Profesorul de la ASE, Cristian Păun anticipează încetinirea și mai puternică a economiei României în perioada următoare. „Neavând infrastructura vecinilor noștri, energia și gazele la prețurile lor. Competitivitatea față de ei s-a dus în cap.”, susține profesorul originar din județul Alba.
„Într-o postare anterioară am calculat efectul cumulat al celor două instrumente fiscale fundamentale pentru mediul de afaceri – impozitul pe profit și impozitul pe muncă, în echivalent impozit pe profit.
Am pornit de la o marjă de profit net de 15%, de la o pondere a salariilor de 35% în total costuri. Și am obținut că România, pe cele două impozite cumulate, nu mai este într-o poziție favorabilă în regiune. Țări ca Polonia, Ungaria sau Bulgaria sunt sub noi astăzi la impactul cumulat al celor două instrumente fiscale. Țări care ne concurează direct când vine vorba de a atrage activitate economică relevantă aici, investitori străini, capital care să mobilizeze resursele naturale și umane de care dispunem. Nu mai avem un avantaj din fiscalitate.
Tot în postarea respectivă, am schimbat marja netă de profit, de la 15% la 10% și, apoi, la 20%. Pentru a vedea ce se întâmplă când vorbim de sectoare cu marjă netă de profit mai mare (serviciile, IT) și cele cu marjă netă de profit mai mică. Bulgaria și Ungaria sunt și mai bine plasate când vine vorba de sectoare cu profitabilitate mai mare (ecartul de fiscalitate cumulată crește) și mai puțin bine plasate când vine vorba de sectoare cu profitabilitate mai redusă.
Reluând calculele, am modificat acum ponderea forței de muncă în total costuri. De la 35%, am luat-o 25% (sectoare intensive în capital) și 45% (sectoare mai intensive în muncă). Exemple de sectoare intensive în muncă: pielărie, textile, încălțăminte, sector alimentar. Exemple de sectoare intensive în capital: majoritatea sectoarelor industriale avansate (inclusiv auto).
Rezultatele arată în felul următor:
– Cu cât intensitatea în muncă crește (procentul cheltuielilor de personal este mai mare în total costuri), echivalentul cumulat al celor două taxe crește. Fiscalitatea de la noi descurajează sectoarele intensive în muncă (din păcate, dominante chiar și cu această taxare, companiile nu au cum să se tehnologizeze din lipsa capitalului și accesului la tehnologii de ultimă generație). Cu cât intensitatea în muncă scade, este invers.
– Pentru sectoarele mai intensive în capital, diferența de fiscalitate dintre noi și Bulgaria / Ungaria crește. Pentru sectoarele mai puțin intensive în capital, diferența de fiscalitate scade. Adică, în regiune, companiile cu grad ridicat de tehnologizare vor prefera Ungaria / Bulgaria sau să plece în curând de la noi către cele două țări. Și cele mai intensive în muncă vor face același lucru pentru că diferența este tot defavorabilă României astăzi.
– În ceea ce privește Polonia, situația este pe dos. Diferența scade când intensitatea în muncă scade. Adică, prin comparație cu Polonia, am deveni interesanți. Din păcate, fiscalitatea cumulată rămâne peste cea a Poloniei cam cu 1%, inclusiv pentru sectoarele intensive în capital (chiar dacă ecartul scade). Deci rămânem necompetitivi și în acest caz.
Aceste rezultate nu ne duc decât către o concluzie clară: nu mai suntem competitivi fiscal în regiune nici pentru sectoarele cu grad de tehnologizare / inovare ridicat și nici pentru cele cu marjă netă de profit ridicată (IT, servicii). Neavând infrastructura vecinilor noștri, energia și gazele la prețurile lor. Competitivitatea față de ei s-a dus în cap.
Taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri pentru companiile mari încep să pară idei extrem de păguboase și neinspirate. Prin prisma acestor calcule, anticipez încetinirea și mai puternică a economiei în perioada următoare.”, afirmă profesorul ASE, Cristian Păun, originar din județul Alba.