Buluc de lume la apă sfințită în Pitești. Cum se bea corect aghiasma mare, de la Bobotează?
Astăzi, de Bobotează, sute de oameni s-au așezat la coadă, pentru a primi apă sfințită de la unul dintre cele mai îndrăgite lăcașuri sfinte din Pitești.
Încă de dimineață, credincioșii care au venit la Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” au asistat la slujbă, iar la finalul acesteia au primit aghiasma mare.
Coada s-a format încă de la primele ore ale dimineții, iar totul a decurs ca la carte.
Butoaiele au fost așezate, ca de obicei, în spatele locașului de cult. După rânduială, mulțimea a fost stropită cu aghiasmă, înainte de a se da „starul” umplerii sticlelor cu apă sfințită de la robineți.
Atmosfera a fost animată de discuțiile purtate între credincioși, pe diverse teme. În timp ce stăteau la rând cu sticlele goale, în sacoșe, oamenii vorbeau în șoaptă sau cu gura slobodă, fără a se feri de careva, despre câte în lună și în stele.
Scumpirile de la început de an, ordonanța sărăciei și haosul de pe arena politică au fost principalele teme de dezbatere la coada enoriașilor.
Cineva se mira cum de nu a fost „gerul Bobotezei”, de parcă… ducea dorul temperaturilor negative, de îngheț.
O bunică îi privea dojenitor pe guralivi, așteptând resemnată să-și umple mai repede bidoanele cu apă sfințită.
Iar două vecine povesteau despre puterile tămăduitoare ale agheasmei sfințite de la Bobotează.
„În Iordan botezându-Te Tu, Doamne!”
În România, Boboteaza vine cu o serie de tradiții și obiceiuri, iar cea mai importantă este aceea a participării la slujba specială din această zi și adusul acasă a Agheasmei Mari – apă sfințită.
Agheasma Mare este apa sfințită de la Bobotează și se spune că are o putere deosebită. Slujba Agheasmei Mari este făcută în fiecare biserică pe 6 ianuarie și amintește de botezul Mântuitorului.
În cadrul slujbei, se rostește o rugăciune de sfințire a apei, care conține o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt pentru sfințirea apei. După ce slujba se încheie, preotul afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă, spunând: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne!”.
Agheasma Mare se bea pe stomacul gol, până pe 14 ianuarie
Agheasma Mare se bea înainte de a lua anafura, pe stomacul gol, în primele opt zile de la Bobotează, până pe 14 ianuarie. Se consumă opt zile pentru că cifra opt înseamnă veșnicia. Agheasma Mare băută pe stomacul gol se poate lua fără post și spovedanie.
După data de 14 ianuarie, Agheasma Mare este luată doar cu post și spovedanie, având binecuvântarea preotului duhovnic și în zilele de sărbătoarea sau, cu acordul duhovnicului, în caz de boli grave.
Agheasma sfințită de la Bobotează are puteri tămăduitoare
Agheasma mare se folosește mai rar decât agheasma mică și poate fi folosită timp de un an, fiind suficientă. Unii bătrâni spun că dacă aduni agheasmă mare din mai mulți ani, are mai multă putere. Credincioșii trebuie să știe că agheasma mare se păstrează în sticla curată cu dopul bine închis, într-un loc din casă curat. Dacă va căpăta un miros neplăcut, înseamnă că nu a fost închis bine dopul și dacă nu o mai poți folosi, niciodată să nu o arunci la chiuvetă. Ea se aruncă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui pom.
Agheasma sfințită de la Bobotează are puteri tămăduitoare. Agheasma este folosită și pentru stropirea oamenilor, a caselor și a animalelor, însă nu și a cailor și a iepurilor, despre care se spune că s-ar putea transforma în… diavoli. Se spune că, de Bobotează, cei care intră în apă vor fi feriți de boli.
Ce înseamnă „gerul Bobotezei”?
Dacă analizăm originile expresiei „gerul Bobotezei”, vedem că, de fapt, perioada la care se face referire este a doua parte a lunii ianuarie.
Expresia este de pe vremea când România avea calendarul pe stil vechi. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
În trecut, Boboteaza se sărbătorea pe data de 19 ianuarie. După 1924, Boboteaza s-a decalat mai devreme, respectiv pe 6 ianuarie.
Expresia „Gerul Bobotezei” are legătură şi cu obiceiul, păstrat şi astăzi, în anumite zone ale ţării, acela ca tinerii să se întreacă să scoată la mal crucea pe care preotul o aruncă în apa îngheţată. Iar cel care reuşeşte va fi ferit de boli şi va avea parte de bine tot anul.
O astfel de tradiţie, ca şi stropirea caselor şi a gospodăriilor cu apă sfinţită au legătură cu sensul simbolic al sărbătorii, acela de renaştere a lumii, de reîmprospătare, de recunoaştere a apei ca principiu vital, o reiterare a Începutului, când „Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelor”.
Apa Botezulu permite intrarea într-o nouă stare, prin alungarea răului, abandonarea „omului de dinainte” şi renaşterea sub cele mai bune auspicii.
Când vine „gerul Bobotezei?”
Pentru cei care încă mai respectă calendarul pe stil vechi, numit calendarul iulian, Crăciunul se celebrează la data de 7 ianuarie, iar Boboteaza se sărbătoreşte la data de 19 ianuarie.
Dacă luăm ca reper sărbătorile pe rit vechi, este posibil să simţim „Gerul Bobotezei” în jurul datei de 19 ianuarie, aşa cum s-a mai întâmplat.
Temperatura minimă absolută din ianuarie este şi temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind -38,5 grade Celsius, înregistrată la Bod, în judeţul Braşov, în 25 ianuarie 1942.
În aceeaşi dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, la Alexandria (-34,8 grade Celsius) şi la Târgu Mureş (-32,8 grade Celsius).
La Bucureşti, minima absolută este de -32,2 grade Celsius, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa.
În acelaşi timp, la Bucureşti – Filaret, minima absolută a fost raportată, de asemenea, în 25 ianuarie 1942 şi are valoarea de -30 de grade Celsius, iar la staţia Bucureşti – Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 18 ianuarie 1963 şi este de -26,2 grade.
Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai consemnat în 14 ianuarie 1985, respectiv -38,4 grade Celsius, la Miercurea Ciuc, iar în 13 ianuarie 1985 la Întorsura Buzăului (-35,5 grade Celsius).
Ianuarie 1963 a fost, de asemenea, o lună foarte rece înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute la Joseni, -38 de grade Celsius în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 grade în 25 ianuarie, Timişoara, -35,3 grade Celsius în 24 ianuarie şi Cluj, -34,2 grade Celsius în 23 ianuarie.
Potrivit ANM, anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985 şi 1987.
În topul anilor cu cele mai reci luni ianuarie se află: 1963, 1964, 1969, 1985 şi 2017.
„Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori de peste 18 – 20 de grade Celsius. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007.
Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 grade Celsius şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 7 ianuarie 2001”, menţionează specialiştii ANM.
La Bucureşti, maxima absolută este de 18 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Afumaţi, în data de 29 ianuarie 2002.
Tot în anul 2002, dar pe 31 ianuarie, a fost înregistrată maxima absolută şi la staţia Bucureşti-Băneasa, valoarea fiind 17,1 grade Celsius. La Bucureşti – Filaret, maxima absolută s-a consemnat în 29 ianuarie 2001, respectiv 17,6 grade Celsius.
În topul anilor cu cele mai calde luni ianuarie se află: 1983, 1988, 1994, 2007 şi 2014.
Buluc de lume la apă sfințită în Pitești. Cum se bea corect aghiasma mare, de la Bobotează?