Noi reguli pentru calculul pensiei. Ce prevede legea actualizată a pensionarilor în 2025.
Pensia comunitară, cunoscută și sub denumirea de pensie internațională, este dedicată românilor care au muncit în afara țării, în state membre ale Uniunii Europene, și care au plătit contribuțiile sociale în conformitate cu reglementările naționale ale statului respectiv.
Veniturile aferente anilor de muncă se iau în calcul, ca perioade contributive, în momentul determinării drepturilor/sumei de pensie în România. Stagiul de cotizare realizat de români în altă țară va fi luat în calcul de autoritățile române în calcului pensiei, precum și corelativ, vechimea în muncă a cetățenilor străini din România va fi luată în vedere în țările acestora de reședință, în conformitate cu legislațiile naționale ale acestora. Drepturile de pensie comunitară sunt luate în calcul proportional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat.
Noua Lege a Pensiilor, care a intrat în vigoare din septembrie 2024, recunoaște drepturile pensionarilor, iar începând din 2025 sunt valorificate în calculul pensiei și alte venituri contributive precum sporuri nepermanente, prime sau ore suplimentare, arată digi24.ro.
Prin Regulamentul (CE) nr. 884/2004, privind coordonarea sistemelor de Securitate socială și prin Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a primului regulament, s-a reglementat o formă de colaborare a statelor din Spațiul Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda și Elveția) privind drepturile cetățenilor de a benefica de venituri la pensie, indiferent de statul în care au contribuit.
Regulamentele vizează cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, după cum urmează: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Liechstenstein, Elveţia.
Așadar, cetățenii români care au lucrat în mai multe țări, cu contract de muncă, unde s-au plătit contribuțiile obligatorii, sunt îndreptățiți să primească pensie din partea fiecărui stat, în conformitate cu procedura stabilită prin cele două regulamente CE.
Aceste acte normative au la bază principiile: egalitate de tratament între cetățenii statelor membre/acordarea acelorași drepturi și impunerea acelorași obligații de securitatea socială între cetățenii proprii și cei ai altor state membre (persoanele care se află în alte state membre în vederea desfășurării unei activități profesionale); determinarea legislației aplicabile, astfel încât o persoană să nu fie supusă, în același timp, mai multor legislații de securitate națională ori, dimpotivă, să nu facă obiectul niciunei legislații; totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii și acordării drepturilor; exportul prestațiilor sau dreptul unui lucrător migrant de a beneficia de prestațiile dobândite în timpul activității în alte state; buna cooperare administrativ transfrontalieră – instituțiile statelor membre trebuie să acționeze la fel cum ar aplica propria legislație și la solicitarea instituțiilor altor state membre.
Persoanele care au desfășurat activități profesionale în România, dar și în alte state membre, pot solicita acordarea drepturilor de pensie, atât potrivit legislației în vigoare din țara noastră, cât și legislației celuilalt stat membru implicat.
Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obținerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranți, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale statelor membre implicate, precizează CNPP.
În România, cadrul legal în domeniul pensiilor a fost reprezentat, până la data de 31.08.2024, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, înlocuit, începând cu data de 01.09.2024, de Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice.
Orice persoană care beneficiază deja de o pensie din sistemul public de pensii din România, dar care a lucrat, în mod legal, și într-un alt stat membru, poate solicita revizuirea drepturilor de pensie în aplicarea regulamentelor europene.
La calculul pensiei internaționale se au în vedere și perioadele de asigurare realizate de celălalt stat membru implicat. După calcularea pensiei comunitare, aceasta se va compara cu pensia națională de plată și se va acorda pensia stabilită în cuantum mai avantajos, potrivit CNPP.
Drepturile de pensie cuvenite se vor primi fie în România, fie în statul de domiciliu pe care persoana interesată le va comunica (prin virament bancar sau prin intermediul instituției competente în materie de pensii din statul de domiciliu).
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se va depune la insituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu, respectiv locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România.
Persoanele interesate pot solicita obţinerea drepturilor de pensie potrivit legislaţiilor în vigoare ale statelor membre în care au desfăşurat activităţi profesionale. Drepturile se acordă potrivit principiului pro rata temporis, proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat. Fiecare stat va acorda câte o pensie potrivit propriei legislații și perioadelor de asigurare realizate. Vârstele de pensionare sunt, de regulă, diferite de la un stat la altul. Astfel că fiecare stat va stabili pensia la data îndeplinirii condiţiilor potrivit legislaţiei proprii.
În vederea acordării drepturilor de pensie, cererea solicitantului va fi însoțită de toate documentele prevăzute în legislația română și, obligatoriu, de toate actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă/adeverințele eliberate de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001). În lipsa carnetului de muncă, dovada stagiului de cotizare realizat anterior datei de 1 aprilie 2001 (data de la care evidența perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deținută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central, de CNPP) se face şi cu alte acte prevăzute de lege, respectiv prin adeverinţe eliberate de angajatori, deţinători legali de arhivă sau operatori economici autorizaţi de Arhivele Naţionale, în original, cu condiţia publicării pierderii carnetului de muncă în Monitorul Oficial, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
– formularul de cerere E 202. (Poți găsi aiciun model de formular) ;
– formularul E 207;
– declarația pe propria răspundere;
– copie după actul de identitate românesc – dacă dețin dubla cetațenie sau dacă au menținut cetățenia română;
– carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate;
– livretul militar original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate;
– diplomă de studii în original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora, precum și forma de învățământ;
– adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
Documente justificative pentru dosarul de pensie comunitară:
În cazul în care o persoană nu deține documentele de vechime în muncă, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținători de fonduri arhivistice, în vederea obținerii lor, care vor cuprinde, obligatoriu, și elementele: denumirea angajatorului; datele de identificare a persoanei; perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă; menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; funcția, meseria sau specialitatea exercitată; salariul tarifar de încadrare; denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
State cu care România a încheiat acorduri bilaterale România a încheiat acorduri bilaterale de securitate socială cu următoarele state: Republica Albania, Canada, Republica Chile, Republica Coreea, Statul Israel, Republica Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Republica Serbia, Republica Turcia, Republica Orientală a Uruguayului.
Acordurile bilaterale încheiate cuprind prevederi similare celor din Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și 987/2009.
Schimbul de informații între instituțiile competente din România și cele din statele cu care România a încheiat un instrument juridic bilateral se realizează prin intermediul formularelor bilingve convenite în aplicarea acordurilor bilaterale în cauză.
În relația cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se aplică prevederile Acordului Comercial și de Cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L149 din 30 aprilie 2021.
Noi reguli pentru calculul pensiei. Ce prevede legea actualizată a pensionarilor în 2025.