iniţiale ale Statelor Unite, iar statele membre au convenit deja că acordul pandemic ar trebui să fie obligatoriu din punct de vedere juridic pentru cei care îl semnează și s-a stabilit ca ţintă pentru adoptarea lui, luna mai 2024. 

Acordul pandemic ar fi al doilea de acest tip în domeniul sănătăţii, după Convenţia-cadru din 2003 privind controlul tutunului, care vizează reducerea fumatului prin intermediul impozitării şi al normelor privind etichetarea şi publicitatea.

OMS dispune deja de norme obligatorii cunoscute sub denumirea de „Regulamentul sanitar internaţional” care, în 2005, a stabilit obligaţiile ţărilor în cazul în care evenimentele de sănătate publică au potenţialul de a trece graniţele. Printre acestea se numără informarea imediată a OMS cu privire la o urgenţă sanitară şi măsuri privind comerţul şi călătoriile. Adoptate după izbucnirea epidemiei de SARS din 2002-2003, aceste regulamente sunt considerate în continuare adecvate pentru epidemii regionale, cum ar fi Ebola, dar inadecvate pentru o pandemie globală. Aceste reglementări sunt, de asemenea, în curs de revizuire în urma COVID-19.

Cu toate acestea, tratatul propus a fost criticat pe reţelele de socializare, mai ales de criticii de dreapta, care au avertizat că ar putea duce la cedarea autorităţii ţărilor către OMS. Organismul respinge cu tărie acest lucru, subliniind că guvernele conduc negocierile şi sunt libere să respingă acordul.

Uniunea Europeană, care a propus acordul, este considerată cel mai mare susţinător al acestuia. Ţările în curs de dezvoltare, în special cele din Africa, doresc să folosească negocierile pentru a asigura un acces mai bun la vaccinuri, în urma acuzaţiilor de „apartheid al vaccinurilor” formulate de Tedros.

După cinci runde de negocieri oficiale, ultimul proiect de tratat, de 208 pagini, include încă mii de paranteze, care marchează zonele de dezacord sau limbajul nehotărât, inclusiv în ceea ce priveşte definiţia cuvântului „pandemie”. Cu atât de multe ţări membre implicate, asigurarea unui acord ar putea fi dificilă.

Nu este încă destul de clar cum se vor putea armoniza regulamentele din 2005 cu noul acord privind pandemia, dar o sugestie ar fi că trebuie să fie complementare, astfel încât normele existente să se aplice în cazul focarelor locale, iar noile norme să intre în vigoare în cazul în care OMS declară o pandemie.

Nici ce se întâmplă dacă măsurile nu sunt respectate nu este clar. Un copreşedinte al discuţiilor a declarat că ar fi de preferat să existe un proces de evaluare inter pares, în loc să fie sancţionate statele care nu se conformează.

Separat au loc discuții privind reformarea normelor din 2005, ţările propunând aproximativ 300 de amendamente. Propunerile iniţiale ale SUA vizau sporirea transparenţei şi acordarea accesului mai rapid al OMS la focarele de infecţie.

China a permis echipelor de experţi conduse de OMS să viziteze epicentrul COVID-19 din Wuhan, dar OMS afirmă că Beijingul încă nu a comunicat date clinice de la primele cazuri, care ar putea oferi indicii despre originea virusului SARSCoV-2.

Pentru mai multe informatii puteti vizita sursa acestui articol de stiri.