Povestea “drumului de fier”, cel mai înalt viaduct din România. Capodopera uitată în Argeș de 35 ani.
În timp ce românii se plâng de faptul că infrastructura feroviară din ţară nu a mai fost modernizată sau dezvoltată după 1989, iată că există, în România, o linie de cale ferată abandonată pe care a trecut un singur tren, în ultimii 35 de ani, deşi are tuneluri, gară şi chiar viaduct.
Tras pe linie moartă imediat după revoluţia din 1989, „drumul de fier” se află în judeţul Argeș, iar de atunci și până în prezent, o singură garnitură de tren a trecut pe aici, fiind vorba despre o călătorie de probă, arată bugetul.ro.
Calea ferată, scoasă din uz în 1989
Deşi linia de cale ferată dintre Vâlcele și Râmnicu Vâlcea ar fi scurtat inclusiv traseul București-Sibiu, aceasta a fost scoasă din uz, după 1989.
Calea ferată care ar fi putut ajuta enorm transportul cu trenul are o lungime de 40 de kilometri.
„Asta fost calea ferată, șina de tren, și aici începe peronul gării, chiar în partea asta. Mai mergem puțin mai în față și apare și gara. Singurul tren care a fost pentru probe de viaduct, cu 42 de vagoane, era încărcat cu piatră. S-a testat atunci şi a fost totul în regulă. În anul 1990, ar fi trebuit să circule trenul pe acest traseu, așa cum fost dat și în Mersul Trenurilor, în anii `90 și `91.
S-au investit foarte mulți bani. Sacrificii… Noi am avut, aici, în jur de două mii de muncitori”, a explicat Gheorghe Manga, viceprimar al comunei Ciofrângeni, județul Argeș, pentru Euronews.
Cel mai înalt viaduct din România
Investiţia făcută de comunişti urma să scurteze drumul de la Curtea de Argeș la Vâlcea. Aici, au fost săpate două tuneluri, fiecare de aproximativ doi kilometri, dar şi un viaduct impresionant, care avea să fie cel mai lung, dar și cel mai înalt din România. În punctul maxim, viaductul are o înălțime de 50 de metri.
Este vorba despre viaductul Topolog, care a făcut parte dintr-un proiect din 1979, dar care acum zace abandonat. Acesta urma să ducă linia ferată spre unul dintre cele mai lungi tuneluri construite după cel de-al Doilea Război Mondial, tunelul Gibei.
În octombrie 1989, linia de cale ferată lungă de 40 de kilometri – care trecea prin munţi şi păduri -uimea cu succesul testului cu trenul. Rămăseseră doar câteva lucrări de rezolvat şi semnalizarea, ca apoi să fie dată în folosinţă.
„1989. Oamenii au sperat și au lăsat mărturie momentul finalizării lucrării pentru ca, peste timp, când ar fi trecut lumea cu trenul să vadă când s-a construit și cum se făceau niște lucruri, cândva. Și, la câteva luni distanță, practic proiectul a fost aruncat la coșul de gunoi. S-a infiltrat apă peste tot”, a mai spus Gheorghe Manga.
Gara nu a fost folosită niciodată
Acelaşi destin l-a avut şi gara construită special pentru această zonă. Staţia Schitu Matei nu a fost folosită nici măcar o zi.
„Este singura gară din zonă. Deci prima care se desprinde din Pitești – Curtea de Argeș – Vâlcele. Și din Vâlcele mergea spre Râmnicu Vâlcea și asta este singura gară”, a mai dezvăluit viceprimarul.
„Calea ferată 219 Vâlcele – Râmnicu Vâlcea este una dintre cele mai impresionante lucrări de infrastructură din România.
Avem două tuneluri: Gibei (2.250 m., unul dintre cele mai lungi din țară) și Ploștina (1.910 m.), trei viaducte mari: Topolog (1.440 m., cel mai mare din țară, cu înălțimea maximă de 50 m.), Samnic (540 m.) și Samnicel (270 m.), precum și alte viaducte mai mici (cele mai multe rupte sau demontate), un pod peste râul Olt și altul peste râul Argeș.
Astăzi (…), distanța București-Rm Vâlcea se parcurge în 2h 15 min. (177 km) cu auto personal și 4h 45 min. cu trenul, pentru că CFR Călători te plimbă 276 km prin Caracal, din cauza golului din harta feroviară a României.
Singura perioada când au circulat trenuri de călători pe linia 912 – doar în Mersul Trenurilor, nu și fizic – a fost în anul 1990-1992 (perioada aproximată), când P1015, C1828, A852/227, C1822, C1824 și A228/851 circulau pe cei 41 km de linie dintre Vâlcele și Bujoreni Vâlcea.
Trenurile P și C opreau în Vâlcele-Tutana-Ciofrângeni-Samnic-Râmnicu Vâlcea Est și Bujoreni Vâlcea.
În acest moment, la Sibiu se poate ajunge pe două variante de cale ferată: prin Roşiori, Piatra Olt, Râmnicu Vâlcea, un traseu de 7 ore, sau pe Valea Prahovei, prin Braşov, ceea ce înseamnă cam tot atât.
Ideea scurtării distanţei dintre Ţara Românească şi Transilvania a fost discutată la nivelul Parlamentului interbelic al României şi propusă iar de germani, în Al Doilea Război Mondial. Linia ar fi traversat Carpaţii la o altitudine maximă de doar 420 m., faţă de 1.050 m., la Predeal. În 1939, se fac primele studii, iar construcţia efectivă a început în 1979.
În 1989, după 10 ani de muncă, cei 38 km de cale ferată de deal și munte erau finalizați în proporție de 97%. (….)”, consemnează romaniaferoviara.ro.
Povestea “drumului de fier”, cel mai înalt viaduct din România. Capodopera uitată în Argeș de 35 ani.