După intrarea României în spațiul Schengen, de la 1 ianuarie 2025, au existat câteva modificări legislative în ceea ce privește noul statut al graniților. Cu toate acestea, regulile pentru ieșirea minorilor din țară au rămas la fel de stricte.
Odată cu aderarea la Schengen, Legea nr. 248/2005, care reglementează regimul liberei circulații a cetățenilor români, a fost actualizată prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024. Noile prevederi specifică faptul că:
-Minorii pot ieși din țară către statele Schengen doar dacă îndeplinesc toate cerințele stabilite de legislația română.
-Verificările polițiștilor de frontieră, care anterior erau limitate la aeroporturi, porturi și alte puncte de trecere aeriene sau maritime, se aplică acum și granițelor terestre.
Această extindere a verificărilor la toate tipurile de granițe asigură un control mai riguros, chiar dacă, în cadrul Schengen, granițele interne nu sunt supuse controalelor sistematice.
Legislația în vigoare impune reguli clare privind ieșirea minorilor din țară, în funcție de circumstanțe:
Dacă minorul este însoțit de ambii părinți, este necesar să prezinte documente valide, precum pașaport sau carte de identitate.
În această situație, părintele însoțitor trebuie să prezinte o împuternicire notarială din partea celuilalt părinte. Excepțiile includ:
-Decesul celuilalt părinte, dovedit prin certificat de deces.
-Exercitarea exclusivă a autorității părintești, dovedită prin hotărâre judecătorească.
Dacă minorul este însoțit de o altă persoană majoră, ambii părinți trebuie să ofere acordul printr-o împuternicire notarială.
Minorii care au împlinit 16 ani pot călători singuri, însă condițiile variază în funcție de statutul lor legal. Cei care au domiciliul sau reședința în țara de destinație nu au nevoie de acordul părinților pentru a părăsi România.
Pentru a evita refuzul la frontieră, părinții sau însoțitorii trebuie să se asigure că dețin următoarele documente:
-Acte de identitate valide pentru minor, precum pașaportul sau cartea de identitate. Cerințele exacte depind de vârsta minorului și de statul de destinație.
-Împuterniciri notariale, în cazurile în care minorul nu este însoțit de ambii părinți.
-Documente care atestă circumstanțe speciale, precum certificat de deces sau hotărâri judecătorești privind autoritatea părintească.