Astăzi, 6 ianuarie 2025, locuitorii orașului Cugir, au participat la Slujba de Bobotează care a avut loc pe platoul din fața Catedralei „Adormirii Maicii Domnului” din Cugir, fiind oficiată de către preoții parohi Adrian Cebotari și Bogdan Șalariu.
„Apa primită astăzi, are puteri tămăduitoare asupra sufletului şi trupului celui care o bea. Sărbătorile de Iarnă, se vor încheia marți cu Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul.
Slujba Bobotezei a început la ora 9.00 cu Liturghia sfântului Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului, urmată de cea a sfințirii Aghiasmei Mari.
Slujba a avut loc pe platoul din fața Catedralei „Adormirii Maicii Domnului” din Cugir, fiind oficiată de către preoții parohi Adrian Cebotari și Bogdan Șalariu.
Tot aici, organizatorii au pregătit 7 butoaie umplute cu apă, puse la dispoziția credincioșilor care au dorit să ia apă sfințită acasă.
În final, la sfârşitul slujbei de Bobotează, credincioşii au primit şi binecuvântarea preoţilor slujitori”, au transmis reprezentanții orașului Cugir, pe pagina de Facebook.
Practic, după ce se cheamă Duhul Sfânt, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat. La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul.
Agheasma de Bobotează este considerată apa sfințită cu cele mai mari puteri, este apa ce rămâne “vie” și proaspătă timp îndelungat fară a se deteriora odată cu trecerea timpului.
Agheasma cea Mare se săvârşeşte de către arhiereu sau preot într-un cadru festiv, numai în biserică, lângă o apă curgătoare, lângă un lac sau la malul mării, şi numai de Bobotează sau în Ajunul ei.
Aceasta este tămăduitoare şi are putere sfinţitoare foarte mare, pentru că este sfinţită în chiar ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.
Mai poate fi luată și imediat după Sfânta Împărtăşanie.
Ea se mai folosește la sfințirea bisericilor, a antimiselor, a Sfântului si Marelui Mir, precum si la casele tulburate de demoni.
Azi se stropesc cu Aghiasma Mare toate casele, ogoarele, viile, livezile si animalele, pentru a le feri de toată reaua întâmplare. Unii credincioși obișnuiesc sa o păstreze în vase curate, ca pe o binecuvântare, ani în șir, aceasta rămânând curată si plăcută la gust.
Prin stropirea cu apă sfințită duhurile cele viclene se gonesc din tot locul, oamenii se acoperă și se păzesc de tot lucrul rău, se aduce îndestulare gospodăriilor, se tămăduiesc bolile și se dăruiește iertare de păcatele mici.
Această apă se foloseşte de către preot la săvârșirea ierurgiilor (slujbe mici), sfințirea fântânilor, a icoanelor, a bisericii care a suferit o reparație de mică anvergură, a veșmintelor si obiectelor de cult.
Se mai folosește și la alte slujbe, precum binecuvântarea începerii semănatului, sfinţirea vaselor, izbăvirea viilor si grădinilor bântuite de lăcuste si gândaci.
Cunoscută sub denumirea Botezul Domnului, Boboteaza aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.
Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.