La Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj va avea loc joi, 23 ianuarie, lansarea anuarului „Restituiri bănățene” – volumul nr. XII/2024, editat de filiala lugojeană a Societății de Științe Istorice din România. După cum a precizat prof.dr. Dumitru Tomoni, președintele Societății de Științe Istorice din România – filiala Lugoj, și acest volum se înscrie pe linia preocupărilor de a valoriza cât mai multe cercetări de istorie, cultură și spiritualitate bănățeană în cadrul unei tendințe istoriografice de promovare a istoriei locale, motivată și pe deplin justificată. Respectând formatul și structura consacrată, cele 21 de studii și articole abordează o paletă largă de domenii și perioade de istorie bănățeană, de la evul mediu și până la epoca contemporană: Breviar de istorie timișoreană (Ioan Bude); Lipova în perioada Principatului (secolele XVI-XVII) (Stelean-Ioan Boia); Mihai Viteazul și lupta bănățenilor împotriva stăpânirii otomane (Tiberiu Ciobanu); Banatul și bănățenii în secolul al XVIII-lea între tradiție și modernitate (Bogdan Pleș); Nikolaus Ernst Kleemann: canalul Bega așa cum l-a văzut un agent comercial austriac în 1773 (Costin Feneșan); O prezență constantă în istoria Europei Centrale: Oravița secolului al XVIII-lea între viața cotidiană și clivaje mentale (Ionel Bota); O familie de ingineri topografi și cartografi lugojeni de la cumpăna dintre veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea (Şofronie Mureşan, Daniel Lucian Ianăş); Marginalii la o carte a lui Ioan Slavici (Constantin Brătescu); Răspândirea culturii românești în Banat prin tipografiile bisericești de la Arad și Caransebeș (1879-1918) (Daniel Alic); Implicarea Bisericii Ortodoxe în susţinerea activităţilor culturale din comitatul Caraş Severin, la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea (Gabriela I. Hajdu); Repere culturale în Banatul de munte la pragul dintre secolele XIX-XX (Zaharia Pereş); Violențele din Banat de la sfârșitul Primului Război Mondial (I) (Horațiu Suciu); Câteva considerații privitoare la situația unor localități situate în partea de nord-est a Banatului în perioada 1 noiembrie 1918 – 24 mai 1919 (Vasile Dudaș); Decorație conferită în 1922 lui Sebastian Olariu (Laurențiu-Ștefan Szemkovics); Concubinajul, o problemă socială din județul Severin în anul 1935 (Miodrag Ciuruşchin); Cooperativa Agricolă de Economie și Credit «Solidaritatea Țărănească» (1937-1944) (Mircea Măran); Biserica și Societatea – 80 de ani de la înființarea Universității de Vest din Timișoara (Ionel Popescu); Monitorizarea personalului didactic din localitățile Lugoj și Orșova (județul Severin) în vara anului 1946, reflectată în documentele de arhivă (Eusebiu Narai); Grigore Nucu, liderul romilor din judeţul Timiş-Torontal: activitatea lui în anii 1945-1948 (Viorel Achim); Viața politică în Banat în intervalul 19 noiembrie 1946 – 30 decembrie 1947 (Marieta Rubaneț); Contribuții la monografia „satului rotund” din Banat, Charlottenburg (Ovidiu Forai). Nu lipsesc nici contribuțiile la cunoașterea unor personalități bănățene, fiind incluse în volum trei studii: Noi contribuții la viața și opera lui Mihai Bejan (Șipoș Ibolya), Nicolae Popovici – viața și opera (Constantin Rus, Casian Rușeț) și Dr. Victor Mercea, decanul Baroului în Timiș (Timișoara) în perioada 1930-1937 (Lazăr Gruneanțu). Istoria învățământului este prezentă în volum prin două cercetări: Dascăli de altădată. Poeta și romanciera Olimpia Teodoru-Oltea (Constantin-Tufan Stan) și Dascăli făgețeni de altădată. Fișe biografice (Dumitru Tomoni). Volumul se încheie cu recenzia cercetătorului Mircea-Gheorghe Abrudan, O istorie a Banatului: compendiu și cu evocarea personalității regretatului cercetător și profesor Gheorghe Iancu, un valoros colaborator și al revistei noastre: In memoriam: Gheorghe Iancu (1942-2024) (Dumitru Tomoni).