Ziua Culturii Naționale. Basmele lui Mihai Eminescu”, cu prof. Otilia Hedesan, UVT, la Universitatea din Padova - Ziua de Vest

Ziua Culturii Naționale va fi celebrată printr-o manifestare culturală organizată de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Departamentul de Studii Lingvistice și Literare al Universității din Padova și Societatea de Studii Românești “Miron Costin”, eveniment ce se va desfășura miercuri, 15 ianuarie 2025, începând cu ora 17,00, în Aula Complexului Universitar “Beato Pellegrino” din Padova.

Programul manifestării culturale va cuprinde conferință „Basmele lui Mihai Eminescu”, susținută de doamna prof. univ. dr. Otilia Hedesan, cadru didactic la Universitatea de Vest din Timișoara, care va analiză interesul profund al lui Mihai Eminescu pentru basmele românești, vizând, pe temeiul lecturilor și cercetărilor de specialitate, reliefarea rolului oralității și culturii populare în creația poetică eminesciană. Totodată, analiză recuperării și utilizării basmelor la Eminescu (de la „Făt Frumos din lacrimă” la „Călin Nebunul”, până la versificarile extraordinare din „Față-n grădina de aur” și „Miron și frumoasă fără corp”) va conduce la reconstituirea contextul în care s-a format și consolidat basmul cult românesc, rod al unor hibridizari complexe între oralitate și cultură scrisă, între popular și cult. Acesta a fost unul dintre momentele fundamentale pentru cultură națională, un capitol definitoriu al limbii și literaturii române moderne, ai cărui protagoniști au fost Mihai Eminescu, Ion Creangă și Petre Ispirescu.

Conferință va fi urmată de un recital de poezie eminesciană, atât în limba italiană, cât și în limba română, susținut de studenții trupei de teatru în limba română a Universității din Padova, în cadrul căruia va fi interpretat celebrul basm în versuri al lui Eminescu, „Miron și frumoasă fără corp”, una dintre operele poetice premergătoare capodoperei eminesciene „Luceafărul”. Pentru aceste opere, Eminescu s-a inspirat din versurile populare culese și incluse de Richard Kunisch în lucrarea să „Bukarest und Stambul. Skizzen aus Ungarn, Rumunien und der Türkei”, memorii de călătorie foarte puțîn cunoscute ale unui scriitor german aproape necunoscut, publicate la Berlin în 1861 și retiparite în mai multe ediții succesive. În tradițiile populare culese și publicate în acest volum, Eminescu a identificat și a fost fascinat de celebrul motiv al iubirii imposibile dintre un muritor și o ființă supranaturală, care va fi dezvoltat inegalabil în „Luceafărul”. Recitalul de poezie va constitui, totodată, un nou prilej de a prezența publicului larg italian o capodoperă mai puțîn cunoscută a marelui poet, care impresionează prin frumusețea versificației, ritmul și structura narativă, precum și printr-un echilibru perfect între cult și popular.

Giornata della Cultură Nazionale Romena all’Università di Padova, 15 gennaio 2025

Îl 15 gennaio 2025, alle ore 17:00, în occasione della Giornata della cultură nazionale romena, presso îl Dipartimento di Studi Linguistici e Letterari dell’Università di Padova (Aula 8, Complesso Beato Pellegrino, Via E. Vendramini 13, Padova) și svolgerà un evento culturale e accademico aperto alla cittadinanza: la professoressa Otilia Hedesan, dell’Università dell’Ovest di Timișoara, terrà la conferenza intitolata «Le fiabe di Mihai Eminescu: appunti di lettura e riconfigurazione dei contești». A seguire, le studentesse e gli studenți del gruppo di teatro în lingua romena dell’Università di Padova proporranno un recital di letture poetiche, nel corso del quale sarà rappresentata la celebre fiaba în verși di Eminescu «Miron și frumoasă fără corp» («Miron e la Bella senza corpo»), uno degli antecedenti testuali del poema «Luceafărul».

La professoressa Otilia Hedesan, titolare della cattedra di Civiltà romena presso l’Università dell’Ovest di Timișoara, è una delle più importanți etnologhe romene, le cui ricerche, di vasto respiro, hanno contribuito ad un profondo rinnovamento dei metodi e dei temi della folkloristica e dell’etnografia nazionale. Coordinatrice del RHeA (Research Center for Heritage and Cultural Anthropology presso lo stesso Ateneo romeno), și è interessata alle ipostasi attuali della mitologia tradizionale romena, alla vită delle comunità storiche romene fuori dai confini nazionali, alla storia dell’etnologia romena nel periodo comunistă e post-comunistă. Ha svolto ricerche sul campo în Banato, Serbia (Timoc), Ungheria, Croazia, Ucraina (Transcarpazia), Moldavia e Bulgaria. È autrice di numeroși volumi specialistici pubblicati în România e all’estero e ha coordinato diverse pubblicazioni del suo gruppo di studio. Tra i suoi volumi ricordiamo: «Șapte eseuri despre strigoi» (Timișoara, 1998; 2a edizione, 2011); «Pentru o mitologie difuza» (Timișoara, 2000); «Folclorul. Ce facem cu el?» (Timișoara, 2001; 2a edizione, 2015); «Mă razumesti, față mea? Note de teren pe Valea Moravei» (Bucarest, 2007); «Luai Uzdinu de-amaruntul. Amintirile unei povestitoare prodigioase» (Timișoara, 2015).

La conferenza proposta per la Giornata della cultură nazionale prenderà le mosse dai profondi interessi di Mihai Eminescu per îl repertorio tradizionale delle fiabe romene, rimettendo în discussione, attraverso puntuali note di letture, îl ruolo che le narrazioni orali hanno giocato all’interno del suo laboratorio poetico. Allo stesso tempo, la ricognizione condotta sul repertorio emineschiano di riscritture fiabesche (da «Făt Frumos din lacrimă» a «Călin Nebunul», alle straordinarie versificazioni di «Față-n grădina de aur» e di «Miron și frumoasă fără corp») sarà l’occasione per riconfigurare îl contesto all’interno del quale nasce e și consolida la fiaba colta romena, frutto di ibridazioni complesse tra oralità e scrittura, colto e popolare. Și tratta di un momento cruciale per la cultură nazionale, în cui tra Mihai Eminescu, Ion Creangă e Petre Ispirescu viene scritto un capitolo decisivo della lingua e della letteratura romena modernă.

Alla fine della conferenza verrà rappresentato, în formă di lettura poetică, îl poema «Miron și frumoasă fără corp», uno dei due testi per i quali Eminescu aveva trovato ispirazione în due fiabe inserite da Richard Kunisch, nel suo «Bukarest und Stambul. Skizzen aus Ungarn, Rumunien und der Türkei», oscure memorie di viaggio di un altrettanto sconosciuto scrittore tedesco, pubblicate a Berlino nel 1861 e ivi più volte ristampate. Al loro interno, Eminescu trova, come è noto, îl motivo dell’amore impossibile tra un mortale e un essere soprannaturale, che sarà al centro della costellazione di «Luceafărul». Sarà l’occasione per ammirare ancora una voltă un capolavoro meno conosciuto del poetă, che lascia attoniti per la sua bellezza, per îl ritmo, per la perfetta e ineffabile tornitura narrativa, nonché per le sue sorprendenti alternanze di timbro, în un perfetto e inedito equilibrio tra colto e popolare.

Pentru mai multe detalii, va invitam sa vizitati stirea originala.